Preşedintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat sâmbătă sprijinul Moscovei faţă de Osetia de Sud, în cadrul unei întâlniri la Soci cu noul lider al acestei republici separatiste georgiene, Leonid Tibilov.
“Rusia a fost aproape de Osetia de Sud în momentele cele mai dificile din istoria noului popor osetin şi noi vom fi aproape şi în vreme de pace, în condiţiile în care este nevoie de o restabilire rapidă a economiei şi a sferei sociale”, de declarat Vladimir Putin. Tibitilov a fost ales, la mijlocul lunii aprilie, preşedinte al Osetiei de Sud, după mai multe luni de criză politică.
Precedentele alegeri prezidenţiale din Osetia de Sud au fost invalidate în noiembrie trecut, după victoria opozantei Alla Djioeva în faţa unui candidat susţinut de Kremlin. Djioeva, care a condus o mişcare de protest organizând manifestaţii în capitala Ţhinvali, nu a candidat la noul scrutin.
Doar Rusia şi câteva state din America Latină au recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, o altă republică separatistă georgiană. Cele două teritorii sunt de facto independente de Georgia de la conflictul armat de la începutul anilor 1990. Rusia menţine forţe importante în cele două regiuni după conflictul din august 2008, când s-a opus încercării Georgiei de a prelua controlul asupra Osetiei de Sud.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că este dispus să renunţe la funcţia supremă în stat dacă Rusia îşi va retrage trupele din Abhazia şi Osetia de Sud.
Cele două provincii separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca independete de către Moscova, după conflictul armat ruso-georgian din august 2008. Declaraţia liderului de la Tbilisi intervine în contextul în care preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a spus că Moscova este gata să restabilească relaţiile cu Georgia, însă numai după ce actualul preşedinte georgian se va retrage din funcţie. “Saakaşvili este un nimeni. Este un zero. Mai devreme sau mai târziu, el va părăsi istoria politică, iar noi suntem gata să construim relaţii cu oricare alt lider care va fi ales în Georgia”, a spus şeful statului rus, într-un interviu.
În altă ordine de idei, Georgia a anunţat că a iniţiat formarea unui corp de 150.000 de rezervişti. Potrivit preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, în caz de necesitate, aceştia vor trebui să acorde sprijin celor 30.000 de militari profesionişti ai ţării.
În afară de rezervişti, Mihail Saakaşvili intenţionează să întărească potenţialul militar al Georgiei prin noi tehnologii ale industriei militare naţionale. Liderul georgian nu ascunde împotriva cui este îndreptată toată această tehnică: potrivit lui Saakaşvili, avionul fără pilot georgian este “mult mai bun decât vechile avioane ruseşti”.

Fostul şef al KGB-ului local în Osetia de Sud s-a plasat duminică lejer în frunte la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit primelor rezultate ale acestui scrutin ce ar trebui să pună capăt unei crize politice în acest teritoriu separatist georgian recunoscut şi sprijinit de Rusia.
Fostul şef al KGB-ului, Leonid Tibilov, este creditat cu 55,76% din voturi după numărarea a 67,86% din buletinele de vot, au anunţat agenţiile locale de presă. El îl întrece pe David Sanakoev, 35 de ani, un delegat pentru drepturile omului al republicii separatiste, ce obţine 41,27% din voturi. Votul “împotriva tuturor” a fost exprimat de aproximativ 1% din alegători, în timp ce participarea a fost de în jur de 70%, potrivit aceleiaşi surse.
Leonid Tibilov, 60 de ani, s-a plasat în frunte în primul tur la sfârşitul lunii martie. Format, potrivit agenţilor de presă ruse, la şcoala KGB-ului din Minsk, în timpul epocii sovietice, el are gradul de general şi a fost ministru al securităţii statului în Osetia de Sud – şeful “KGB”-ului local – în anii 1990.
Responsabila comisiei electorale sud-osetine, Bella Plieva, a asigurat, duminică, că nu a existat nicio problemă majoră în acest scrutin, în timp ce alegerile prezidenţiale precedente au fost invalidate în noiembrie după victoria opozantei Alla Djioeva în faţa candidatului ales de “preşedintele” în exerciţiu Eduard Kokoitî cu acordul Kremlinului.
Aceste alegeri au fost condamnate de Georgia şi nu sunt recunoscute decât de Rusia şi câteva state din America Latină şi Pacific, care au recunoscut independenţa Osetiei de Sud după războiul ruso-georgian în august 2008. Comisia electorală estimează la 34.000 numărul de alegători din 70.000 de “cetăţeni”. Georgia afirmă la rândul ei că Osetia de Sud nu are decât 15.000 de locuitori după “purificarea etnică” ce i-a vizat în timpul şi după războiul din 2008 pe georgienii ce trăiau în această regiune.

Georgia nu este inca pregatita sa devina membru al Aliantei Nord-Atlantice, chiar daca este un „partener model”, a afirmat marti secretarul general al organizatiei, Anders Fogh Rasmussen, dupa o intrevedere cu presedintele acestei tari, Mihail Saakasvili, potrivit Georgia Today. Summitul NATO din 2008 de la Bucuresti i-a promis Georgiei ca va deveni la un moment dat membru al organizatiei, iar aceasta decizie se mentine „cu fermitate”, a declarat Anders Fogh Rasmussen presei. Potrivit acestuia, NATO a realizat „o evaluare foarte pozitiva” a reformelor interne din Georgia, iar alegerile parlamentare care se vor desfasura in tara in acest an vor fi „foarte importante” pentru aprecierea situatiei. Oficialul NATO a salutat prezenta militara georgiana din Afganistan, a doua ca marime (935 de soldati) a unei tari care nu face parte din Alianta. Mihail Saakasvili si-a exprimat la randul sau increderea ca viitorul summit al NATO (Chicago, SUA, 20 si 21 mai) va reflecta progresele tarii sale, care a convenit in luna martie cu Alianta Nord-Atlantica un program de reforme interne vizand imbunatatirea guvernarii si intarirea democratiei. La scurt timp dupa ce NATO a exprimat la summitul din 2008 de la Bucuresti vointa de a primi la un moment dat Georgia, a izbucnit conflictul dintre aceasta si Rusia (in august), tara care a recunoscut independenta provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Anders Fogh Rasmussen a subliniat marti ca NATO nu recunoaste suveranitatea Abhaziei si Osetiei de Sud, nici alegerile pe care acestea le-au desfasurat recent.

Noi alegeri prezidenţiale au avut loc duminică în Osetia de Sud, regiune separatistă georgiană recunoscută din 2008 de Rusia, după invalidarea scrutinului câştigat de reprezentanta opoziţiei Alla Djioeva împotriva candidatului Kremlinului.
Pentru ocuparea fotoliului suprem s-au înscris patru candidaţi: fostul preşedinte al KGB-ului local, Leonid Tibilov, emisarul special pentru drepturile omului David Sanakoev, ambasadorul Osetiei de Sud la Moscova, Dmitri Medoev, precum şi liderul comuniştilor din regiune Stanislav Kociev. Alegerile vor fi validate dacă se vor prezenta la urne mai mult de 50% din alegătorii înscrişi pe listele de vot.
Pentru a câştiga, un candidat trebuie să întrunească mai mult de jumătate din voturile exprimate. Rezultatele preliminare urmează să fie făcute publice de Comisia electorală de la Ţhinvali în cursul zilei de luni.
Alegerile precedente s-au desfăşurat în noiembrie 2011 în Osetia de Sud. În al doilea tur al scrutinului, candidata opoziţiei Alla Djioeva l-a devansat pe candidatul puterii susţinut de Kremlin, Anatoli Bibilov, ministrul local al situaţiilor de urgenţă, însă rezultatul scrutinului a fost invalidat de Curtea Supremă locală din cauza unor presupuse fraude.
Djioeva, care a fost suspectată de un complot de către Kremlin, a fost atacată şi bătută cu bestialitate, încât s-a aflat până de curând în spital, unde oficial a fost internată pentru o criză de hipertensiune. Simpatizanţii acesteia au manifestat timp de mai multe săptămâni la Ţhinvali, denunţând amestecul Moscovei. Conform agenţiilor ruse de presă, aceasta se află în prezent acasă, într-o suburbie a Ţhinvali, sub protecţia poliţiei. De fapt, în arest la domiciliu, potrivit media occidentale.

Autoritatile de la Tbisili sunt de parere ca este “imposibila” o restabilire a relatiilor diplomatice cu Rusia atat timp cat Moscova continua sa recunoasca independenta regiunilor separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud, potrivit portalului The Georgian Times. “Daca Rusia vrea sa aiba trei ambasade pe teritoriul georgian, atunci restabilirea relatiilor diplomatice este imposibila”, a declarat Nino Kalandadze, adjunctul ministrului georgian de Externe. Rusia propune restabilirea relatiilor diplomatice cu Georgia, întrerupte dupa conflictul militar din august 2008. Salutand gestul presedintelui georgian, Mihail Saakasvili, care a propus marti eliminarea vizelor pentru rusi, Ministerul rus de Externe a comunicat: “Rusia propune restabilirea relatiilor diplomatice cu Georgia”.Rusia si Georgia au fost implicate într-un conflict militar în august 2008, pentru controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud. În urma acestui conflict, relatiile diplomatice au fost întrerupte, iar Rusia a recunoscut independenta teritoriilor separatiste georgiene Osetia de Sud si Abhazia. Totusi, presedintele georgian a declarat, sambata, la lansarea unui nou model de lansator de racheta produs in Georgia, ca legaturile diplomatice dintre cele doua tari nu poate fi restabilita decat in urma recunoasterea de catre Rusia a suveranitatii Georgiei asupra tutror teritoriilor aflate in litigiu si ocupate in prezent de forte militare ale Moscovei.

Presedintele regiunii separatiste abhaze, Aleksandr Ankvab, a fost vizat miercuri dimineata de un atentat la viata sa. In urma acestui atac, acesta nu a suferit nicio rana, insa unul dintre bodyguarzii sai a fost ucis, a anuntat seful Garzii prezidentiale, citat de agentia Interfax. “Presedintele Abhaziei Ankvab nu a fost ranit in atac. El se afla la locul sau de munca din Suhumi”, capitala abhaza, a afirmat seful serviciului de securitate prezidentiala, Anri Bobua. “Un bodyguard al presedintelui a fost ucis si un altul se afla in stare foarte grava”, a adaugat el. “Conform primelor informatii, dupa explozia unui dispozitiv la marginea drumului pe care circula convoiul presedintelui Abhaziei, masinile au fost vizate de tirurile unui lansator de grenade si unei mitraliere”, a precizat o sursa din cadrul politiei pentru Interfax. Abhazia si Osetia de Sud sunt doua regiuni separatiste ale Georgiei, a caror independenta a fost recunoscuta de Moscova in urma razboiului ruso-georgian din august 2008. Numai cateva state din America Latina si insule din Pacific au mai recunoscut independenta lor. Comunitatea internationala considera cele doua regiuni ca facand parte din Georgia. Ankvab a fost ales in august 2011 la presedintia Abhaziei, dupa decesul predecesorului sau, Serghei Bagaps. Acest fost premier si vicepresedinte a fost vizat de mai multe tentative de asasinat incepand din 2005. El a fost ranit la mana si la picior de focuri de arma trase asupra casei sale in septembrie 2010.

Opozitia din Georgia se regrupeaza in scopul preluarii puterii de la actualul presedinte georgian, Mihail Saakasvili. Denumita ”Visul georgian – o Georgie democratica”, miscarea este condusa de miliardarul Bidzina Ivanisvili. Fondatorii coalitiei au declarat ca intentioneaza sa schimbe puterea din Georgia in cadrul alegerilor parlamentare din octombrie si sa continue cursul spre integrarea in Uniunea Europeana (UE) si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), potrivit Kommersant. Fondatorii noii coalitii sunt partidul omonim al lui Ivanisvili, ”Visul georgian”, Partidul Republican al lui David Usupasvili, ”Democratii liberi” ai lui Irakli Alasania si ”Forumul National” al lui Kaha sartava. Partidul Poporului si Partidul Conservator au primit invitatia de a se ralia coalitiei, insa acestea nu vor avea statutul de fondator, precizeaza cotidianul rus. ”Se formeaza o noua forta politica, in stare sa castige alegerile si sa realizeze astfel visul georgian. Pe fondul acestui obiectiv important, chiar nu mai conteaza cine si ce statut va avea”, a declarat pentru Kommersant presedintele Partidului Poporului, Koba Davitasvili.

Dialog cu separatistii abhazi si osetini

Potrivit lui Bidzina Ivanisvili, noua coalitie planuieste sa puna capat regimului Mihail Saakasvili si ”traditiei mesianismului”, si sa purceada la construirea unei Georgii noi. „Vom crea un sistem politic echilibrat, vom aprofunda integrarea in UE si NATO, vom incepe procesul de unificare a tarii pe calea dialogului cu abhazii si osetinii, iar cu ajutorul comunitatii internationale vom ajunge la rezultate concrete in dialogul cu Rusia”, a promis liderul noii formatiuni de opozitie. Prezentarea noii coalitii a durat doar 25 de minute. In incheiere, Ivanisvili a precizat ca formarea structurilor regionale se va incheia in aprilie, dupa care coalitia „va incepe sa actioneze pentru a uni poporul georgian si a castiga dintr-un singur elan alegerile”. Reprezentantii partidului aflat la putere in Georgia sunt de parere ca noua coalitie are anumite resurse pentru a putea depasi bariera de trecere de 5 la suta in viitoarele alegeri parlamentare, dar ca acest lucru este insuficient pentru a inregistra o victorie asupra Miscarii Nationale Unite. „Desigur, nu poate fi ignorat ratingul personal al lui Bedzina Ivanisvili”, a declarat pentru Kommersnt unul dintre liderii Miscarii Nationale, deputatul David Darciasvili. Chiar daca acesta prevede ”dezbateri aprinse in timpul campaniei electorale”, el subliniaza ca noua coalitie este una pestrita, formata din politicieni total diferiti ca ideologie si care, in mod sigur, nu va putea sa castige alegerile. Aceasta opinie este impartasita de opozitia parlamentara din Georgia, pe care Ivanisvili o acuza de intelegere cu puterea. „Avem o atitudine sceptica fata de asemenea coalitii eclectice. Imediat dupa primele alegeri, aceasta coalitie isi va inceta existenta”, este convins presedintele partidului parlamentar de opozitie ”Noua Dreapta”, David Gamkrelidze.

Delegaţiile rusă şi georgiană au reluat miercuri, la Geneva, discuţiile menite să prevină o reluare a ostilităţilor în regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, după războiul ruso-georgian din august 2008 pentru controlul asupra Osetiei de Sud.
Cea de-a 18-a rundă de discuţii, desfăşurate sub egida Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, are ca obiectiv prevenirea unei reluări a violenţelor în cele două regiuni, a căror independenţă a fost recunoscută doar de Moscova.
Până în prezent, discuţiile de la Geneva nu au condus la un rezultat sau la un compromis. În timp ce pe teren situaţia rămâne tensionată, Georgia acuză Moscova că nu doreşte să discute despre securitatea şi soarta persoanelor nevoite să-şi părăsească localităţile în conflictul din august 2008.
Runda începută miercuri la Geneva intervine pe fondul unei crize politice în Osetia de Sud, în urma invalidării de către Curtea Supremă a alegerilor “prezidenţiale” din 27 noiembrie, câştigate de opozanta Alla Djioeva împotriva candidatului susţinut de Kremlin, Anatoli Bibilov.

Presedintele Osetiei de Sud, Eduard Kokoiti, cel care conduce din 2001 republica separatista georgiana aflata in centrul razboiului din 2008 dintre Rusia si Georgia, si-a anuntat sambata demisia, conform unei intelegeri la care a ajuns cu opozitia dupa tensiuni generate de scrutinul prezidential. “Demisionez pentru a lupta in continuare pentru consolidarea societatii si intarirea statalitatii Osetiei de Sud”, a anuntat Kokoiti la sediul Guvernului de la Thinvali. Demisia sa intervine la 13 zile dupa esecul alegerilor prezidentiale de a propulasa un castigator clar care sa-l inlocuiasca pe Kokoiti. Acesta din urma nu a mai candidat pentru un nou mandat. Kokoiti l-a numit premierul Vadim Brovtev presedinte in exercitiu pana la organizarea noilor alegeri, la 25 martie 2012. Numirea, care intra in vigoare de la 11 decembrie, este tot parte de acordului la care s-a ajuns cu Alla Djioieva, lidera opozitiei si fosta candidata la prezidentiale. Kokoiti a declarat ca a incheiat aceasta intelegere pentru a preveni o “revolutie portocalie” ca in Ucraina anului 2004. ”Nicio ambitie politica nu merita varsarea de sange”, a spus el. Situatia in Osetia de Sud, a carei independenta unilateral declarata a fost recunoscuta de Rusia in 2008, a devenit tensionata dupa ce Djioieva a castigat turul al doilea al prezidentialelor, la 27 noiembrie, in defavoarea rivalului ei, sustinut de Kremlin, potrivit rezultatelor preliminare. Doua zile mai tarziu, Curtea Suprema a republicii a anulat rezultatul votului, invocand nereguli. Sustinatorii lui Djioieva, care s-a autoproclamat presedinte in ciuda deciziei curtii, organizeaza de atunci demonstratii in principala piata din capitala. in schimbul demisiei lui Kokoiti, Djioieva a fost de acord sa le ceara sustinatorilor ei sa plece acasa. inainte de a-si da demisia, Kokoiti a anuntat numirea lui Eldar Kokoiev ca judecator la Curtea Constitutionala. Kokoiev si-a pierdut functia de procuror general adjunct tot ca urmare a acordului la care s-a ajuns cu opozitia. Alti doi inalti oficiali au demisionat conform intelegerii incheiate cu Djoieva: presedintele Curtii Supreme, Atsamaz Bicenov, si procurorul general Taimuraz Hugaiev. Presedintele a prezentat Parlamentului, sambata, demisiile lor.