Curtea Supremă a Osetiei de Sud a declarat legală anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, respingând plângerea depusă de ex-candidatul opoziţiei, Alla Djioeva. Autorităţile separatiste susţin că, pe 29 noiembrie, din cauza numeroaselor încălcări ale legislaţiei în timpul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, au fost anulate rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care, potrivit Comisiei Electorale Centrale, au fost câştigate de Alla Djioeva. Noile alegeri au fost programate pentru 25 martie, însă Djioeva nu va putea să participe la ele, conform hotărârii judecătoreşti. Nefiind de acord cu această hotărâre, ea s-a declarat preşedinte al Osetiei de Sud şi a organizat acţiuni de protest în Ţhinvali.

Granita cu Rusia, inchisa

Calea de acces dintre Rusia si Osetia de Sud a fost închisa „din cauza agravarii situatiei politice în republica în scopul prevenirii provocarilor”, au comunicat organele de ordine ale republicii. Dupa încercarea de asasinare a procurorului general din Osetia de Sud, actiunile structurilor de forta vor fi coordonate de ministrul de Interne, a declarat presedintele Eduard Kokoitî, la sedinta de urgenta xu sefii structurilor de forta din republica.
Ex-candidatul la presedintia Osetiei de Sud, Alla Djioeva, intentioneaza sa reuneasca sedinta Consiliului de stat, creat de ea, la care sa se stabileasca planul actiunilor urmatoare. Djioeva intentioneaza sa ceara azil politic în Rusia pentru ea, sustinatorii si alegatorii ei.

Fosta candidata la prezidentialele din Osetia de Sud, Alla Djioeva, si sustinatorii ei cer demisia imediata a liderului Eduard Kokoiti, relateaza RIA Novosti. “Nu il mai toleram pe Kokiti pana la 25 martie”, a spus un purtator de cuvant. “Facem aceasta revendicare ca o conditie a negocierilor”, a subliniat el. Situatia s-a agravat dupa anularea turului doi al prezidentialelor. La 29 noiembrie, Curtea Sprema a anulat rezultatele alegerilor, castigate de Djioeva. Noi alegeri au fost fixate pentru 25 martie. in plus, Curtea i-a interzis lui Djioeva sa participe, pentru ca ar fi comis nereguli la scrutin. Circa 50 de sustinatori ai candidatului opozitiei Alla Djioeva, a carei victorie in fata candidatului sustinut de Rusia, Anatoli Bibilov, a fost anulata de instanta suprema, au petrecut noaptea in corturi instalate in piata centrala din thinvali, la temperaturi sub minus 10 grade Celsius. Alti 100 de protestatari au venit vineri dimineata. Aproximativ 700 de persoane protestasera in piata joi, cerând recunoasterea victoriei Allei Djioeva si denuntând decizia de organizare a unui nou scrutin in 25 martie. “Vom boicota alegerile. Vom iesi toti in strada si vor fi proteste masive”, a declarat Alla Djioeva in fata manifestantilor care aveau pancarte pe care se putea citi “Mai bine murim decât sa traim in genunchi”. Emisarul Kremlinului, Serghei Vinokurov, trimis joi pentru dezamorsarea crizei, se va intâlni cu Djioeva vineri dupa-amiaza pentru consultari.

Fragilitatea stabilitatii politice la nivelul republicii separatiste Osetia de Sud a putut fi observata in cadrul alegerilor ce au avut loc la finele saptamanii trecute in aceasta entitate georgiana. Presedintele Curtii supreme a declarat marti ca Alla Djioeva, candidata opozitiei, nu va putea participa din nou la al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Osetia de Sud. „Alla Djioeva nu va putea participa la noul tur al doilea al alegerilor. Este privata de acest drept, Curtea constatand ca ea a comis delicte la precedentul scrutin”, a declarat oficialul, citat de RIA Novosti. Curtea Suprema din Osetia de Sud a declarat marti nule alegerile prezidentiale din 27 noiembrie, din cauza incalcarilor legii, a declarat un purtator de cuvant al instantei. Rezultatele aratau ca Alla Djioeva a primit 56,7% din voturi, iar rivalul ei, Anatoli Bibliov, favoritul Moscovei, a primit 46%. Djioeva este fost ministru al Educatiei care a facut campanie pe lupta anticoruptie. Rusia a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a ceileilalte republici separatiste georgiene, Abhazia, in 2008, dupa razboiul de cinci zile cu Georgia. Decizia Moscovei a fost condamnata de multe capitale occidentale. De altfel, foarte putine tari au urmat exemplul Rusiei de a recunoaste independenta celor doua republici separatiste, pe care Tbilisi le considera teritoriu georgian aflat sub ocupatie rusa. La 13 noiembrie, alegatorii din Osetia de Sud au votat si in cadrul unui referendum, prin care au fost de acord ca rusa sa fie limba de stat.

Alegatorii din republica separatista Osetia de Sud sunt chemati duminica la urne. Un ministru si un fost ministru isi disputa cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din republica separatista Osetia de Sud, a carei independenta a fost recunoscuta de Moscova dupa razboiul cu Georgia din august 2008. La primul tur de scrutin, desfasurat la 13 noiembrie, ministrul pentru situatii de urgenta Anatoli Bibilov a obtinut 25,44% din voturi, iar fostul ministru al educatiei, Alla Djioeva, a primit 25,37% din sufragii. Presedintele in exercitiu Eduard Kokoiti, care a avut doua mandate, nu mai poate candida, potrivit Constitutiei, pentru un al treilea mandat consecutiv. La al doilea tur de scrutin, alegerile sunt valide daca peste 30% dintre alegatori participa la vot. Rusia a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a ceileilalte republici separatiste georgiene, Abhazia, in 2008, dupa razboiul de cinci zile cu Georgia. Decizia Moscovei a fost condamnata de multe capitale occidentale. De altfel, foarte putine tari au urmat exemplul Rusiei de a recunoaste independenta celor doua republici separatiste, pe care Tbilisi le considera teritoriu georgian aflat sub ocupatie rusa. La 13 noiembrie, alegatorii din Osetia de Sud au votat si in cadrul unui referendum, prin care au fost de acord ca rusa sa fie limba de stat.

NATO, dusmanul de moarte al Kremlinului

Daca Federatia Rusa nu ar fi reactionat energic la ofensiva georgiana din Osetia de Sud in august 2008, s-ar fi putut inregistra o extindere semnificativa a NATO, a declarat luni Dmitri Medvedev, relateaza RIA Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Daca am fi ezitat in 2008, acum ar fi fost o alta situatie geopolitica in Caucaz si multe state, care incercau sa intre artificial in NATO, ar fi fost acum membre ale Aliantei”, a spus el. Potrivit ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, riposta militara a Moscovei la ofensiva georgiana a impiedicat Georgia si Ucraina sa adere la NATO. In august 2008, Rusia si Georgia au fost in razboi cateva zile pe tema republicii separatiste georgiene Osetia de Sud, Kremlinul recunoscand ulterior independenta teritoriului.

Peste 15 zile, în Osetia de Sud se va desfăşura al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, a declarat şeful Comisiei centrale Electorale, Bella Plieva. Însă, NATO şi Uniunea Europeană au transmis luni că nu recunosc alegerile care au avut loc la 13 noiembrie în regiunea separatistă Osetia de Sud, exprimîndu-şi “sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială” ale Georgiei. Conform datelor oficiale, la al doilea tur vor participa fostul ministru al învăţământului, Alla Djioeva şi şeful Ministerului pentru Situaţii de urgenţă, Anatoli Bibilov, care i-au devansat cu mult pe ceilalţi 9 candidaţi. La primul tur s-au prezentat 66% de alegători. “NATO nu recunoaşte alegerile organizate la 13 noiembrie în regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud. Organizarea unor astfel de alegeri nu contribuie la o rezolvare paşnică şi durabilă a situaţiei din Georgia. Alianţa îşi reiterează sprijinul total pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional”, a precizat, într-un comunicat, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Purtătorul de cuvînt al şefei diplomaţiei europene Catherine Ashton a reamintit, la rîndul său, într-un comunicat, că “Uniunea Europeană nu recunoaşte cadrul constituţional şi legal” în care au avut alegerile din regiunea separatistă Osetia de Sud. “Uniunea Europeană îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei, recunoscute prin legile internaţionale. Uniunea Europeană vrea ca, în acest context, să sublinieze importanţa Discuţiilor internaţionale de la Geneva pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în regiune”, se precizează în comunicat.

Limba rusa, limba de stat

Unsprezece candidaţi şi-au disputat duminică succesiunea lui Eduard Kokotîi (care nu a putut concura pentru al treilea mandat), toţi proruşi şi susţinători ai unei integrări în Rusia a regiunii separatiste de circa 70.000 de locuitori. Nici un candidat nu a obţinut mai multe de 50% din voturi, astfel că va avea loc un al doilea tur, probabil la 27 noiembrie, a anunţat luni Comisia Electorală. Cele mai multe sufragii au revenit fostului ministru al educaţiei Alla Djioeva (24,6%), urmată de candidatul favorit al Moscovei, Anatoli Bibilov (23,8%). În aceeaşi zi în Osetia de Sud s-a desfăşurat un referendum privind statutul limbii ruse. Majoritatea alegătorilor au sprijinit propunerea ca limba rusă să devină a doua limbă de stat. Georgia, ţară candidată la aderarea la NATO, a denunţat acest scrutin ca fiind “ilegitim”.

Locuitorii din republica georgiana separatista Osetia de Sud se duc la urne duminica pentru a-si alege presedintele, relateaza RIA Novosti. Liderul separatist in exercitiu Eduard Kokoiti a avut doua mandate consecutive si nu mai poate candida pentru al treilea. Urnele se vor inchide la 17.00 GMT (19.00, ora Romaniei), iar rezultatele preliminare vor fi anuntate luni. Circa 50.000 de persoane vor avea de ales intre 11 candidati. Favorit este considerat ministrul pentru situatii de urgenta, Anatoli Bibilov. Alegerile sunt monitorizate de 80 de observatori straini, din Rusia, Polonia, Germania si Franta. Rusia este unul dintre putinele state care au recunoscut Osetia de Sud, dupa razboiul cu Georgia din vara lui 2008. Decizia Rusiei de a recunoaste cele doua republici separatiste din corpul Georgiei a starnit reactii vehemente din partea Occidentului care considera aceste doua entitati, parti ale teritoriului georgian.

Rusia si Georgia au semnat miercuri un acord negociat de Elvetia care deschide calea catre aderarea Moscovei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). Acordul prevede, in special, desfasurarea de observatori internationali pentru a monitoriza fluxurile de bunuri a granita regiunilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Rusia – singura economie majora care nu face parte din OMC – incearca sa adere la organizatie din 1993. Ultimul obstacol a fost Georgia, care a refuzat sa permita includerea tarii in OMC dupa razboiul scurt din august 2008. Pentru a puterea adera la OMC, candidatura Rusiei trebuie aprobata de toate statele. Cu cateva zile in urma, SUA au salutat compromisul la care au ajuns Rusia si Georgia, ce deschide calea admiterii Moscovei in Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). „Statele Unite saluta anuntul ca guvernele Rusiei si Georgiei au ajuns la un compromis pentru a controla schimburile comerciale dintre cele doua tari”, a mentionat purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, intr-un comunicat, felicitand in acelasi timp Elvetia pentru „ajutorul remarcabil” in acest dosar. Moscova a anuntat in noaptea de miercuri spre joi ca accepta o propunere de a se ajunge la un compromis cu Georgia, formulata de Elvetia, mediator intre cele doua tari, situatie ce deschide drumul spre admiterea Rusiei in randul OMC.

Georgia a anuntat sambata esecul negocierile purtate sub mediere elvetiana pentru ridicarea opozitiei Tbilisiului fata de aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). “Negocierile s-au terminat si putem spune ca au esuat, incheindu-se fara niciun rezultat”, a declarat ministrul adjunct de externe Serghi Kapanadze, seful delegatiei georgiene la discutiile desfasurate in Elvetia. “Georgia nu isi poate da asentimentul pentru intrarea Rusiei in OMC pana cand acesta nu isi schimba pozitia asupra comertului in interiorul teritoriilor ocupate”, a afirmat Kapanadze, cu referire la republicile separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud. La finele acestei saptamani, presedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia si Osetia de Sud privind desfasurarea unor baze militare rusesti pe teritoriile acestora. Totodata, Medvedev l-a primit in aceasta saptamana pe noul presedinte abhaz Aleksandr Ankvab, caruia i-a promis “sustinere in toate domeniile pentru poporul frate abhaz”.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia şi Osetia de Sud privind desfăşurarea unor baze militare ruseşti pe teritoriile acestora, a anunţat joi Kremlinul.

Documentele prevăd menţinerea bazelor militare pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului la fiecare 15 ani. Acordurile fixează normele de funcţionare a bazelor ‘pentru apărarea suveranităţii şi securităţii Federaţiei Ruse, ale republicilor Abhazia şi Osetia de Sud’. De asemenea, documentele reglementează zborurile aeronavelor ruseşti, circulaţia flotei militare, a navelor militare auxiliare, a transportului terestru.

Totodată, Medvedev l-a primit în această săptămână pe noul preşedinte abhaz Aleksandr Ankvab, căruia i-a promis “susţinere în toate domeniile pentru poporul frate abhaz”.

Rusia şi Georgia s-au confruntat în august 2008 într-un război fulger pentru controlul Osetiei de Sud. Moscova a recunoscut ulterior independenţa celor două republici georgiene.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a negociat un acord de încetare a focului pentru a pune capăt războiului ruso-georgian, care, după cum reclamă Georgia, nu este aplicat de Rusia.

Trupele ruseşti staţionează în apropiere de capitala georgiană, în ciuda acordului ce prevede retragerea lor. Rusia chiar şi-a consolidat prezenţa sa militară în regiune amplasând baze militare pe cele două teritorii separatiste.