SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.

Liderul de la Ankara Abdullah Gül a semnat miercuri legea care permite evitarea serviciului militar obligatoriu pentru barbatii in varsta de peste 30 de ani in schimbul achitarii a 30.000 de lire (circa 12.100 de euro), a informat agentia Anadolu, potrivit EFE. in Turcia nu este recunoscuta ‘obiectia de constiinta’, iar cei care refuza sa presteze serviciul militar sunt pedepsiti cu inchisoarea. De noua lege, cu o valabilitate de numai sase luni, vor beneficia aproximativ 100.000 de barbati, potrivit estimarilor, adica 20% dintre cei 460.000 de barbati care au in prezent varsta ceruta pentru serviciul militar, potrivit datelor Ministerului turc al Apararii. Cetatenii turci rezidenti in strainatate vor putea evita serviciul militar in schimbul platii a 10.000 de euro. Presa turca estimeaza ca, prin aceasta lege, statul ar putea incasa in urmatoarele luni circa 1,2 miliarde de euro. Legea a facut obiectul unei mari polemici in cursul procedurii parlamentare, considerandu-se ca pune greutatea apararii nationale pe umerii celor mai putin avuti. in fiecare an, zeci de soldati turci mor in luptele impotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, in afara legii), in sud-estul tarii. Marea majoritate a victimelor sunt tineri recruti aflati in serviciul militar obligatoriu, care este de sase luni pentru cei cu studii universitare si de 15 luni pentru toti ceilalti. Aceasta lege nu este prima de acest fel, deoarece in anii 1987, 1992 si 1999 s-a facut acelasi lucru pentru a reduce surplusul de recruti, adauga sursa citata.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat joi că ţara sa a lansat o operaţiune militară transfrontalieră în cinci regiuni din nordul Irakului împotriva Partidului Muncii din Kurdistan. Operaţiunile aeriene şi terestre sunt în curs de desfăşurare ca un prim pas împotriva militanţilor kurzi, la o zi după atacurile gherilei în apropiere de graniţa cu nordul Irakului. ‘Ofensiva vizează rezultate’ împotriva PKK, care dispune de o forţă de 2.000 de militari în Irak, a declarat premierul Recep Tayyip Erdogan, refuzând să dea alte detalii, transmite Agerpres. Armata turcă a anunţat joi că a lansat o operaţiune de anvergură în nordul Irakului şi pe teritoriul său, la graniţa turco-irakiană, împotriva rebelilor kurzi, care au ucis marţi 24 de soldaţi în sud-estul Turciei. Operaţiunea constituie o ripostă la atacurile multiple efectuate de peste 200 de rebeli marţi împotriva unor posturi militare turce situate la graniţa irakiană şi soldate cu uciderea a 24 de militari şi rănirea altor 18. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a considerat miercuri “inacceptabile” atacurile rebelilor kurzi PKK, invitînd Turcia să se angajeze într-un “dialog” constructiv cu Irakul. “Secretarul general îsi exprimă preocuparea” în legătură cu aceste atacuri. “Este inacceptabil ca teritoriul irakian să fie folosit pentru a organiza atacuri transfrontaliere contra ţărilor vecine”, a explicat Ban Ki-moon, citat de purtătorul său de cuvînt Martin Nersirky. “Suveranitatea şi integritatea teritorială a Turciei şi Irakului trebuie să fie respectate”, a adăugat Ban cerînd “Irakului şi Turciei să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o soluţie paşnică la această provocare”, a subliniat purtătorul de cuvînt.

Cel puţin patru militari şi doi civili şi-au pierdut viaţa marţi în urma exploziei unei mine antipersonal în provincia Bitlis din sud-estul Turciei, a informat presa turcă. Explozia s-a produs la trecerea unui vehicul al poliţiei, au semnalat surse oficiale pentru canalul de ştiri NTV. Armata a început o anchetă la locul faptelor pentru a localiza autorii atacului, despre care se presupune că ar fi membri ai grupului armat Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), foarte activ în zonă. Potrivit agenţiei de presă DHA, una dintre persoanele civile ucise este o fetiţă de doi ani. Pe de altă parte, agenţia de presă Anadolu a informat despre o explozie care s-a produs la trecerea unui vehicul militar în provincia Hakkari, la frontiera cu Irakul, în urma căreia a murit un soldat, transmite Agerpres. În provincia sud-estică Mardin, poliţia a desfăşurat o operaţiune împotriva KCK, presupusa reţea urbană a PKK, în cursul căreia au fost arestate 22 de persoane, între care un fost primar şi mai mulţi aleşi locali. În ultimele luni, PKK şi-a intensificat atacurile, iar 70 de membri ai forţelor de securitate, cel puţin 12 civili şi un mare număr de militanţi kurzi şi-au pierdut viaţa în înfruntări. PKK – considerat grupare teroristă de către Turcia, UE şi SUA – a ridicat armele în 1984 şi, de atunci, aproximativ 45.000 de persoane şi-au pierdut viaţa.

O bombă artizanală a explodat duminică în sudul Turciei, în cursul unei manifestaţii a susţinătorilor rebelilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), rănind patru poliţişti şi doi civili, relatează presa turcă. Atentatul s-a produs la Seyhan, o localitate din provincia Adana. Ascunsă în spatele unui tomberon, bomba artizanală a explodat “în timp ce forţele de securitate interveneau împotriva unei manifestaţii interzise, rănind şase persoane, dintre care doi civili”, a declarat guvernatorul provinciei Adana, Huseyin Avni Cos, citat de agenţia de presă Anatolia. “Doi poliţişti sunt în stare gravă”, a adăugat guvernatorul. Potrivit postului de televiziune de ştiri NTV, poliţiştii reprimau o manifestaţie interzisă a simpatizanţilor PKK în momentul deflagraţiei, transmite Agerpres. La începutul lunii august, patru civili au fost ucişi în explozia unei mine plasate în sud-estul Turciei de rebeli kurzi, membri ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan. Incidentul a survenit după ce un grup de rebeli pătrunsese într-o exploatare petrolieră de lângă oraşul Nasankeyf, unde provocaseră un incendiu. Mina a explodat în timp ce locuitori ai satului vecin săriseră să stingă incendiul şi să dea o mână de ajutor gardienilor minei, pe care rebelii îi neutralizaseră în prealabil. Numărul de atacuri PKK a crescut considerabil după ce liderul formaţiunii, plasat în detenţie pe viaţă, Abdullah Öcalan, anunţase în mai abandonarea oricărui dialog cu guvernul turc. PKK, considerată organizaţie teroristă de Turcia şi numeroase alte ţări, luptă pentru autonomie în sud-estul Turciei, regiune majoritar kurdă. Conflictul, care durează din 1984, a făcut cel puţin 45.000 de morţi.

Legislativul de la Ankara a prelungit miercuri cu un an autorizatia pentru armata de a desfasura raiduri peste granita pentru a ataca rebelii kurzi din nordul Irakului. Decizia a intervenit a doua zi dupa ce politia turca a arestat peste 100 de persoane suspectate de legaturi cu PKK, relateaza CNN. Parlamentarii din principalul partid nationalist kurd, Pace si Democratie (BDP), a denuntat arestarile. Ei au criticat si prelungirea autorizatiei privind raidurile transfrontaliere. Conflictul dintre Turcia si PKK – ce revendica independenta Kurdistanului – dureaza de 25 de ani si s-a soldat cu peste 40.000 de morti. PKK este considerata de ONU si UE drept organizatie terorista.

Nu mai putin de trei persoane au fost ucise şi alte 15 ranite, in atentatul comis marti in centrul capitalei turce, Ankara, a declarat ministrul turc de Interne, Idris Naim Sahin, “Trei persoane şi-au pierdut viata. Sunt de asemenea 15 raniti, dintre care cinci sunt afectati grav”, a precizat el pentru presa. intrebat de jurnalişti despre natura exploziei, ministrul a declarat ca este vorba “foarte probabil” despre un atac terorist, un termen folosit in general de autoritatile turce pentru a desemna actele rebelilor kurzi. Vicepremierul Bulent Arinc a declarat anterior ca este vorba despre un atentat. Explozia s-a produs in jurul orei 8.30 GMT (11.30, ora Romaniei), in cartierul comercial Kizilay, din centrul metropolei, frecventat zilnic de zeci de mii de oameni, şi a fost auzita de la o distanta de cativa kilometri, provocand o mişcare de panica. Diplomatia de la Bucuresti nu a confirmat existenta vreunui roman printre victimele acestui incident. Misiunea diplomatica a facut demersuri oficiale pe langa autoritatile turce pentru a afla daca exista cetateni romani printre victime. Pana in acest moment, autoritatile turce nu au notificat Ambasada Romaniei la Ankara cu privire la existenta unor cetateni romani raniti in urma exploziei”, a precizat, marti, Ministerul Afacerilor Externe.

Ofiterii serviciului danez de informatii au convocat oficiali din cadrul Ambasadei Turciei, dupa ce au descoperit ca un diplomat turc avea la el un revolver in timp ce asista la procesul unui post kurd de televiziune din Copenhaga, a anuntat sambata cotidianul Politiken. Postul ROJ-TV se afla intr-un proces de la jumatatea lui august, pentru o presupusa sustinere a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care figureaza pe lista organizatiilor considerate teroriste de Uniunea Europeana (UE), Statele Unite si Turcia. Politiken scrie ca un kurd danez care asista joi la o audiere a descoperit ca diplomatul era inarmat si a avertizat apararea care, la randul ei, l-a informat pe judecator si politia. “Este total inacceptabil. Nu exista lege speciala pentru diplomati. Portul armei este interzis fara niciun dubiu in tribunal”, a declarat pentru cotidian Mikael Sjoeberg, presedintele Asociatiei Judecatorilor danezi. Serviciile de informatii (PET), responsabile de cazurile privind diplomatii, au declarat pentru Politiken ca oficiali din cadrul Ambasadei Turciei la Copenhaga au fost convocati in urma incidentului. “Au fost avertizati ca faptul de a purta o arma intr-un tribunal danez nu trebuie sa se repete”, a declarat PET, citat de publicatie. “Am luat initiativa de a reexamina toate autorizatiile de port de arma ale persoanlului ambasadei, pentru a clarifica conditiile de eliberare”, au adaugat serviciile de informatii. ROJ-TV, cu sediul la Copenhaga, este acuzat ca sustine “terorismul” in randul populatiei kurde, in cele 68 de tari in care emite. Dupa cinci ani de ancheta, Parchetul danez a cerut interzicerea acestuia in 2010. Conflictul kurd din Turcia s-a soldat cu peste 45.000 de morti de la inceputul insurectiei PKK, in 1984, potrivit armatei.

In ciuda avertismentelor Irakului, armata turca a efectuat noi misiuni impotriva militantilor PKK. Aviatia turca a efectuat de joi pana duminica noi raiduri in nordul Irakului, impotriva unor baze ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), provocand moartea a aproximativ 160 de rebeli kurzi, se arata intr-un comunicat al armatei turce, citat de agentia Anadolu. “Avioanele fortelor aeriene turce au atins cu succes tintele organizatiei separatiste teroriste in regiunile Zap si Gara, intre 25 si 28 august, in 21 de misiuni”, se precizeaza in documente. Potrivit textului, “38 de tinte au fost bombardate intens de artilerie, in coordonare cu operatiunea aeriana din 25-28 august”. Numarul separatistilor kurzi din PKK ucisi in aceste raiduri este intre 145 si 160, iar cel al ranitilor de peste 100. Turcia a ordonat la 17 august reluarea bombardamentelor in Irak, in urma unui atac al rebelilor kurzi in Turcia, in apropiere de frontiera irakiana, soldat cu moartea a noua membri ai fortelor de securitate. Anterior, aviatia turca nu a mai bombardat timp de peste un an repere din Irak ale PKK, considerat organizatie terorista de Turcia, Uniunea Europeana si Statele Unite. Bagdadul l-a convocat miercuri pe ambasadorul turc Murat Ozcelik, pentru a cere incetarea raidurilor care, potrivit irakienilor, au vizat civili nevinovati. In comunicatul sau de luni, armata turca afirma ca “a fost acordata o atentie deosebita civililor din regiune, pentru a nu fi victime” ale raidurilor. Turcia a dezmintit vineri ca a ucis civili in operatiunile militare din Irak.

Irakul i-a cerut unui emisar turc aflat la Bagdad să se pună capăt imediat raidurilor desfăşurate de Ankara asupra bazelor rebelilor kurzi din nordul Irakului, se arată într-un comunicat al Ministerului irakian de Externe. Protestul oficial i-a fost transmis miercuri de subsecretarul ministerului, Mohamed Jawad al-Dorki, unui trimis special turc la Bagdad, Murat Ozcelik. Dorki i-a adus la cunoştinţă (lui Ozcelik) protestul guvernului irakian împotriva violării suveranităţii irakiene, bombardării zonelor frontaliere şi faptului de a lua ca ţinte civili nevinovaţi şi a cerut suspendarea imediată a acestor operaţiuni, se precizează în document. “Ambasadorul a înaintat o notă de protest în această privinţă”, mai adaugă comunicatul, transmite Moldpres. Armata turcă a anunţat marţi că raidurile aeriene desfăşurate de mai multe zile în nordul Irakului s-au soldat cu moartea a peste 100 de rebeli kurzi, în timp ce Massoud Barzani, preşedintele guvernului regional al Kurdistanului irakian, a cerut încheierea operaţiunilor turce. Guvernul de la Ankara a ordonat aceste bombardamente la 17 august ca ripostă la o serie de atacuri ale rebelilor kurzi la frontiera irakiană a Turciei, în urma cărora şi-au pierdut viaţa nouă membri ai forţelor de securitate. La inceputul saptamanii, Armata turcă a confirmat că forţele sale aeriene au bombardat vineri, a treia zi consecutiv, baze ale PKK, din Irak. Bombardamentele au început miercuri noaptea, după ce nouă soldaţi turci au murit într-un atac lansat de PKK, şi au continuat joi şi vineri, transmit agenţii de presă internaţionale. În a treia zi de bombardamente, avioane de vânătoare ale Ankarei au atacat 20 de grupuri de obiective. Loviturile au avut loc în zona Kandil (graniţa irakiano-iraniană) şi în văile Sinath-Haftanin, Hakurk şi Gara, de la frontiera turco-irakiană.