Europenii au obosit de procesul largirii Uniunii Europene si, din aceasta cauza, tari precum Republica Moldova, Ucraina si Belarus nu au nici o perspectiva de aderare la Uniunea Europeana si vor ramane la statutul de vecini, scrie presa de la Chisnau, citand declaratia europarlamentarului britanic Charles Tannock. Potrivit deputatului european, in cazul Moldovei, o bariera in plus in calea aderarii este „durerea de cap, in legatura cu problema transnistreana. Ultimul lucru pe care l-ar face Bruxelles este sa accepte in componenta sa un stat, care nu poate sa-si controleze de sine statator teritoriul”, considera Tannock, care a tinut sa precizeze ca Uniunea Europeana nu va mai tolera in granitele sale cazuri similare Ciprului. De asemenea, Charles Tannock este de parere ca nici un stat din Est, vecin al Uniunii Europene nu va adera in viitorul apropiat si ca acestea ar trebui sa se concentreze asupra acordurilor de liber schimb si liberalizarea regumului de vize.

R. Moldova, sustinuta de oficialii europeni

In ciuda scenariilor pesimiste ale europarlamentarului britanic, R. Moldova, considerata tara de succes in cadrul Parteneriatului Estic, a fost unica dintre statele din regiune invitata sa-si prezinte pozitia la Conferinta de nivel inalt privind cooperarea Uniunii Europene cu statele din vecinatatea estica. Evenimentul a fost organizat Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei si Institutul danez pentru studii internationale, iar delegatia Republicii Moldova a fost reprezentata de ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Iurie Leanca și viceministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Natalia Gherman. Discutiile participantilor s-au axat pe evaluarea modalitatilor prin care UE si statele membre pot intensifica cooperarea cu vecinii sai estici, in special cu tarile care isi doresc un viitor european. Ministrul Leanca a expus viziunea R.Moldova asupra dezvoltarii Parteneriatului Estic, precum si s-a referit la realizarile Moldovei in cei doi ani de la lansarea initiativei. Sefa diplomatiei daneze, Lene Espersen, a reconfirmat interesul Danemarcei de a consolida cooperarea cu Moldova si de a o sustine in promovarea reformelor si apropierea de UE. In acest sens, Moldova a fost inclusa in programul de asistenta pentru dezvoltare, Programul Danez de Vecinatate, scopul caruia este promovarea societatilor democratice deschise, dezvoltarea politica si economica stabila, bazate pe suprematia legii si respectarea drepturilor omului. Lene Espersen a mentionat ca R. Moldova va beneficia de asistenta prioritara in domeniile de referinta care, practic, corespund prioritatilor Programului Guvernului Republicii Moldova.

Chisinaul, apreciat pentru progresele de integrare

“In Europa se constientizeaza faptul ca R. Moldova este lider in grupul de tari din Parteneriatul estic”, a declarat, la mijlocul lunii februarie, presedintele Comisiei politica externa a Sejmului polonez, Andrzey Halicki. Deputatul polonez a constatat “cu deplina satisfactie ca in Europa exista toata sustinerea pentru Parteneriatul estic, iar autoritatile de la Bruxelles sunt constiente ca diferite tari din aceasta platforma au situatii diferite”. Andrzey Halicki a sustinut la Chisinau o conferinta de presa impreuna cu omologul sau moldovean, Igor Corman. “Aceasta constientizare provoaca si un climat favorabil pentru investitii, pentru colaborarea economica, ceea ce are ulterior impact asupra societatii”, a adaugat presedintele Comisiei pentru politica externa din Legislativul de la Varsovia. La randul sau, Igor Corman, presedintele Comisiei politica externa si integrare europeana a Parlamentului moldav, a informat ca cele doua Legislative vor semna un protocol de colaborare la finele lunii martie, cind in Republica Moldova este asteptat premierul polonez Donald Tusk. In aceasta saptamina, Moldova a fost vizitata de delegatii de parlamentari din Romania si Polonia. Presedintele Parlamentului Marian Lupu, Presedinte interimar al Republicii Moldova, a avut, la randul sau, o intrevedere cu delegatia Comisiei Politica Externa a Sejmului Republicii Polone, condusa de Andrzej Halicki, Presedintele Comisiei. Marian Lupu a reafirmat interesul constant al Republicii Moldova pentru extinderea si diversificarea relatiilor bilaterale, precum si valorificarea potentialului de cooperare interparlamentara in contextul consolidarii relatiilor de buna intelegere si parteneriat existente intre Republica Moldova si Polonia. Suntem interesati in consolidarea relatiilor economice cu Polonia, inclusiv a relatiilor comerciale si atragerea investitiilor in Republica Moldova, reiesind din regimurile comerciale preferentiale de care beneficiaza Republica Moldova, fiind la frontiera cu UE si beneficiind de acorduri bilaterale de comert liber cu statele CSI, a subliniat Lupu.

Seful diplomatiei de la Chisinau, Iulie Leanca, a declarat duminica la postul de radio Europa Libera ca Republica Moldova se va concentra in viitor pe o apropiere de Bruxelles prin Parteneriatul Estic si va abandona pista includerii sale in pachetelor statelor din Balcanii de Vest, urmatoarea tinta de extindere a UE. Intrebat daca ramanerea in Parteneriatul Estic este un beneficiu pentru Moldova, in conditiile in care exista alte voci care spun ca R. Moldova ar trebui sa fie inclusa in pachetul balcanic in vederea aderarii la UE, ministrul de externe de la Chisinau a raspuns: “Celelalte voci nu au decat sa realizeze acest obiectiv. Eu, din pacate, nu-mi dau seama cum am putea noi sa-l realizam”, potrivit Europa Libera. “Am intarziat cu opt ani, nu mai vreau sa ma mai lamentez si sa zic ca, uite, comunistii n-au facut aia, n-au facut aia. Avem o realitate, suntem in Parteneriatul Estic si trebuie sa beneficiem de sansele si oportunitatile pe care le avem in cadrul acestei initiative. Dar, totodata, sa nu uitam ca initiativa respectiva, asa cum e stabilita in declaratia de la Praga de constituire a acestei initiative, stipuleaza foarte clar principiul diferentierii si principiul de merit”, a precizat Iurie Leanca. Aceasta noua pozitie a Republicii Moldova vine dupa vizitele efectuate zilele aceastea de catre seful Executivului, Vlad Filat, la Bruxelles si cea a lui Marian Lupu la Moscova la inceputul mandatelor celor doi. Totodata, anuntul a fost facut cu o zi inainte ca delegatia Senatului Romaniei, condusa de Titus Corlatean, sa ajunga la Chisinau pentru o vizita de lucru intre 14-16 debruarie, vizita facuta la invitatia institutiei omoloage din Republica Moldova.

Iluzia reusitei

Cu alte cuvinte, Republica Moldova a ales sa mearga pe sprijinul UE pentru fostele state sovietice catre care este indreptat Parteneriat estic pentru a dovedi ca este tara care merita cel mai mult dintre cele sase. Cu toate aceastea, Azerbaidjanul si Georgia reprezinta un interes aparte pentru UE, state prin care Bruxelles si-ar putea asigura independenta energetica fata de Moscova, pentru a evita noi crize ale gazului si pentru a putea negocia in viitor diferite probleme comune dupa alte pozitii ca cele de pe care se discuta acum. Parteneriatul Estic, initiativa comuna polono-suedeza, are sase tari partenere – Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, R. Moldova si Ucraina.

Chisinau se va bate pentru suprematia Parteneriatul Estic

Ministrul de Externe a adaugat ca fiecare tara va fi tratata in functie de meritele sale, in functie de realizarile sale.”Iata ca un obiectiv pe care sper eu sa reusim sa-l realizam, in preajma summitului Parteneriatului Estic care va avea loc in mai, acest an, prezidat de Ungaria si coprezidat de Polonia, ne va permite impreuna cu colegii nostri sa consolidam acest principiu, ne va permite in momentul in care vom demonstra avansare pe realizarea reformelor, in domeniul justitiei, in domeniul sectorului securitate, in economie s.a.m.d., in functionarea institutiilor politice, atunci sa primim un tratament mai favorabil eventual decat celellalte tari din aceasta initiativa”, a explicat ministrul de Externe.

Desincronizare Bucuresti-Chisinau

Prin aceasta miscare, Republica Moldova abandoneaza linia pe care a mers impreuna cu Romania in ultimii doi ani de includere a sa in randul statelor Balcanilor de Vest, toate actiunile de sprijin ale Bucurestiului fiind concentrate in aceasta directie. Astfel, Romania a sustinut apropierea Chisinaului de Bruxelles prin includerea Republicii Moldova in grupul Balcanilor de Vest, din care fac parte tarile fostului spatiu iugoslav, in cazul carora se considera ca apropierea de UE este mai accelerata. Ideea includerii R. Moldova in pachetul Balcanilor de Vest apartine Romaniei si a fost sustinuta constant de tara noastra in forurile europene in ultimii doi ani. Presedintele Traian Basescu, care intotdeauna a pledat pentru accelerarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeana, anunta, la inceputul lunii septembrie 2008, ca va propune la urmatorul summit UE (din octombrie 2008 – n.r.) includerea Moldovei in “pachetul Balcanilor de Vest” si nu in pachet cu Ucraina, tara mult mai mare, in raport cu care sansele ar fi inegale.

Parlamentul European sprijina Parteneriatul Estic

Noii lideri ai Ucrainei si Republicii Moldova considera dezvoltarea Parteneriatului Estic unul din „principalele obiective de politica externa” a declarat preşedintele Parlamentului European, fostul premier al Poloniei, Jerzy Buzek, intr-un recent interviu acordat cotidianului roman „Romania Libera”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Preşedintele Parlamentului European va începe, în data de 11 aprilie 2010, o vizită oficiala în România. „(…) noi suntem mulţumiţi pentru că liderii ambelor state (n.r.- Ucraina si Republica Moldova) arată deschidere către proiectele europene. De curând m-am întâlnit cu domnii Ghimpu şi Filat, în plus am mers la Kiev, la inaugurarea preşedintelui Ianukovici. Dezvoltarea Parteneriatului Estic va fi una dintre principalele obiective de politică externă. Criza din Caucazul de Sud şi disputele pe tema gazului dintre Rusia şi Ucraina au servit ca un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană. Aceste evenimente demonstrează necesitatea ca UE să fie mai prezentă în vecinătatea sa estică” a declarat inaltul oficial european. „Lansarea acestui instrument la începutul acestui an a marcat o schimbare semnificativă a calităţii şi ambiţiilor UE în relaţia cu state precum Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Scopul este acela de a crea un nivel fără precedent de integrare economică şi de asociere politică. Parteneriatul îşi doreşte nu doar să îmbunătăţească relaţiile bilaterale dar şi cooperarea în regiune, în anumite domenii cheie, precum securitatea energetică” a mai adaugat Jerzy Buzek.

Diferend transatlantic

„Din nefercire, sumitul a fost amânat” a declarat oficialul european, referindu-se la sumitul UE-SUA ce urma să aibă loc în mai 2010, în Spania, summit la care presedintele american Barack Obama nu intenţionează să participe, conform unui comunicat de presa al Casei Albe. „ Personal cred că trebuie să continuăm să adâncim legăturile transatlantice. Voi merge într-o vizită oficială la Washington la sfârşitul acestei luni. Contactele mele regulate cu politicienii de la Washington demonstrează un interes major şi din partea lor, pentru relaţia dintre UE şi Statele Unite. Cred că trebuie să folosim relaţia transatlantică pentru a schimba modul în care funţionează guvernarea globală. Statele Unite şi Europa pot şi trebuie să adopte un rol de conducere în definirea principiilor şi structurilor acestei noi lumi multipolare” a adaugat acesta. „În domeniul parlamentar, trebuie să dezvoltăm relaţiile dintre Parlamentul European şi ambele camere ale Congresului american – către ceva mult mai ambiţios decât este în prezent. De altfel, Parlamentul European a cerut înfiinţarea unei Adunări Parlamentare Transatlantice, după modelul Adunării Parlamentare a NATO, din urmă cu 50 de ani” a mai declarat fostul premier polonez.

Comunitatea Energetica Europeana

„Va fi prea târziu dacă nu începem să constuim acum” a subliniat presedintele PE, referindu-se la declaratia sa din decembrie 2009 privind necesitatea creării unei „Comunităţi Energetice Europene”, după modelul „Comunităţii Oţelului şi Cărbunelui”. „Dependenţa energetică europeană continuă să crească – va atinge 67% în 2030, de la 14% în prezent. În 20 de ani vom importa 95% din petrolul şi 84% din gazele naturale pe care le vom consuma. Este clar că, orice s-ar întâmpla, va trebui să continuăm să diversificăm sursele de energie. Am argumentat întotdeauna în favoarea „metodei Comunităţii”. Cred că energia este exemplul clar unde o strategie europeană şi o soluţie comună europeană au cu adevărat sens. O comunitate împărtăşeşte anumite valori, obiceiuri. Este o societate bazată pe încredere. Avem nevoie de această încredere dacă vorbim despre luarea unor decizii în comun, în domenii precum investiţiile” a adaugat acesta. „Trebuie să avem încredere că solidaritatea va exista nu doar când lucrurile merg bine, dar mai ales când ele merg mai puţin bine – când avem de înfruntat o criză. Pentru început, am putea crea un grup care cumpără gaze naturale şi petrol. Acesta va vorbi cu o voce comună lumii exterioare. Statele care sunt membre vor putea negocia în comun contractele de aprovizionare şi vor avea parte de o suficient petrol sau gaze naturale. Acest consorţiu va începe să construiască o infrastructură de transport dar şi infrastructură necesară stocării hidrocarburilor. În al doilea rând, ar trebui să încurajăm integrarea regională, în rândul statelor membre, pentru a crea reţele de energie inter-conectate” a punctat presedintele polonez al Parlamentului European.

Prioritati parlamentare

„Una dintre priorităţile mele ca Preşedinte este să fac dezbaterile din Parlament mai intense. De aceea am introdus acea oră în care preşedintele Comisiei Europene vine şi răspunde la chestiuni de interes major. Fiecare parlamentar european, ce reprezintă cetăţeni europeni, îi poate pune domnului Barroso, o întrebare. La sfârşitul fiecărei dezbateri avem acum procedura „faţă în faţă” (Catch the eye), unde membrii Parlamentului îşi pot spune părerile pe subiectele zilei. Aş vrea să fac plenarele PE mai interesante şi mai deschise către media. În prezent lucrăm la noi moduri practice prin care să îmbunătăţim comunicarea cu cetăţenii europeni. După cum ştiţi, întâlnirile din comisii pot fi văzute acum pe internet în timp real” a subliniat Jerzy Buzek, citat de mass-media. „Am avut un succes imens cu audierile comisarilor propuşi. Acestea au fost urmărite în direct, pe internet, pe întreg continentul european. Cetăţenii trebuie să ştie cum se dezbate legislaţia europeană, cum sunt aduse amendamente şi cum se votează. Din acest punct de vedere, Parlamentul este total transparent. Pe lângă canalele de comunicare clasice, de curând am început să folosesc cele mai moderne reţele de socializare. Sunt deja pe Facebook şi Twitter şi invit pe toată lumea să mă urmărească acolo. Intenţionez să aduc tinerii mai aproape de UE iar aceste canale de comunicare sunt foarte utile” a mai adaugat inaltul oficial european.

Criza depasita

„Vom ieşi din criză, însă rata de creştere la nivel european va fi sub un procent. Pentru a dubla această creştere trebuie să continuăm reformele economice, fără a fi însă tentaţi de măsuri protecţioniste şi de naţionalism economic. Piaţa Unică este marele nostru câştig şi trebuie nu doar să-l apărăm ci chiar să îl extindem pentru ca Europa să rămână un continent competitiv” a adaugat acesta. „Eu îl voi încuraja pe preşedintele Comisiei să propună legislaţii care să pună punct unor decalaje care încă există pe piaţa internă. Ca legislatori, trebuie să continuăm să construim poporul european. Avem nevoie de un plan economic pe termen lung şi cred că „Europa 2020″ este pasul corect, în direcţia corectă” a concluzionat acesta.

Regimul presedintelui belarus Lukasenko blocheaza Parteneriatul Estic

Prima sedinta a Adunarii parlamentare a programului “Parteneriatul Estic“ (EURONEST), planificata pentru 24 martie 2010, a fost amanata datorita problemelor care au aparut in timpul determinarii componentei delegatiei din Republica Belarus, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Minskul, sustinut de diplomatia rusa, vrea ca toti cei zece membri ai delegatiei sa fie deputati ai Parlamentului belarus, unde opozitia locala nu este reprezentata, in timp ce Parlamentul European a adoptat o decizie prin care invita sa i-a parte la lucrari si membri ai opozitiei politice si societatii civile din fosta republica sovietica. Sursele citate au mai declarat ca prima sedinta a EURONEST va fi programata dupa alegerile locale din Belarus, din 25 aprilie 2010.
Reamintim ca in cadrul intelegerilor preliminare s-a decis ca Adunarea Parlamentara a “Parteneriatului Estic“ va fi formata din 120 de deputati, dintre care 60 de parlamentari vor reprezenta tarile membre ale Uniunii Europene, iar cate 10 vor veni din Armenia, Georgia, Moldova, Ucraina, Belarus si Azerbaidjan. Programul “Parteneriatul Estic” este o initiativa polonezo-suedeza, lansata in cadrul politicii de vecinatate, indreptata spre aprofundarea relatiilor dintre UE si unele state post-sovietice. Programul european “Parteneriatul Estic” este prevazut pentru sase tari-vecine ale Uniunii Europene: Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Ucraina si Belarusi. Summit-ul de constituire al “Parteneriatului estic“ a avut loc la 7 mai curent la Praga. In luna decembrie 2008, Consiliul European, si-a dat acordul pentru inceputul acestui proiect. La 20 martie liderii statelor UE au aprobat programul “Parteneriatului Estic“, alocand pentru realizarea lui aproximativ 600 milioane de euro pentru perioada 2009-2013.

Presedinte bulgar

Adunarea parlamentara a programului “Parteneriatul Estic“ (EURONEST) va fi condusa de europarlamentarul bulgar, Cristian Vighenin, au relatat anterior, surse diplomatice de la Sofia, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor diplomatice, citate anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, exista putine sanse ca vreuna din tarile „Parteneriatului Estic” sa fie inclusa in viitorul previzibil printre statele candidate la aderarea la UE.
La intrunirea din martie 2010 urmau sa fie alesi cei doi copresedinti si zece vicepresedinti, reprezentand in egala masura Parlamentul European si parlamentele tarilor partenere. Forul era programat sa se intalneasca, de regula, o data pe an si sa adopte rezolutii si recomandari adresate summitului UE–Parteneriatul Estic, institutiilor si conferintelor ministeriale dedicate Parteneriatului Estic, precum si rapoarte si propuneri privind functionarea Parteneriatului in diverse domenii. De asemenea, la reuniunea din martie urmau sa fie constituite patru comitete ale EURONEST – pentru afaceri politice si drepturile omului, comitetul economic, cel privind securitatea energetica si comitetul pentru afaceri sociale, cultura, invatamant si societate civila.

Acuze spre comunisti

Oficialul moldovean Igor Corman a amintit anterior ca fosta guvernare comunista de la Chisinau a fost reticenta fata de Parteneriatul Estic si chiar a adus critici acestei initiative europene. Noua guvernare de la Chisinau are o cu totul alta atitudine si o deschidere maxima fata de cooperarea in Parteneriatul Estic, chiar daca sustinerea financiara prevazuta in acest moment nu este una foarte consistenta. “Chiar si in afara dimensiunii financiare, sustinerea din partea tarilor din UE care este extrem de importanta pentru Republica Moldova, la nivel de sprijin politic, dar si de schimb de experienta si contacte directe cu parlamentele nationale ale tarilor membre”, a spus Igor Corman. El a mai spus ca Parteneriatul Estic deschide oportunitati mai bune in procesul de negociere a Acorului de Asociare cu UE. “Negocierile sunt complicate si durata lor va depinde atat de calitatea reformelor din Republica Moldova, de calitatea negociatorilor si eforturile diplomatiei, cat si de vointa politica din partea partenerilor europeni. Si aici, crearea unui lobby pozitiv pentru Republica Moldova in Europa va fi un factor decisiv pentru consolidarea avansarii europene”, a declarat Igor Corman. Instrumentul politici Parteneriatului Estic a fost aprobat in octombrie 2009 si este adresat Republicii Moldova, Ucrainei, Belarusului, Georgiei, Azerbaidjanului si Armeniei. Initiativa nu ofera perspective de aderare statelor vizate, fiind parte a Politicii de vecinatate a UE, dar vorbeste despre o abordare diferentiata a membrilor in functie de aspiratii si progrese si ofera sprijin financiar si perspectva de semnare a unor Acorduri de asociere cu UE.

Fara vize

Forul societatii civile a celor sase tari, incluse in programul Uniunii Europene “Parteneriatul Estic“, care a avut loc anul trecut la Bruxelles, cere autoritatilor europene si a tarilor de bastina eliberarea condamnatilor politici, libertatea de a alege, libertatea de exprimare, abolirea regimului de vize cu tarile mentionate, iar pentru inceput anularea taxelor pentru vize in tarile comunitare. Solicitarile societatii civile au fost incluse intr-o rezolutie a Forului, care a fost prezentata la intrevederea comuna a ministrilor Afacerilor Externe din tarile membre ale Uniunii Europene si cei din tarile incluse in programul “Parteneriatul Estic“, care a avut loc in data de 8 decembrie 2009.
Comisarul pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, prezenta la for, a declarat ca toate solicitarile societatii civile vor fi transmise ministrilor de Externe, iar toate doleantele vor fi examinate si incluse in programele de lucru. “Anterior, toate intrebarile erau discutate doar cu Guvernele, acum voi sunteti cei care decideti nemijlocit. Recomandarile voastre vor fi utilizate, deoarece cooperarea este imposibila fara societatea civila. Veti transmite la bastina mesajul ca noi foarte serios ne atarnam fata de societatea civila“, a spus Beinita Ferrero-Waldner.
Prima sedinta a Forumului societatii civile a tarilor membre ale UE si a celor sase state ex-sovietice cuprinse in programul european “Parteneriatul Estic“ a avut loc la 16-17 noiembrie 2009 la Bruxelles. La for au participat circa 240 de organizatii non-guvernamentale din cele sase tari ex-sovietice, dintre care 30 de ONG-uri din Moldova.

Comisarul European pentru Extindere, Štefan Füle, sprijina Republica Moldova

Miniştrii de Externe ai statelor care formeaza Grupul de la Vişegrad s-au angajat să sprijine reformele privind democratizarea, statul de drept şi economia de piaţă în statele partenere membre ale Parteneriatului Estic, relateaza surse diplomatice de la Chisinau, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, şefii diplomaţiilor din Grupul Vişegrad au subliniat necesitatea finanţării proiectelor din cadrul Parteneriatului şi au menţionat că statele partenere urmează să beneficieze în mod individual de perspectiva liberalizării regimului de vize cu spaţiul comunitar, în cazul conformării cu condiţiile UE.
Preşedinţia ungară a Grupului Vişegrad (n.r.- format din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) a propus desfăşurarea unei reuniuni comune cu participarea statelor membre ale Parteneriatului Estic (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina), precum şi a reprezentanţilor Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Spaniei, Belgiei, Suediei (n.r.- ultimele trei constituind troika din fruntea UE) şi Comisiei Europene. Republica Moldova a fost reprezentata de Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care participa prntru prima oara la reuniunea extinsă a Miniştrilor de Externe ai ţărilor Grupului Vişegrad (V4+).

Sprijin diplomatic

În cadrul reuniunii, miniştrii participanti si-au exprimat interesul de a imprima o dezvoltare dinamică Parteneriatului Estic. A fost manifestat angajament de a contribui la valorificarea oportunităţilor oferite de cele patru platforme tematice din cadrul Parteneriatului Estic (Democraţie, buna guvernare şi stabilitate; Integrare economică şi convergenţă cu politicile UE; Securitate energetică; Contacte interumane), au declarat surse diplomatice de la Chisinau. Totodata, miniştrii au salutat progresul înregistrat în implementarea dimensiunilor bilaterală şi multilaterală ale PE, solicitand intensificarea cooperarii intre state si la nivel international.
Ministrul de Externe de la Chisinau a punctat importanţa lansării negocierilor pe marginea Acordului de asociere al Republicii Moldova cu UE, referindu-se si la activitatea Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, precum şi la priorităţile Chisinaului în domeniul integrării europene. Leanca a mai reliefat semnificaţia exerciţiului intern al Republicii Moldova pentru a întruni cerinţele UE în perspectiva lansării dialogului privind regimul de vize, reiterand ambiţia autorităţilor de la Chisinau de a obţine o perspectivă europeană clară pentru ţara noastră.

GUAM in standby

Conform surselor diplomatice ciyaye, seful diplomatiei moldovenesti a purtat discuţii cu omologii săi din statele PE., avand întrevederi bilaterale cu Ministrul de Externe al Republicii Cehe, Jan Kohout, şi cu Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Štefan Füle. Iurie Leancă a mai participat la o reuniune informală a şefilor delegaţiilor statelor GUAM pentru un schimb de opinii privind experienţa cooperării în Parteneriatului Estic, care a avut loc în ajunul reuniunii V4+. Sursele citate au declarat ca sefii delegatiilor ucraineana si azera au declinat invitatia ca statele pe care le reprezinta sa aiba o participare mai activa la activitatile structurii GUAM, organizatie formata din patru republici post-sovietice, si anume Moldova, Ucraina, Azerbaidjan si Georgia.

Sefii diplomatiilor celor patru state din Grupul de la Visegrad (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia – n.red.) au demarat, marti, la Budapesta, o serie de convorbiri care vizeaza politicile de cooperare din cadrul Parteneriatului Estic, instrument al UE de apropiere fata de statele nemembre ale Uniunii de la frontiera rasasiteana, transmite agentia ungara MTI. Pe masa discutiilor s-au mai aflat teme precum concluziile summitului desfasurat saptamana trecuta, tot la Budapesta, pe probleme energetice sau Strategia UE pentru Dunare. Cei prezenti la intalnire au decis ca la urmatoarea sesiune plenara sa participe si reprezentantii tarilor baltice, dar si cei din tarile care vizeaza direct Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova [i Ucraina). Din partea Comisiei Europene (CE)va fi prezent comisarul pentru Extindere, Stefan Fule. Uniunea Europeana a lansat, in luna mai 2009, la Praga, “Parteneriatul Estic”, un cadru de cooperare cu sase tari ex-sovietice. E vorba de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Summit-ul de la Praga a marcat inceputul unei cooperari aprofundate dintre UE si cele sase state. Initiativa apartine Suediei si Poloniei iar cadrul institutional este deja creat, urmatoarea etapa fiind definirea unor proiecte concrete. Bruxelles-ul vizeaza prin acest intrument politic o armonizare pe mai multe paliere – economic, social, cultural si pe justitie – intre UE si tarile vizate.

Parteneriatul Estic il ingrijoreaza pe presedintele rus Dmitrii Medvedev

Presedintele rus Dmitri Medvedev a reluat acuzatiile la adresa Parteneriatului Estic, initiativa lansata de Uniunea Europeana, intr-un interviu acordat televiziunii abhaze, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Intr-o scurta referire la Parteneriatul Estic, presedintele Medvedev a subliniat faptul ca acesta s-a transformat intr-un „club al sentimentelor antirusesti”, si ca prin participarea la activitatile Parteneriatului Estic, statele caucaziene „nu castiga nimic”. Declaratiile dure ale presedintelui rus vin la cateva saptamani dupa declaratii similare, facute in cursul unei intalniri cu presa belarusa organizata la Barviha, in apropiere de Moscova. “Nu vad nimic extraordinar in Parteneriatul Estic. Nu ii vad nici utilitatea”, a declarat acesta. “Nu vad nimic orientat impotriva tarii noastre. Dar, daca vor fi discutate subiecte antiruse, nu imi va placea”, a adaugat el. Totodata, la un summit UE-Rusia din luna mai 2009, Medvedev a avertizat in legatura cu o eventuala transformare a acestui parteneriat intr-o alianta “antirusa”, in pofida tentativelor europene de a-i da asigurari.
Federatia Rusa si-a exprimat in repetate randuri nemultumirea in legatura cu acest proiect, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, declarand ca cele sase tari sunt obligate sa aleaga “fie cu Moscova, fie impotriva ei”. Suspiciunea Rusiei privind Parteneriatul Estic se explica si prin faptul ca initiativa de a lua cele sase republici ex-sovietice sub tutela europeana apartinuse Poloniei si Suediei, tari cu atitudini traditional critice la adresa politicii externe ruse.
Reamintim ca programul “Parteneriatul Estic” este o initiativa polonezo-suedeza, lansata in cadrul politicii de vecinatate, indreptata spre aprofundarea relatiilor dintre UE si unele state post-sovietice. Programul european “Parteneriatul Estic” este prevazut pentru sase state vecine ale Uniunii Europene: Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Ucraina si Belarusi. Summit-ul de constituire al “Parteneriatului estic“ a avut loc la 7 mai curent la Praga. In luna decembrie 2008, Consiliul European, si-a dat acordul pentru inceputul acestui proiect. La 20 martie liderii statelor UE au aprobat programul “Parteneriatului Estic“, alocand pentru realizarea lui 600 mln de euro in perioada 2009-2013.
Conform mass-media de la Moscova, acest proiect ramane modest in ceea ce priveste riscul de instabilitate pe care il reprezinta aceste tari. Risc ilustrat de evenimentele din 7 aprilie din Republica Moldova, de tensiunile constante dintre Moscova si Tbilisi si de criza politica din Ucraina, mai subliniaza expertii si oficialii rusi, citati de presa locala.

Jirinovski ameninta

La randul sau, vicepresedintele Dumei de Stat a Federatiei Ruse, extremistul Vladimir Jirinovskii, considera ca cele sase foste republici sovietice, incluse in programul Uniunii Europene “Parteneriatul Estic“, vor avea doar de pierdut de pe urma participarii la acest program. “Cu cat mai mult ele (statele UE – n.n.) vor ademeni in Europa, cu atat mai repede Moldova saraca si Transnistria vor dori ca Rusia sa-si arboreze acolo drapelul sau“, a declarat vicepresedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Vladimir Jirinovskii, citat de mass-media rusa. „Daca Lucasenko va fi cu ei – isi va pierde postul. Daca Ucraina va fi cu ei – va obtine preturi la energia electrica la nivelul celor mondiale si i se va prabusi economia. In Moldova, rezultatul deja s-a facut vizibil: Transnistria nu mai vrea sa intre in componenta Moldovei. Gata! Atunci, Chisinaul va fi in componenta Uniunii Europene, iar Tiraspolul – cu Moscova. Dar, acest lucru nu va fi pe plac Chisinaului“, a subliniat Jirinovskii, specificand ca in rezultatul realizarii programului “Parteneriatul Estic“, vor avea de pierdut toti, inclusiv si Moscova.
Potrivit presedintelui PLDR, initiind acest program, statele din Uniunea Europeana, „platind bani, incearca sa consolideze si sa impuna impotriva Rusiei” toate cele sase foste republici sovietice, participante la programul „Parteneriatul Estic”. „Este lupta Vestului. Adica Vestul lupta nu cu regimul sovietic, nu cu tarul, el lupta pentru diminuarea influentei Rusiei. Acest lucru poate fi facut din contul stramutarii fostilor sai parteneri sub influenta Vestului. Adica, nu exista aici o dorinta de a ajuta statele respective, ci dorinta de a face rau Rusiei“, a subliniat presedintele PLDR, un adept al politicii neocoloniale rusesti indreptate impotriva fostelor republici sovietice. Jirinovskii mai considera ca diferite mecanisme de influenta ale statelor europene asupra statelor post-sovietice urmaresc un singur scop – slabirea influentei Rusiei in regiune. „Exista diferite variante, dar scopul este unicul – de a slabi Rusia, toate sunt orientate impotriva Rusiei din cauza ca exista ura seculara. N-ai ce sa-i faci, asa-i soarta”, a conchis presedintele PLDR.

Atacul de la Bucuresti

Uniunea Europeana nu a tinut cont de interesele Rusiei cand a elaborat Parteneriatul Estic (PaE), desi cele sase state incluse in aceasta initiativa sunt legate de Moscova prin puternice conexiuni economice si politice, a afirmat anterior reprezentantul Ambasadei Rusiei la Bucuresti, consilierul Igor Sidorov. El a participat la un simpozion privind cooperarea regionala in Marea Baltica si Marea Neagra, evenimentul fiind organizat de Ambasada Suediei la Bucuresti si reunind diplomati acreditati in tara noastra, precum si politicieni romani.
“In primul rand, cand a fost elaborat Parteneriatul Estic, interesele Rusiei nu au fost luate in considerare, desi statele partenere in aceasta initiativa (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina – n.r.) sunt legate de noi prin conexiuni economice si politice puternice. In plus, dupa cum observam, Parteneriatul Estic nu beneficiaza de un nivel ridicat de consolidare politica in jurul sau, atat in interiorul UE, cat si al statelor beneficiare. Nu in cele din urma, bugetul Parteneriatul Estic nu poate fi comparat cu nivelul la care se afla cooperarea acestora cu Rusia”, a spus diplomatul rus.
Sidorov a sustinut ca, astfel, cele sase state partenere vor interactiona cu Bruxellesul numai “privind inapoi peste umarul Rusiei” si se vor axa, in relatia cu Uniunea Europeana, numai pe acele domenii care nu ar putea afecta cooperarea cu Kremlinul. „In aceste conditii, majoritatea celor sase tari vor interactiona cu UE in cadrul PaE numai privind inapoi, peste umar, la Rusia si vor incerca sa aleaga numai acele nise din parteneriat care nu ar fi de natura sa afecteze legaturile stabilite cu Rusia, in mod special cele economice, care au o importanta vitala pentru acele tari. Toate acestea ar putea lipsi PaE de integritatea sa si, drept consecinta, de avantaje politice si economice pentru UE. Si viceversa, valoarea adaugata a PaE ar fi fost mult mai mare daca interesele Rusiei ar fi fost luate in calcul pe deplin”, a fost de parere Sidorov.
In ceea ce priveste cooperarea regionala, diplomatul rus a aratat ca Federatia Rusa si UE au impreuna o gama larga de instrumente pentru a o dezvolta si consolida, exemplificand, in acest sens, dialogul Rusia – UE privind politica regionala, lansata in mai 2007. “Initiativa UE Sinergia Marii Negre si Strategia la Marea Baltica au, in opinia noastra, foarte multe elemente comune. Ele se refera la noua abordare de catre UE a dezvoltarii regionale, care, din ceea ce intelegem, capata un caracter integrat si combinat. Este important sa evitam aparitia unei linii de gandire potrivit careia organizatii regionale, precum Consiliul Statelor de la Marea Baltica sau Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra, trebuie, de acum inainte, sa se alinieze apriori la politicile interne europene. Acestea au propria agenda si o lista mai larga de membri si observatori, asa incat nu ar trebui sa fie ei cei care sa contribuie la politicile interne europene, ci viceversa”, a sustinut Igor Sidorov.

Vise ucrainene

Reprezentantul permanent al Ucrainei pe langa Uniunea Europeana, Andrei Veselovski, considera ca datorita initiativei “Parteneriatul Estic“ Ucraina are sanse sa-si manifeste pozitiile sale de lider in regiune. O declaratie in acest context a fost facuta la inceputul lunii octombrie 2009 de Veselovski la un post de televiziune ucrainean. “Parteneriatul Estic“ este o posibilitate sa te manifesti drept lider regional, ca un partener mult mai autoritar, care va ajuta intregii regiuni sa accepte standardele si valorile europene“, a spus Veselovski. Declaratia diplomatului ucrainean nu este singura, mai multi oficiali de la Kiev subliniind intentia Ucrainei de a deveni un lider regional, atat prin intermediul Parteneriatului Estic, cat si al GUAM, organizatie regionala din care fac parte fostele republici sovietice Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova. Activitatea GUAM este paralizate de mai multi ani datorita situatiei politice precare din Ucraina si a haosului ce caracterizeaza politica externa promovata de Kiev.

Intentii britanice

Ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, David Miliband, nu exclude ca programul “Parteneriatul Estic“ pentru statele participante va fi o trambulina pentru integrarea lor in spatiul Uniunii Europene. Potrivit agentiei ucrainene UNIAN, Miliband a facut aceasta declaratie la Institutul International pentru cercetari strategice din Londra in cadrul unui discurs despre rolul UE de forta motrica in lume si despre facilitatile politicii externe puternice ale acestei organizatii pentru Marea Britanie, tinand cont de faptul ca se apropie intrarea in vigoare a Acordului de la Lisabona.
In cadrul discursului sau, Miliband a subliniat rolul “Parteneriatului Estic“ in promovarea reformelor economice si imbunatatirea securitatii energetice paneuropene. “Principalele cauze ale instabilitatii pentru Europa de Est sunt guvernarea slaba, criza financiara si conflictele inghetate. “Parteneriatul Estic“ ar trebui sa devina nu doar o trambulina pentru obtinerea statutului de membru al UE, ci si instrumentul-cheie al stabilitatii, deoarece, datorita integrarii intr-o piata unica vom putea promova reforma economica si sa contribuim la cresterea economica“, a declarat David Miliband.

Parteneriat parlamentar

Uniunea Europeana si sase tari post-sovietice au format un grup de lucru comun pentru elaborarea conceptiei Adunarii Parlamentare “Uniunea Europeana – Parteneriatul Estic“ (EURONEAST). Grupul a fost format in cadrul unei intrevederi comune, care a avut loc pe 21 octombrie, la Stockholm, unde s-a discutat cooperarea parlamentara in cadrul programului european “Parteneriatul Estic“. Intrunirea de la Stockholm a fost primul forum oficial, unde s-a discutat despre mecanismele de creare a structurilor interparlamentare “Parteneriatul Estic“. In cadrul aceleasi intruniri, au fost organizate intrevederile presedintilor comitetelor pe relatii externe din cadrul parlamentelor tarilor implicate in “Parteneriatul Estic“. Grupul a fost format din 12 parlamentari, dintre care sase reprezinta Moldova, Belarus, Ucraina, Armenia, Georgia si Azerbaidjan si sase europarlamentari. Grupul de lucru urmeaza sa elaboreze conceptia EURONEAST intr-un termen de sase luni, timp in care principiile si mecanismele viitoarei cooperari parlamentare in cadrul “Parteneriatului Estic“ urmeaza sa fie coordonate.

Liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a declarat luni ca instrumentul politic al UE vizavi de statele de la frontiera rasariteana, Parteneriatul Estic, este inutil si ca cele sase state caruia i se adreseaza nu au nevoie de asa ceva, anunta agentia RIA Novosti. “Nu vad nimic extraordinar in Parteneriatul Estic. Nu-i vedem utilitatea. Va asigur ca nu intentionam sa obstructionam acest program si nu vom pune nicio piedica in implementarea acestuia”, a afirmat presedintele rus, intr-o intrevedere cu ziaristi belarusi la vila sa din afara Moscovei de la Barviha. La un summit UE-Rusia din luna mai, Medvedev a avertizat in legatura cu o eventuala transformare a acestui parteneriat intr-o alianta “antirusa”. Potrivit analistilor internationali, acest proiect, ce are un buget de 600 de miliarde de euro pana in 2013, ramane modest in ceea ce priveste riscul de instabilitate pe care il reprezinta aceste tari. Risc ilustrat de evenimentele din 7 aprilie din Republica Moldova, de tensiunile constante dintre Moscova si Tbilisi si de criza politica din Ucraina. Parteneriatul Estic reprezinta un cadru de cooperare intre UE si sase tari ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Acest instrument fost lansat la 7 mai la Praga, fiind destinat adancirii cooperarii cu tarile amintite.