Liderul de la Varsovia, Bronislaw Komorowski, aflat in vizita la Beijing, a semnat, marti, Declaratia unui parteneriat strategic intre tara sa si China, relateaza Radio Polonia. “Dupa semnarea declaratiei de azi cu presedintele Hu Jintao, Polonia s-a alaturat unui grup de sapte tari UE care au relatii cu China duse la nivelul unui parteneriat strategic”, a declarat presedintele Komorowski la o conferinta de presa. “Este semnificativ, in sensul ca noi suntem perceputi ca o tara importanta in Uniunea Europeana, care, la randul ei, are o relatie speciala cu China”, a adaugat Komorowski. Presedintele polonez a mentionat ca “parteneriatul strategic” este un termen pe care partea chineza il foloseste pentru a indica “un nivel mai inalt al relatiilor atat in ceea ce priveste contactele politice, cat si ansamblul relatiilor interstatale” si va fi “foarte important” ca cele doua tari vor putea elabora acum un “continut concret” al acordului. Adjunctul ministrului de externe, Jerzy Pomianowski, a semnat, marti, la randul sau, un memorandum comun referitor la deschiderea unor centre culturale in cele doua tari. Presedintele polonez le-a spus jurnalistilor ca a discutat cu omologul chinez si despre situatia din Coreea de Nord, dupa moartea lui Kim Jong Il, la 17 decembrie. “China a subliniat relatia ei speciala cu Phenianul si a exprimat convingerea ca toate lucrurile vor merge in directia cea buna”, a spus Komorowski.

Autoritatile de la Varsovia coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Repulica Moldova in perspectiva sa europeana, dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce priveste reformele, iar cetatenii trebuie sa asigure stabilitate polica si buna functionare a institutiilor politice, spune ambasadorul Poloniei la Bucuresti, Marek Szczygiel. “Avem de-a face cu o abordare pe care UE a adoptat-o de mult timp. Nu dam gratis elemente ce țin de integrare, cerem ceva in schimb de la partenerii noștri. Este vorba de abordarea mai mult, pentru mai mult – dupa cum se spune in argoul european”, a declarat, intr-un interviu pentru acordat agentiei de stiri NewsIn ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, Marek Szczygiel, a carui tara tocmai isi incheie mandatul la presedintia UE. El crede ca Moldova reprezinta un exemplu pozitiv cand se face comparația cu alte țari din Parteneriatul Estic. “Deci nu ar trebui sa fie o insatisfacție sau nerabdare din partea Chișinaului, deoarece este un exemplu incurajator in ceea ce privește beneficiile mutuale ale integrarii europene”, a punctat ambasadorul. Oficialul apreciaza ca relația cu Moldova “decurge destul de lin” si a spus ca s-au realizat multe, tinand cont ca in urma cu trei sau patru ani relatiile erau la un nivel complet diferit. “Cred ca am facut progrese semnificative. Acum s-a luat decizia de a demara foarte curand negocierile cu Moldova pentru acordul de liber schimb aprofundat si comprehensiv, care va constitui o parte importanta a acordului de asociere. Dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce privește reformele in Moldova”, a declarat ambasadorul Marek Szczygieł. Polonia, a aratat diplomatul, inclusiv pe plan bilateral, furnizeaza Moldovei asistența și coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Moldova in ceea ce privește perspectiva europeana. “Sunt cateva chestiuni care trebuie rezolvate de catre cetațenii moldoveni, precum asigurarea unei stabilitați politice și buna funcționare a instituțiilor politice”, a mentionat ambasadorul polonez la Bucuresti, in conditiile in care Parlamentul R. Moldova nu reuseste, de mai bine de doi ani si jumatate, sa aleaga un sef al statului, iar un referendum pentru alegerea presedintelui prin vot direct, desfasurat in toamna anului trecut, a fost invalidat din cauza ratei insuficiente de participare la vot.

Optismism in privinta dosarul transnistrean

intrebat daca ar putea intra Republica Moldova in UE atat timp cat are pe teritoriul sau trupe rusești, diplomatul a spus ca spera ca “acest conflict transnistrean sa fie rezolvat pentru a fi asigurata integritatea teritoriala a Republicii Moldova și sa fie retrase toate trupele straine de pe teritoriul Republicii, care sunt staționate fara acordul autoritaților legitime ale statului moldovean. Aceasta este poziția UE in ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean”, a subliniat Marek Szczygieł. El a spus ca UE acorda un sprijin puternic procesului de negociere in formatul 5 plus 2 (Rusia, Ucraina, OSCE – mediatori, SUA si UE – observatori plus cele doua parti in conflict). “Suntem fericiți ca in urma cu doua saptamani acest proces a fost reluat, la reuniunea de la Vilnius, și speram ca vor aparea foarte curand și rezultatele dorite. Ultimii 20 de ani nu au fost incurajatori in ceea ce privește gasirea unei soluții pentru acest conflict și speram ca perspectiva europeana va stimula cumva ajungerea la un acord privind soluționarea conflictului transnistrean”, a conchis ambasadorul.

Polonia consideră că Ucraina ar trebui admisă la dezbaterile cu privire la politicile NATO, a declarat ambasadorul polonez la Kiev, Dariusz Gurchinski, în cadrul unui forum al Ligii “Ucraina-NATO”.
“Noi nu excludem ca Ucraina să participe la discutarea politicilor NATO. Dimpotrivă, considerăm că Ucraina ar trebui să ia parte activă la astfel de discuţii, iar vocea sa ar trebui să fie auzită atât la Bruxelles, cât şi în alte capitale ale Alianţei Nord-Atlantice”, a afirmat el, subliniind că Ucraina este un element esenţial al securităţii şi stabilităţiii în regiunea euroatlantică.
Potrivit acestuia, cooperarea dintre Ucraina şi NATO, în special în cadrul Programului naţional anual “Ucraina-NATO”, contribuie la implementarea reformelor în Ucraina şi la ralierea fostei republici sovietice la standardele Uniunii Europene.
În iulie 2010, preşedintele Viktor Ianukovici a aprobat excluderea aspiraţiei Ucrainei de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord de pe lista direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul securităţii naţionale. “Ucraina va continua sa-si dezvolte relatiile cu Alianta, dar chestiunea aderarii sale la NATO a fost scoasa de pe agenda”, a declarat atunci ministrul de Externe, Kostyantyn Gryshchenko, care a adaugat ca aceasta decizie “corespunde situatiei actuale” a tarii. Fostul presedinte de la Kiev, Viktor Iuscenko, a fost un sustinator al eforturilor de aderare a Ucrainei la NATO si Uniunea Europeana. Inca din timpul campaniei electorale, Ianukovici a spus ca Ucraina nu va adera la NATO, ca punctul de vedere al ucrainenilor este sa nu adere la organizatii militare si aceasta dorinta trebuie respectata.

Preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a făcut apel luni la Ucraina s-o elibereze din închisoare pe Iulia Timoşenko, dacă ţara doreşte să continue integrarea cu Uniunea Europeană. Timoşenko a fost condamnată luna trecută la şapte ani de închisoare sub acuzaţia de abuz în serviciu, în cadrul unui proces pe care Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană l-au condamnat, afirmînd că este motivat politic. În cadrul unei vizite efectuate luni la Kiev, Komorowski a afirmat că detenţia Iuliei Timoşenko va continua să afecteze perspectivele Ucrainei de încheiere a unui acord cadru de asociere cu UE. Şeful statului polonez a făcut apel la Ucraina să adopte modificările legale care să ducă la eliberarea dnei Timoşenko.
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a promis că Iulia Timoşenko, care suferă de dureri puternice de spate în închisoare, va beneficia de acces la ajutor şi tratament medical “de tip european”. “Le-am ordonat tuturor structurilor responsabile de acest dosar să creeze toate condiţiile existente la nivel european atât în privinţa examenelor medicale, cât şi a detenţiei”, a declarat Ianukovici într-o conferinţă de presă organizată alături de omologul său polonez Bronislaw Komorowski. Ianukovici a evitat să comenteze declaraţiile lui Komorowski, care a cerut o “soluţie reală” în cazul Timoşenko. “Trebuie să găsim o soluţie bună şi reală la această situaţie. Mi-ar plăcea ca această situaţie să aibă cel mai mic impact posibil asupra relaţiilor dintre Ucraina şi UE”, a spus Komorowski.

Liderii Poloniei, Germaniei si Ucrainei se intalnesc marti, pentru celebrarea a 200 de ani de la infiintarea Universitatii Wroclaw si vor discuta despre procesul Iuliei Timosenko, relateaza Radio Polonia. Bronislaw Komorowski, Christian Wulff si Viktor Ianukovici vor depune flori la monumetul celor 25 de profesori universitari ucisi de nazisti in 1941. Apoi, vor avea loc discutii tripartite. Principalul subiect va fi condamnarea Iuliei Timosenko la sapte ani de inchisoare, in octombrie, pentru frauda. Potrivit Poloniei si politicienilor UE, Timosenko a fost condamnata din motive politice. Biroul lui Ianukovici a spus ca principalul subiect de discutii va fi Acordul de asociere UE cu Ucraina, insa oficialii UE au subliniat ca nu se pot face progrese pe acest acord atat timp cat Timosenko este in inchisoare.

Timosenko refuza ingrijirea medicala

Fostul premier Iulia Timosenko, aflata in inchisoare din august, a refuzat sa fie examinata de personalul medical al inchisorii, desi starea ei de sanatate s-a deteriorat, relateaza luni Ukrainian News Agency, care citeaza surse din cadrul administratiei penitenciarelor. Personalul medical al inchisorii i-a propus lui Timosenko, in cadrul controlului sau de sanatate, sa ii faca analize de sange in institutiile apartinand serviciului penitenciar, fara ca informatiile medicale sa fie dezvaluite public.Potrivit administratiei penitenciarelor, fostul premier a refuzat aceasta oferta. Institutia precizeaza insa ca, in prezent, personalul medical de la inchisoarea Lukianivka supravegheaza in continuare starea de sanatate a fostului premier. Parlamentarul Serghei Vlasenko din cadrul partidului lui Timosenko, a declarat, dupa ce a vizitat-o pe aceasta in inchisoare, ca ea nu poate sa mearga singura. Anterior, administratia penitenciarelor afirmase ca aceasta are dificultati la mers. Apararea lui Timosenko intentioneaza sa ceara Curtii de Apel din Kiev sa ii permita fostului premier sa fie examinata la o institutie medicala civila.

Polonezii sunt chemati duminica sa-si innoiasca Parlamentul, un scrutin cu valoare de test pentru premierul Donald Tusk, care conduce Platforma Civica si care, daca va reusi sa castige, va face istorie, devenind primul sef de guvern dupa caderea comunismului care ar obtine doua mandate succesive. O asemenea victorie ar sublinia, o data in plus, stabilitatea in crestere a unei tari care in primii ani de democratie era obisnuita cu tulburari politice. Circa 30 de milioane de alegatori sunt chemati sa-i aleaga pe cei 460 de membri ai camerei inferioare a Parlamentului, Seimul, si pe cei 100 ai Senatului. Conturarea viitoarei coalitii de guvernare depinde de rata participarii la vot. Desi analistii cred ca va fi o cursa electorala stransa, cu un rezultat imposibil de prezis, Platforma Civica (PO), de centru, are totusi, potrivit unor sondaje de opinie, un avantaj de 10 procente in fata principalului rival, partidul conservator Lege si Justitie (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski. Totusi, PiS a reusit in ultimii ani sa obtina in alegeri mai multe voturi decat o aratau sondajele. În plus, experienta a aratat ca o rata mai mica a participarii la vot favorizeaza partidul lui Kaczynski, care are un electorat mai loial. În 2007, cand a castigat Tusk, rata s-a situat la 54%, or acum sondajele indica o rata coborata la 47%. În 2005, PiS castiga alegerile cu o participare la vot de 41%. Premierul Tusk are avantajul de a conduce o tara care a ramas aproape neatinsa de cea mai grava criza financiara a Europei. Polonia este una dintre putinele tari europene care nu a cazut in recesiune in timpul crizei financiare globale din 2008-2009. Şi pentru ca nu este membra a zonei euro, a ramas in mare parte izolata de contagiunea provocata de Grecia si de celelalte tari care au avut nevoie de salvare europeana. Kaczynski, in schimb, favorizeaza cheltuielile sociale si alte eforturi ale statului pentru a-i ajuta pe cei dezavantajati. Fratele geaman al defunctului presedinte Lech Kaczynski – mort anul trecut in tragicul accident de avion de la Smolensk – este mai sceptic in relatiile cu puterile externe si transmite un mesaj nationalist-patriotic mai accentuat, care prinde mai ales in randul populatiei mai in varsta si rurale. În ultimele zile, el a provocat un adevarat scandal in Polonia, publicand o carte in care acuza Germania ca incearca sa subjuge Polonia.  Retorica sa a amintit de anii in care a fost prim-ministru (2005-2007), cand capatase faima de a fi cel care provoaca necazuri Uniunii Europene. Şi totusi, sondajele au aratat o usoara crestere a popularitatii sale dupa acuzele aduse Germaniei. O alta surpriza a alegerilor de duminica ar putea veni din partea unui nou partid de stanga – Miscarea Palikot. Este fondat de un fost deputat si om de afaceri bogat, Janusz Palikot, care lupta impotriva puterii Bisericii Romano-Catolice – intr-o tara in care 90% din populatia de 38 de milioane este catolica – si pledeaza pentru cauze liberale, cum ar fi drepturile homosexualilor, liberalizarea legilor stricte privind avortul sau legalizarea drogurilor usoare. Partidul lui Palikot a urcat pe locul al treilea in unele sondaje recente si pare sa profite de pe urma dezamagirii fata de partidele traditionale. Ideile lui Palikot pot gasi ecou in randul tinerilor si al populatiei urbane.

Consulatul General roman de la Cahul, inspectat de Germania si Polonia

O delegaţie oficială formată din reprezentanţi ai MAE şi ai misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti a luat parte la desfăşurarea unui proiect-pilot de prelevare a datelor biometrice în fluxul de prelucrare a cererilor de viză, punctul urmărit fiind Consulatul României la Cahul, relateaza mass-media de la Bucuresti, citand serviciul de presa al MAE roman. Derularea acestui proiect-pilot urmăreşte finalizarea integrală a etapelor aferente implementării şi operaţionalizării cu succes a tuturor componentelor Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV), în deplină conformitate cu normele stabilite la nivel european, precizează MAE. De asemenea, acţiunea s-a desfăşurat în condiţiile în care România a fost amânată pentru Schengen, după ce unele state au exprimat dubii în legătură cu securizarea graniţei externe, în special cea cu R. Moldova.
În cadrul proiectului-pilot care a avut loc în Republica Moldova, la Consulatul General al României de la Cahul, au fost prezentate procedurile de preluare şi procesare a solicitărilor de vize în deplină concordanţă cu standardele stabilite la nivelul Schengen. De asemenea, fluxul de procesare a cererilor de vize, a fost completat cu prezentarea modalităţilor de prelevare a datelor biometrice.
Ulterior, membrii delegaţiei s-au prezentat la două puncte de frontieră de la graniţa româno-moldoveană, în scopul urmăririi modalităţii de verificare şi identificare a solicitantului de viză căruia i-au fost prelevate datele biometrice.
Consulii Germaniei şi Poloniei prezenţi la desfăşurarea acestui proiect-pilot au ţinut să sublinieze că prin tehnologiile şi procedurile de procesare a vizelor, inclusiv încorporarea cu succes a componentei biometrice, România devansează în materie alte state membre Schengen, arată MAE.
La data de 1 august 2011 a devenit operaţional Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV). În acest sens, începând cu această dată, vechiul sistem de procesare a solicitărilor de vize (VISA- ON-LINE) şi-a încetat funcţionalitatea, toate solicitările de vize fiind procesate exclusiv prin intermediul noii aplicaţii informatice dezvoltate pentru SNIV. Prelevarea datelor biometrice va deveni, treptat, cerinţă pentru procesarea vizelor emise de statele Schengen în perioada 2011-2012.  La nivelul unor state Schengen, noile standarde de procesare a vizelor cu date biometrice ar trebui să devină operaţional în octombrie – noiembrie 2011 şi să fie generalizate în 2012.

Comisarul european Hammarberg acuza Polonia

Thomas Hammarberg, comisarul CoE pentru Drepturile Omului, afirmă că este “clar” că Polonia a găzduit o “închisoare secretă a CIA” unde erau “torturaţi” suspecţi de terorism, informează mass-media de la Varsovia, preluata de agentiile de presa internationale. “Este clar că Polonia a găzduit închisori secrete ale CIA în perioada decembrie 2002 – septembrie 2003. Ştim cine a fost deţinut acolo şi ce metode de interogare au fost folosite. Pot fi considerate forme de tortură”, a declarat Hammarberg într-un interviu acordat postului public de televiziune din Polonia.
Inaltul oficial a mai menţionat numele a doi presupuşi membri al-Qaida care ar fi fost deţinuţi în Polonia – Abd al-Rahim al-Nashiri şi Abu Zubaida. În mai 2011, Abd al-Rahim al-Nashi a dat în judecată Polonia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Comisarul Consiliului Europei a declarat că i-a prezentat ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, rezultatele anchetei sale, cerându-i asistenţă diplomatică în efortul de a convinge Administraţia Barack Obama să desecretizeze documente despre practicile CIA pentru a putea avea loc proceduri judiciare în Europa.

Armata europeana, deziderat strategic

Alcatuirea unei armate europene unite ar putea oferi Uniunii Europene statutul de superputere, echivalent cu cel de la Washington, a declarat liderul opozitiei conservatoare din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, citat de mass-media internationala. „Vreau sa fac din Europa o superputere”, a afirmat Kaczynski intr-un interviu acordat in cadrul Forumului Economic Mondial de la Krynica, sudul Poloniei, numit si „Davosul din est”. „Sunt un euro-realist si militez pentru o Europa mai puternica, in special in ceea ce priveste aspectele politico-militare”, a adaugat liderul politic polonez. Jaroslaw Kaczynski a insistat ca Europa are nevoie de un centru politic echipat cu forte armate, ceea ce ar putea face din acest centru un partener egal pentru Statele Unite, insa nu trebuie uitate China sau India.
In ceea ce priveste o eventuala integrare a fortelor militare in cadrul Uniunii Europene, Kaczynski a raspuns afirmativ, insa „cu conditia ca aceasta sa fie o armata foarte puternica si nu o brigada sau o initiativa ridicola”. Fostul premier al Poloniei a estimat ca nici un stat european nu este capabil sa devina o superputere, nici macar Rusia sau Franta si Germania laolalta, pentru ca acestea sunt pur si simplu prea mici. „Pentru a fi considerat un partener serios pentru tari precum Rusia, Uniunea Europeana trebuie sa devina mai solida din punct de vedere militar”, a declarat Kaczynski.
In varsta de 62 de ani, Jaroslaw Kaczynski este fratele geaman al presedintelui Lech Kaczynski, decedat in urma unui accident aviatic pe 10 mai 2010, in Rusia. Premier al Poloniei intre anii 2006-2007, Jaroslaw si-a castigat reputatia de eurosceptic dupa o serie de conflicte cu Bruxelles-ul.

Principalul scop al investigaţiilor declanşate în Polonia şi România în legătură cu centrele de detenţie ale CIA a fost protejarea autorităţilor şi obstrucţionarea căutării adevărului, comentează Financial Times. “În Polonia şi România, unde au fost înfiinţate centre de detenţie ale CIA în 2002 şi, respectiv, 2003, nu este cinic că sugerăm că principalul scop al investigaţiilor a fost protejarea autorităţilor şi atenuarea căutării adevărului. Centrul problemei în aceste două ţări, ca peste tot în Europa, este atitudinea obstructivă a guvernelor care invocă principiile securităţii de stat pentru a bloca încercările de descoperire a ilegalităţii”, comentează Financial Times, citat de Mediafax. Chiar şi în prezent, amploarea totală a implicării Europei în activităţile secrete ale CIA nu este clară. Este sigur însă că diferite ţări au fost complice la abuzurile privind drepturile omului, de la răpiri, transferuri forţate de indivizi către jurisdicţii neeuropene represive, dispariţii, detenţii secrete pe teritoriul european, la tortură şi brutalitate, afirmă cotidianul britanic. Aceste excese au fost comise de CIA în colaborare cu parteneri europeni, al căror rol de subordonare nu le scuză complicitatea. Ceea ce rămâne de stabilit este în ce măsură guvernele europene au ordonat explicit sau au încurajat implicit serviciile lor secrete să asiste CIA. Din nefericire, guvernele par hotărâte să îngroape aceste evenimente. Anchetele oficiale din ţările cele mai implicate în extrădările extraordinare ale Statele Unite şi programele de detenţie s-au încheiat fără să ajungă la concluzii semnificative sau au fost închise prematur, conchide cotidianul.