Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, marţi, după şedinţa Alianţei pentru Integrare Europeană, că partidele din cadrul Alianţei au ajuns la un acord în privinţa modificărilor din Constituţie, exprimându-şi optimismul că preşedintele ţării va fi ales.
“Preşedintele va fi ales”, a declarat Vlad Filat după şedinţa consiliului AIE. Premierul susţine că cele trei partide s-au înţeles asupra modificărilor din Constituţie. Liderii AIE au refuzat să precizeze însă care vor fi aceste schimbări, explicând că decizia finală va fi anunţată cel mai probabil în prima şedinţă a Parlamentului din acest an, care va avea loc la 16 februarie. Liberalii au ieşit cu aproximativ 20 de minute mai devreme de la şedinţa consiliului alianţei, fiind rezervaţi în declaraţii.
Liderii AIE au anunţat marţi două scenarii pentru depăşirea crizei politice – organizarea unui referendum constituţional sau găsirea unui compromis în Legislativ. Aceştia însă nu au nominalizat care scenariu va fi pus în practică. După o oră şi jumătate de discuţii în cadrul Consiliului, liderii AIE nu au decis care din scenariile examinate va fi pus în practică. “În cadrul şedinţei nu s-a ajuns la un numitor comun, însă indiferent de calea pe care o vom aplica preşedintele trebuie ales”, a spus preşedintele PLDM Vlad Filat. El a adăugat că AIE a ajuns la un compromis pe marginea textului care ar putea fi scos la referendum.
Preşedintele democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că sesiunea de primăvară – vară a Legislativului ar putea începe la 16 februarie. El a evitat să spună pentru care din soluţiile propuse va opta PD-ul şi a adăugat că formaţiunea pe care o conduce va alege soluţia cu cele mai mari şanse de reuşită.
Liderul PL Mihai Ghimpu a plecat mai devreme de la şedinţa Consiliului şi nu a făcut declaraţii. Consiliul AIE s-a marţi după trei săptămîni de când Alianţa a anunţat că intenţionează să organizeze un referendum constituţional pentru depăşirea crizei politice.

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, susţine că decizia finală de a organiza refrendum sau alegerii prezidenţiale va fi luată de AIE până la prima şedinţă a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară.
Această afirmaţie a fost făcută de premier la solictarea presei de a comenta afirmaţiile liderului socialiştilor, Igor Dodon, care a spus că mai oferă un răgaz AIE. Dodon a mai spus că este pregătit să negocieze pentru alegerea unui preşedinte de ţară apartinic.
De asemenea Vlad Filat a spus că PCRM s-a transformat dintr-un partid serios în unul de scandal, iar deputaţii comunişti dacă au vrut să asiste la şedinţa Executivului trebuiau să vină la timp şi să nu întârzie. El a mai afirmat că aceia ce doresc ca, în R. Moldova, să fie tensiuni, să îşi asume aceste rezultatele.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Partidul Liberal şi-a prezentat propuenerile de modificarea a Legii Supreme. Liberalii propun ca preşedintele ţării să fie ales cu 51 de voturi şi nu cu 61 cum este în prezent. De asemenea PL cere micşorarea vârstei pentru candidaţii la preşedenţie de la 40 la 35 de ani.
De asemenea, reprezentanţi PLDM au prezentat experţilor alianţei viziunea partidului privind modificarea Constituţiei, a anunţat liderul fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ.
Anterior liderul PLDM Vlad Filat a spus că în urma modificării Constituţiei îşi doreşte o reformă reală în toate domeniile.

Reprezentanţi PLDM au prezentat experţilor alianţei viziunea partidului privind modificarea Constituţiei, a anunţat liderul fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ.
Potrivit lui Streleţ, grupul de specialişti din partea PLDM s-a întâlnit joi cu reprezentanţii Partidului Liberal şi Partidului Democrat. “Noi am prezentat propunerile şi viziunea noastră asupra reformei Constituţionale şi în zilele următoare să va discuta pentru a ajunge la o variantă de modificare ce va fi accepta de toţi şi care va fi propusă spre examinare la Consiliul AIE”, a spus Streleţ.
Anterior liderul PLDM Vlad Filat a spus că în urma modificării Constituţiei îşi doreşte o reformă reală în toate domeniile. “Noi nu vom participa la mimarea reformei constituţionale, cum ar fi schimbarea cifrei de 61 cu 51, 40 cu 35 şi alte lucruri, care ţin de formă şi nu de conţinut. Noi ne-am angajat să realizăm o reformă reală constituţională, pentru a avea un sistem de guvernare parlamentar autentic”, a opinat Filat.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Până în prezent, Partidul Liberal şi-a prezentat propuenerile de modificarea a Legii Supreme. Liberalii propun ca preşedintele ţării să fie ales cu 51 de voturi şi nu cu 61 cum este în prezent. De asemenea PL cere micşorarea vârstei pentru candidaţii la preşedenţie de la 40 la 35 de ani.
În Republica Moldova a mai avut loc un referendum constituţional, organizat la iniţiativa AIE la 5 septembrie 2010, dar a eşuat din cauza prezenţei reduse la vot, după ce comuniştii şi-au chemat alegătorii să nu participe la vot.

Renunţarea la organizarea unui referendum constituţional în aprilie va însemna sfârşitul Alianţei pentru Integrare Europeană, a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu, pentru postul de radio Europa Liberă.
Potrivit lui Ghimpu, afirmaţiile unor lideri politici precum că, în Parlament, ar exista 62 de voturi necomuniste în baza cărora ar putea fi ales şeful statului nu corespund realităţii. “Dacă cineva crede că are 62 voturi necomuniste să excludă automat cele 12 voturi PL. Noi nu vom alege niciodată un preşedinte împreună cu grupul Dodon”, a opinat Ghimpu.
Preşedintele liberalilor a menţionat că, dacă vreo componentă a AIE va renunţa la ideea organizării referendumului, asta va însemna sfârşitul Alianţei, dar şi a democraţiei. “Vor veni comuniştii la guvernare sau vor aduce nişte partide satelit. Va fi referendum pentru că Parlamentul nu vrea să aleagă. Nu că nu poate, nu vrea fiindcă mecanismul de alegere a preşedintelui depăşeşte norma democratică”, a spus Ghimpu.
Preşedintele PL consideră că cetăţenii care susţin comuniştii trebuie să ştie că situaţia nu se va ameliora, deoarece ei nu vor avea majoritatea pentru a alege preşedintele şi peste un an vor fi din nou organizate alegeri anticipate.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Partidul Liberal a şi elaborat un proiect de modificare a Constituţiei, care prevede reducerea numărului necesar de voturi pentru alegerea şefului statului la majoritatea simplă, iar în ultima instanţă să fie ales candidatul care va acumula cele mai multe voturi. PL mai propune reducerea vârstei necesare pentru a putea fi ales preşedinte de la 40 la 35 de ani şi retragerea dreptului preşedintelui de a desemna candidatul la funcţia de premier.
În Republica Moldova a mai avut loc un referendum constituţional, organizat la iniţiativa AIE la 5 septembrie 2010, dar a eşuat din cauza prezenţei reduse la vot, după ce comuniştii şi-au chemat alegătorii să nu participe la vot.

Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune, până la expirarea actualului mandat, proiectul unei noi Constituţii, a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PLDM, Vlad Filat.
Potrivit lui Vlad Filat, asupra noii Constituţii se va lucra după referendum şi după alegerea şefului statului. “Este vorba despre sistemul judecătoresc, rolul Procuraturii, de administrarea publică locală. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le reaşezăm în viitoarea Constituţie”, consideră Filat.
Preşedintele liberal-democraţilor a spus că elaborarea noii Constituţii este un obiectiv fixat în programul de guvernare al AIE care însă necesită timp. “Este necesară şi avizarea de către Comisia de la Veneţia, iar următoarea şedinţă a acestei comisii va avea loc în iunie”, a afirmat Filat, care s-a arătat rezervat faţă de propunerea unor lideri ai AIE de a avea un staff comun pentru referendum şi a spus că cel mai probabil forţele din alianţă îşi vor coordona acţiunile în cadrul unui Consiliu de coordonare.
Liderul PLDM a anunţat că, în Republica Moldova, a venit un grup de experţi din străinătate pentru a oferi consultaţii ce ţin de redactarea textului legii cu privire la modificarea Constituţiei. “Am solicitat sprijin de la partenerii noştri din Partidul Popular European. Ei vin din Germania, dar avem discuţii şi cu alte ţări. Vorbim de sistemul de guvernare, ceea ce înseamna echilibrarea la nivel de componente”, a adăugat Filat.

Modificarea statutului AIE

După organizarea referendumului, în cazul în care acesta va avea succes, anumite componente ale AIE ar putea cere schimbarea prevederilor acordului AIE la capitolul repartizarea principalelor funcţii în stat, a declarat, la rândul său, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.
Iniţial liderul democraţilor s-a arătat optimist şi a spus că maximum într-o săptămână, textul modificărilor la Legea Supremă va fi gata. După mai multe argument aduse de analistul politic Igor Boţan împotriva organizării refrendumului, Lupu a admis că, după referendum, unele component ale AIE ar putea cere shimbarea candidatului la funcţia de preşedinte al ţării, care conform actualului acord revine PD.
Analiştii politici susţin că divergenţele de opinii din AIE sunt generate de faptul că o parte din politicienii mai experimentaţi simt că referendumul planificat pentru luna aprilie va eşua, iar Alianţa va pica şi ultimul test de încredere în faţa societăţii.

Croaţii au aprobat duminică aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în cadrul unui referendum considerat crucial de autorităţile de la Zagreb, dar marcat de o participare redusă la vot.
În favoarea aderării s-au pronunţat mai mult de 66% dintre votanţi, indică rezultatele date publicităţii după numărarea buletinelor în peste 99% din cele 6.750 secţii de votare. Rata de participare la scrutin a fost de 43,58%, mult inferioară celei înregistrate la alegerile legislative din decembrie, a anunţat Comisia electorală. După Slovenia în 2004, Croaţia – stat cu 4,2 milioane de locuitori – va fi a doua din cele şase republici ex-iugoslave care se va alătura Uniunii Europene, o perspectivă deschisă tuturor statelor din Balcanii Occidentali.
Croaţia a semnat pe 9 decembrie tratatul de aderare la UE, care în mod normal ar urma aibă loc în iulie 2013, dacă documentul va fi aprobat prin referendum de cetăţeni şi ratificat de cele 27 de state membre UE. După o noapte lungă de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au parafat, în absenţa remarcată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, tratatul de aderare cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovic, finalizând astfel cei şase ani de negocieri de aderare. Franţa a fost reprezentată de ministrul pentru afaceri europene Jean Leonetti.
“Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană”, le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta ‘nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia’. “Reformele trebuie să continue înainte de data aderării”, a subliniat el. “Asistăm la un eveniment istoric care, măsurat în funcţie de importanţa sa pentru poporul croat, nu are egal decât în declaraţia de independenţă a ţării noastre”, a afirmat preşedintele croat, pe 9 decembrie.

AIE va solicita Consiliului Europei să se pronunţe asupra modificării pragului de participare la referendum, a declarat Marian Lupu, în cadrul unei emisiuni televizate.
Potrivit sursei citate, dacă modificare pragului de participare venea înainte de lansarea ideii referendumului, era altă situaţie. “Dacă a fost invers, vom solicita ajutorul Consiliului Europei”, a afirmat Marian Lupu. Liderul PD a declarat că decizia de iniţiere a referendumului constituţional a apărut după ce Curtea Constituţională a invalidat alegerile din 16 decembrie, dar şi pentru că PCRM doar ar fi mimat negocierile. El a spus că, până în prezent, nu au fost formulate întrebările la care cetăţenii urmează să răspundă în cadrul referendumului, însă una din întrebări ar putea viza desecretizarea votului deputaţilor.
Lupu a menţionat că, la referendumul din aprilie, cetăţenii nu vor fi întrebaţi asupra alegerii directe a şefului statului. Totodată, preşedintele democraţilor a menţionat că liderii AIE vor face campanie comună pentru referendum. ,,Din momentul în care toţi benevol am ajuns la această concluzie, suntem obligaţi să facem campanie împreună şi să explicăm oamenilor ce vrem, dar nu campanie prezidenţială, aşa cum a fost la referendumul din 5 septembrie 2010″, a mai spus Lupu.

Referendum constitutional

Liderii AIE au anunţat duminică, 15 ianuarie, că vor iniţia în luna aprilie un referendum constituţional care va avea ca obiectiv simplificarea mecanismului de alegere a preşedintelui ţării. De asemenea, cei trei lideri de fracţiuni au menţionat în cadrul unei emisiuni televizate că referendumul anunţat este un apel către populaţie, care va decide cursul politic al Republicii Moldova.
Liderul fracţiunii PD Dumitru Diacov a opinat că modificarea Constituţiei este unica cale de a pune capăt debandadei din politica moldovenească. Potrivit lui, acest procedeu electoral este strict necesar, cu atât mai mult că sondajele arată că noi alegeri ar aduce în Parlament aceleaşi partide şi aceiaşi actori.
Preşedintele fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ a spus că obiectivul amendării unor articole din Constituţie este deblocarea crizei politice şi alegerea preşedintelui ţării. Ion Hadârcă, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, a opinat că, prin decizia de a organiza un referendum, AIE a respins ideea alegerilor parlamentare anticipate ca fiind una costisitoare.

Este mai bine să se recurgă la modificarea Constituţiei decât să se ajungă la anticipate, susţin liderii fracţiunilor partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană. În schimb, liderii AIE se gândesc la reducerea pragului de participare pentru validarea referendumului constituţional.
Cei trei lideri de fracţiuni au menţionat în cadrul unei emisiuni televizate că referendumul anunţat este un apel către populaţie, care va decide cursul politic al Republicii Moldova. Liderul fracţiunii PD Dumitru Diacov a opinat că modificarea Constituţiei este unica cale de a pune capăt debandadei din politica moldovenească. “Ideea unui referendum plutea în aer de mult timp. Dar am ajuns să înţelegem necesitatea lui abia peste un an din lipsă de cultură politică”, a opinat Diacov. Potrivit lui, acest procedeu electoral este strict necesar, cu atât mai mult că sondajele arată că noi alegeri ar aduce în Parlament aceleaşi partide şi aceiaşi actori.
Preşedintele fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ a spus că obiectivul amendării unor articole din Constituţie este deblocarea crizei politice şi alegerea preşedintelui ţării. “Vor fi prevăzute câteva posibilităţi, dacă în prima nu este ales şeful statului, apare a doua posibilitate, dacă nici a doua nu reuşeşte, apare cea de a treia care finalizează cu alegerea preşedintelui în orice caz”, a afirmat Streleţ. Ion Hadârcă, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, a opinat că, prin decizia de a organiza un referendum, AIE a respins ideea alegerilor parlamentare anticipate ca fiind una costisitoare.
Mai mulţi analişti politici au criticat dur decizia AIE de a organiza un referendum constituţional în aprilie şi au spus că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului, iar eventuale modificări ale Constituţiei vor putea fi aplicate doar de un nou Legislativ.

Modificarea pragului electoral pentru referendum

Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune modificarea pragului electoral pentru referendum. Anunţul a fost făcut duminică de liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ. El a spus că acest subiect a fost pus de mai multe ori în discuţie, cu atât mai mult cu cât legislaţiile europene nu prevăd praguri electorale pentru referendum.
Potrivit lui Streleţ, duminică a fost expusă doar decizia politică a AIE, iar, de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de amendare a unor articole din Constituţie. “Trebuie oferite alternative la procedura de alegere a şefului statului, pentru a nu permite alte crize politice. De asemenea, ar trebui modificate prerogativele preşedintelui ţării şi aduse în conformitate cu normele unei republici parlamentare. Noi trebuie să facem ordine în acest sistem”, a precizat Streleţ.
El a adăugat că după referendum, indiferent de rezultatul acestuia, va fi declanşată procedura de alegere a şefului statului. Liderul PD, Marian Lupu, a spus că AIE va veni cu o campanie comună pentru promovarea referendumului. “Oamenii s-au săturat de situaţia creată şi conştientizează necesitatea acestui exerciţiu”, a afirmat Lupu.

Liderii AIE au anunţat duminică, printr-o declaraţie comună, că îşi propun organizarea, în luna aprilie, a unui referendum constituţional. Cei trei lideri a partidelor componente ale AIE au spus că modificarea legislaţiei prin referendum, într-o democraţie europeană, este unica soluţie de depăşire a crizei politice. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, începând de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de lege ce ţine de modificarea mecanismului de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. “În luna februarie, proiectul va fi trimis spre avizare către Curtea Constituţională. În aprilie, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale ce provoacă interminabile crize politice”, a declarat Vlad Filat.
Liderul democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că, cel mai probabil, în februarie, Legislativul va avea spre adoptare proiectul cu privire la organizarea referendumului, iar după procedura din aprilie, în cel mult o lună, vor fi organizate şi alegeri prezidenţiale. “Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”, a afirmat Lupu.
Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a spus că unica soluţie de depăşire a crizei este modificarea Constituţiei, însă această soluţie nu este una nouă. PL a propus acest lucru încă acum doi ani şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă. Liderii AIE au decis să modifice Constituţia după ce, de la ultima modificare a legislaţiei cu privire la alegerea şefului statului, din 2000, au fost organizate nouă tentative de alegere a preşedintelui ţării, dintre care doar două s-au soldat cu rezultate pozitive.
În schimb, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că decizia AIE de a organiza un referndum constituţional reprezintă o încercare a Alianţei de a se menţine la guvernare. Voronin a menţionat că deputaţii comunişti s-au întrunit duminică în şedinţa, dar au refuzat să meargă la şedinţa extraordinară a Legislativului, deoarece a fost anulată şedinţa planificată pentru alegerea preşedintelui ţării.

Declaraţia AIE Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice

Pornind de la obiectivul strategic al Republicii Moldova de a urma cursul de dezvoltare democratică şi de integrare în Uniunea Europeană, în condiţii de stabilitate politică;
Reafirmându-ne angajamentul de a acţiona în strictă conformitate cu interesele cetăţenilor, în spiritul respectului faţă de Constituţia Republicii Moldova şi de principiile democratice;
Constatând aprofundarea impasului politic, cauzat de blocajul constituţional şi de refuzul opoziţiei parlamentare de a accepta un compromis rezonabil pentru a alege Preşedintele Republicii Moldova;
Având în vedere că recenta decizie a Curţii Constituţionale este irevocabilă şi anulează integral procedurile, care au fost în derulare, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova;
Accentuând faptul că Alianţa pentru Integrarea Europeană a întreprins toate acţiunile de depăşire a blocajului politic şi constituţional;
Menţionând faptul că, după aceste acţiuni, variantele de depăşire a crizei politice care ar asigura stabilitatea în Republica Moldova au fost, practic, epuizate, inclusiv din cauza problemelor sistemice, pe care le ridică unele prevederi constituţionale;
Exprimând certitudinea că soluţionarea crizei actuale este imposibilă în limitele actualei Constituţii şi în condiţiile în care opoziţia parlamentară nu doreşte să contribuie la depăşirea crizei, ci, din contră, lansează apeluri anticonstituţionale, scindând şi isterizând societatea;
Constatând că modificările operate anterior în Constituţia Republicii Moldova au rupt materia constituţională, impunând un mecanism nefuncţional de alegere a preşedintelui republicii şi creând dezechilibre în funcţionarea instituţiilor statului;
Evaluând experienţa regimurilor republicilor parlamentare consacrate din Europa, unde în situaţii similare celei din Republica Moldova mecanismul de alegere a Preşedintelui nu blochează, ci asigură alegerea acestuia;
Remarcând  că gravele deficienţe de sistem susmenţionate au provocat în repetate  rânduri alegeri parlamentare anticipate (anii 2001, 2009, 2010), conducând la crize politice, instabilitate în societate şi enorme cheltuieli financiare nejustificate;
Înţelegând că cetăţenii aşteaptă de la Guvernare alegerea Preşedintelui, şi nu alegeri parlamentare anticipate, asigurând stabilitatea şi cursul european al Republicii Moldova;

Partidele din Alianţa pentru Integrarea Europeană decid şi îşi asumă solidar responsabilitatea pentru următoarele obiective majore ale agendei politice pentru perioada următoare:

1) Prioritatea numărul unu a AIE este identificarea unei soluţii durabile pentru depăşirea crizei constituţionale, de care depinde stabilitatea şi dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova. Toate procesele începute acum doi ani, îndreptate spre democratizarea reală a societăţii, spre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre reintegrarea ţării, spre asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului, spre asigurarea unui nivel de trai decent al cetăţenilor Republicii Moldova vor avea continuitate şi finalitate doar dacă va  fi depăşită criza constituţională.
2) Din cauzele expuse mai sus, va fi  iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea şi simplificarea  mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie.
3 Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului.
Reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de interesul major al Republicii Moldova de a se dezvolta democratic în condiţii de stabilitate, subliniind totodată necesitatea consolidării Alianţei pentru Integrarea Europeană şi focalizarea tuturor eforturilor ei asupra realizării Programului de Guvernare, în special, a obiectivelor de integrare europeană, de creştere a economiei şi a bunăstării cetăţenilor.
Facem apel către toate forţele politice să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate politică şi să contribuie la crearea condiţiilor pentru depăşirea impasului care împiedică dezvoltarea ţării noastre.

Vlad Filat,                       Marian Lupu,                           Mihai Ghimpu,
Preşedintele PLDM        Preşedintele PDM                    Preşedintele PL

Chişinău, 15 ianuarie 2012

Letonia, ţară baltică membră a Uniunii Europene, va organiza la 18 februarie un referendum cu privire la recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială, a anunţat marţi Comisia Electorală Letonă.
Peste 180.000 de semnături au fost strânse în favoarea unui astfel de referendum, depăşind pragul necesar de 154.379, adică 10% din electoratul acestei ţări cu 2,2 milioane de locuitori. Limba este o problemă controversată în Letonia, unde rusofonii reprezintă circa o treime din populaţie. Această situaţie poate fi considerată o reminiscenţă a unei jumătăţi de secol de colonizare rusă.
După independenţa din 1991 a acestei foste republici sovietice, legea fundamentală a făcut limba letonă singura limbă oficială, iar buna cunoaştere a acesteia constituie unul dintre criteriile de care se ţine cont pentru acordarea cetăţeniei letone. Pentru a modifica constituţia prin referendum este nevoie de peste 770.000 de voturi, ceea ce înseamnă că “da”-ul în favoarea limbii ruse are puţine şanse de reuşită.
KARADENIZ PRESS aminteşte că, în luna martie 2011, peste 10.000 de semnaturi s-au strins pentru suprimarea finantarii publice a scolilor pentru minoritatile etnice din Letonia. Coalitia parlamentara a partidelor nationaliste “Pentru patrie si libertate” si “Totul pentru Letonia” a depus la Comisia electorala centrala cele 10.000 de semnaturi pentru suprimarea finantarii publice a scolilor care predau in alte limbi decit letona.
Cetatenii rusi reprezinta o minoritate substantiala in mai multe state aflate in zone de interes strategic. Astfel, ei constituie 20-30% din populatie in tari precum Estonia, Letonia si Kazahstan, intre 10 si 20% in Belarus, Kirgizstan si Ucraina si aproximativ 5% in Lituania, Republica Moldova, Turkmenistan si Uzbekistan. Rusii din Estonia si Letonia au reprezentat, pentru mai mult timp, un motiv de neintelegeri diplomatice. Situatia a culminat in Estonia in 2007, cind Guvernul eston a decis sa demoleze un monument sovietic care comemora sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, provocind proteste ale minoritatii ruse.