Dupa vizita din Ucraina, seful diplomatiei romane Teodor Baconschi va zbura maine la Erevan, in Armenia, acolo unde are prevazuta o intrevedere cu omologul sau armean, Eduard Nalbandian, precizeaza MAE intr-un comunicat. De asemenea, Baconschi va fi primit si de catre Catolicosul Tuturor Armenilor, Karekin al II-lea. In cadrul discutiilor, Baconschi si Nalbandian vor analiza stadiul si perspectivele relatiilor bilaterale, cu accent pe consolidarea dialogului politic, precum si intensificarea cooperarii economice si in plan cultural-educational, inclusiv pornind de la valoarea adaugata pe care o reprezinta minoritatea istorica a armenilor din Romania. Agenda convorbirilor mai cuprinde realizarea unui schimb de opinii asupra evolutiilor regionale, precum si privind perspectivele apropierii Armeniei de UE, pe care Romania le sustine, fiind dispusa sa impartaseasca experienta proprie in procesul pregatirii pentru aderare, arata un comunicat MAE. Armenia face parte din Parteneriatul Estic, pe care UE il propune unor foste republici sovietice din vecinatatea sa pentru a le apropia de valorile europene. In martie, la Bucuresti, a avut loc o reuniune a Comisiei armeano-romane pentru cooperare comerciala si economica, stiintifica si tehnica. Romania si Armenia s-au aratat interesate de unele proiecte comune in domeniile transporturilor si comunicatiilor.

Tensiuni bilaterale

Conflictul inghetat din Nagorno-Karabah – o disputa teritoriala intre Armenia si Azerbaidjan, precum si recunoasterea genocidului armean au generat, de-a lungul timpul timpului, momente tensionate in politica internationala si nemultumirile au vizat inclusiv Romania. Astfel, unele declaratii facute de presedintele Traian Basescu, in timpul unei vizite facute in primavara acestui an la Baku, in capitala Azerbaidjanului, au deranjat Armenia, care a acuzat ca vin in contradictie cu pozitia comunitatii internationale. Cu toate acestea, legaturi economice leaga Romania mult mai tare de Azerbaidjan prin prisma intereselor legate de securitatea energetica. In Romania, armenii constituie o comunitate etnica veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenți in toate regiunile Romaniei. in prezent, comunitatea numara doar cateva mii de membri, dar are reprezentare in Parlament.

Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic, care a devenit membră a spaţiului european de cercetare. Odată cu asocierea la Programul-Cadru 7 al Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2012, Republica Moldova va beneficia de potenţialul ştiinţific european pentru rezolvarea problemelor interne, a declarat, Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului, la Conferinţa Naţională “Cercetarea şi inovarea în parteneriat cu mediul de afaceri”. La rândul său, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei a subliniat că Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2020 prevede implementarea cercetărilor ştiinţifice autohtone în economie. Totodată, de la începutul anului curent, a început elaborarea Strategiei Naţionale a Economiei Inovaţionale. Potrivit sursei citate, în R. Moldova vor fi create nouă parcuri industriale, unde vor fi implementate rezultatele cercetărilor ştiinţifice autohtone. Au fost deja elaborate studii de fezabilitate ale acestor parcuri. Joi, cu ocazia Zilei Internaţionale a Ştiinţei, Academia de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova a organizat Conferinţa Naţională ştiinţifico-practică cu genericul „Cercetarea şi inovarea în parteneriat cu mediul de afaceri”. Evenimentul a întrunit savanţi, cercetători, experţi notorii din diverse domenii de cercetare ştiinţifică, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţară, miza întrunirii fiind de a identifica şi a pune în aplicare mecanisme coerente, clare, conexiuni, menite să contribuie la impulsionarea proceselor de transfer tehnologic, materializarea ideilor, comercializarea tehnologiilor şi dispozitivelor elaborate, toate acestea având finalitate creşterea economică a R. Moldova, crearea locurilor de muncă, asigurarea bunăstării sociale. Programul de lucru a inclus şapte secţiuni: Agricultura; Mecanizarea agriculturii; Energie regenerabilă; Electronica şi ingineria materialelor; Managementul deşeurilor; Tehnologii informaţionale; Substanţe chimice şi materiale noi, care acoperă o gama largă de domenii de importanţă majoră pentru Republica Moldova, scopul fiind de a crea punţi de legătură între mediului academic şi cel de afaceri.

Premierul francez Francois Fillon saboteaza extinderea UE

Premierul francez Francois Fillon a dat o lovitură, vineri, speranţelor Ucrainei şi Georgiei de aderare la Uniunea Europeană (UE), apreciind că nu este momentul să se ofere o asemenea perspectivă celor două ţări, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic, la Varşovia, relatează mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Le înţeleg aşteptarea (cu privire la aderare), dar ar fi contraproductiv să lansăm acum dezbaterea asupra formei finale a legăturilor” pe care ar trebui să le ia relaţiile între Ucraina, Georgia, pe de o parte, şi UE pe de altă parte, a declarat Fillon, citat de un membru din anturajul său.
Premierul a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei reuniuni a Parteneriatului Estic, un forum creat în 2009 la iniţiativa Poloniei şi Suediei, din care fac parte liderii celor 27 de ţări membre UE şi cei din şase foste republici sovietice din Europa de Est (Ucraina, Belarus şi Republica Moldova) şi din Caucazul de Sud (Georgia, Armenia şi Azerbaidjan).

Aspiratii europene

În timp ce Polonia, alte ţări din Europa de Est membre ale UE şi Marea Britanie văd în acest Parteneriat un prim pas către o aderare a acestor ţări la blocul european şi nu o formulă de înlocuire, această părere este departe de a fi unanimă. Franţa în special, dar şi Germania, sunt foarte reticente la ideea extinderii frontierelor UE mai ales la Ucraina.
În aceste condiţii, declaraţia finală a summit-ului de la Varşovia se limitează să “recunoască aspiraţiile europene” ale celor şase state foste sovietice, deşi Polonia doreşte să li se ofere o “perspectivă europeană”, la fel ca ţărilor din fosta Iugoslavie. Dar în Europa se resimte o “oboseală” cu privire la extindere. În Vest domină sentimentul că ţări ca Bulgaria şi România au aderat prea devreme, în 2007. Bucureştiul şi Sofia tocmai şi-au văzut refuzată aderarea la spaţiul fără frontiere Schengen, controalele lor vamale fiind considerate insuficiente.

Uniunea Europeană propune Belarusului mai multe miliarde de euro în schimbul eliberării deţinuţilor politici din închisori, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, în finalul summit-ului Parteneriatului Estic, ce s-a desfăşurat la Varşovia. Potrivit agenţiei Itar-Tass, premierul polonez a expus în aceeaşi conferinţă de presă o serie de idei privind modernizarea şi democratizarea Republicii Belarus. Partea europeană este dispusă să ofere credite şi burse în valoare de 9 miliarde de euro, precum şi mecanisme pentru stabilizarea rublei din Belarus, de asemenea şi simplificarea regimului de vize pentru cetăţenii ei, potrivit premierului polonez. “Vom transmite autorităţilor de la Minsk că principala noastră condiţie este o amnistiere absolută a tuturor deţinuţilor politici, angajarea de negocieri cu opoziţia, desfăşurarea unor alegeri parlamentare care să respecte standardele OSCE”, a subliniat Donald Tusk. “UE pledează pentru schimbări democratice în Belarus”, a afirmat la rîndul său preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. “Dar, nu putem coopera cu Minskul în lipsa aspiraţiilor spre democraţie, respectării drepturilor omului, eliberării opozanţilor politici şi a unui dialog între autorităţi şi opoziţie”, a subliniat el. Belarusul nu a participat la summit-ul Parteneriatului Estic, care a reunit UE şi şase ţări din spaţiul fostei URSS, după cum a anunţat preşedinţia poloneză a UE. Cu toate acestea, Republica Belarus îşi va menţine participarea în programul Parteneriatul Estic, a declarat luni ministrul de externe al ţării, Serghei Martînov, citat de Moldpres. “Nu am participat la summit, însă vom rămîne în Parteneriatul Estic”, a spus oficialul belarus. Potrivit lui Martînov, în opinia puterii de la Minsk acest program are mai multe neajunsuri. “Programul nu conţine lucruri reale şi concrete. Noi insistăm asupra unui conţinut practic concret. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de alte ţări”, a declarat ministrul belarus al afacerilor externe. Totodată, Serghei Martînov este de părere că, “în pofida criticii, Parteneriatul Estic este un program util”, deoarece în cadrul lui sînt discutate asemenea teme importante precum cooperarea dintre structurile vamale, lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice, a traficului de carne vie şi de droguri, precum şi cooperarea ţărilor din Europa în domeniul energeticii.

Liderii UE se reunesc joi si vineri la Varsovia la summitul Parteneriatului Estic intr-un moment in care atentia Uniunii este indreptata cu precadere spre criza economica, dar si spre tarile din nordul Africii si Orientul Mijlociu, dupa “primavara araba”. Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE in mai 2009, la Praga, la initiativa Poloniei si Suediei, se adreseaza unui numar de sase tari din Europa de Est si din Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estica a Uniunii pentru Mediterana, proiect sustinut de Franta, si vizeaza in special consolidarea relatiilor economice si politice dintre Europa si foste republici sovietice. Polonia, care detine presedintia UE, si-a anuntat dorinta de a oferi tarilor incluse in acest program o perspectiva de aderare la UE si de eliminare, cu unele conditii, a vizelor de intrare in spatiul european. De altfel, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a anuntat inca de la inceputul saptamanii ca Varsovia are in vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu Ucraina pana la sfarsitul acestui an, o declaratie in acest sens urmand sa fie adoptata la reuniunea din Polonia.

Probleme de pe agenda

Mai multe aspecte din cele sase tari ale Partenriatul vor fi discutate zilele acestea la Varsovia. Republica Moldova, unde angajamentul proeuropean al guvernului este accentuat in ultimii doi ani, este trasa inapoi de blocajul institutional si politici privind alegerea presedintelui. intre timp, UE se arata ingrijorata si de situatia din Ucraina, unde fostul premier Iulia Timosenko a fost arestata si este judecata pentru ca si-a depasit prerogativele de premier in 2009 autorizand, fara aprobarea guvernului, semnarea unor contracte privind importul de gaz rusesc la un pret considerat in prezent prea mare pentru Kiev. Procesul a fost criticat vehement de comunitatea internationala si de UE, care considera ca procesul fostului premier ucrainean este motivat politic. In Georgia, opozitia acuza comportamentul din ce in ce mai autocratic al presedintelui prooccidental Mihail Saakasvili, devenit, dupa razboiul cu Rusia din august 2008, un interlocutor mai putin curtat ca inainte de Occident. In consecinta, progresul lent in ceea ce priveste reformele economice si politice din tarile incluse in Parteneriatul Estic le ofera celor sase foste republici sovietice perspective reduse de aderare la UE.

Parlamentul European a inceput ieri dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Marii Negre, intocmit de europarlamentarul roman Traian Ungureanu. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Marii Negre, cu ajutorul careia Bruxellesul spera sa-si consolideze pozitiile in regiune, potrivit Agerpres. Acest lucru irita Moscova, care vede in respectiva strategie o incercare de a-i leza interesele, cu atat mai mult cu cat liderii de la Bruxelles prefera sa discute aceste probleme cu tari din ”Parteneriatul Estic”, din care Federatia Rusa nu face parte, noteaza cotidianul rus Kommersant. Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate in timpul sesiunii de ieri a Parlamentului European a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicola din Marea Neagra. in Uniunea Europeana se desfasoara in prezent reforma ”politicii comune in domeniul pisciculturii” /common fisheries policy (CFP)/, care prevede includerea Marii Negre in CFP.

Obiectiv strategic

in ianuarie, la Bruxelles a fost adoptata Strategia UE pentru regiunea Marii Negre, in care Marea Neagra, o mare ”importanta din punct de vedere strategic pentru UE”, este proclamata ”partial mare europeana interna si geografic preponderent interna”. De asemenea, in document se vorbeste despre necesitatea de propagare a actualelor practici si norme legislative din UE asupra regiunii Marii Negre. Raportul europarlamentarei bulgare privind dezvoltarea industriei piscicole din regiune constituie tocmai o punere in aplicare a acestei prevederi, subliniaza Kommersant. Raportul descrie numeroasele probleme ale Marii Negre: ecologice /poluarea, saracirea florei si faunei marine, penuria de studii stiintifice ”adecvate”/, economice /braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse tari/ si legislative /contradictiile dintre legislatiile tarilor din regiune/. Documentul atentioneaza asupra ”cooperarii slab dezvoltate iar uneori total absente dintre tarile de la Marea Neagra”, in domeniul piscicol si alte domenii. Se propune ca aceste probleme sa fie solutionate prin adaptarea legilor tarilor de la Marea Neagra, inclusiv ale Rusiei, la normele UE si crearea unui organism consultativ care sa monitorizeze indeplinirea acestora. tarile care ar urma sa coordoneze aceasta activitate ar trebui sa fie, in opinia UE, Romania si Bulgaria, precizeaza cotidianul rus.

Iritarea Moscovei

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Parghiile Rusiei

Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatala la Marea Neagra ramane Organizatia pentru Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN), din care fac parte 12 tari din regiune, iar UE detine statutul de observator. Din partea OCEMN, in care rolul de lider este asumat de Rusia si Turcia, catre UE s-au facut auzite de nenumarate ori propuneri privind o mai stransa cooperare. insa, noteaza Kommersant, pana acum nu exista un raspuns clar de la Bruxelles. ”Cei de la Bruxelles motiveaza lipsa unui raspuns prin faptul ca UE ar trebui, intai de toate, ca-si reglementeze unele probleme juridice cu Federatia Rusa, in speta problema privind participarea ei la Carta energetica europeana”, explica directoarea Centrului pentru studierea tarilor de la Marea Mediterana si Marea Neagra din cadrul Academiei de stiinte a Federatiei Ruse, Alla Iazakova. ”in realitate, UE pur si simplu in convine sa aiba de-a face nu cu Rusia, ci cu tari mai mici ale ”Parteneriatului Estic”, pe care le poate influenta”, adauga experta.

Parteneriat anti-rusesc

Urmatorul summit al ”Parteneriatului Estic”, din care fac parte Azerbaidjan, Armenia, Belarus (statutul de membru a fost temporar suspendat), Georgia, Republica Moldova si Ucraina, se va desfasura in 30 septembrie, la Varsovia. Dezvoltarea cooperarii de la Marea Neagra va fi una dintre problemele aflate pe ordinea de zi a summitului. insa, potrivit unor documente WikiLeaks, programul summitului ar fi orientat spre slabirea influentei rusesti in spatiul postsovietic, subliniaza Kommersant. ”Suntem deschisi unei cooperari cu UE, insa doar pe principii de egalitate. De altfel, noi am propus de multe ori o asemenea cooperare, insa UE prefera sa functioneze singura, fara sa se puna de acord cu nimeni si fara a exploata potentialul OCEMN, care a acumulat o experienta gigantica in cele mai diverse probleme care tin de dezvoltarea regiunii”, declara presedintele Comitetului national al Rusiei pentru cooperarea economica de la Marea Neagra, Viktor Arhipov. ”in domeniul pisciculturii, Rusia are o multime de proiecte si propuneri de perspectiva, insa ei (cei din UE) nu vor sa ne asculte si iau niste decizii neintemeiate”, a mai spus Arhipov, citat de Kommersant.

Prim-ministrul Vlad Filat a primit invitaţia de a participa la Summit-ul Parteneriatului Estic, care se va desfăşura la Varşovia, Polonia, în perioada 29-30 septembrie. De asemenea, până la 26 august, va fi prezentat Planul de acţiuni pentru implementarea Acordului UE-R.Moldova privind spaţiul aerian comun. Invitaţia a fost adresată de către Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi Donald Tusk, Prim-ministru al Republicii Polonia, ţară ce deţine Preşedinţia Uniunii Europene şi care va găzdui acest eveniment. Summit-ul Parteneriatului Estic va fi prezidat de către Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. “Summit-ul de la Varşovia va fi o oportunitate de a demonstra angajamentul nostru faţă de Parteneriatul Estic, dar şi o posibilitate de a evalua eforturile noastre în implementarea eficientă a Parteneriatului. De asemenea, acest Summit ne va permite să dezbatem viitorul Parteneriatului Estic ca o politică ambiţioasă a Uniunii Europene şi a partenerilor săi europeni, inclusiv prin prisma dezvoltării ulterioare şi a iniţiativelor comune pe dimensiunile bilaterale şi multilaterale”, se arată în textul invitaţiei semnate de Herman Van Rompuy şi Donald Tusk. La eveniment vor participa şefi de state şi guverne din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene şi din cele şase state ale Parteneriatului Estic, dar şi Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile, mediului de afaceri. De asemenea, în cadrul Summit-ului vor avea loc două evenimente importante – o conferinţă a Parteneriatului Estic privind societatea civilă, care se va desfăşura la Varşovia, şi primul Business Forum al Parteneriatului Estic ce va avea loc la Sopot.

Spaţiul aerian comun

Până la 26 august 2011, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor va prezenta Planul de acţiuni pentru implementarea Acordului dintre Uniunea Europeană şi R. Moldova privind spaţiul aerian comun, precum şi informaţia cu referire la procedurile de aprobare şi realizare a Planului în cauză. Această prevedere se conţine în ordinul cu privire la constituirea grupului de lucru pentru elaborarea şi promovarea aprobării unui plan de acţiuni pentru implementarea acordului moldo-comunitar nominalizat, care a fost semnat, ieri, de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru. Conform ordinului respectiv, preşedinte al grupului de lucru nou-format a fost desemnat Boris Gherasim, viceministru al Transporturilor, iar printre membrii acestui grup se numără Valentin Dogotari, şef al Direcţiei transport aerian şi Marcelina Moraru, şef al Direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană din cadrul aceluiaşi minister, precum şi reprezentanţi ai conducerii companiilor “ASAC” şi “Moldatsa”. Pe 27-28 iulie, la Chişinău, a avut loc prima rundă de negocieri cu Uniunea Europeană privind aderarea Republicii Moldova la Spaţiul european comun de aviaţie. De aderarea la Spaţiul comun de aviaţie al UE vor beneficia toate companiile aeriene din R. Moldova şi se vor deschide noi oportunităţi pentru dezvoltarea aeroporturilor din Chişinău, Bălţi, Mărculeşti şi Cahul.

Polonia a preluat vineri de la Ungaria preşedinţia Uniunii Europene şi îşi propune, în primul rând, să relanseze creşterea economică. Polonia va trebui să-şi adapteze priorităţile primului său mandat în fruntea Uniunii la situaţia prezentă şi va trebui să gestioneze în primul rând chestiunile economice. De altfel, autorităţile de la Varşovia au anunţat deja că prioritatea preşedinţiei poloneze a Uniunii va fi relansarea creşterii economice, iar modalitatea de a atinge creşterea economică va fi întărirea pieţei unice europene. Deşi nu face parte din zona euro, Polonia a promis că va contribui şi la găsirea unei soluţii pentru criza din Grecia. Polonia consideră că are vocaţie de lider şi îşi propune să folosească acest atu şi să stimuleze cooperarea între statele membre ale Uniunii, în materie de apărare şi în domeniul energetic, transmite RRA. O altă prioritate importantă a mandatului polonez va fi politica de vecinătate spre sud, dar în special spre est, un moment important fiind programat în luna septembrie, când va avea loc summitul Parteneriatului Estic (din care face parte si R. Moldova). Tot pe timpul mandatului Poloniei este aşteptată semnarea tratatului de aderare a Croaţiei şi se speră încheierea negocierilor Uniunii cu Ucraina, pentru acordul comercial de liber schimb şi începerea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniune.

Parlamentul European indeamna Consiliul European si Comisia sa se asigure ca, in ceea ce priveste calendarul si continutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresata tarilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel putin la fel de generoasa ca si propunerile adresate altor tari limitrofe mai indepartate, astfel incat sa nu se incurajeze emiterea de pasapoarte pentru cetateni ai tarilor din cadrul Parteneriatului estic. Potrivit aceluiasi document, Parlamentul European ia act de angajamentul mai ferm asumat de catre UE in privinta securitatii in vecinatatea estica prin stabilirea EUBAM in Republica Moldova; invita Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate/vicepresedinte al Comisiei si Serviciul European de Actiune Externa sa-si intensifice implicarea in solutionarea conflictelor prelungite din Transnistria, pe baza principiilor dreptului international – in special evitarea folosirii fortei, autodeterminarea si integritatea teritoriala – prin orientari politice mai active, printr-o participare mai activa si un rol mai pregnant in cadrul structurilor permanente si ad-hoc de solutionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, in special cele ale OSCE. In viziunea deputatilor europeni, emiterea de pasapoarte in cazul Georgiei, Ucrainei si Moldovei ar putea avea efecte destabilizatoare, putand prejudicia, astfel, securitatea si interesele UE. De asemenea Parlamentul European subliniaza importanta unei incurajari mai accentuate a cooperarii regionale in zona Marii Negre si a consolidarii politicilor UE adresate regiunii Marii Negre, in special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagra si prin asigurarea resurselor financiare si umane adecvate pentru punerea eficienta in aplicare a acesteia. Deputatii europeni subliniaza complementaritatea dinte politicile UE adresate Marii Negre si Parteneriatul Estic si solicita Comisiei si SEAE sa utilizeze in mod pozitiv diferitele abordari ale celor doua initiative, precum si sa clarifice, la toate nivelurile, modalitatea in care trebuie exploatat acest grad substantial de complementaritate.De asemenea, inaintea revizuirii politici de vecinatate fata de tarile vecine din estul Uniunii, membrii PE sustin ca UE trebuie sa faca o diferentiere intre tarile performante si cele care raman in urma din punct de vedere al progreselor. Cele care indeplinesc reforme trebuie recompensate cu o perspectiva europeana, se arata in rezolutia adoptata joi. In termeni practici aceasta inseamna ca UE ar trebui sa contureze criterii de evaluare a evolutiei reformelor democratice in aceste state. Rezolutia pledeaza pentru un sistem “in care ambitia si angajamentele sunt urmate de pasi concreti spre o perspectiva europeana”. O astfel de perspectiva ar putea servi drept un motor al reformelor in aceste tari. Natura exacta a acestei perspective europene a dat nastere unor dispute. Raportorul Marek Siwiec (S&D, PL) a depus un amendament la propriul raport, conform caruia rezolutia ar fi mentionat in mod explicit perspectiva aderarii la UE pentru tarile vecine din est. Amendamentul a fost respins in plen (247 pentru, 295 impotriva si 25 de abtineri), asa ca textul final face referire doar la “o perspectiva europeana, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana”. Potrivit rezolutiei “combaterea coruptiei, in special in domeniul justitiei si in politie, ar trebui sa fie o prioritate majora pentru UE in dezvoltarea relatiilor cu partenerii estici.” In ceea ce priveste conflictele inghetate din regiune, membrii PE solicita Inaltului Reprezentant sa dezvolte “abordari novatoare, cum ar fi contactele si consultarile informale cu societatile teritoriilor separatiste, mentinand in acelasi timp politica UE de a nu acorda recunoastere teritoriilor in cauza”. Alte aspecte mentionate in rezolutie se refera la libertatea presei, liberalizarea vizelor si schimburile educationale. Multe dintre aceste probleme se vor afla printre principalele teme de discutie la urmatoarea sesiune inaugurala a Adunarii Parlamentare EURONEST, programata pe 3 si 4 mai in Bruxelles, adunare care va reuni membri ai Parlamntului European si parlamentari ai tarilor partenere din est.

Europenii au obosit de procesul largirii Uniunii Europene si, din aceasta cauza, tari precum Republica Moldova, Ucraina si Belarus nu au nici o perspectiva de aderare la Uniunea Europeana si vor ramane la statutul de vecini, scrie presa de la Chisnau, citand declaratia europarlamentarului britanic Charles Tannock. Potrivit deputatului european, in cazul Moldovei, o bariera in plus in calea aderarii este „durerea de cap, in legatura cu problema transnistreana. Ultimul lucru pe care l-ar face Bruxelles este sa accepte in componenta sa un stat, care nu poate sa-si controleze de sine statator teritoriul”, considera Tannock, care a tinut sa precizeze ca Uniunea Europeana nu va mai tolera in granitele sale cazuri similare Ciprului. De asemenea, Charles Tannock este de parere ca nici un stat din Est, vecin al Uniunii Europene nu va adera in viitorul apropiat si ca acestea ar trebui sa se concentreze asupra acordurilor de liber schimb si liberalizarea regumului de vize.

R. Moldova, sustinuta de oficialii europeni

In ciuda scenariilor pesimiste ale europarlamentarului britanic, R. Moldova, considerata tara de succes in cadrul Parteneriatului Estic, a fost unica dintre statele din regiune invitata sa-si prezinte pozitia la Conferinta de nivel inalt privind cooperarea Uniunii Europene cu statele din vecinatatea estica. Evenimentul a fost organizat Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei si Institutul danez pentru studii internationale, iar delegatia Republicii Moldova a fost reprezentata de ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Iurie Leanca și viceministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Natalia Gherman. Discutiile participantilor s-au axat pe evaluarea modalitatilor prin care UE si statele membre pot intensifica cooperarea cu vecinii sai estici, in special cu tarile care isi doresc un viitor european. Ministrul Leanca a expus viziunea R.Moldova asupra dezvoltarii Parteneriatului Estic, precum si s-a referit la realizarile Moldovei in cei doi ani de la lansarea initiativei. Sefa diplomatiei daneze, Lene Espersen, a reconfirmat interesul Danemarcei de a consolida cooperarea cu Moldova si de a o sustine in promovarea reformelor si apropierea de UE. In acest sens, Moldova a fost inclusa in programul de asistenta pentru dezvoltare, Programul Danez de Vecinatate, scopul caruia este promovarea societatilor democratice deschise, dezvoltarea politica si economica stabila, bazate pe suprematia legii si respectarea drepturilor omului. Lene Espersen a mentionat ca R. Moldova va beneficia de asistenta prioritara in domeniile de referinta care, practic, corespund prioritatilor Programului Guvernului Republicii Moldova.

Chisinaul, apreciat pentru progresele de integrare

“In Europa se constientizeaza faptul ca R. Moldova este lider in grupul de tari din Parteneriatul estic”, a declarat, la mijlocul lunii februarie, presedintele Comisiei politica externa a Sejmului polonez, Andrzey Halicki. Deputatul polonez a constatat “cu deplina satisfactie ca in Europa exista toata sustinerea pentru Parteneriatul estic, iar autoritatile de la Bruxelles sunt constiente ca diferite tari din aceasta platforma au situatii diferite”. Andrzey Halicki a sustinut la Chisinau o conferinta de presa impreuna cu omologul sau moldovean, Igor Corman. “Aceasta constientizare provoaca si un climat favorabil pentru investitii, pentru colaborarea economica, ceea ce are ulterior impact asupra societatii”, a adaugat presedintele Comisiei pentru politica externa din Legislativul de la Varsovia. La randul sau, Igor Corman, presedintele Comisiei politica externa si integrare europeana a Parlamentului moldav, a informat ca cele doua Legislative vor semna un protocol de colaborare la finele lunii martie, cind in Republica Moldova este asteptat premierul polonez Donald Tusk. In aceasta saptamina, Moldova a fost vizitata de delegatii de parlamentari din Romania si Polonia. Presedintele Parlamentului Marian Lupu, Presedinte interimar al Republicii Moldova, a avut, la randul sau, o intrevedere cu delegatia Comisiei Politica Externa a Sejmului Republicii Polone, condusa de Andrzej Halicki, Presedintele Comisiei. Marian Lupu a reafirmat interesul constant al Republicii Moldova pentru extinderea si diversificarea relatiilor bilaterale, precum si valorificarea potentialului de cooperare interparlamentara in contextul consolidarii relatiilor de buna intelegere si parteneriat existente intre Republica Moldova si Polonia. Suntem interesati in consolidarea relatiilor economice cu Polonia, inclusiv a relatiilor comerciale si atragerea investitiilor in Republica Moldova, reiesind din regimurile comerciale preferentiale de care beneficiaza Republica Moldova, fiind la frontiera cu UE si beneficiind de acorduri bilaterale de comert liber cu statele CSI, a subliniat Lupu.