Miniştrii apărării din ţările grupului de Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) s-au angajat la finalul săptămânii trecute să creeze până în 2016 o unitate de luptă comună în cadrul UE.
“Vrem să creăm înainte de finalul primului semestru al lui 2016 un grup de luptă pentru forţele UE”, a declarat Vondra în faţa presei la Litomerice, la 60 de kilometri de Praga. “Va fi vorba despre o unitate comună formată din peste 3.000 de militari”, a precizat ministrul ceh Alexandr Vondra.
Unitatea va fi plasată sub comandamentul Poloniei, iar primul său exerciţiu comun va avea loc în 2015, înainte de atingerea deplinei sale capacităţi operaţionale, a adăugat ministrul ceh. “Este vorba despre un semnal puternic cu mesajul că cele patru ţări din Europa Centrală sunt capabile să gestioneze o astfel de sarcină, fără ca o mare putere europeană să se afle în spatele lor”, a explicat Alexandr Vondra.
Achiziţii în comun de materiale militare, dar şi organizarea de alte exerciţii comune, sunt de asemenea prevăzute pentru anii ce urmează, conform unei declaraţii semnate în cursul reuniunii de la Litomerice.
“Am lăsat în spate trei ani dificili. Majoritatea ţărilor din Europa au fost obligate să suporte măsuri de austeritate, din cauza crizei economice, ceea ce complica sau chiar făcea imposibilă planificarea în domeniul apărării”, a subliniat ministrul ceh. Exerciţii comune sunt programate mai ales după încheierea misiunii NATO în Afganistan, unde cele patru ţări din Europa Centrală au desfăşurat în total circa 3.600 de militari.
Cele patru ţări au profitat de această ocazie pentru a-şi coordona poziţiile în perspectiva viitorului summit NATO de la 20 şi 21 mai de la Chicago. “Vocea noastră comună va fi foarte bine auzită la Chicago”, a conchis ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak.

Georgia şi Polonia şi-au reînnoit planul de cooperare bilaterală în domeniul securităţii, ce ia în calcul noi ameninţări şi provocări globale şi regionale.
Documentul a fost semnat la Tbilisi de secretarul Consiliului Georgian al Securităţii Naţionale Ghiorghi Bokeria şi de şeful Biroului Polonez al Securităţii Naţionale Stanislaw Koziej. Planul trasează liniile cooperării bilaterale georgiano-poloneze în domeniul securităţii, cu accent pe schimbul de date şi experienţă. De asemenea, planul prevede şi organizarea de evenimente şi exerciţii militare comune. După semnarea acordului, Koziej a lăudat implicarea Georgiei în misiunile NATO şi UE din întreaga lume şi a reiterat sprijinul ţării sale pentru aspiraţiile georgiene în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică.
Georgia a început să îşi negocieze aderarea la NATO în 2006, când a semnat aşa-numitul Dialog Intensificat asupra problemelor de aderare. În aprilie 2008, în timpul Summitului NATO de la Bucureşti, Georgia şi Ucraina au primit undă verde pentru aderarea la NATO, cu condiţia efectuării de reforme militare şi politice.
Georgia a fost desemnată ţară aspirantă la NATO într-un document publicat de alianţă în decembrie la Bruxelles. Pe de altă parte, Rusia, care a câştigat un război-fulger, a cărui miză a fost Osetia de Sud, împotriva Georgiei în 2008, s-a opus demersului Tbilisi de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice, în contextul în care Moscova se teme de expansiunea acesteia din urmă până în apropierea graniţelor ruseşti.

Directorul Agenţiei de Apărare Antirachetă a Pentagonului, locotenent-generalul Patrick O’Reilly, a afirmat miercuri, într-o audiere la Senat, că armata continuă planurile de instalare a sistemului antirachetă Aegis Ashore în România şi Polonia.
În cursul unei audieri într-o comisie a Senatului american privind cererea de buget a MDA de 7,75 miliarde de dolari pentru 2013, generalul a precizat că armata continuă planurile de instalare pe uscat, în Europa Centrală, a unor interceptori maritimi modificaţi. Sistemul antirachetă Aegis este denumit SM-3 Block IIA şi este dezvoltat împreună cu Guvernul japonez.
O’Reilly a adăugat că locurile pentru instalarea sistemului sunt stabilite şi că au fost semnate acorduri în acest sens cu guvernele României şi Poloniei. Interceptorii din România ar urma să fie pe deplin pregătiţi de funcţionare în 2015, iar cei din Polonia până în 2018, transmite Mediafax. Aegis Ashore “are cea mai lungă rază de acţiune dintre sistemele noastre regionale, astfel că aduce un plus apărării antirachetă pe uscat”, a continuat generalul. “Astfel, cu Aegis Ashore şi THAAD şi Patriot şi alte sisteme regionale, putem obţine un efect multilateral”, a precizat acesta.
Participanţii la reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care se desfăşoară joi la Bruxelles, vor încerca să identifice o ieşire din impasul negocierilor vizând sistemul de apărare antirachetă, din cauza căruia a fost anulat summitul Moscovei cu Alianţa Nord-Atlantică.
NATO este aproape gata să adopte în viitorul apropiat o declaraţie politică în care să arate că sistemul său antirachetă nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Federaţiei Ruse şi să elimine, în acest fel, una din îngrijorările Moscovei.  O sursă sus-pusă de la sediul NATO nu a exclus că Alianţa va avea joi “veşti bune” pentru ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la reuniunea de la Bruxelles iau parte şefii diplomaţiilor de la Moscova şi din statele NATO.

Masacrul comis de NKVD impotriva elitei poloneze in padurea de la Katyn in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost condamnat recent la CEDO. Aceasta instanta a emis o hotarare incompleta luni, intr-un caz emotional legat de afacerile neterminate din al doilea razboi mondial, intre Polonia si Rusia. Reclamantii din caz sunt 15 rude ale victimelor poloneze ale masacrului din padurea Katyn, care a avut loc in 1940. Curtea de la Strasbourg s-a pronuntat in favoarea lor, considerand Rusia vinovata de incapacitatea de a coopera cu instanta si de comportament neadecvat fata de solicitantii polonezi, prin impiedicarea accesului lor la documente si prin refuzul de a le reabilita rudele, informeaza portalul Epoch Times. Cu toate acestea, din moment ce Rusia a refuzat si accesul curtii la aceste documente, aceasta nu a putut oferi o hotarare cu privire la ancheta Rusiei. Masacrul de la Katyn a fost o rana purulenta intre cele doua tari timp de sapte decenii. Acea rana s-a agravat cu doi ani in urma, cand avionul presedintelui polonez s-a prabusit in timp ce se deplasa spre padure, pentru a 70-a aniversare a crimelor. Presedintele si zeci de lideri militari, politici si religiosi au murit in ceea ce multi polonezi cred ca a fost un complot rus de asasinare. Atrocitatile s-au intamplat ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietica si Germania nazista, in primii ani ai celui de-al doilea razboi mondial. Cele doua superputeri au impartit Polonia intre ele, iar in urma invaziei sovietice din estul Poloniei, in 1939, zeci de mii de prizonieri ai Armatei Rosii, atat militari cat si civili, au fost trimisi in lagarele de prizonieri sovietici. in 1940, Biroul Politic sovietic a decis sa execute peste 20.000 din acesti prizonieri. Executiile secrete au fost realizate in locatii diferite, dar cea din padurea Katyn, langa Smolensk, in vestul Rusiei, a devenit cea mai cunoscuta. O groapa comuna cu peste 4.000 de ofiteri polonezi si alti membri ai elitei poloneze a fost excavata in 1942, iar 2,730 de victime au fost identificate.

Crime sovietice

Dupa caderea Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a recunoscut ca crimele din 1940 au fost opera politiei secrete a lui Stalin, si nu a nazistilor (asa cum a sustinut propaganda sovietica). Cu toate acestea, spre consternarea Poloniei, Rusia post-sovietica nu a folosit cuvantul “masacru”, vorbind doar despre “tragedia de la Katyn.” Mai mult decat atat, autorii executiilor nu au fost niciodata numiti sau adusi in fata justitiei. Kremlinul a inceput sa investigheze crimele in 1990, si si-a incheiat ancheta in 2004. in timpul procesului, Rusia a predat un numar substantial de documente catre guvernul polonez, dar soarta exacta a mai multor victime a ramas neclara. Unele rude au vrut sa se continue investigatiile si au intentat proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. in timpul procesului, Rusia le-a refuzat accesul la textul efectiv al deciziei din 2004, invocand motive de securitate nationala, si, de asemenea, a refuzat reabilitarea rudelor lor, sustinand ca circumstantele din jurul mortii lor, ba chiar faptul ca au murit la Katyn, nu au fost dovedite. in afara de numirii Rusiei drept o tara ce nu a dorit sa coopereze, CEDO nu poate face altceva. Instanta este o institutie a Consiliului Europei (nici o legatura cu Uniunea Europeana). Deoarece ancheta de la Kremlin a inceput in 1990, cu opt ani inainte ca Rusia sa fi aderat la Consiliul Europei, si pentru ca Rusia a negat accesul CEDO la decizia din 2004 de a intrerupe investigatiile, instanta nu se putea pronunta asupra anchetei Rusiei. “Curtea a concluzionat ca nu au existat elemente capabile sa asigure o punte intre trecutul indepartat si perioada recenta de post-ratificare”, a scris instanta despre hotarare intr-un comunicat de presa. Instanta a fost “uimita de aparenta reticenta a autoritatilor ruse de a recunoaste realitatea masacrului de la Katyn.” Aceasta a declarat ca actiunile instantelor din Rusia in acest caz au demonstrat “o atitudine lipsita de umanitate.” De asemenea, Curtea a subliniat ca Rusia are obligatia sa furnizeze instantei materialele necesare pentru investigatiile sale, si ca nu a putut gasi nici un motiv pentru care actiunile din trecut ale unui regim diferit ar putea fi considerate sensibile in ceea ce priveste securitatea nationala. Rusia a fost obligata sa plateasca reclamantilor 8,528 de dolari, sub forma de costuri si cheltuieli. seful biroului plenipotentiarului rus la CEDO, Andrei Fiodorov, a aparat clasificarea textului deciziei de catre Rusia. intr-o declaratie de dupa hotarare pentru agentia de stiri Interfax, Fiodorov a afirmat ca clasificarea se bazeaza pe legislatia nationala a Rusiei. El a mai spus ca Rusia nu va face apel la hotarare, a raportat Rusia Today.

Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, nemultumit de Ucraina

„Republica Moldova are mai multe şanse decât Ucraina să devină membru al Uniunii Europene până în 2020. La momentul de fată, cota banilor transferati din tările europene în Republica Moldova pe cap de locuitor este mult mai mare decât în Ucraina”, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, citat de mass-media de la Kiev. „Republica Moldova a reusit să înţeleagă ceea ce nu toată lumea a vrut să înţeleagă, si anume faptul că în cadrul negocierilor cu UE, părtile nu pot alege o cale de mijloc. Dacă doriţi să vă alăturati familiei europene, trebuie să acceptati principiile care deja există în această familie”, a declarat Sikorski.
„Experienta demonstrează că tările mici, precum Republica Moldova, sau Georgia pot mai rapid să se alăture la standardele Uniunii Europene, spre deosebire de tările mari precum Ucraina”, a mai spus oficialul polonez.

Liderul belarus Alexandr Lukasenko, suparat pe Polonia

Televiziunea de stat din Belarus susţine că un document al Wikileaks evidenţiază că Polonia a finanţat proteste împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko după alegerile din Belarus din decembrie 2010, relatează site-ul Radio Polonia, citat de mass-media regionala. Printr-o emisiune de sâmbătă, 11 februarie a postului de televiziune de stat din Belarus, a fost prezentată o telegramă care arată că “revoltele” din Minsk, care au avut loc pe 19 decembrie 2011, după alegeri, “au fost finanţate de Varşovia”. Autoritatile poloneze au refuzat sa comenteze acuzatiile.
O presupusă plată de 80.000 de euro a fost trimisă de către Ministerul de Interne polonez către candidatul la alegerile prezidenţiale Uladzimir Niaklajeu “pentru a organiza proteste pe 19 decembrie 2010″, conform unui jurnalist al unui post de televiziune din Belarus.

Arestari masive

Sute de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiilor care au avut loc după ce s-a anunţat că Lukaşenko a câştigat al patrulea mandat consecutiv, obţinând 80 la sută din voturi. Candidaţii opoziţiei au fost acuzaţi că au participat la manifestaţii fără autorizaţie, unii primind şi condamnări la închisoare. Polonia, OSCE, UE şi SUA au criticat vehement aceste condamnări precum şi derularea alegerilor.
“Acest document scris permite un punct de vedere senzaţional asupra evenimentelor din 19 decembrie şi asupra celui care a fost organizatorul revoltelor”, conform postului de televiziune de stat. În cadrul aceleiaşi emisiuni a fost prezentat un alt document care arată că Ambasada Poloniei din Minsk, prin intermediul ambasadorului său, ar fi plătit pe Leszek Szerepa, din Belarus, cu 28.000 de euro după o întâlnire cu Uladzimir Niaklajeu.

Partidul extremist olandez al lui Geert Wilders recidivează. După ce, în luna ianuarie, cerea excluderea România şi Bulgariei din UE, mai nou, a lansat un site, prin intermediul căruia cetăţenii olandezi sunt îndemnaţi să se plângă de imigranţii din Estul Europei.
KARADENIZ PRESS aminteşte că, recent, în cadrul ultimei sesiuni plenare a Camerei Reprezentanţilor din Olanda, deputatul acestei formaţiuni, Ino van den Besselaar, s-a pronunţat în ceea ce priveşte poziţia guvernului privind libera circulaţie a lucrătorilor. El a subliniat că Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul 2007, în condiţiile în care nu au îndeplinit integral toate criteriile de aderare. Besselaar a subliniat că, dacă ar depinde de Partidul Libertăţii, Bulgaria şi România ar fi excluse fară întârziere.
Zilele acestea, partidul antiimigraţie PVV al lui Geert Wilders a lansat un site unde cetăţenii pot depune plângeri împotriva imigranţilor români, bulgari sau polonezi din Olanda. “Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se arată pe site-ul lansat de PVV. Site-ul prezintă titluri de ziar precum “Nu ar fi mai bine dacă ai pleca înapoi?” sau “Est-europenii, din ce în ce mai infractori”, relatează presa olandeză.
Acelaşi Ino van de Besselaar a declarat că scopul site-ului este să prezinte o imagine adecvată asupra “problemelor cauzate de cetăţenii central şi est-europeni în ceea ce priveşte infracţionalitatea, alcoolismul, consumul de droguri, aruncarea gunoiului şi prostituţia”. Rezultatele îi vor fi transmise ministrului Afacerilor Sociale, Henk Kamp.

Reacţii în România şi Polonia

“Ministerul Afacerilor Externe a transmis deja instrucţiuni Ambasadei României la Haga în vederea efectuării unor demersuri ferme pe lângă autorităţile olandeze pentru a exprima dezacordul puternic cu privire la lansarea de către partidul PVV din Olanda a unei pagini Internet, având caracter discriminatoriu la adresa lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv români. Acest demers include şi solicitarea ca autorităţile olandeze să adopte măsuri în consecinţă, având în vedere caracterul vădit discriminatoriu, care încalcă normele europene în vigoare”, se arată în poziţia Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.
De asemenea, potrivit presei, ambasada Poloniei din Olanda nu este mulţumită de această iniţiativă. “Iniţiativele de partid jignitoare nu contribuie la o discuţie calmă”, a declarat un purtător de cuvânt. Anul trecut, ambasadorul polonez în Olanda Janusz Stanczyk a apreciat că atitudinea faţă de persoanele din Europa de Est este “la limita discriminării”.

Liderul de la Varsovia, Bronislaw Komorowski, aflat in vizita la Beijing, a semnat, marti, Declaratia unui parteneriat strategic intre tara sa si China, relateaza Radio Polonia. “Dupa semnarea declaratiei de azi cu presedintele Hu Jintao, Polonia s-a alaturat unui grup de sapte tari UE care au relatii cu China duse la nivelul unui parteneriat strategic”, a declarat presedintele Komorowski la o conferinta de presa. “Este semnificativ, in sensul ca noi suntem perceputi ca o tara importanta in Uniunea Europeana, care, la randul ei, are o relatie speciala cu China”, a adaugat Komorowski. Presedintele polonez a mentionat ca “parteneriatul strategic” este un termen pe care partea chineza il foloseste pentru a indica “un nivel mai inalt al relatiilor atat in ceea ce priveste contactele politice, cat si ansamblul relatiilor interstatale” si va fi “foarte important” ca cele doua tari vor putea elabora acum un “continut concret” al acordului. Adjunctul ministrului de externe, Jerzy Pomianowski, a semnat, marti, la randul sau, un memorandum comun referitor la deschiderea unor centre culturale in cele doua tari. Presedintele polonez le-a spus jurnalistilor ca a discutat cu omologul chinez si despre situatia din Coreea de Nord, dupa moartea lui Kim Jong Il, la 17 decembrie. “China a subliniat relatia ei speciala cu Phenianul si a exprimat convingerea ca toate lucrurile vor merge in directia cea buna”, a spus Komorowski.

Autoritatile de la Varsovia coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Repulica Moldova in perspectiva sa europeana, dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce priveste reformele, iar cetatenii trebuie sa asigure stabilitate polica si buna functionare a institutiilor politice, spune ambasadorul Poloniei la Bucuresti, Marek Szczygiel. “Avem de-a face cu o abordare pe care UE a adoptat-o de mult timp. Nu dam gratis elemente ce țin de integrare, cerem ceva in schimb de la partenerii noștri. Este vorba de abordarea mai mult, pentru mai mult – dupa cum se spune in argoul european”, a declarat, intr-un interviu pentru acordat agentiei de stiri NewsIn ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, Marek Szczygiel, a carui tara tocmai isi incheie mandatul la presedintia UE. El crede ca Moldova reprezinta un exemplu pozitiv cand se face comparația cu alte țari din Parteneriatul Estic. “Deci nu ar trebui sa fie o insatisfacție sau nerabdare din partea Chișinaului, deoarece este un exemplu incurajator in ceea ce privește beneficiile mutuale ale integrarii europene”, a punctat ambasadorul. Oficialul apreciaza ca relația cu Moldova “decurge destul de lin” si a spus ca s-au realizat multe, tinand cont ca in urma cu trei sau patru ani relatiile erau la un nivel complet diferit. “Cred ca am facut progrese semnificative. Acum s-a luat decizia de a demara foarte curand negocierile cu Moldova pentru acordul de liber schimb aprofundat si comprehensiv, care va constitui o parte importanta a acordului de asociere. Dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce privește reformele in Moldova”, a declarat ambasadorul Marek Szczygieł. Polonia, a aratat diplomatul, inclusiv pe plan bilateral, furnizeaza Moldovei asistența și coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Moldova in ceea ce privește perspectiva europeana. “Sunt cateva chestiuni care trebuie rezolvate de catre cetațenii moldoveni, precum asigurarea unei stabilitați politice și buna funcționare a instituțiilor politice”, a mentionat ambasadorul polonez la Bucuresti, in conditiile in care Parlamentul R. Moldova nu reuseste, de mai bine de doi ani si jumatate, sa aleaga un sef al statului, iar un referendum pentru alegerea presedintelui prin vot direct, desfasurat in toamna anului trecut, a fost invalidat din cauza ratei insuficiente de participare la vot.

Optismism in privinta dosarul transnistrean

intrebat daca ar putea intra Republica Moldova in UE atat timp cat are pe teritoriul sau trupe rusești, diplomatul a spus ca spera ca “acest conflict transnistrean sa fie rezolvat pentru a fi asigurata integritatea teritoriala a Republicii Moldova și sa fie retrase toate trupele straine de pe teritoriul Republicii, care sunt staționate fara acordul autoritaților legitime ale statului moldovean. Aceasta este poziția UE in ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean”, a subliniat Marek Szczygieł. El a spus ca UE acorda un sprijin puternic procesului de negociere in formatul 5 plus 2 (Rusia, Ucraina, OSCE – mediatori, SUA si UE – observatori plus cele doua parti in conflict). “Suntem fericiți ca in urma cu doua saptamani acest proces a fost reluat, la reuniunea de la Vilnius, și speram ca vor aparea foarte curand și rezultatele dorite. Ultimii 20 de ani nu au fost incurajatori in ceea ce privește gasirea unei soluții pentru acest conflict și speram ca perspectiva europeana va stimula cumva ajungerea la un acord privind soluționarea conflictului transnistrean”, a conchis ambasadorul.

Polonia consideră că Ucraina ar trebui admisă la dezbaterile cu privire la politicile NATO, a declarat ambasadorul polonez la Kiev, Dariusz Gurchinski, în cadrul unui forum al Ligii “Ucraina-NATO”.
“Noi nu excludem ca Ucraina să participe la discutarea politicilor NATO. Dimpotrivă, considerăm că Ucraina ar trebui să ia parte activă la astfel de discuţii, iar vocea sa ar trebui să fie auzită atât la Bruxelles, cât şi în alte capitale ale Alianţei Nord-Atlantice”, a afirmat el, subliniind că Ucraina este un element esenţial al securităţii şi stabilităţiii în regiunea euroatlantică.
Potrivit acestuia, cooperarea dintre Ucraina şi NATO, în special în cadrul Programului naţional anual “Ucraina-NATO”, contribuie la implementarea reformelor în Ucraina şi la ralierea fostei republici sovietice la standardele Uniunii Europene.
În iulie 2010, preşedintele Viktor Ianukovici a aprobat excluderea aspiraţiei Ucrainei de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord de pe lista direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul securităţii naţionale. “Ucraina va continua sa-si dezvolte relatiile cu Alianta, dar chestiunea aderarii sale la NATO a fost scoasa de pe agenda”, a declarat atunci ministrul de Externe, Kostyantyn Gryshchenko, care a adaugat ca aceasta decizie “corespunde situatiei actuale” a tarii. Fostul presedinte de la Kiev, Viktor Iuscenko, a fost un sustinator al eforturilor de aderare a Ucrainei la NATO si Uniunea Europeana. Inca din timpul campaniei electorale, Ianukovici a spus ca Ucraina nu va adera la NATO, ca punctul de vedere al ucrainenilor este sa nu adere la organizatii militare si aceasta dorinta trebuie respectata.