Tensiunile pe marginea scrutinului din Rusia a atras dupa sine si interventia UE. Parlamentul Europan (PE) a indemnat miercuri Rusia sa organizeze “noi alegeri libere si corecte”, din cauza “numeroaselor nereguli” constatate in cursul scrutinului legislativ de la 4 decembrie. Intr-o rezolutie cu caracter neconstrangator, adoptata la Strasbourg cu o zi inainte de summitul UE-Rusia de la Bruxelles, Parlamentul “indeamna ca noi alegeri libere si corecte sa fie organizate, dupa inscrierea tuturor partidelor de opozitie”. “Desfasurarea alegerilor a aratat ca Rusia nu especta normele electorale ale OSCE”, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, noteaza europarlamentarii, care denunta “introducerea de buletine de vor suplimentare in urne”, “voturi multiple” si “sute” de arestari in randul sustinatorilor opozitiei care incercau sa manifesteze in ziua scrutinului si in zilele urmatoare. in acest sens, PE indeamna autoritatile ruse sa “analizeze in profunzime toate cazurile de fraude electorale, in vederea sanctionarii responsabililor vizati”. in plus, rezolutia subliniaza ca Moscova trebuie sa “revizuiasca legislatia electorala”, cu scopul de a “garanta ca alegerile prezidentiale din 2012 sunt libere si democratice, garantand egalitatea sanselor pentru candidatii opozitiei”.

Demisie in Duma

Seful Dumei, Camera inferioara a Parlamentului rus, Boris Grizlov, un apropiat al lui Vladimir Putin, si-a anuntat miercuri demisia din functie, o decizie venita pe fondul acuzatiilor de fraudare a alegerilor legislative din 4 decembrie, informeaza RIA Novosti. “Am luat decizia de a renunta la mandatul meu parlamentar. (…) Nu este corect sa fii presedintele Dumei pentru mai mult de doua mandate consecutive”, a declarat Grizlov, unul dintre liderii partidului Rusia Unita condus de Putin, conform site-ului oficial al acestei miscari.

Reprezentanţii Uniunii Europene desantează la Chişinău, cu ocazia celei de 14-a Reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, care se va defăşura în perioada 25-26 noiembrie 2011. Din componenţa delegaţiei Parlamentului European mai fac parte eurodeputaţii Tatjana Zdanoka, prim-vicepreşedintă a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, Elena Băsescu, Pawel Robert Kowal, Jiri Mastalka. Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova este condusă de deputata Corina Fusu, co-preşedintă a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, iar delegaţia Parlamentului European – de europarlamentara Monica Macovei, co-preşedintă a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova. În cadrul reuniunii vor fi evaluate progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea reformelor în următoarele domenii: relaţiile Republicii Moldova cu vecinii săi şi la nivelul cooperării regionale în cadrul Parteneriatului Estic, reformele legislative, în domeniile justiţiei, administraţiei publice, luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, respectatrea drepturilor omului şi non-discriminarea. Vor fi trecute în revistă şi progresele înregistrate în procesul de negocieri asupra Acordului de Asociere cu UE, precum şi stadiul de pregătire pentru iniţierea negocierilor privind Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. Participanţii la reuniune vor evalua şi perspectivele progresului privind soluţionarea conflictului transnistrean, precum şi politicile guvernamentale în domeniul protecţiei sociale.

Conferinta de presa Monica Macovei – Corina Fusu

În debutul sesiunii de lucru participanţii vor fi salutaţi de parlamentarele Monica Macovei şi Corina Fusu, precum şi de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă. La reuniune vor prezenta informaţii la subiectele enunţate preşedinţii fracţiunilor parlamentare, preşedinţii comisiilor permanente de specialitate, miniştri, reprezentanţi ai Guvernului. În finalul celei de-a 14-a reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova vor fi adoptate recomandări adresate Comisiei Europene şi autorităţilor Republicii Moldova. Potrivit programului, delegaţia Parlamentului European va avea întrevederi separate cu Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, prim-ministrul Vlad Filat, reprezentanţii Primăriei municipiului Chişinău, cu membrii Partidului Liberal, precum şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor şi mass-media din Republica Moldova. La încheierea celor două sesiuni de lucru, co-preşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova Monica Macovei şi Corina Fusu vor susţine o conferinţă de presă.

Control parlamentar

Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova reprezintă un for care exercită controlul parlamentar asupra implementării Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre Parlamentul European şi Parlamentul Republicii Moldova. Comitetul se reuneşte de două ori pe an, o data la Parlamentul European şi o dată în Republica Moldova şi îşi prezintă opiniile sub forma unor recomandări adresate Comisiei Europene şi autorităţilor Republicii Moldova. Ultima reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova a avut loc la Bruxelles, în perioada 15-16 iunie 2011. Recomandările Comitetului de Cooperare Parlamentară adoptate atunci se refereau la relaţiile între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, evoluţiile interne din Republica Moldova, cooperarea regională şi soluţionarea diferendului transnistrean.

UNESCO, prima victorie palestiniana in razboiul diplomatic total cu Israelul

Israelul respinge decizia Adunării generale a UNESCO de a accepta Palestina ca stat membru al organizaţiei, potrivit unui comunicat al guvernului israelian transmis de serviciul de presa al Ambasadei israeliene la Bucureşti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Aceasta este o manevră palestiniană unilaterală, ce nu va aduce nicio schimbare pe teren, ci va îndepărta şi mai mult posibilitatea unui acord de pace” potrivit comunicatului de presa israelian. „Decizia nu va transforma Autoritata Palestinană într-un stat, ci va îngreuna reluarea negocierilor. Israelul este de părere că singura cale de a se face progrese în procesul diplomatic cu palestinienii este prin negocieri directe, fără condiţii”, mai arata sursa citata.

Multumiri israeliene

„Israelul salută declaraţia Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, din 23 septembrie, şi este gata să lucreze în baza sa” se arata in comunicatul Ambasadei israeliene la Bucuresti. De asemenea, Israelul mulţumeşte statelor care au demonstrat “simţ de răspundere şi s-au opus deciziei de aderare la UNESCO”. Israelul s-a declarat dezamăgit că UE – care acţionează pentru reluarea negocierilor directe şi se opune mişcării palestiniene – nu a reuşit să ajungă la o poziţie comună, pentru împiedicarea acestei decizii.
Oficialii israelieni spun că, în urma deciziei UNESCO, vor analiza paşii care trebuie făcuţi în privinţa cooperării cu organizaţia. Statul palestinian a primit 107 voturi pentru, 14 împotrivă şi 52 abţineri. Înainte de vot, SUA au spus că vor întrerupe finanţarea UNESCO, dacă această candidatură a palestinienilor este acceptată. În noiembrie 2011, Consiliul de Securitate al ONU va vota dacă Palestina devine membru ONU.
Aderarea la UNESCO pare un pas spre primirea calităţii de stat, potrivit corespondentului BBC, aceasta fiind prima agenţie a ONU în care palestinienii încearcă să ajungă. Reamintim ca in cadrul UNESCO, SUA nu au putere de veto.

Palestinienii au fost primiţi în UNESCO

UNESCO a votat luni în favoarea aderării palestinenilor, mişcare respinsă de Israel şi SUA, relatează BBC. Statul palestinian a primit 107 voturi pentru, 14 împotrivă şi 52 abţineri. Înainte de vot, SUA au spus că vor întrerupe finanţarea UNESCO, dacă această candidatură a palestinienilor este acceptată. În UNESCO, SUA nu au putere de veto. Oficialii americani au criticat anterior demersul palestinian, considerându-l prematur şi temându-se că va tensiona relaţiile cu Israelul, dar Autoritatea Palestiniană a refuzat până acum să-şi retragă cererea.
Consiliul executiv al UNESCO a aprobat la începutul acestei luni aderarea statului palestinian la organizaţie, România fiind unul dintre cele patru state care au votat împotrivă, deşi România a recunoscut oficial statul palestinian, în 1988. 40 din cele 58 de state din consiliul UNESCO au votat în favoarea aderării, patru s-au opus şi 14 s-au abţinut. Împotrivă s-au pronunţat SUA, Germania, România şi Letonia.
Cererea a fost transmisă Conferinţei generale, unde sunt reprezentate cele 193 de state membre. Pentru aderare este necesară o majoritate de douo treimi, iar următoarea reuniune va avea loc luni. Aderarea la UNESCO le permite palestinienilor, printre altele, să ceară ca siturile palestiniene să intre în patrimoniul mondial UNESCO.

Romania, luat in vizor

MAE roman a motivat votul împotrivă dat de România cererii palestiniene în Consiliul executiv al UNESCO prin faptul că acest for nu ar trebui să se antepronunţe într-o problemă aflată în analiza principalului organ decizional al Naţiunilor Unite, Consiliul de Securitate.
În septembrie 2011, liderul palestinian Mahmoud Abbas a cerut la Adunarea Generală a ONU ca organizaţia să acorde statutul de membru cu drepturi depline statului palestinian. SUA au spus însă că vor face uz de dreptul de veto dacă chestiunea ajunge în Consiliul de Securitate.

Riposta americana

Statele Unite ale Americii au anunţat deja că suspendă acordarea contribuţiei lor la UNESCO după aderarea Palestinei la această agenţie a ONU, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Trebuia să efectuăm un vărsământ de 60 milioane de dolari la UNESCO în noiembrie şi nu-l vom mai face”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Victoria Nuland.
Reamintim ca Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a decis luni la Paris admiterea Palestinei ca membru cu drepturi depline cu 107 voturi ”pentru”, 52 ”abţineri” şi 14 voturi ”împotrivă”. Casa Albă a estimat anterior, luni, că acest vot este ”prematur” şi ”contraproductiv” în perspectiva unei reluări sperate a negocierilor de pace în Orientul Mijlociu

Vot negativ cu repetitie

Reamintim ca la inceputul lunii octombrie 2011, România, Statele Unite, Germania şi Letonia au votat împotriva unei recomandări de a atribui Palestinei statutul de stat cu drepturi depline al UNESCO, însă Consiliul Executiv al organizaţiei a aprobat recomandarea cu o majoritate covârşitoare. Potrivit unor surse din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, Consiliul Executiv al acestei agenţii a aprobat cu 40 de voturi din totalul de 58 o recomandare de a atribui Palestinei acest statut de membru cu drepturi depline. Patru ţări au votat împotrivă, inclusiv Statele Unite, iar 14 s-au abţinut de la vot, potrivit surselor. Conform Ministerului spaniol al Afacerilor Externe, “nu a fost posibilă” găsirea unei poziţii comune europene, iar Germania, Letonia şi România au votat împotrivă. Belgia, Danemarca, Slovacia, Spania, Franţa, Grecia, Italia şi Polonia s-au abţinut de la vot. Recomandarea, iniţiată de un grup de ţări arabe, va fi supusă la sfârşitul lunii aprobării Conferinţei Generale a UNESCO. Aprobarea acestei recomandări are o puternică valoare simbolică, într-o perioadă în care palestinienii au depus o cerere de aderare la ONU ca stat membru cu drepturi depline, prin intermediul Consiliului de Securitate. SUA au ameninţat însă că îşi vor exercita dreptul de veto. Consiliul Executiv al UNESCO, unde nu există dreptul de veto, este omologul Consiliului de Securitate, în timp ce Conferinţa Generală poate fi comparată cu Adunarea Generală a ONU.

Abbas moseste parlamentul si guvernul palestinian

Presedintele Mahmoud Abbas planuieste sa discute luna viitoare despre soarta Autoritatii Palestiniene cu rivalii sai din gruparea Hamas, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Autoritatea Palestiniana a fost infiinta in urma cu 17 ani ca o structura premergatoare infiintarii statului Palestina. Abbas declara ca institutiile palestiniene si oamenii de rand se intreaba care sunt avantajele continuarii existentei acestei structuri care pana acum nu si-a atins scopul. Acesta este unul dintre principalele subiecte pe care Abbas urmeaza sa le discute cu liderul Hamas, Khaled Meshaal. Autoritatea Palestiniana este finantata de donatori intre care o pondere importanta o au UE, SUA si guvernele arabe. Mandatul sau este limitat teritorial la diverse bucati din West Bank, cuprinzand orase si sate palestiniene care i-au fost incredintate in urma intelegerilor de pace din anul 1990, informeaza Reuters.

Runda APCE

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a conferit anterior statutul de “partener al democraţiei” Consiliului Naţional Palestinian, care a salutat un “eveniment istoric”, informa mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Parlamentul palestinian este al doilea care beneficiază de acest nou statut acordat începând cu 2009. Marocul a primit acest statut în iunie 2011. “Este un eveniment istoric pentru noi, cu toate implicaţiile”, a apreciat preşedintele Consiliului Naţional Palestinian (CNP), Salim Zaanoon. “Această decizie este o bază pentru pacea din regiune”, a adăugat el. La randul sau, raportorul proiectului de rezoluţie, olandezul Tiny Kox, a declarat ca “se poate spune că este un eveniment istoric, pentru că, odată cu «primăvara arabă», au apărut noi democraţii”.
Statutul de “partener” vizează consolidarea legăturilor cu parlamentele statelor din vecinătatea Europei. Mai mulţi membri APCE au subliniat că acordarea acestui statut nu înseamnă în niciun caz recunoaşterea statului palestinian.

Israel vrea sa se aseze din nou la masa tratativelor

Israelul a acceptat propunerea internationala de reluare a negocierilor de pace cu palestinienii, a declarat purtatorul de cuvant al premierului Benjamin Netanyahu. Propunerea Cvartetului pentru Orientul Mijlociu – SUA, UE, ONU si Rusia – stabileste ca termen-limita pentru negocieri sfarsitul lui 2012. Comitetul executiv al OEP (Organizatia pentru Eliberarea Palestiniei) a asigurat recent ca ”nu va accepta negocieri care sa nu aiba limite minime de responsabilitate si seriozitate in ce priveste asezarile evreiesti, confiscarea pamanturilor si distrugerea proprietatilor palestiniene de catre colonistii” israelieni. OEP si-a reafirmat „angajamentul fata de solutia a doua state intre frontierele din 1967 si vointa de a negocia pentru a se ajunge la o solutie” si i-a cerut guvernului israelian ”sa tina cont de toate bazele si referirile cererii Cvartetului, mai ales cele referitoare la incetarea activitatii de colonizare si de recunoastere a frontierelor din 1967 pentru ca negocierile sa poata fi reluate repede cum se doreste”. Propunerea cere relansarea discutiilor intr-o luna si sa se faca progrese semnificative pe chestiunea granitelor si a securitatii, inainte de analizarea altor chestiuni sensibile, ca Ierusalimul si refugiatii palestinieni. Organizatia pentru Eliberarea Palestinei a reiterat, la randul sau, ca va negocia numai daca guvernul israelian opreste colonizarea si accepta granitele de dinainte de 1967, ca baza pentru discutii. Israelul a luat Cisiordania de la Iordania si Fasia Gaza de la Egipt in razboiul de sase zile din 1967.

Pentagon: Israelul, din ce in ce mai izolat

Israelul este “din ce în ce mai izolat” în Orientul Mijlociu în contextul “primăverii arabe” şi este “realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a declarat anterior secretarul american al Apărării, Leon Panetta. Panetta a declarat că nu are prea multe îndoieli cu privire la faptul că Israelul îşi menţine superioritatea militară. “Dar problema este dacă e suficient să-ţi menţii avantajul militar, dacă eşti pe punctul de a te izola pe arena diplomatică”, a adăugat Panetta, adresându-se jurnaliştilor la bordul avionului care îl conducea în Israel în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu. “În acest moment extraordinar în Orientul Mijlociu, în timp ce se produc atâtea schimbări, nu este bine pentru Israel să fie din ce în ce mai izolat. Şi asta este pe cale să se întâmple”, a precizat el. “Cred că pentru securitatea acestei regiuni este realmente important să facem tot posibilul pentru a-l ajuta să-şi refacă relaţiile cu ţări ca Turcia şi Egiptul”, a adăugat oficialul american. El a mai afirmat că va exercita presiuni asupra liderilor israelieni şi palestinieni pentru a reveni la masa negocierilor. “Principalul meu mesaj pentru cele două părţi este: nu pierdeţi nimic reluând negocierile”, a subliniat el. Secretarul american al Apărării urmează să se întâlnească luni cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi cu ministrul Apărării, Ehud Barak, precum şi cu preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, la câteva zile după depunerea cererii de aderare a unui stat Palestina la ONU.

Presiuni diplomatice

Secretarul de stat american Hillary Clinton a lansat recent un apel la ‘presiune’ asupra Israelului şi a palestinienilor pentru reluarea negocierilor de pace întrerupte, relatează agenţiile de presă internaţionale. ‘Egiptul, SUA, Cvartetul, toată lumea trebuie să fie gata să facă presiune asupra celor două părţi pentru a încerca să progreseze spre un acord asupra chestiunilor nesoluţionate’, a declarat ea după o întrevedere cu omologul său egiptean Mohammed Kamel Amr de la Washington. Fosta primă doamnă a făcut această declaraţie la câteva zile după depunerea unei cereri de adeziune a unui stat palestinian la ONU. Iniţiativa a fost condamnată de SUA, care văd în ea un act ‘unilateral’ care nu poare substitui negocierile între israelieni şi palestinieni. Demersul palestianian a fost imediat urmat de o declaraţie a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu (SUA, Rusia, UE şi ONU), prin care părţilor li se cere să reia dialogul. ‘Dacă ar avea un acord asupra frontierelor, nu ar mai exista o dezbatere asupra coloniilor, pentru că toată lumea ar şti care parte a frontierei este pentru palestinieni şi care pentru Israel’, a pledat şefa diplomaţiei americane. ‘Nu există alternativă la negocieri. Trebuie să cerem imediat părţilor să-şi lase la o parte reticenţele şi neîncrederea’, a subliniat secretarul de stat american.

Cererea palestiniana, la Comitetul pentru Adeziuni

Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit, anterior, într-o şedinţă foarte scurtă şi a hotărât să trimită candidatura de aderare palestiniană Comitetului pentru Adeziuni al Consiliului, care se va reuni vineri. Într-o reuniune care a durat mai puţin de două minute, preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate, ambasadorul libanez la ONU Nawaf Salam, a citit o scurtă declaraţie asupra trimiterii candidaturii palestiniane la Comitetul pentru Adeziuni.Nicio obiecţie nefiind manifestată de cei 15 membri ai Consiliului, Nawaf Salam a validat transferul. „Doar dacă voi auzi o poziţie contrară voi trimite cererea de aderare a Palestinei Comitetului pentru Noi Membri”, a declarat Nawaf Salam. Deoarece nu a fost formulată nicio obiecţie, el a închis şedinţa. Consiliul de Securitate a purtat recent primele consultări, după depunerea istorică a unei cereri de aderare la ONU a statului Palestina, de către preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Statele Unite au anunţat deja că îşi vor exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dacă va fi necesar.

Danemarca revine in spatiul Schengen, dupa controversata decizie de reintroducere a controalelor vamale din vara anului 2011

Premierul social-democrat danez Helle Thorning Schmidt a anunţat, la inceputul acestei saptamani, cu ocazia prezentării programului său, că Executivul va anula controalele vamale permanente la frontierele regatului, o măsură controversată a Guvernului aflat la sfârşit de mandat. „Guvernul va combate eficient criminalitatea transfrontalieră în cadrul cooperării Schengen”, a declarat premierul. Guvernul conservator al lui Lars Loekke Rasmussen a restabilit în mai 2011, la presiunea formaţiunii populiste Partidul Poporului Danez, un control vamal permanent la frontierele ţării, generând reacţii din partea partenerilor europeni, care au denunţat o măsură ce încalcă principiul liberei circulaţii în spaţiul Schengen. Programul lui Schmidt prevede consacrarea a zece miliarde de coroane (1,8 miliarde de euro) pentru relansarea economiei, creşterea taxelor pe tutun şi alimentaţia sănătoasă.

Decizie controversata

Decizia autoritatilor daneze a dus la desfasurarea a zeci de agenti vamali la frontierele Danemarcei cu Germania si Suedia, guvernul danez estimand costurile acestui proiect la peste 36 de milioane de euro.
Comisia Europeana a reactionat imediat la decizia Danemarcei, anuntand ca va verifica daca masurile vamale avute in vedere de Copenhaga sunt in conformitate cu normele Schengen, spatiul fara frontiere din interiorul UE. “Comisia va verifica compatibilitatea acestor masuri cu acquis-ul Schengen”, a declarat atunci pentru mass-media internationala Michele Cercone, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.
Sub presiunea Partidului Poporului Danez (PPD, de extrema dreapta), Danemarca a anuntase anterior, fara nicio consultare prealabila cu alte tari vizate, intentia sa de a reintroduce controalele vamale permanente la frontierele sale nationale cu Germania si Suedia.

Guvernul Republicii Moldova salută decizia Parlamentului European (PE), care a adoptat, la Strasbourg, Rezoluţia privind negocierile Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În alocuţiunea sa, Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a remarcat evoluţiile RM din ultimii doi ani, declarînd că prin “votul de astăzi Parlamentul European recunoaşte importanţa crescîndă a R. Moldova în Europa şi semnificaţia acesteia, precum şi angajamentul faţă de UE, ca partener cheie”. “Parlamentul European sprijină eforturile cetăţenilor moldoveni. Astăzi, noi am subliniat în mod special perspectivele Moldovei de aderare la UE “, a mai spus Jerzy Buzek. Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat joi, cu o majoritate largă de voturi, recomandările din raportul Watson adresate Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiunea Externă (SEAE) de a oferi Republicii Moldova perspectiva aderării la Uniunea Europeană în viitor. Raportul a fost întocmit de europarlamentarul britanic Graham Watson, membru al Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa – ALDE şi al Comisiei pentru a afaceri externe a PE, şi conţine o propunere de rezoluţie cu recomandările PE adresate Consiliului, Comisiei şi Serviciului European de Acţiunea Externă (SEAE) privind negocierile în curs de desfăşurare dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova în vederea încheierii unui Acord de asociere, transmite Agerpres. “Republica Moldova se îndreaptă spre vocaţia sa europeană. Prin acest vot, Parlamentul European recunoaşte importanţa tot mai mare a Republicii Moldova în Europa şi însemnătatea şi angajamentul său faţă de Uniunea Europeană ca un partener cheie. Succesul Republicii Moldova este important pentru UE”, a afirmat preşedintele PE, Jerzy Buzek. “Parlamentul European susţine eforturile cetăţenilor moldoveni. Astăzi am subliniat în mod specific perspectivele europene ale Republicii Moldova. Perspectiva oferită Republicii Moldova de către Consiliu, Comisie şi SEAE o va încuraja să continue reformele”, a mai spus Buzek. “Salut cu tărie abordarea ‘more for more’ (’mai mult pentru mai mult’). Ar trebui un sprijin politic şi financiar mai mare pentru ţările vecine care adoptă reforme cu vigoare şi determinare. Republica Moldova şi-a demonstrat în ultimii doi ani angajamentul puternic faţă de reformă”, a adăugat el. “Republica Moldova mai are de depus multe eforturi, nu numai pentru întărirea democraţiei şi a statului de drept, dar şi pentru lupta împotriva coropţiei şi rezolvarea problemei sărăciei. Pentru a atinge aceste obiective, este necesar să ajungă la stabilitate politică, precum şi la alegerea unui preşedinte”, a subliniat Buzek. Preşedintele PE a salutat planul de acţiuni al Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize şi şi-a exprimat nerăbdarea privind începerea ‘negocierilor asupra Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv’. “Libera circulaţie şi comerţul liber îi vor ajuta pe moldoveni să-şi construiască un viitor prosper”, a mai spus el. Buzek a salutat de asemenea planurile de relansare a negocierilor internaţionale privind rezolvarea conflictului transnistrean, adăugând că ‘Parlamentul European face apel la o implicare mai puternică şi directă a UE în rezolvarea politică a conflictului din stânga Nistrului, în concordanţă cu principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova’.

Perspectiva aderarii

În contextul negocierilor în curs privind Acordul de asociere cu Republica Moldova, rezoluţia PE recomandă Consiliului, Comisiei şi SEAE ’să întemeieze implicarea UE şi negocierile în curs cu Republica Moldova pe premiza că perspectiva pe termen lung a aderării la UE reprezintă atât o pârghie preţioasă pentru punerea în aplicare a reformelor, cât şi un catalizator necesar al sprijinului public pentru aceste reforme’. PE mai recomandă celor trei instituţii menţionate ’să adopte măsurilor necesare pentru ca negocierile cu Republica Moldova să continue la ritmul constant din prezent şi, în acest scop, să consolideze dialogul cu toate partidele politice şi să încurajeze dialogul dintre partide în această ţară ca o alternativă la noi alegeri generale, în scopul ieşirii din actualul blocaj constituţional’. Legislativul european face apel totodată la concretizarea ‘puternicului impact al sprijinului comun şi coordonat al statelor membre reprezentat de acţiunile Grupului de prieteni ai Republicii Moldova’ şi la ‘o cooperare constructivă şi o atitudine moderată pe plan politic din partea vecinilor care au influenţat, în mod tradiţional, Republica Moldova’. Consilul, Comisia şi SEAE trebuie să garanteze că ‘Acordul de asociere reprezintă un cadru global şi orientat spre viitor pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu Republica Moldova în anii următori’;

Solutii pentru conflictul de pe Nistru

Parlamentul mai recomandă instituţiilor europene menţionate ’să-şi dubleze eforturile vizând găsirea unei soluţii la conflictul din Transnistria şi, în acest scop, să adopte măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv promovarea contactelor interpersonale şi a relaţiilor comerciale’ şi ’să asigure că rolul proactiv jucat de UE în negocierile 5 + 2 este înzestrat cu resurse adecvate, îndeosebi în urma terminării mandatului Reprezentantului special al UE’. Eurodeputaţii cer totodată adoptarea ‘măsurilor necesare pentru sprijinirea liberalizării vizelor cu Republica Moldova odată ce toate condiţiile şi criteriile necesare vor fi fost îndeplinite şi, de preferat, înainte de încheierea Acordului’ şi a directivelor privind negocierile referitoare la comerţ, dar şi asigurări că ‘DCFTA (n.r. – Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv) reprezintă o parte integrală din Acord’. În rezoluţie se mai arată că trebuie să se ofere ‘un sprijin substanţial Republicii Moldova în promovarea competitivităţii sale, pentru a putea beneficia de avantajele pe care DCFTA le-ar putea oferi acesteia’ şi garanţii ‘că regiunea Transnistria este inclusă în sfera şi efectele Acordului de asociere şi în special ale DCFTA’.

Combaterea coruptiei

Parlamentarii recomandă în acelaşi timp ca în Acordul de asociere să se sublinieze ‘importanţa statului de drept şi a combaterii corupţiei’ şi ca cele trei instituţii europene ’să continue să sprijine, în mod prioritar, reforma sistemului judiciar’. În plus, potrivit raportului, Consiliul, Comisia şi SEAE ar trebui ’să convingă guvernul Republicii Moldova că ar fi oportun să desfăşoare o anchetă completă, transparentă şi imparţială cu privire la evenimentele din aprilie 2009′. Documentul mai notează că, ‘ţinând seama de importanţa, din punctul de vedere al dezvoltării economice, a redeschiderii liniei de cale ferată dintre Chişinău şi Tiraspol’, este nevoie să fie examinate ‘măsurile care trebuie luate pentru asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor pe teritoriul ţării’. Republica Moldova ar trebui de asemenea încurajată şi sprijinită ‘în vederea satisfacerii necesităţilor a 34,5% din populaţie care trăieşte într-o sărăcie absolută sau extremă, considerând că ajutoarele acordate de către UE Republicii Moldova ar trebui să reflecte mai bine această realitate, iar programele respective ar trebui reorientate în mod corespunzător’. Raportul recomandă Consiliului, Comisiei şi SEAE ’să mărească asistenţa acordată de UE organizaţiilor societăţii civile din Republica Moldova pentru ca acestea să poată asigura controlul intern şi o mai mare responsabilitate pentru reformele şi angajamentele asumate de guvern’ şi ’să facă în continuare presiuni puternice asupra autorităţilor din Republica Moldova pentru ca acestea să consolideze reformele şi să obţină progrese concrete în combaterea corupţiei, reforma sistemului judiciar, a procuraturii şi poliţiei’.

Europa trebuie să fie conştientă nu numai de crimele fascismului, ci şi de acţiunile inumane comise de un alt regim totalitar – stalinismul, a declarat preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Varşovia cu ocazia celebrării, la 23 august, a Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare. Oficialul a subliniat că aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est la Uniunea Europeană le-a oferit acestora nu numai asistenţă financiară, ci, de asemenea, o oportunitate de a arăta statelor occidentale crimele atât de cunoscute din Europa de Est. “Am petrecut mult timp în Parlamentul European, în anul 2008, înainte de a aproba declaraţia iniţială privind instituirea Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare, pentru a le explica colegilor noştri cum au avut loc crimele stalinismului, ale comunismului şi consecinţele acestora” – a subliniat Jerzy Buzek. În acest context, preşedintele Parlamentului European a vorbit despre acţiunile regimului totalitar stalinist din Ucraina, transmite Rador. “Este greu de imaginat, dar au existat 10 milioane de victime ale Holodomorului din Ucraina, care a fost organizat de regimul lui Stalin. Explicarea unor astfel de cazuri, prezentarea lor de către reprezentanţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est – lituanieni, unguri, români – a făcut posibilă adoptarea unei declaraţii comune privind instituirea unei zile de comemorare a victimelor regimurilor totalitare” – a declarat Jerzy Buzek. La Varşovia se desfăsoară, marţi, 23 august, conferinţa “Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare”, eveniment organizat sub patronajul Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, la care participă miniştrii justiţiei din statele membre ale UE şi reprezentanţi ai instituţiilor naţionale de memorie din mai multe ţări.

Politicile externa, de securitate si aparare ale UE au nevoie de o noua foaie de parcurs, sustine Parlamentul European in trei rezolutii nelegislative. O pozitie UE unita si mai puternica in ceea ce priveste miscarile arabe a fost solicitarea cheie a deputatilor apartinand grupurilor politice PPE si S&D, in cadrul dezbaterii de miercuri cu seful UE pentru politica externa, Catherine Ashton. Grupurile politice ALDE, ECR si Verzii au criticat pozitia UE fata de Siria, considerand-o neechilibrata si au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Situatia din Siria este “un mare dezastru” si devine un “Tiananmen arab”, a declarat liderul grupului ALDE Guy Verhoftsadt (BE) in cadrul dezbaterii. Acest grup impreuna cu ECR si Verzii au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus “cat mai rapid” pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Consiliul a decis vineri 6 mai impunerea unor restrictii de calatorie si inghetarea activelor in cazul a 13 inalti oficiali sirieni, dar nu si impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Impunerea de catre statele membre UE a unui embargo privind armele, impotriva Siriei, Bahrain-ului si Yemen-ului si solicitarea unui moratoriu impotriva executiilor a patru protestatari din Bahrain au fost principalele solicitari ale primelor doua rezolutii elaborate de Gabriele Albertini (PPE, IT) si Roberto Gualtieri (S&D, IT). Parlamentul a solicitat in mod expres ca Uniunea Europeana sa suspende negocierile pentru Acordul de Asociere cu Siria.

Problema libiana

In timpul dezbaterii, Parlamentul a aplaudat anuntul facut de Cathrine Ashton privind deschiderea unui birou UE in Benghazi pentru “a acorda asistenta poporului si Consiliului National Interim de Tranzitie”. Mandatul rezolutiei ONU de protejare a populatiei libiene nu trebuie depasit in sensul folosirii disproportionate a fortei, au avertizat deputatii europeni in cadrul acestor rezolutii, care i-au solicitat IR Ashton sa colaboreze indeaproape cu fortele de opozitie libiene – Consiliul National Interimar de Tranzitie, si “sa joace un rol puternic in promovarea initiativelor politice” care sa asigure incetarea rapida a focului in interiorul tarii si sa opreasca varsarea de sange. Obiectivul urmarit trebuie sa fie demiterea lui Gaddafi si acordarea imediata de ajutor umanitar in Misrata si in alte regiuni din Libia.

Loc permanent pentru UE la ONU

Alte mesaje, sustinute de deputati in cadrul dezbaterilor, au subliniat necesitatea anchetarii uciderii disidentilor iranieni din Ashraf in Irak si realizarea de progrese in rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. In timp ce cea mai mare parte a grupurilor au solicitat ca impozitele palestiniene sa fie returnate de Israel teritoriilor palestiniene, grupurile ECR si ALE au fost impotriva mentinerii relatiilor UE cu Hamas, in ciuda recentei reconcilieri cu Fatah. “Pozitia noastra referitoare la Hamas nu s-a schimbat”, a declarat C. Ashton, “desi nu consider ca flotila este raspunsul corect la situatia umanitara din Gaza”. Acesta a fost raspunsul la initiativa grupului GUE de a include doi deputati europeni in cadrul flotilei programate pentru 13 iunie. Printre solicitarile adresate de deputatii europeni in aceste rezolutii se mai numara si intensificarea presiunilor pentru eliberarea prizonierilor politici din Belarus si investigarea presupusului trafic de organe din Kosovo. Intr-un sens mai larg, Parlamentul a subliniat faptul ca Uniunea Europeana ar trebui sa invete din experientele trecute si anume respectarea drepturilor omului trebuie sa ocupe un loc prioritar in cadrul relatiilor cu tari terte si in acordurile internationale, cum sunt cele negociate momentan cu Rusia si India. Pentru a intari importanta UE in cadrul organizatiilor multilaterale importante, o a treia rezolutie intocmita de María Muñiz de Urquiza (S&D, ES) solicita reformarea Natiunilor Unite, pentru a permite Uniunii sa beneficieze de un loc permanent in Consiliul de Securitate. Adunarea Generala a ONU a votat pe 3 mai acordarea Uniunii Europene statutului de observator in cadrul sistemului ONU.

Restabilirea temporara a controalelor la frontierele nationale in situatii exceptionale, ceruta de Franta si Italia, “reprezinta o posilibitate intre altele”, pentru consolidarea normelor Schengen, a anuntat intr-o scrisoare presedintele Comisiei Europene. Intr-o scrisoare adresata la 29 aprilie presedintelui fracez Nicolas Sarkozy si premierului italian Silvio Berlusconi, Jose Manuel Barroso declara ca “restabilirea temporara a frontierelor este o posibilitate intre altele care, cu conditia ca aceasta sa fie supusa unor criterii specifice si bine stabilite, ar putea constitui un element pentru consolidarea guvernantei acordului Schengen” privind libera circulatie a persoanelor in Europa. Cu toate acestea, Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In fata afluxului actual de imigranti veniti din Africa de Nord, Sarkozy si Berlusconi au pledat, intr-o scrisoare adresata la 26 aprilie lui Barroso pentru o reformare a Schengen. In raspunsul sau, al carui text a fost comunicat de serviciile sale de presa, Barroso subliniaza, de asemenea, ca o “consolidare a aplicarii normelor de guvernanta ale acordului Schengen reprezinta un domeniu pe care Comisia este pe cale sa il examineze”. Comisia Europeana va prezenta miercuri o serie de actiuni de lupta impotriva imigratiei, inclusiv propuneri pentru adaptarea normelor Schengen. “Am convingerea ca impartasim aceleasi obiective, respectiv o mai buna gestionare a politicii privind imigratia la nivelul UE”, scrie Barroso, avertizand asupra unei “viziuni prea concentrate pe securitate”. Saptamana trecuta Franta si Italia s-au pronuntat in favoarea unor modificari la Tratatul Schengen, in actualele “conditii exceptionale”, a declarat, marti, premierul italian, Silvio Berlusconi, in cursul unei intalniri cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, transmite Mediafax. “In circumstante exceptionale, credem amandoi ca trebuie sa existe modificari la Tratatul Schengen si am decis sa lucram impreuna la acestea”, a spus Berlusconi. El a afirmat ca Franta si Italia au trimis o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cerand “o mai buna colaborare” a tarilor europene cu statele aflate la sud de granita UE. Aceste state “nu trebuie lasate singure”, a declarat Berlusconi. Italia subliniaza ca tarile de la Mediterana se confrunta cu provocarea imigratiei din nordul Africii, ca urmare a razboiului din Libia si a situatiei instabile din Egipt si Tunisia.

Romania si Bulgaria, unda verde din partea Comisiei pentru Liberati civile

Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In baza rapoartelor de evaluare, ambele tari intrunesc conditiile necesare, considera deputatii europeni. Parlamentul insa trebuie sa fie in continuare informat despre masurile suplimentare ce urmeaza a fi luate in zonele de frontiera intre Bulgaria, Turcia si Grecia in lumina unui potential influx migrationist, adauga acestia. Votul in plen este programat pentru luna iunie, decizia finala urmand a fi luata de catre Consiliu. Potrivit regulilor actuale, conditia majora pentru aderarea la spatiul Schengen este posibilitatea de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii.Verificarea indeplinirii tuturor cerintelor acquis-ului Schengen – controlul frontierelor terestre, aeriene si maritime, eliberarea vizelor de calatorie, cooperarea politieneasca, conectarea la Sistemul Informational Schengen si protectia datelor – este o preconditie pentru un aviz favorabil din partea Consiliului, dupa ce Parlamentul a fost consultat, aviz care permite eliminarea controalelor de frontiera intre Statele Membre. In urma evaluarii progreselor inregistrate de catre cele doua State Membre si a rapoartelor in urma vizitelor efectuate de experti, Comisia PE pentru Libertati civile a concluzionat ca, in pofida unor chestiuni care mai necesita in viitor o raportare in mod regulat, acestea nu constituie un obstacol pentru calitatea de membre al spatiului Schengen a celor doua tari. “Sunt cele doua state pregatite pentru a adera la Schengen? Raspunsul meu este un DA ferm si acest fapt reiese in mod clar din rapoartele de evaluare. In unele domenii, cele doua tari sunt chiar mai bine pregatite decat alte state membre care fac parte din Schengen”, a declarat raportorul PE Carlo Coehlo (PPE, PT). “Aceasta se datoreaza in primul rand investitiilor recent efectuate, Romania si Bulgaria dispunand de echipamente mai moderne si mai eficiente, dar, nu in ultimul rand, datorita investitiei politice: ambele tari au investit politic pentru a demonstra ca indeplinesc criteriile Schengen”, a mai adaugat raportorul PE. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre. Comisia PE considera ca, inainte de sfarsitul lui 2011, UE va trebui sa fixeze o data pentru aplicarea acquis-ului Schengen de catre Romania si Bulgaria. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre.

Frontiera dintre Bulgaria – Turcia – Grecia

Raportorul Coelho a recunoscut de asemenea importanta recunoasterii faptului ca imigratia clandestina face din spatiul de frontiera Bulgaria-Turcia-Grecia una din zonele cele mai sensibile ale granitei externe ale UE. Aceasta inseamna ca Bulgaria trebuie sa ia masuri suplimentare, inclusiv un plan de actiune special care va trebui aplicat in momentul in care va adera la spatiul Schengen si va trebui sa aiba o abordare comuna cu Grecia si Turcia pentru a face fata unei posibile cresteri a presiunii migratoare. Comisia a inserat un amendament prin care solicita statelor membre vizate sa informeze Parlamentul European si Consiliul in scris, in cursul unei perioade de 6 luni de la intrarea in vigoare a deciziei de aderare, cu privire la problemele si implementarea acestor masuri suplimentare. “Este esential sa avem in vedere ca eliminarea controalelor la frontierele interne cere un inalt grad de incredere reciproca intre statele membre in ceea ce priveste controalele la frontierele externe, deoarece securitatea spatiului Schengen depinde de rigoarea si eficacitatea cu care fiecare stat membru efectueaza controalele la granitele sale externe”, a explicat raportorul PE.

Parlamentul European indeamna Consiliul European si Comisia sa se asigure ca, in ceea ce priveste calendarul si continutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresata tarilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel putin la fel de generoasa ca si propunerile adresate altor tari limitrofe mai indepartate, astfel incat sa nu se incurajeze emiterea de pasapoarte pentru cetateni ai tarilor din cadrul Parteneriatului estic. Potrivit aceluiasi document, Parlamentul European ia act de angajamentul mai ferm asumat de catre UE in privinta securitatii in vecinatatea estica prin stabilirea EUBAM in Republica Moldova; invita Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate/vicepresedinte al Comisiei si Serviciul European de Actiune Externa sa-si intensifice implicarea in solutionarea conflictelor prelungite din Transnistria, pe baza principiilor dreptului international – in special evitarea folosirii fortei, autodeterminarea si integritatea teritoriala – prin orientari politice mai active, printr-o participare mai activa si un rol mai pregnant in cadrul structurilor permanente si ad-hoc de solutionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, in special cele ale OSCE. In viziunea deputatilor europeni, emiterea de pasapoarte in cazul Georgiei, Ucrainei si Moldovei ar putea avea efecte destabilizatoare, putand prejudicia, astfel, securitatea si interesele UE. De asemenea Parlamentul European subliniaza importanta unei incurajari mai accentuate a cooperarii regionale in zona Marii Negre si a consolidarii politicilor UE adresate regiunii Marii Negre, in special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagra si prin asigurarea resurselor financiare si umane adecvate pentru punerea eficienta in aplicare a acesteia. Deputatii europeni subliniaza complementaritatea dinte politicile UE adresate Marii Negre si Parteneriatul Estic si solicita Comisiei si SEAE sa utilizeze in mod pozitiv diferitele abordari ale celor doua initiative, precum si sa clarifice, la toate nivelurile, modalitatea in care trebuie exploatat acest grad substantial de complementaritate.De asemenea, inaintea revizuirii politici de vecinatate fata de tarile vecine din estul Uniunii, membrii PE sustin ca UE trebuie sa faca o diferentiere intre tarile performante si cele care raman in urma din punct de vedere al progreselor. Cele care indeplinesc reforme trebuie recompensate cu o perspectiva europeana, se arata in rezolutia adoptata joi. In termeni practici aceasta inseamna ca UE ar trebui sa contureze criterii de evaluare a evolutiei reformelor democratice in aceste state. Rezolutia pledeaza pentru un sistem “in care ambitia si angajamentele sunt urmate de pasi concreti spre o perspectiva europeana”. O astfel de perspectiva ar putea servi drept un motor al reformelor in aceste tari. Natura exacta a acestei perspective europene a dat nastere unor dispute. Raportorul Marek Siwiec (S&D, PL) a depus un amendament la propriul raport, conform caruia rezolutia ar fi mentionat in mod explicit perspectiva aderarii la UE pentru tarile vecine din est. Amendamentul a fost respins in plen (247 pentru, 295 impotriva si 25 de abtineri), asa ca textul final face referire doar la “o perspectiva europeana, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana”. Potrivit rezolutiei “combaterea coruptiei, in special in domeniul justitiei si in politie, ar trebui sa fie o prioritate majora pentru UE in dezvoltarea relatiilor cu partenerii estici.” In ceea ce priveste conflictele inghetate din regiune, membrii PE solicita Inaltului Reprezentant sa dezvolte “abordari novatoare, cum ar fi contactele si consultarile informale cu societatile teritoriilor separatiste, mentinand in acelasi timp politica UE de a nu acorda recunoastere teritoriilor in cauza”. Alte aspecte mentionate in rezolutie se refera la libertatea presei, liberalizarea vizelor si schimburile educationale. Multe dintre aceste probleme se vor afla printre principalele teme de discutie la urmatoarea sesiune inaugurala a Adunarii Parlamentare EURONEST, programata pe 3 si 4 mai in Bruxelles, adunare care va reuni membri ai Parlamntului European si parlamentari ai tarilor partenere din est.

Statele Unite ale Americii au inghetat cel mai mare program de ajutor pentru Yemen in februarie 2011, dupa izbucnirea protestelor populare impotriva presedintelui yemenit, Ali Abdullah Saleh, scrie presa internationala. Prima transa a ajutorului, in valoare de un miliard sau mai mult de dolari, pe o perioada de mai multi ani, urma sa fie acordata in februarie, fiind cea mai mare oferta a Casei Albe pentru a-si asigura cooperarea lui Saleh in lupta impotriva Al Qaida in Peninsula Arabica, afirma cotidianul. Referindu-se la declaratiile unor oficiali americani, carora nu le da numele, WSJ afirma ca preconizata transa de ajutor ar consta in 200 milioane de dolari pentru sprijinirea luptei impotriva terorismului in acest an fiscal, respectiv cu 155 milioane de dolari mai mult decit in anul fiscal 2010, precum si o suma aproape egala ca ajutor pentru dezvoltare. Saleh se agata de putere dupa saptamini de zile de proteste in masa care cer sfirsitul regimului sau aflat la putere de 32 de ani. Un oficial american a declarat pentru Reuters in aceasta saptamina ca SUA incearca sa stringa latul in jurul lui Saleh pentru a-l determina sa ajunga la o intelegere cu opozitia, care cere plecarea lui de la putere.

Parlamentul European cere reevaluarea relatiilor cu Bahrain si Yemen

Represiunea violenta a protestatarilor din Siria, Bahrain si Yemen trebuie sa conduca la reevaluarea relatiilor bilaterale cu aceste tari. Negocierile cu privire la Acordul de Asociere cu Siria ar trebui suspendate, considera deputatii europeni, care se arata ingrijorati de prezenta trupelor internationale in Bahrain si solicita o investigatie pentru a elucida moartea celor 54 de protestatari din Yemen. Negocierile cu privire la Acordul de Asociere cu Siria trebuie suspendate pana ce autoritatile siriene intreprind reformele necesare asteptate. Demisia guvernului la 29 martie “nu va fi suficienta pentru a combate frustrarile din ce in ce mai mari ale poporului sirian”, se mentioneaza in rezolutia PE. Presedintele Bashar al-Assad trebuie sa puna capat represiunii opozitiei politice si a aparatorilor drepturilor omului, sa renunte la starea de urgenta si sa initieze reforme politice, economice si sociale. Utilizarea fortei de catre stat impotriva populatiei trebuie sa aiba consecinte directe, se arata in rezolutia depusa de grupurile politice PPE, S&D, ALDE, Verzii/EFA si ECR si adoptata prin vot liber, cu ridicare de maini. Deputatii solicita UE si statelor membre revizuirea relatiilor bilaterale cu Bahrain si Yemen, unde numeroase instrumente de politica externa ar putea fi folosite, precum inghetarea activelor si interzicerea calatoriilor. Deputatii condamna faptul ca autoritatile din Bahrain si din Yemen s-au amestecat in acordarea ingrijirilor medicale si faptul ca accesul la serviciile medicale a fost refuzat si restrictionat. Deputatii isi exprima “ingrijorarea cu privire la prezenta in Bahrain a unor trupe straine aflate sub egida Consiliului de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (CCG)”, solicitand acestei organizatii sa joace un rol constructiv in interesul reformelor pasnice din Bahrain. Parlamentul doreste efectuarea unor anchete independente cu privire la atacurile impotriva protestatarilor din aceste tari. Referitor la Yemen, deputatii solicita efectuarea de catre Curtea Penala Internationala a unei anchete independente privind atacul impotriva protestatarilor din 18 martie din Sana’a, in timpul caruia 54 de persoane au fost ucise si peste 300 au fost ranite. Fiind profund preocupati de nivelul saraciei si al somajului si de instabilitatea politica si economica din ce in ce mai accentuata din Yemen, deputatii considera ca livrarea in mod practic a donatiilor rezultate la conferinta donatorilor din 2006 sa fie accelerata, invitand UE si Consiliul de Cooperare al Golfului sa depuna eforturi deosebite pentru a acorda sprijin financiar si tehnic imediat ce presedintele Saleh este gata sa lase loc unui guvern format in mod democratic.