Parlamentul European indeamna Consiliul European si Comisia sa se asigure ca, in ceea ce priveste calendarul si continutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresata tarilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel putin la fel de generoasa ca si propunerile adresate altor tari limitrofe mai indepartate, astfel incat sa nu se incurajeze emiterea de pasapoarte pentru cetateni ai tarilor din cadrul Parteneriatului estic. Potrivit aceluiasi document, Parlamentul European ia act de angajamentul mai ferm asumat de catre UE in privinta securitatii in vecinatatea estica prin stabilirea EUBAM in Republica Moldova; invita Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate/vicepresedinte al Comisiei si Serviciul European de Actiune Externa sa-si intensifice implicarea in solutionarea conflictelor prelungite din Transnistria, pe baza principiilor dreptului international – in special evitarea folosirii fortei, autodeterminarea si integritatea teritoriala – prin orientari politice mai active, printr-o participare mai activa si un rol mai pregnant in cadrul structurilor permanente si ad-hoc de solutionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, in special cele ale OSCE. In viziunea deputatilor europeni, emiterea de pasapoarte in cazul Georgiei, Ucrainei si Moldovei ar putea avea efecte destabilizatoare, putand prejudicia, astfel, securitatea si interesele UE. De asemenea Parlamentul European subliniaza importanta unei incurajari mai accentuate a cooperarii regionale in zona Marii Negre si a consolidarii politicilor UE adresate regiunii Marii Negre, in special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagra si prin asigurarea resurselor financiare si umane adecvate pentru punerea eficienta in aplicare a acesteia. Deputatii europeni subliniaza complementaritatea dinte politicile UE adresate Marii Negre si Parteneriatul Estic si solicita Comisiei si SEAE sa utilizeze in mod pozitiv diferitele abordari ale celor doua initiative, precum si sa clarifice, la toate nivelurile, modalitatea in care trebuie exploatat acest grad substantial de complementaritate.De asemenea, inaintea revizuirii politici de vecinatate fata de tarile vecine din estul Uniunii, membrii PE sustin ca UE trebuie sa faca o diferentiere intre tarile performante si cele care raman in urma din punct de vedere al progreselor. Cele care indeplinesc reforme trebuie recompensate cu o perspectiva europeana, se arata in rezolutia adoptata joi. In termeni practici aceasta inseamna ca UE ar trebui sa contureze criterii de evaluare a evolutiei reformelor democratice in aceste state. Rezolutia pledeaza pentru un sistem “in care ambitia si angajamentele sunt urmate de pasi concreti spre o perspectiva europeana”. O astfel de perspectiva ar putea servi drept un motor al reformelor in aceste tari. Natura exacta a acestei perspective europene a dat nastere unor dispute. Raportorul Marek Siwiec (S&D, PL) a depus un amendament la propriul raport, conform caruia rezolutia ar fi mentionat in mod explicit perspectiva aderarii la UE pentru tarile vecine din est. Amendamentul a fost respins in plen (247 pentru, 295 impotriva si 25 de abtineri), asa ca textul final face referire doar la “o perspectiva europeana, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana”. Potrivit rezolutiei “combaterea coruptiei, in special in domeniul justitiei si in politie, ar trebui sa fie o prioritate majora pentru UE in dezvoltarea relatiilor cu partenerii estici.” In ceea ce priveste conflictele inghetate din regiune, membrii PE solicita Inaltului Reprezentant sa dezvolte “abordari novatoare, cum ar fi contactele si consultarile informale cu societatile teritoriilor separatiste, mentinand in acelasi timp politica UE de a nu acorda recunoastere teritoriilor in cauza”. Alte aspecte mentionate in rezolutie se refera la libertatea presei, liberalizarea vizelor si schimburile educationale. Multe dintre aceste probleme se vor afla printre principalele teme de discutie la urmatoarea sesiune inaugurala a Adunarii Parlamentare EURONEST, programata pe 3 si 4 mai in Bruxelles, adunare care va reuni membri ai Parlamntului European si parlamentari ai tarilor partenere din est.

Statele Unite ale Americii au inghetat cel mai mare program de ajutor pentru Yemen in februarie 2011, dupa izbucnirea protestelor populare impotriva presedintelui yemenit, Ali Abdullah Saleh, scrie presa internationala. Prima transa a ajutorului, in valoare de un miliard sau mai mult de dolari, pe o perioada de mai multi ani, urma sa fie acordata in februarie, fiind cea mai mare oferta a Casei Albe pentru a-si asigura cooperarea lui Saleh in lupta impotriva Al Qaida in Peninsula Arabica, afirma cotidianul. Referindu-se la declaratiile unor oficiali americani, carora nu le da numele, WSJ afirma ca preconizata transa de ajutor ar consta in 200 milioane de dolari pentru sprijinirea luptei impotriva terorismului in acest an fiscal, respectiv cu 155 milioane de dolari mai mult decit in anul fiscal 2010, precum si o suma aproape egala ca ajutor pentru dezvoltare. Saleh se agata de putere dupa saptamini de zile de proteste in masa care cer sfirsitul regimului sau aflat la putere de 32 de ani. Un oficial american a declarat pentru Reuters in aceasta saptamina ca SUA incearca sa stringa latul in jurul lui Saleh pentru a-l determina sa ajunga la o intelegere cu opozitia, care cere plecarea lui de la putere.

Parlamentul European cere reevaluarea relatiilor cu Bahrain si Yemen

Represiunea violenta a protestatarilor din Siria, Bahrain si Yemen trebuie sa conduca la reevaluarea relatiilor bilaterale cu aceste tari. Negocierile cu privire la Acordul de Asociere cu Siria ar trebui suspendate, considera deputatii europeni, care se arata ingrijorati de prezenta trupelor internationale in Bahrain si solicita o investigatie pentru a elucida moartea celor 54 de protestatari din Yemen. Negocierile cu privire la Acordul de Asociere cu Siria trebuie suspendate pana ce autoritatile siriene intreprind reformele necesare asteptate. Demisia guvernului la 29 martie “nu va fi suficienta pentru a combate frustrarile din ce in ce mai mari ale poporului sirian”, se mentioneaza in rezolutia PE. Presedintele Bashar al-Assad trebuie sa puna capat represiunii opozitiei politice si a aparatorilor drepturilor omului, sa renunte la starea de urgenta si sa initieze reforme politice, economice si sociale. Utilizarea fortei de catre stat impotriva populatiei trebuie sa aiba consecinte directe, se arata in rezolutia depusa de grupurile politice PPE, S&D, ALDE, Verzii/EFA si ECR si adoptata prin vot liber, cu ridicare de maini. Deputatii solicita UE si statelor membre revizuirea relatiilor bilaterale cu Bahrain si Yemen, unde numeroase instrumente de politica externa ar putea fi folosite, precum inghetarea activelor si interzicerea calatoriilor. Deputatii condamna faptul ca autoritatile din Bahrain si din Yemen s-au amestecat in acordarea ingrijirilor medicale si faptul ca accesul la serviciile medicale a fost refuzat si restrictionat. Deputatii isi exprima “ingrijorarea cu privire la prezenta in Bahrain a unor trupe straine aflate sub egida Consiliului de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (CCG)”, solicitand acestei organizatii sa joace un rol constructiv in interesul reformelor pasnice din Bahrain. Parlamentul doreste efectuarea unor anchete independente cu privire la atacurile impotriva protestatarilor din aceste tari. Referitor la Yemen, deputatii solicita efectuarea de catre Curtea Penala Internationala a unei anchete independente privind atacul impotriva protestatarilor din 18 martie din Sana’a, in timpul caruia 54 de persoane au fost ucise si peste 300 au fost ranite. Fiind profund preocupati de nivelul saraciei si al somajului si de instabilitatea politica si economica din ce in ce mai accentuata din Yemen, deputatii considera ca livrarea in mod practic a donatiilor rezultate la conferinta donatorilor din 2006 sa fie accelerata, invitand UE si Consiliul de Cooperare al Golfului sa depuna eforturi deosebite pentru a acorda sprijin financiar si tehnic imediat ce presedintele Saleh este gata sa lase loc unui guvern format in mod democratic.

Membrii Parlamentului European vor vota, in sesiunea 23-24 martie, in favoarea sporirii contingentului de vinuri duty-free din Republica Moldova. Din moment ce tara s-a confruntat cu dificultati pe pietele traditionale de export, in special Rusia, Comisia Europeana propune cresterea contingentelor duty-free de la 100 000 de hectolitri (hl) la 150 000 hl anul acesta, de la 120 000 hl la 180 000 hl in 2012 si pana la 240 000 hl, incepand cu 2013. In toamna anului trecut, Dacian Ciolos, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul intrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, promitea o dublare a cotei acordate vinurilor moldovenesti pe piata Uniunii Europene. In cadrul dialogului dintre ci doi, premierul Filat a solicitat sprijinul Comisarului in majorarea cotei de export a vinurilor moldovenesti pe piata comunitara, mentionand ca ramura vitivinicola este una de prima importanta in economia nationala si ca un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Ciolos a precizat atunci ca toate demersurile necesare in acest sens au fost facute, urmand ca in scurt timp sa demareze procedurile specifice unor astfel de situatii. Comisarul european Stefan Fule, de asemenea, a mentionat ca UE este gata sa acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldovenesti. La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti au recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti. Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, in 2009, 13% din totalul exporturilor. Cu aproape 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In 2010, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul embargoului rusesc este unul semnificativ pentru economia moldoveneasca.

Marile puteri au facut apel din nou miercuri la Iran sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica in ceea ce priveste controversatul sau program nuclear, motiv de disputa intre Teheran si actorii internationali de mai multi ani, relateaza presa internationala. “Facem apel la Iran sa coopereze pe deplin cu AIEA”, a precizat grupul 5+1 in primul sau comunicat transmis in decurs de doi ani Consiliului guvernatorilor organizatiei, reunit in aceste zile la Viena. Grupul 5+1 ii reuneste pe cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU – China, SUA, Franta, Marea Britanie si Rusia – plus Germania. Acesta se afla in contact cu republica islamica pe tema dosarului nuclear, in conditiile in care occidentalii se tem ca Iranul urmareste sa se doteze cu bomba atomica sub masca unui program civil, ipoteza dezmintita insa de Teheran. De la ultimul lor demers comun pe linga Consiliul guvernatorilor in martie 2009, cele sase tari au participat la doua sesiuni de negocieri cu Iranul, la Geneva in decembrie si la Istanbul in ianuarie, fara a reusi sa ajunga la un acord asupra acestui dosar aflat in impas de mai multi ani.

Deputatii europeni solicita noi sanctiuni

Executia iraniano-olandezei Zahra Bahrami a fost condamnata in mod ferm de Parlamentul European intr-o rezolutie votata joi, 10 martie. Relatiile viitoare UE-Iran, inclusiv posibile noi sanctiuni, ar trebui sa se concentreze nu numai pe dosarul nuclear, dar si pe abuzurile privind drepturile omului inregistrate dupa alegerile prezidentiale din 2009, au subliniat deputatii. In rezolutia elaborata de deputatul Bastiaan Belder (EFD, NL), membrii Parlamentului European se declara consternati cu privire la faptul ca “autoritatile iraniene i-au refuzat dnei Bahrami accesul la asistenta consulara si ca nu i-au asigurat un act de justitie transparent si echitabil”. Eurodeputatii solicita de asemenea Inaltului Reprezentant pentru afaceri externe Cathrine Ashton sa aduca in discutie cazurile lui Sakineh Mohammadi Ashtiani si al lui Zahra Bahrami in contactelor cu autoritatile iraniene. Uniunea Europeana trebuie sa elaboreze o noua strategie privind Iranul, care sa depaseasca cadrul dosarului nuclear si sa abordeze situatia drepturilor omului din Iran si rolul jucat de aceasta tara pe plan regional. Deputatii solicita ministrilor de externe ai statelor membre impunerea de sanctiuni impotriva oficialitatilor iraniene considerate responsabile pentru implicarea in abuzurile privind drepturile omului comise in Iran din momentul controversatelor alegeri prezidentiale din iunie 2009, masuri similare celor adoptate de SUA in septembrie 2010.

Amenintarea nucleara iraniana

Privitor la refuzul Iranului de a coopera pe deplin cu AIEA (Agentia Internationala pentru Energie Atomica), consecinta logica a necooperarii este impunerea unor sanctiuni suplimentare, considera deputatii. Ei solicita de asemenea Inaltului Reprezentant Ashton sa evalueze impactul si eficienta masurilor restrictive aplicate de UE. Deputatii subliniaza insa faptul ca aceste masuri vizeaza oficialitatile iraniene si nu trebuie sa aiba efecte negative asupra populatiei in general. Parlamentul European regreta faptul ca numarul executiilor in Iran a fost, in 2009, cel mai ridicat din ultimii zece ani, Iranul fiind astfel, la nivel mondial, tara cu cel mai mare numar de executii raportat la numarul de locuitori. Membrii Parlamentului solicita guvernului impunerea unui moratoriu privind executiile si abolirea definitiva a executiilor minorilor. Deputatii europeni iau act de miscarile populare care au urmat alegerilor prezidentiale din 2009 si care demonstreaza aspiratiile poporului iranian pentru o schimbare democratica. Situatia interna din Iran a continuat sa se deterioreze, iar Presedintele Ahmadinejad continua o politica radicala antioccidentala si impotriva Israelului. Membrii PE avertizeaza ca dezvoltarea unui rol tot mai proeminent al Garzii Revolutionare Iraniene in societatea iraniana ar putea duce la escaladarea violentei si oprimarea opozantilor politici.

Nicolas Sarkozy si Mahmoud Jibril (foto elysee.fr)

Franta a devenit joi, 10 martie, prima tara care a recunoscut Consiliul National de Tranzitie din Libia, ca unic reprezentant “legitim” al poporului libian, si va trimite, in curand, la Benghazi, un ambasador, a informat presedintia franceza, potrivit presei internationale. Aceasta recunoastere a fost anuntata dupa reuniunea la care au participat presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, si responsabilii pe probleme internationale ai CNT, Mahmud Jibril si Ali Essaui, care au declarat ca acest consiliu va trimite un ambasador la Paris. Jibril si Essaui au explicat ca Sarkozy le-a spus ca va prezenta la Bruxelles un “plan global” pentru a “ajuta poporul libian” si a-l “salva de la masacru”. La sfarsitul reuniunii, Nicolas Sarkozy a strans mana oaspetilor sai in fata camerelor de luat vederi, dar a evitat sa faca declaratii. La Berlin, secretarul de stat in Ministerul german al Afacerilor Externe, Werner Hoyer, si-a exprimat joi reticenta fata de recunoasterea Consiliului National de Tranzitie, format de opozitia libiana, ca singura autoritate legitima din Libia. “Consider ca situatia este inca prea confuza ca sa putem decide cum sa procedam”, a declarat Werner Hoyer. La randul sau, premierul italian Silvio Berlusconi a declarat ca este de preferat sa se astepte pozitia Uniunii Europene pe tema recunoasterii CNT. Tot joi, ministrul francez al afacerilor externe, Alain Juppe, a afirmat – inainte de inceperea unei reuniuni la Bruxelles – ca Parisul si Berlinul doresc ca europenii sa angajeze dialogul cu “noii responsabili libieni”, reafirmand ca Muammar Gaddafi, “discreditat”, trebuie sa plece. Alaturi de Alain Juppe, ministrul german al afacerilor externe Guido Westerwelle a spus ca “dictatorul” Gaddafi trebuie sa plece. Seful diplomatiei portugheze Luis Amado a afirmat la randul sau ca i-a spus unui emisar al Tripoli, primit miercuri la Lisabona, ca regimul colonelului Muammar Gaddafi este “terminat” in ochii comunitatii internationale.

NATO a inceput supravegherea spatiului aerian

NATO a inceput supravegherea spatiului aerian al Libiei 24 din 24 de ore, in timp ce avioane ale guvernului libian au lansat raiduri asupra pozitiilor rebelilor in cadrul unui efort de infrangere a revoltei impotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Avioanele NATO vor monitoriza spatiul aerian al Libiei pentru a colecta mai multe informatii de pe teren in vederea luarii de decizii, a afirmat joi secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, in timp ce ministrii apararii din cadrul Aliantei s-au reunit pentru a analiza optiunile pentru Libia. “Am extins supravegherea deasupra Mediteranei. Monitorizarea de catre avioanele noastre a situatiei ne va furniza o imagine mai buna despre ceea ce se intampla si, desigur, aceasta va ameliora imaginea si este o preconditie pentru evaluarea situatiei cu acuratete”, a precizat Anders Fogh Rasmussen. Avioane NATO trebuie sa intre in spatiul aerian al Libiei pentru a observa situatia, avand in vedere raza radarului. NATO are 17 avioane E-3S, cateva dintre care actioneaza in prezent deasupra Afganistanului. Alianta Nord-Atlantica a decis luni instituirea supravegherii aeriene asupra Libiei.

Rusia, de acord cu sanctiunile ONU

Presedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un decret privind “Masurile pentru indeplinirea rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU 1970 din 26 februarie 2011″, vizind sanctiuni impotriva Libiei. Decretul interzice livrarea de arme, munitii si echipamente militare statului nord-african. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat la sfirsitul lunii februarie, in unanimitate, o rezolutie prin care impune sanctiuni severe colonelului Muammar Gaddafi, familiei sale si apropiatilor regimului libian. Printre sanctiunile adoptate de cele 15 state membre se numara in special un embargo asupra vinzarii catre Libia de arme si materiale conexe si interdictia de a calatori pe teritoriul tarilor membre pentru 16 persoane, printre care Muammar Gaddafi, sapte fii si fiica sa si persoane puternic legate de regim, cum ar fi seful securitatii personale a lui Gaddafi, ministrul apararii sau directorul serviciului secret al armatei. Prin aceasta rezolutie, membrii Consiliului de Securitate considera ca “atacurile sistematice” actuale impotriva populatiei civile din Libia “pot fi asimilate crimelor impotriva umanitatii”.

Parlamentul European cere recunoasterea CNT din Libia

Deputati europeni solicita Inaltului Reprezentant Catherine Ashton sa initieze recunoasterea Consiliului national de tranzitie. Rezolutia solicita statelor membre sa fie pregatite pentru posibilitatea unei zone cu interdictie de survol pentru a stopa violentele si criza umanitara din Libia. Rezolutia semnata de toate grupurile politice solicita Uniunii Europene recunoasterea Consiliului National interimar drept autoritatea oficiala care reprezinta opozitia libiana. Statele membre ar trebuie “sa fie pregatite pentru o eventuala decizie a CS al ONU privind masuri suplimentare, inclusiv posibilitatea instituirii unei zone de excluziune aeriana pentru preintampina astfel un atac impotriva populatiei civile”, in conformitate cu un mandat al ONU si in coordonare cu Liga Araba si Uniunea Africana, au subliniat deputatii intr-o rezolutie adoptata cu 584 voturi pentru, 18 impotriva si 18 de abtineri. In cadrul dezbaterii, doar grupul GUE/NGL s-a exprimat impotriva acestei idei. Cu scopul de a sprijini reprezentantii societatii libiene si de a le da o anumita credibilitate internationala, deputatii solicita Uniunii sa stabileasca relatii cu reprezentantii Consiliului national de tranzitie si sa inceapa procesul de a le oficializa. Parlamentul European a condamnat cu cea mai mare determinare cazurile sistematice de incalcare a drepturilor omului in Libia de catre regim, solicitand lui Muammar Gaddafi sa renunte la putere.

Asistenta umanitara

Preocupati de criza umanitara alarmanta – se estimeaza ca in jur de 200 000 de persoane au parasit Libia – deputatii europeni solicita statelor membre “sa furnizeze avioane si ambarcatiuni pentru repatrierea sau reamplasarea migrantilor, solicitantilor de azil sau a refugiatilor libieni si sa acorde sprijin financiar, la solicitarea comuna a UNHRC-OIM (Organizatia Internationala pentru Migratie). La solicitarea deputatilor italieni si maltezi si in ciuda anumitor rezerve initiale exprimate de anumite delegatii nationale, in rezolutie se face referire la principiul solidaritatii in ceea ce priveste responsabilitatea comuna: Comisia trebuie sa asigure ca toate masurile necesare, inclusiv de natura financiara, umana sau tehnica, sunt luate pentru a garanta o reactie adecvata a UE in caz de fluxuri masive de imigranti. Recenta decizie unanima a Adunarii Generale ONU de a suspenda Libia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UN HRC), care se reuneste in prezent la Geneva pana la 25 martie, a fost salutata de catre deputati. Condamnand incalcarile grave ale drepturilor omului in aceasta tara, deputatii atrag atentia ca unele dintre acestea ar putea fi considerate chiar crime impotriva umanitatii si solicita “trimiterea unei comisii internationale independente de ancheta in Libia pentru a investiga toate cazurile presupuse de incalcare a dreptului international in materie de drepturile omului”, in rezolutia privind cea de-a 15 sesiune a UN HRC.

Sugestii pentru guvernele Uniunii Europene

La aceste recomandari, se adauga si cateva sugestii guvernelor UE, in contextul viitoarei reuniuni extraordinare a Consiliului. In primul rand este vorba despre inghetarea activelor trebuie sa le includa si pe cele gestionate de Autoritatea Libiana de Investitii, precum si veniturile din vanzarile de gaze naturale si de petrol. De asemenea trebuie sa se asigure restituirea viitoare a activelor inghetate catre poporul libian. In al doilea rand, este vorba despre dezvoltarea unei politici UE de vecinatate mai ambitioase si eficiente, care sa includa printre prioritati sale independenta justitiei, lupta impotriva coruptiei, libertatea presei si respectarea drepturilor fundamentale.

Parlamentul European pune tunurile pe Turcia

Parlamentul European este ingrijorat de “progresul greoi inregistrat de Turcia” cu privire la reforme si drepturile omului pe parcursul anului 2010. In schimb, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a negat ca ar dori sa reduca presa la tacere, in contextul in care mai multi jurnalisti au fost inculpati si cativa inchisi in cadrul unui presupus complot impotriva regimului. Blocajul persistent intre Turcia si Cipru, dialogul precar intre partidele politice, subminarea libertatii presei si a altor drepturi fundamentale sunt printre factorii care au condus la incetinirea ritmului negocierilor de aderare, a considerat raportoarea PE Oomen-Ruijten (PPE, Olanda) in timpul dezbaterii. Rezolutia PE saluta modificarile constitutionale intreprinse de partea turca, dar este nevoie de “reforme constitutionale globale, care sa transforme Turcia intr-o democratie pluralista”. Totodata deputatii saluta recenta finalizare a negocierilor privind acordul de readmisie ceea ce va conduce la o mai buna gestionare a migratiei. Odata ce acesta va intra in vigoare, Comisia ar trebui sa lanseze “dialog privind vizele, in cadrul caruia sa se acorde o atentie speciala conditiilor de intrare a oamenilor de afaceri si a studentilor care calatoresc in UE”. Printre provocarile majore deputatii fac referire la inrautatirea situatiei privind libertatea presei, la anumite cenzurari si la accentuarea autocenzurii in cadrul mijloacelor de informare in masa, inclusiv in ceea ce priveste internetul; situatia femeilor si cresterea numarului asa-numitelor „crime de onoare” si casatorii fortate. In ceea ce priveste protectia drepturilor minoritatilor religioase, au fost inregistrate “doar mici progrese in ceea ce priveste cadrul juridic de functionare al acestor comunitati, in special cu privire la posibilitatile acestora de a obtine personalitate juridica, de a deschide si de a face sa functioneze lacasuri de cult, de a pregati clerici si de a solutiona aspectele legate de proprietate care nu au fost rezolvate prin legea privind fundatiile”, se arata in rezolutia PE. Dupa indelungi negocieri intre grupurile politice in ceea ce priveste statutul Turciei, textul rezolutiei este identic cu cel din anii precedenti, initierea negocierilor de aderare cu Turcia in 2005 reprezentand “punctul de plecare al unui proces de lunga durata si deschis”.

Erdogan respinge acuzatiile

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a negat marti ca ar dori sa reduca presa la tacere, in contextul in care mai multi jurnalisti au fost inculpati si cativa inchisi in cadrul unui presupus complot impotriva regimului, provocand reactii in Turcia si in strainatate. “Consider ca fiind o insulta la adresa guvernului meu acuzatiile conform carora am incerca sa punem botnita presei”, a afirmat el in fata grupului parlamentar al Partidului Dreptatii si Justitiei (AKP). “Inculparile jurnalistilor nu au nimic de a face cu guvernul. Este o decizie a justitiei”, a declarat Erdogan, care a acuzat opozitia si o parte a presei ca desfasoara o campanie de denigrare la adresa partidului sau inaintea alegerilor legislative de la 12 iunie. Sase jurnalisti, dintre care unii extrem de cunoscuti, si un universitar sunt in prezent in arest preventiv, fiind suspecti in cadrul celui mai recent episod al unei anchete privind un presupus complot impotriva guvernului. Erdogan a afirmat ca presa este in continuare la fel de libera ca inainte de venirea la putere a AKP, in 2002. “Exercitarea profesiei este mai libera (…) Nu mai sunt subiecte tabu”, a spus el, cerand mass-mediei sa lase justitia “sa-si faca treaba”. Conform organizatiilor profesionale, ultimele inculpari ridica la 67 numarul jurnalistilor aflati in prezent in inchisorile din Turcia.

Muntenegru: deputatii in favoarea deschiderii negocierilor

Parlamentul a salutat si decizia Consiliului European de a oferi statutul de tara candidata la UE, exprimandu-si speranta ca negocierile de aderare vor putea incepe pe durata acestui an. Membrii PE si-au exprimat anumite preocupari care privesc in special coruptia, crima organizata, discriminarea si restrictiile asupra libertatii media. “Regret ca in acest moment Comisia insista asupra diferentei intre acordarea statutului de candidat si deschiderea negocierilor”, a declarat raportorul Charles Tannock (ECR, UK). “Muntenegrul ar trebui apreciat doar prin prisma meritelor, faptelor si realizarilor. Este responsabilitatea Muntenegrului sa faca fata asteptarilor, in special in cazul combaterii coruptiei si crimei organizate. Acestea fiind spuse, Muntenegru ramane o poveste de succes in Balcanii de Vest”. In rezolutia adoptata cu o mare majoritate Parlamentul a salutat “consensul general si prioritatea majora acordata integrarii europene de catre guvernul si partidele de opozitie din Muntenegru”, in special finalizarea cadrului constitutional si rezultatele bune obtinute in implementarea reformelor economice. Rezolutia subliniaza ca in multe domenii coruptia este inca prevalenta, in special in constructii, privatizare si sectorul achizitiilor publice, si reprezinta o problema grava, precum si crima organizata, in special spalarea de bani si contrabanda. Membrii PE si-au exprimat ingrijorarea ca femeile vor fi in continuare subreprezentate in procesul de decizie si in functiile de conducere. Desi au aprobat relatiile interetnice in general bune si protectia drepturilor minoritatilor din tara, deputatii al solicitat ca autoritatile sa amelioreze conditiile de trai ale minoritatilor roma, ashkali si egipteana din tara. Membrii PE de asemenea impun noi pasi care sa asigure independenta si profesionalismul concernelor media, si au atras atentia asupra amenzilor disproportionate care pot fi impuse pentru defaimare, lucru ce afecteaza libertatea si independenta jurnalistilor. Deputatii au fost preocupati in special de cazurile de intimidare si violenta impotriva jurnalistilor si a activistilor din partea societatii civile si solicita ca acestea sa fie cercetate si sa fie inceputa procedura de urmarire penala.

Parlamentul European a adoptat, joi, rezolutia privind “Strategia UE pentru Marea Neagra”, aratandu-si astfel interesul fata de aceasta zona a Europei in care conflictele inghetate pot transforma regiunea intr-un butoi de pulbere. Proiectul de Raport privind o strategie a UE la Marea Neagra a fost elaborat in noiembrie 2010 de europarlamentarul roman Traian Ungureanu ca urmare a solicitarii Comitetului pentru afaceri externe a Parlamentului European. Despre aceasta rezolutie, MAE si-a exprimat convingerea ca in viitorul UE va fi mult mai activa in zona. “Romania considera ca Strategia va determina o abordare proactiva a institutiilor UE cu privire la regiunea Marii Negre, fapt care este in concordanta cu interesul Romaniei pentru o implicare europeana mai energica in regiune. in contextul preluarii de catre Romania a Presedintiei in Exercitiu a OCEMN si al relatiilor pe care Romania doreste sa le construiasca intre Organizatie si UE”, precizeaza MAE.

Definirea raporturilor UE-Turcia si UE-Rusia

Mai mult europarlamentari romani din cadrul tuturor familiilor politice europene si-au exprimat bucuria fata de adoptarea aestei rezolutii care va fi trimisa apoi Comisiei Europene. Europarlamentaul Corina Cretu a criticat totusi lipsa de viziune a UE privind aceasta regiune in care rolul Turciei si al Rusiei nu este inca bine definitiv in relatia cu Bruxelles-ul. “Exista un decalaj in intelegerea situatiei cooperarii la Marea Neagra. inca de la inceputul anilor 90, cand tarile din zona se confruntau cu dileme privitoare la evolutiile dupa caderea comunismului, au aparut diverse forme de cooperare institutionala. Unele au functionat, altele mai putin, dovedindu-se forme fara fond. inca de atunci au existat mai multe canale de cooperare intre aceste organizatii si tarile membre, cu Uniunea Europeana. Lucrurile s-au schimbat odata cu asocierea unora dintre aceste tari la UE si apoi dupa aderarea lor la Uniune. In ciuda unor progrese, exista inca suprapuneri intre diversele forme de cooperare si nu exista instrumente clare care sa masoare performanta actiunilor de cooperare”, se arata in interventia europarlamentarului PSD.

Risc de securitate

De asemenea, Corina Cretu a declarat in plenul PE ca UE trebuie sa intervina in zona pentru a stopa efectele conflictelor inghetate care ar putea izbucni in aceasta regiune. “Daca vrem sa grabim rezolvarea conflictelor inghetate din zona, trebuie sa plecam de la constatarea ca acest lucru a fost mult intarziat de concurenta intre sponsorii diverselor planuri, iar lucrurile treneaza de mai bine de 15 ani. Iar aceasta concurenta tradeaza interesele lor divergente, cel mai adesea legate, explicit sau implicit, de controlul rutelor de transport al energiei in zona. Din punctul meu de vedere, lucrurile se vor limpezi abia in momentul in care va fi foarte clar ce se va intampla cu aderarea Turciei la UE si ce statut va avea Rusia in raport cu Uniunea. Abia aceasta clarificare va duce la rezolvarea conflictelor inghetate si la stabilizarea pe termen lung a zonei”, a declarat Corina Cretu.

Parlamentul European, chemat sa judece Ungaria

Guvernul de la Budapesta a aparat luni, in Parlamentul European, legea sa controversata privind presa, subliniind ca aceasta are ca scop in special sa impiedice institutiile mass-media influente sa “spuna orice”. “Este convenabil sa conciliezi libertatea de exprimare a presei si influenta sa asupra opiniei publice cu necesitatea de a nu spune orice”, a apreciat vicepremierul ungar Tibor Navracsics, in cursul unei audieri in fata unei comisii parlamentare, la Strasbourg, relateaza mass-media regionala. “Noi credem ca acest tip de masuri este necesar deoarece presa exercita o influenta foarte mare”, a adaugat oficialul ungar, a carui tara a preluat la 1 ianuarie presedintia semestriala a Uniunii Europene.

Orban, la staborul european

Premierul ungar, Viktor Orban, urmeaza sa mearga azi in plenul Parlamentului European, pentru a participa la o dezbatere. Obligatia presei de a asigura o “relatare echilibrata”, prevazuta de acest text, nu se aplica presei scrise, unde “fiecare poate sa scrie ce vrea”, ci mai degraba “presei care are cea mai mare influenta”, a subliniat Navracsics. La randul sau, comisarul european responsabil cu acest dosar, Neelie Kroes, a repetat in fata eurodeputatilor ca un numar de puncte nu “par satisfacatoare la prima vedere”. Este vorba in special despre obligatia de inregistrare a tuturor institutiilor de presa, inclusiv a celor online, precum forumurile si blogurile, obligatia unei “relatari echilibrate” a evenimentelor nationale si europene, si despre procesul de numire a membrilor autoritatii pentru presa, controlata in intregime de personalitati apropiate partidului de la putere, Fidesz, a explicat ea.

Acuzatii cu dedicatie

Fosti disidenti din tari din Est, dintre care ex-presedintele ceh Vaclav Havel, cheama Europa sa actioneze in fata derivei autoritare a Ungariei a primului ministru Viktor Orban, care asigura presedintia UE, intr-o scrisoare deschisa publicata vineri de presa internationala. “La 20 de ani de la caderea comunismului, guvernul ungar, ales democratic, deturneaza majoritatea sa in Parlament pentru a darama metodic contraputerile democratice, a ridica constrangerile constitutionale si a supune toate puterile, institutiile independente si mass-media vointei partidului la comanda”, deplang semnatarii acestui document, redactat in engleza si maghiara. Printre semnatari, prezentandu-se ca “membri si sustinatori ai miscarilor ce au combatut regimurile comuniste in Europa centrala si de est”, figureaza fostul presedinte ungar Arpad Goncz, un membru eminent a miscarii poloneze Solidarnosc Henryk Wujek, responsabila deschiderii arhivelor STASI est-germane Marianne Birthler. Aparatorii drepturilor omului cheama toate institutiile europene “sa apere Europa noastra a democratiei” si “sa ii numeasca si sa ii faca de rusine pe cei care nesocotesc” valorile comune. “Cenzura intr-o parte a Europei inseamna cenzura peste tot in Europa, ridicarea unor constrangeri constitutionale ia toate natiunile ostatice, nerespectarea drepturilor fundamentale intr-o tara ii umileste pe toti europenii”, subliniaza semnatarii.

Sanctiuni europene

Parlamentul European ar putea vota in curand o rezolutie contra Ungariei. Unii alesi de stanga cer chiar sanctiuni contra Budapestei. Dupa revenirea sa la putere in aprilie 2010, Viktor Orban, dispunand de o majoritate de doua treimi in Parlament, a limitat mai ales puterile Curtii Constitutionale dupa o decizie nefavorabila si a numit numerosi apropiati in posturi cheie. Budapesta este in prezent criticata pentru o lege asupra mass-media, considerata inrobitoare de cei care o critica.
Ungaria poate modifica legea presei daca Uniunea Europeana va solicita acest lucru, a dat asigurari premierul conservator Viktor Orban. Potrivit presei internationale, declaratiile premierului Viktor Orban vin in incercarea de a calma spiritele in contextul in care Ungaria detine presedintia semestriala a UE. Prezent la o reuniune organizata la Budapesta pentru a marca inceperea presedintiei ungare a UE, Viktor Orban a declarat ca “daca sunt necesare schimbari, le vom efectua”, subliniind totodata ca “nu sunt necesare presiuni sau campanii de opinie” pe aceasta tema. Premierul ungar a adaugat ca daca temerile sunt fondate, dupa analiza Comisiei Europene “vom gasi noi insine solutii”. Mai mult Viktor Orban a subliniat ca este deschis schimbarilor “daca practica demonstreaza ca aceste schimbari sunt necesare”. De asemenea, premierul Ungariei s-a declarat convins ca Ungaria “va primi un aviz care va stabili ca legea nu este discriminatorie”.
La randul sau, presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat ca a primit asigurari din partea primului-ministru ungar ca legea presei va respecta in totalitate valorile UE si libertatea presei. “Premierul ungar mi-a spus clar ca vor fi operate modificari daca analiza juridica a Comisiei Europene va stabili ca sunt necesare”, a subliniat Jose Manuel Barroso. Presedintele CE a precizat ca “este necesar ca Ungaria sa beneficieze din plin de sustinerea statelor membre si a institutiilor UE pentru a transforma presedintia UE intr-un succes”.

Tratatul de la Lisabona a demarat reformarea Uniunii Europene

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a salutat recent adoptarea de catre Consiliul UE, la 20 decembrie 2010, a Regulamentului privind Initiativa cetateneasca la nivel european, dupa ce acest document fusese anterior agreat si la nivelul Parlamentului European, prin votul desfasurat la 15 decembrie 2010. Parlamentul European a aprobat regulile de baza pentru “initiativa cetateneasca”, prevazuta in Tratatul de la Lisabona. “Din acest moment, Uniunea Europeana adopta democratia participativa. Cetatenii au acum acelasi drept de initiativa politica pe care il avem aici, in Parlament si in Consiliu. De acum, decizia de a actiona este in mainile lor”, a declarat raportorul Alain Lamassoure (PPE, FR) in dezbaterea ce a precedat votul, in care textul a fost aprobat cu 628 de voturi pentru, 15 impotriva si 24 de abtineri. Co-raportorul Zita Gurmai (S&D, HU) a adaugat “‘initiativa cetateneasca” este o oportunitate unica. Pentru prima data, cetatenii se pot asocia si ne pot transmite daca ne facem treaba in mod corespunzator. Avem neaparata nevoie de acest lucru.” Odata ce legislatia este in vigoare, un “comitet al cetatenilor”, format persoane din cel putin sapte state membre diferite vor putea sa se inregistreze o initiativa la Comisia Europeana. Dupa ce Comisia a facut o verificare initiala a admisibilitatii, comitetul va putea incepe strangerea de semnaturi, fie pe hartie sau on-line. Initiativa va avea 12 luni pentru a aduna milionul de semnaturi necesare, fiind necesar ca semnaturile sa provina din cel putin un sfert din statele membre ale UE. Un numar minim de declaratii de sustinere trebuie sa fie obtinute in fiecare stat membru pentru ca acestea sa conteze pentru acest sfert, numarul variind de la 3750 de semnaturi in Malta la 74.250 de semnaturi in Germania. Pentru Romania, numarul minim de declaratii pentru o astfel de initiativa este de 24.750.

Termen de un an

Statele membre vor verifica valabilitatea declaratiilor de sustinere. Toti semnatarii trebuie sa fie cetateni ai Uniunii Europene si varsta minima necesara pentru drept de vot la alegerile europene. In final, Comisia va decide, in termen de trei luni, daca o noua lege va putea fi propusa si va trebui sa justifice aceasta decizie in public. Statele membre vor avea un an la dispozitie pentru adoptarea legislatiei nationale necesare. Cetatenii UE ar trebui sa fie in masura sa lanseze initiative cetatenesti de la inceputul anului 2012. Tratatul de la Lisabona prevede faptul ca la initiativa a cel putin un milion de cetateni ai Uniunii, resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre, Comisia Europeana poate fi invitata sa prezinte, in limitele atributiilor sale, o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, in vederea aplicarii tratatelor.
Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeana a prezentat la 31 martie 2010 un proiect de Regulament privind initiativa cetateneasca la nivel european. Pe durata Presedintiei spaniole a Consiliului UE (semestrul I 2010) au avut loc discutii intre statele membre asupra proiectului de regulament, care au condus la agrearea unei orientari generale in cadrul Consiliului Afaceri Generale din 14 iunie 2010. In baza acestei orientari generale si dupa inceperea discutiilor in Parlamentul European asupra regulamentului (septembrie – octombrie 2010), Presedintia belgiana a gestionat negocierile inter-institutionale pe aceasta tema. Urmare acestor discutii, a rezultat un text de compromis agreat atat la nivelul Consiliului, cat si al Parlamentului European.

Premierul maghiar Viktor Orban, inamicul nr.1 al mass-media maghiare

Fosti disidenti din tari din Est, dintre care ex-presedintele ceh Vaclav Havel, cheama Europa sa actioneze in fata derivei autoritare a Ungariei a primului ministru Viktor Orban, care asigura presedintia UE, intr-o scrisoare deschisa publicata vineri de presa internationala. “La 20 de ani de la caderea comunismului, guvernul ungar, ales democratic, deturneaza majoritatea sa in Parlament pentru a darama metodic contraputerile democratice, a ridica constrangerile constitutionale si a supune toate puterile, institutiile independente si mass-media vointei partidului la comanda”, deplang semnatarii acestui document, redactat in engleza si maghiara. Printre semnatari, prezentandu-se ca “membri si sustinatori ai miscarilor ce au combatut regimurile comuniste in Europa centrala si de est”, figureaza fostul presedinte ungar Arpad Goncz, un membru eminent a miscarii poloneze Solidarnosc Henryk Wujek, responsabila deschiderii arhivelor STASI est-germane Marianne Birthler. Aparatorii drepturilor omului cheama toate institutiile europene “sa apere Europa noastra a democratiei” si “sa ii numeasca si sa ii faca de rusine pe cei care nesocotesc” valorile comune. “Cenzura intr-o parte a Europei inseamna cenzura peste tot in Europa, ridicarea unor constrangeri constitutionale ia toate natiunile ostatice, nerespectarea drepturilor fundamentale intr-o tara ii umileste pe toti europenii”, subliniaza semnatarii.

Rezolutie europeana

Parlamentul European ar putea vota in curand o rezolutie contra Ungariei. Unii alesi de stanga cer chiar sanctiuni contra Budapestei. Dupa revenirea sa la putere in aprilie 2010, Viktor Orban, dispunand de o majoritate de doua treimi in Parlament, a limitat mai ales puterile Curtii Constitutionale dupa o decizie nefavorabila si a numit numerosi apropiati in posturi cheie. Budapesta este in prezent criticata pentru o lege asupra mass-media, considerata inrobitoare de cei care o critica.
Ungaria poate modifica legea presei daca Uniunea Europeana va solicita acest lucru, a dat asigurari premierul conservator Viktor Orban. Potrivit presei internationale, declaratiile premierului Viktor Orban vin in incercarea de a calma spiritele in contextul in care Ungaria detine presedintia semestriala a UE. Prezent la o reuniune organizata la Budapesta pentru a marca inceperea presedintiei ungare a UE, Viktor Orban a declarat ca “daca sunt necesare schimbari, le vom efectua”, subliniind totodata ca “nu sunt necesare presiuni sau campanii de opinie” pe aceasta tema. Premierul ungar a adaugat ca daca temerile sunt fondate, dupa analiza Comisiei Europene “vom gasi noi insine solutii”. Mai mult Viktor Orban a subliniat ca este deschis schimbarilor “daca practica demonstreaza ca aceste schimbari sunt necesare”. De asemenea, premierul Ungariei s-a declarat convins ca Ungaria “va primi un aviz care va stabili ca legea nu este discriminatorie”.

Presa, inamicul lui Orban

Presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat ca a primit asigurari din partea primului-ministru ungar ca legea presei va respecta in totalitate valorile UE si libertatea presei. “Premierul ungar mi-a spus clar ca vor fi operate modificari daca analiza juridica a Comisiei Europene va stabili ca sunt necesare”, a subliniat Jose Manuel Barroso. Presedintele CE a precizat ca “este necesar ca Ungaria sa beneficieze din plin de sustinerea statelor membre si a institutiilor UE pentru a transforma presedintia UE intr-un succes”.