Patru dispozitive artizanale au explodat marti la Istanbul, provocand pagube materiale, dar nu si victime potrivit agentiei Anadolu. Exploziile au avut loc in cartierul popular Umraniye, in partea europeana a metropolei. Unul din dispozitive a fost aruncat pe balconul unei filiale a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP), de guvernamant. Detonatia a spart geamurile sediului si ale cladirilor invecinate. Mai multe automobile au fost avariate de explozii. Atacurile nu au fost revendicate. Istanbul, cel mai mare oras din Turcia, se confrunta in ultimele zile cu o serie de astfel de atentate. Luni, artificierii politiei au detonat in mod controlat o bomba artizanala descoperita langa un complex hotelier de lux, la o zi dupa conferinta internationala “Prietenii poporului sirian”. Un dispozitiv similar a explodat in fata unei cladiri publice, fara a produce victime. Atentatele sunt relativ frecvente la Istanbul si Ankara, fiind comise de miscari kurde sau islamiste.

Politistii turci au detonat, luni, o bomba artizanala gasita in apropierea unui hotel de lux din Istanbul, potrivit Anadolu. Dispozitivul exploziv era amplasat intr-un colet, a carui prezenta a fost semnalata politiei de catre trecatori. Politistii au procedat la o detonare controlata a bombei. Nicio revendicare nu a fost semnalata dupa câteva ore de la descoperirea bombei, amplasata in apropiere de Swissotel. Zeci de diplomati si de ministri s-au reunit duminica la Istanbul, in cadrul unei Conferinte a “prietenilor poporului sirian”, organizata intr-un centru pentru congrese situat in apropiere de hotelul Hilton. Atentatele sunt relativ frecvente la Istanbul sau Ankara, fiind comise de miscari kurde sau islamiste. O persoana a fost ranita luna trecuta, la Ankara, de explozia unei bombe. Cu o saptamâna mai inainte, explozia unei bombe a ranit 16 persoane, majoritatea petrolisti, la Istanbul. in septembrie, o bomba de mare putere a ucis cinci persoane in centrul Ankarei.

Pentru a tempera Turcia in acuzele aduse regimului Bashar al-Assad, Siria ar putea recurge la „arma kurda”, noteaza cotianul rus Komersant. Mai mult folosirea de catre autoritatile de la Damasc a kurzilor gazduiti pe teritoriul sau ar putea destabiliza intreaga zona unde se regasesc kurzi precum Iran sau Irak. Expertii vorbesc despre nasterea aliantei dintre Damasc si Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care desfasoara o lupta armata impotriva autoritatilor turce. in acest mod Bashar al-Assad spera sa obtina o parghie de presiune asupra Ankarei, mizand pe cartea kurda, ceea ce-i va permite sa destabilizeze situatia in mai multe tari din proximitate. Liderul aripii militare a PKK, Murat Karayilan, este convins: guvernul islamic conservator de la Ankara, „tolerat de SUA si de o serie de puteri europene„, pregateste o interventie armata in Siria. Liderul aripei armate a PKK a atentionat ca, in cazul in care aceste planuri vor fi realizate, „toate regiunile kurde din Turcia vor deveni zona de actiuni militare„.

Sprijin pentru terorism

Damascul ii sprijinea in mod traditional pe separatistii kurzi, considerati de Ankara separatisti. intemeietorul PKK, Abdullah Öcalan, conducea „razboiul de partizani„ impotriva autoritatilor turce de pe teritoriul sirian. Langa Damasc, PKK avea o baza proprie, care amintea de o mica cetate, iar „luptatorii pentru eliberarea Kurdistanului„ erau instruiti in defileul Bekaa, care, chiar daca se afla in Liban, la acea vreme era controlata practic de sirieni. Lucrurile au continuat astfel pana in 1998, cand Ankara i-a cerut Damascului sa-l expulzeze pe Öcalan, amenintand ca, in caz contrar, va declansa un razboi. Ca o confirmare a seriozitatii acestor intentii, la granita au fost comasate trupe turcesti. Presedintele de atunci Hafez al-Assad a fost nevoit sa se retraga: Öcalan a parasit Siria, cautand fara succes azil in Rusia, Italia si Grecia, iar in februarie 1999 a fost arestat de serviciile secrete turce de pe teritoriul Kenyei. De atunci, Damascul si PKK au incercat sa nu-si afiseze relatiile, insa acum situatia s-a schimbat, constata Kommersant. in razboiul civil sirian premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a plasat de partea opozitiei. Consiliul National Sirian (CNS), care se opune lui Bashar al-Assad, isi are sediul in Turcia. in afara de aceasta, liderii de la Ankara vorbesc din ce in ce mai des despre crearea, de-a lungul granitelor cu Siria, a unei „zone-tampon„, inaccesibila pentru fortele guvernamentale siriene. Drept replica, Bashar al-Assad a decis sa mizeze pe cartea kurda, amintindu-i in acest fel lui Erdogan despre posibilele consecinte pe care le va avea pentru Turcia amestecul in conflictul sirian.

Siria s-ar putea dezintegra

Potrivit Kommersant, mai exista o explicatie pentru activitatea lui Bashar al-Assad in directia kurda: el doreste sa-si asigure sprijinul kurzilor, care in Siria se cifreaza la circa 2 milioane (10% din populatie). in actualul razboi civil, majoritatea kurzilor isi mentin neutralitatea. Unele miscari kurde sprijina Damascul, altele – opozitia, insa in linii mari populatia regiunilor kurde supravietuieste neluand parte activa la actiunile de protest. De altfel, nici nu ar avea de ce: fortele de securitate ale lui Bashar al-Assad au lasat practic regiunile kurde nesupravegheate, deoarece regimul de la Damasc nu are posibilitatea de a se ocupa si de majoritatea sunita, si de kurzi. O serie de politicieni kurzi au propus deja proclamarea pe teritoriul Siriei a „Kurdistanului de Vest„, cu capitala la Afrin. in opinia expertilor, indiferent cum se va incheia criza siriana, kurzii isi vor consolida oricum pozitiile. Astazi, cu ei „cocheteaza„ si Bashar al-Assad, si inamicii sai. Liderii CNS au promis deja ca in cazul in care vor veni la putere le vor oferi regiunilor kurde autonomie, dupa exemplul Irakului, unde regiunile nordice populate de kurzi exista practic ca un stat suveran. Este putin probabil ca autoritatile Turciei, unde kurzii au cu mult mai putine drepturi si se plang de discriminare, vor fi incantate de aparitia la granita sa a unei alte „regiuni kurde libere„. Fara indoiala, combatantii PKK vor profita de situatie si vor incerca sa-si consolideze prezenta in „Kurdistanul de Vest„. Drept rezultat, armata turca va fi nevoita sa desfasoare operatiuni impotriva partizanilor kurzi nu doar pe teritoriul Irakului, ca in prezent, ci si in Siria, indiferent de cine se va afla in acel moment la putere la Damasc: Assad sau adversarii sai.

Opt suspecţi apropiaţi de rebeliunea kurdă au fost arestaţi în cadrul anchetei privind un atentat comis împotriva unei maşini de poliţie soldat cu 16 răniţi, dintre care 15 poliţişti, la 1 martie, la Istanbul, a anunţat presa turcă.
Şapte bărbaţi şi o femeie au fost reţinuţi în cadrul operaţiunilor simultane în şapte provincii turce, afirmă ziarele, care nu precizează data la care a avut loc operaţiunea. Printre suspecţi figurează trei presupuşi autori ai atentatului – un bărbat identificat pe motocicleta cu care a fost comis atentatul şi alţi doi indivizi care îl însoţeau în maşină, afirmă Hürriyet.
Ziarul îl citează pe guvernatorul Istanbulului, Hüseyin Avni Mutlu, care îi desemnează pe rebelii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan drept responsabili de atentat. “Apartenenţa sau simpatia suspecţilor reţinuţi faţă de PKK s-a confirmat”, a declarat el, potrivit Hürriyet, transmite Mediafax. Ziarele Sabah şi HaberTürk subliniază, la rândul lor, că circa 900 de grame de trinitrotoluen, două grenade, două pistoale, două amortizoare şi mai multe detonatoare şi documente PKK au fost găsite în timpul operaţiunilor.
Atentatul nu a fost revendicat. PKK a comis deja în trecut atentate în marile oraşe din vestul Turciei. Atacul din 1 martie a avut loc în timp ce justiţia turcă desfăşoară de mai multe luni o operaţiune vastă împotriva a ceea ce ea consideră aripa urbană a PKK, ce a condus la arestarea mai multor sute de suspecţi. Considerat o mişcare teroristă de Turcia şi numeroase alte ţări, PKK a recurs la arme în 1984, luptând mai întâi pentru independenţa, apoi pentru autonomia sud-estului anatolian cu populaţie majoritar kurdă. Conflictul s-a soldat cu cel puţin 45.000 de morţi, potrivit armatei.

Poliţia turcă a lansat luni o nouă operaţiune de anvergură pe teritoriul Turciei împotriva mediilor suspectate de complicitate cu rebelii kurzi, procedând la arestarea a circa o sută de persoane.
Echipe ale poliţiei au descins la sediile unor sindicate şi la domiciliile liderilor lor din Instanbul, Ankara, Diyarbakir şi în cel puţin alte şase oraşe din Turcia, au indicat NTV şi CNN-Türk. Poliţiştii au efectuat percheziţii şi în localurile sindicatelor vizate, ale celor care apără îndeosebi drepturile angajaţilor municipali, au precizat sursele. Operaţiunea poliţiei se înscrie în cadrul unei ofensive judiciare care vizează măsuri împotriva KCK- Uniunea comunităţilor kurde.
KCK, organizaţie clandestină, este suspectată că ar fi aripa politică a mişcării armate PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care luptă împotriva puterii centrale din 1984. Autorităţile acuză KCK că vor să înlocuiască instituţiile oficiale în estul şi sud-estul Anatoliei şi să favorizeze o insurecţie în aceste regiuni. Potrivit autorităţilor turceşti, KCK doreşte să se substituie statului turc în colectivităţile locale din provinciile cu o populaţie kurdă majoritară puternică, creând o structură administrativă paralelă cu instituţiile oficiale.
Din 2009, 700 de persoane, potrivit guvernului, şi 3.500, printre care deputaţi, intelectuali şi primari, conform mediilor kurde, au fost încarcerate pentru complicitate cu KCK.

SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ‘să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Liderul de la Ankara Abdullah Gül a semnat miercuri legea care permite evitarea serviciului militar obligatoriu pentru barbatii in varsta de peste 30 de ani in schimbul achitarii a 30.000 de lire (circa 12.100 de euro), a informat agentia Anadolu, potrivit EFE. in Turcia nu este recunoscuta ‘obiectia de constiinta’, iar cei care refuza sa presteze serviciul militar sunt pedepsiti cu inchisoarea. De noua lege, cu o valabilitate de numai sase luni, vor beneficia aproximativ 100.000 de barbati, potrivit estimarilor, adica 20% dintre cei 460.000 de barbati care au in prezent varsta ceruta pentru serviciul militar, potrivit datelor Ministerului turc al Apararii. Cetatenii turci rezidenti in strainatate vor putea evita serviciul militar in schimbul platii a 10.000 de euro. Presa turca estimeaza ca, prin aceasta lege, statul ar putea incasa in urmatoarele luni circa 1,2 miliarde de euro. Legea a facut obiectul unei mari polemici in cursul procedurii parlamentare, considerandu-se ca pune greutatea apararii nationale pe umerii celor mai putin avuti. in fiecare an, zeci de soldati turci mor in luptele impotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, in afara legii), in sud-estul tarii. Marea majoritate a victimelor sunt tineri recruti aflati in serviciul militar obligatoriu, care este de sase luni pentru cei cu studii universitare si de 15 luni pentru toti ceilalti. Aceasta lege nu este prima de acest fel, deoarece in anii 1987, 1992 si 1999 s-a facut acelasi lucru pentru a reduce surplusul de recruti, adauga sursa citata.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat joi că ţara sa a lansat o operaţiune militară transfrontalieră în cinci regiuni din nordul Irakului împotriva Partidului Muncii din Kurdistan. Operaţiunile aeriene şi terestre sunt în curs de desfăşurare ca un prim pas împotriva militanţilor kurzi, la o zi după atacurile gherilei în apropiere de graniţa cu nordul Irakului. ‘Ofensiva vizează rezultate’ împotriva PKK, care dispune de o forţă de 2.000 de militari în Irak, a declarat premierul Recep Tayyip Erdogan, refuzând să dea alte detalii, transmite Agerpres. Armata turcă a anunţat joi că a lansat o operaţiune de anvergură în nordul Irakului şi pe teritoriul său, la graniţa turco-irakiană, împotriva rebelilor kurzi, care au ucis marţi 24 de soldaţi în sud-estul Turciei. Operaţiunea constituie o ripostă la atacurile multiple efectuate de peste 200 de rebeli marţi împotriva unor posturi militare turce situate la graniţa irakiană şi soldate cu uciderea a 24 de militari şi rănirea altor 18. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a considerat miercuri “inacceptabile” atacurile rebelilor kurzi PKK, invitînd Turcia să se angajeze într-un “dialog” constructiv cu Irakul. “Secretarul general îsi exprimă preocuparea” în legătură cu aceste atacuri. “Este inacceptabil ca teritoriul irakian să fie folosit pentru a organiza atacuri transfrontaliere contra ţărilor vecine”, a explicat Ban Ki-moon, citat de purtătorul său de cuvînt Martin Nersirky. “Suveranitatea şi integritatea teritorială a Turciei şi Irakului trebuie să fie respectate”, a adăugat Ban cerînd “Irakului şi Turciei să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o soluţie paşnică la această provocare”, a subliniat purtătorul de cuvînt.

Cel puţin patru militari şi doi civili şi-au pierdut viaţa marţi în urma exploziei unei mine antipersonal în provincia Bitlis din sud-estul Turciei, a informat presa turcă. Explozia s-a produs la trecerea unui vehicul al poliţiei, au semnalat surse oficiale pentru canalul de ştiri NTV. Armata a început o anchetă la locul faptelor pentru a localiza autorii atacului, despre care se presupune că ar fi membri ai grupului armat Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), foarte activ în zonă. Potrivit agenţiei de presă DHA, una dintre persoanele civile ucise este o fetiţă de doi ani. Pe de altă parte, agenţia de presă Anadolu a informat despre o explozie care s-a produs la trecerea unui vehicul militar în provincia Hakkari, la frontiera cu Irakul, în urma căreia a murit un soldat, transmite Agerpres. În provincia sud-estică Mardin, poliţia a desfăşurat o operaţiune împotriva KCK, presupusa reţea urbană a PKK, în cursul căreia au fost arestate 22 de persoane, între care un fost primar şi mai mulţi aleşi locali. În ultimele luni, PKK şi-a intensificat atacurile, iar 70 de membri ai forţelor de securitate, cel puţin 12 civili şi un mare număr de militanţi kurzi şi-au pierdut viaţa în înfruntări. PKK – considerat grupare teroristă de către Turcia, UE şi SUA – a ridicat armele în 1984 şi, de atunci, aproximativ 45.000 de persoane şi-au pierdut viaţa.

O bombă artizanală a explodat duminică în sudul Turciei, în cursul unei manifestaţii a susţinătorilor rebelilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), rănind patru poliţişti şi doi civili, relatează presa turcă. Atentatul s-a produs la Seyhan, o localitate din provincia Adana. Ascunsă în spatele unui tomberon, bomba artizanală a explodat “în timp ce forţele de securitate interveneau împotriva unei manifestaţii interzise, rănind şase persoane, dintre care doi civili”, a declarat guvernatorul provinciei Adana, Huseyin Avni Cos, citat de agenţia de presă Anatolia. “Doi poliţişti sunt în stare gravă”, a adăugat guvernatorul. Potrivit postului de televiziune de ştiri NTV, poliţiştii reprimau o manifestaţie interzisă a simpatizanţilor PKK în momentul deflagraţiei, transmite Agerpres. La începutul lunii august, patru civili au fost ucişi în explozia unei mine plasate în sud-estul Turciei de rebeli kurzi, membri ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan. Incidentul a survenit după ce un grup de rebeli pătrunsese într-o exploatare petrolieră de lângă oraşul Nasankeyf, unde provocaseră un incendiu. Mina a explodat în timp ce locuitori ai satului vecin săriseră să stingă incendiul şi să dea o mână de ajutor gardienilor minei, pe care rebelii îi neutralizaseră în prealabil. Numărul de atacuri PKK a crescut considerabil după ce liderul formaţiunii, plasat în detenţie pe viaţă, Abdullah Öcalan, anunţase în mai abandonarea oricărui dialog cu guvernul turc. PKK, considerată organizaţie teroristă de Turcia şi numeroase alte ţări, luptă pentru autonomie în sud-estul Turciei, regiune majoritar kurdă. Conflictul, care durează din 1984, a făcut cel puţin 45.000 de morţi.