România trebuie să pună sub semnul întrebării această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse în Republica Moldova, a declarat la TVR, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, consideră că este nevoie de o anchetă profesionistă şi completă în cazul incidentului în care tânărul din Republica Moldova a fost împuşcat mortal de un soldat din forţele ruse din Transnistria, menţionând, totodată, că România susţine internaţionalizarea forţei civile de menţinere a păcii în regiunea respectivă sub egida OSCE.
“În primul rând, deplângem acest incident tragic şi ţin să folosesc acest prilej pentru a transmite condoleanţe familiei tânărului Vadim Pisari, care a fost omorât. Este nevoie de o anchetă cât se poate de profesionistă şi completă, care să elucideze împrejurările acestui accident nefericit şi, în acelaşi timp, să vedem cum punem, alături de Ucraina şi de partenerii noştri europeni, sub semnul întrebării, această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse. Nu vrem ca astfel de incidente să se repete şi, în acelaşi timp, susţinem la rândul nostru, aşa cum o face şi Ucraina sau Republica Moldova, internaţionalizarea acestei forţe civile de menţinere a păcii sub egida OSCE”, a declarat ministrul de externe, la  televiziunea română.
Pe 1 ianuarie, un militar rus al forţelor de menţinere a păcii din zona de securitate a regiunii transnistrene a Republicii Moldova l-a împuşcat mortal pe un tănăr de 18 ani, cetăţean al Republicii Moldova, aflat la volanul unui autoturism, pe segmentul podului de peste Nistru. Vadim Pisari din Pârâta a murit la spital, la scurt timp după ce s-a tras în el.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat legea adoptată joi de deputaţii francezi, care pedepseşte negarea genocidului armean şi care, în opinia OSCE, criminalizează dezbaterile istorice şi împiedică libertatea de expresie. De asemenea, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că iniţiativa legislativă franceză va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce.
“Recunosc pe deplin intenţiile umanitare ale membrilor Adunării Naţionale, care au elaborat şi susţinut această propunere de lege”, a declarat reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Dunja Mijatovic, într-un comunicat, transmite Agerpres. “Cred, cu toate acestea, că adoptarea finală a acestor amendamente va stârni îngrijorări serioase cu privire la standardele internaţionale ale libertăţii de expresie”, a adăugat ea, exprimându-şi dorinţa ca Senatul francez să respingă textul.
Ea şi-a exprimat îngrijorarea în special în ceea ce priveşte “o criminalizare a dezbaterilor istorice publice”, care nu favorizează, în opinia sa, “o mai bună înţelegere între populaţii şi comunităţile” membre OSCE. Mijatovic şi-a exprimat de asemenea temerea că şi alte ţări vor urma exemplul Franţei şi vor criminaliza anumite luări de poziţie istorice, încălcându-şi angajamentele în cadrul OSCE, care vizează încurajarea discuţiilor libere privind subiecte de interes public.
“O proliferare a unor astfel de interdicţii naţionale” privind luări de poziţie legate de istorie şi cultura altor popoare, “face inaplicabile standardele internaţionale ale libertăţii de exprimare şi subordonează o serie de strategii naţionale cu privire la reglementarea discursurilor şi exprimării”, a spus în încheiere Dunja Mijatovic.
Votul de joi al Adunării Naţionale franceze care transformă în infracţiune negarea genocidului armean va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce, a avertizat premierul turc Recep Tayyip Erdogan. “Din nefericire, această propunere a fost adoptată în pofida tuturor avertismentelor noastre /…/ Acest lucru va produce răni de nevindecat extrem de grave în relaţiile bilaterale” ale celor două ţări, a indicat şeful guvernului turc într-o conferinţă de presă la Ankara.
“Este o iniţiativă rasistă, discriminatorie şi xenofobă şi în consecinţă Turcia a decis suspendarea vizitelor oficiale bilaterale cu Franţa şi îngheţarea cooperării politice şi militare cu această ţară”, a continuat premierul Erdogan. Acesta a confirmat în faţa presei rechemarea pentru consultări a ambasadorului Turciei în Franţa, anunţată anterior la Ankara.

Vladimir Putin, desemnat duminică de partidul de Guvernământ, Rusia Unită, drept candidat la prezidenţialele din 2012, a avertizat ţările străine să nu se amestece în alegerile ruse, cu o săptămână înaintea scrutinului legislativ. Putin a declarat, în cadrul unui congres la Moscova al partidului său, că ţări străine plătesc ONG-uri în Rusia “pentru a influenţa cursul campaniei electorale din ţară”. El a apreciat că este vorba despre o “muncă inutilă, bani aruncaţi pe fereastră”. “Ar fi de preferat să folosească aceşti bani pentru a plăti deficitul ţărilor lor şi să înceteze să mai cheltuie banii pentru politici externe costisitoare şi ineficiente”, a adăugat el, într-o aparentă referire la ţări europene şi la SUA.
“Toţi partenerii noştri străini trebuie să înţeleagă că Rusia este o ţară democratică, un partener de încredere, un partener previzibil, cu care se poate şi trebuie să se ajungă la un acord”, a subliniat Putin. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a indicat în octombrie că a fost invitată oficial să monitorizeze alegerile legislative din Rusia de la 4 decembrie, dar a subliniat că numărul observatorilor săi a fost limitat de Moscova.
Putin, desemnat candidat
Premierul rus Vladimir Putin a declarat duminică, la congresul partidului său Rusia Unită, că acceptă “cu recunoştinţă” să candideze la preşedinţia ţării în cadrul scrutinului din martie 2012. “Îi sunt recunoscător lui Dmitri Anatolevici Medvedev, congresului Rusiei Unite, că m-a desemnat şi mi-a cerut să candidez la postul de preşedinte al Rusiei. Bineînţeles că acces cu recunoştinţă această propunere. Mulţumesc”, a spus Vladimir Putin. Congresul formaţiunii are loc cu o săptămână înainte de alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. În deschiderea reuniunii, mai mulţi reprezentanţi ai partidului au elogiat personalitatea lui Putin şi l-au “rugat” să accepte să candideze la prezidenţialele de la anul viitor.
“Rusia are nevoie de un lider curajos, puternic, inteligent, capabil nu doar să apere libertăţile cetăţenilor, dar şi să le amintească de responsabilităţile lor şi să-i determine să le respecte. Cea mai sfântă obligaţie este respectarea legilor Federaţiei Ruse”, a declarat regizorul Stanislav Govoruhin, în deschiderea reuniunii. “Avem un asemenea om – este Vladimir Vladimirovici Putin”, a adăugat Zavoruhin, rugându-l pe Putin să accepte să candideze la preşedinţie. Preşedintele Dumei de Stat, Boris Grâzlov, a propus ca Vladimir Putin să fie desemnat “candidat unic” al partidului Rusia Unită. Actualul preşedinte Dmitri Medvedev l-a descris, la rândul său, pe Vladimir Putin drept “cel mai popular” şi “experimentat” om politic din Rusia.

Presiunea care apasa pe umerii liderului separatist Igor Smirnov din partea tuturor entitatilor care mediaza dosarul transnistrean l-a determinat pe acesta sa accepte dialogul cu oficialii de la Chisinau. In acest context, seful Executivului de la Chsiinau Vlad Filat si liderul transnistrean Igor Smirnov vor avea o intrevedere luni, la sediul OSCE din Bender. Cei doi vor aborda subiecte ce tin de prima runda a negocierilor oficiale in format 5+2 si aspecte legate de consolidarea increderii intre cele doua maluri ale Nistrului, transmite serviciul de presa al Guvernului moldovean. Primele negocieri oficiale in formatul 5+2 ar putea avea loc la sfarsitul lunii noiembrie. Despre aceasta s-a discutat la sedința din 6 noiembrie a reprezentantilor mediatori si observatorilor implicati in reglementarea conflictului transnistrean, aflati intr-o vizita de lucsru in Republica Moldova. Filat s-a intalnit cu Smirnov in septembrie, in Germania, sub egida OSCE, in orasul german Bad Reichenhall, unde a avut loc conferinta privind consolidarea masurilor de incredere in procesul de reglementare a problemei transnistrene. in cadrul intrevederilor din Germania, oficialii au convenit asupra continuarii lucrului in vederea deblocarii totale a transportului feroviar de marfuri si pasageri pe segmentul transnistrean de cale ferata.

Ca de obicei, separatistii de la Tiraspol vor să distragă atenţia de la neregulile de care sunt acuzaţi, aducând în discuţie false probleme. Recent, după ce li s-a adus în atenţie că încalcă din nou regulile în regiune, reprezentanţii separatiştilor au acuzat autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova că recurg la provocări. Comisia Unificată de Control s-a întrunit zilele acestea, la Dubăsari, într-o şedinţă extraordinară pentru a examina problema instalării posturilor neautorizate de control în apropiere de localitatea Pohrebea şi de Hidrocentrala de la Dubăsari de către structurile de la Tiraspol. Membrii CUC nu au reuşit să identifice o soluţie de compromis pe marginea acestei probleme, partea transnistreană încercând, în debutul şedinţei, să redirecţioneze tematica discuţiilor, solicitând introducerea pe agenda şedinţei chestiunea aplicaţiilor militare «ATLANT -2011» ce au fost organizate de către Ministerul Apărării al R. Moldova, la centrul de instruire din vecinătatea satului Bulboaca. Reprezentanţii autorităţilor constituţionale ale R. Moldova au calificat solicitarea Tiraspolului ca fiind nefondată, precizând că aplicaţiile s-au desfăşurat în afara Zonei de Securitate şi au fost mediatizate în permanenţă. Pe de altă parte, delegaţia separatiştilor transnistreani a refuzat să sprijine eforturile reprezentanţilor Federaţiei Ruse, Ucrainei, misiunii OSCE în CUC, privind elaborarea unor decizii de compromis care prevăd lichidarea posturilor de grăniceri şi migraţionale şi evitarea pe viitor a acţiunilor care ar putea provoca tensionarea situaţiei în regiune. Reprezentanţii transnistreni în CUC au rămas pe poziţia adoptată anterior, promovând în continuare o abordare obstrucţionistă în soluţionarea incidentului de lângă s.Pohrebea, solicitând iarăşi timp pentru a efectua consultări suplimentare cu factorii de decizie de la Tiraspol pe marginea propunerilor sugerate. Membrii Comisiei Unificate de Control urmează să se întrunească în şedinţă pe 11 noiembrie.

Exerciţiul care i-a deranjat pe separatişti

KARADENIZ PRESS aminteşte că Artileria Armatei Naţionale a participat la aplicaţia de comandament şi stat major „ATLANT -2011”, desfăşurată vineri, 4 noiembrie, la Baza militară de instruire Bulboaca. După mai bine de un deceniu de la ultimele trageri de luptă, sistemele de artilerie MT-12, 2S9 „NONA” şi PM-120, dar şi tunurile de calibru mare D-20, au fost recondiţionate şi integrate într-un exerciţiu inter-arme de anvergură. În cadrul exerciţiului, organizat de Comandamentul Forţe Terestre al Armatei Naţionale, au fost implicaţi circa 300 de militari, 22 unităţi de artilerie şi 36 unităţi de tehnică militară din dotarea Armatei Naţionale. Militarii Armatei Naţionale au executat trageri de luptă cu toate sistemele de artilerie ale armatei, cît şi cu armamentul de infanterie şi maşinile de luptă BMD-1. Exerciţiul „ATLANT -2011” este inedit prin faptul că subunităţile de artilerie autopropulsată 2S9 „NONA” au executat trageri din poziţii acoperite şi trageri directe după o pauză de 13 ani. Subunităţile de artilerie antitanc MT-12 au executat trageri de luptă după o pauză de 10 ani, iar subunităţile de aruncătoare PM-120 au executat trageri în cadrul subunităţii după o pauză de şapte ani. Adiţional, în cadrul aplicaţiei au fost introduse patru tunuri D-20 pentru testarea prin tragere după o pauză de 13 ani.

Prima reuniune oficială în formatul 5+2 pentru reglementarea problemei transnistrene va avea loc la Vilnius în perioada 30 noiembrie -1 decembrie, după o întrerupere de aproape şase ani. Mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană au efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia s-au întâlnit cu liderii politici de la Chişinău şi Tiraspol, anunţă un comunicat al Misiunii OSCE în Republica Moldova. ‘Nu ne putem permite să pierdem timpul şi impulsul pozitiv produs la Moscova. Salut faptul că astăzi părţile au acceptat invitaţia preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul afacerilor externe lituanian Audronius Azubalis, de a se întâlni la Vilnius pentru a participa la prima întrevedere oficială în formatul ’5+2′, potrivit ambasadorului Giedrius Čekuolis, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflicte prelungite Decizia de reluare a negocierilor oficiale, întrerupte la începutul anului 2006, a fost luată la Moscova la 22 septembrie. Participanţii la întrevederea din capitala Rusiei au convenit ca prima întrevedere oficială în formatul ’5+2′ să fie dedicată discuţiilor privind principiile şi procedurile procesului de negocieri oficiale. “Ne-am fi dorit ca lucrurile să se desfăşoare mult mai rapid, dar, în acelaşi timp, conştientizăm faptul că pas cu pas vom reuşi să identificăm o soluţie de rezolvare a diferendului transnistrean, astfel încît această reglementare să fie una durabilă”, a spus premierul Vlad Filat. Prim-ministrul R. Moldova a reiterat disponibilitatea Chişinăului în ceea ce priveşte implicarea totală în acest proces. “Dorim să avem un parcurs etapizat, care să presupună o rezolvare durabilă a problemelor. Toate acţiunile vor fi realizate într-un parteneriat sincer şi vom fi perseverenţi în acţiunile noastre”, a specificat Vlad Filat.

Fortele separatiste transnistrene au instalat luni doua posturi vamale, in apropierea satului Pogrebea si a digului hidrocentralei de la Dubasari, fara a avea acordul organelor de conducere ale operatiunii de mentinere a pacii si incalcand prevederile Acordului de incetare a focului din 1992. Delegatia moldoveneasca din cadrul Comisiei Unificate de Control si-a exprimat ingrijorarea fata de agravarea situatiei in Zona de Securitate in ultima perioada. Postul Publika TV a transmis ca la 20 octombrie, mediatorii OSCE, ai Federatiei Ruse si cei ai Ucrainei din Comisia Unificate de Control au adresat un apel catre parti, sa se abtina de la orice actiuni unilaterale, care pot cauza inrautatirea situatiei in regiune, abordare ce este sustinuta si de autoritatile de la Chisinau. Cu toate aceastea, luni, structurile de forta transnistrene au instalat doua posturi vamale si de migratie, in apropierea satului Pogrebea si a digului hidrocentralei de la Dubasari, fara a avea acordul organelor de conducere ale operatiunii de pacificare si incalcand flagrant hotararile Comisiei Unificate de Control (CUC) si prevederile Acordului de incetare a focului din 1992. Potrivit unui comunicat al delegatiei moldovenesti in CUC, scopul acestor actiuni este tensionarea in continuare a situatiei in localitatile din Zona de Securitate, in special din raionul Dubasari. „Instalarea asa-numitor posturi de control va complica si mai mult viata cotidiana a populatiei din regiune, reprezentand un impediment suplimentar in calea asigurarii liberei circulatii a cetatenilor de pe ambele maluri ale Nistrului„, se precizeaza in comunicat. Delegatia moldoveneasca din CUC cere inlaturarea imediata si neconditionata a posturilor ilegal instalate si lichidarea obstacolelor existente in prezent in calea liberei circulatii a oamenilor. Totodata, a fost solicitata implicarea urgenta a reprezentantilor OSCE, Federatiei Ruse si Ucrainei in vederea revenirii la situatia existenta anterior si organizarii in regim de urgenta a sedintei extraordinare a Comisiei Unificate de Control. Aceste evolutii au loc in contextul in care se asteapta ca negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean sa fie reluate oficial la inceputul lunii noiembrie, in capitala regiunii separatiste, Tiraspol, dupa cum a declarat directorul pentru Rusia, Vecinatatea estica si Balcanii de Vest in Serviciul European de Actiune Externa (SEAE) al UE, Miroslav Lajcak. Negocierile in formatul 5+2, la care iau parte Rusia, Ucraina, OSCE – ca mediatori, Republica Moldova, Transnistria, iar ca observatori SUA si UE, au fost suspendate in 2006.

Autoritatile de la Moscova au invitat Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) sa monitorizeze alegerile legislative din Rusia, in decembrie, exprimandu-si insa surprinderea ca numarul de observatori este limitat de Moscova. “Am primit invitatia intr-un mod convenabil, ceea ce ne va permite sa trimitem o misiune de monitorizare cu aproximativ sase saptamani inainte de ziua alegerilor, asa cum este prevazut”, a declarat intr-un comunicat Jens Eschenbaecher, purtator de cuvant al organizatiei. in acelasi timp, Moscova s-a declarat “pregatita sa accepte acreditarea a nu mai mult de 200 de observatori, pe termen lung si scurt”, a adaugat el. “Din nefericire, este ceva mai putin decat prevedeam, dar suntem increzatori ca putem face o treaba semnificativa cu acest numar de observatori usor inferior”, a apreciat acesta. OSCE intentiona sa trimita 260 de observatori pentru scrutinul din 4 decembrie. in 2007, dupa saptamani de dispute cu Moscova, OSCE a decis sa renunte la monitorizarea alegerilor parlamentare din Rusia. Organizatia a evocat atunci restrictii inacceptabile care i-au fost impuse. Printre acestea figurau numarul de observatori redus la 70, perioade limitate de mobilizare si refuzul de acordare a vizelor la timp. in 2008, OSCE a renuntat de asemenea la monitorizarea alegerilor prezidentiale ruse, din motive similare. OSCE, care isi extinde competentele din Statele Unite pana in Rusia, isi asuma misiuni de monitorizare a alegerilor in cele 56 de state membre.

Igor Smirnov, liderul separatist de la Tiraspol, opineaza ca este prea devreme pentru a vorbi despre relansarea deplina a procesului de negocieri privind conflictul transnistrean, deoarece exista doar dorinta de a purta acest dialog. Acesta a facut aceasta declaratie in cadrul unei intalniri cu seful misiunii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) in Republica Moldova, Phillip Remler, potrivit agentiei de presa transnistreana Olvia-Press. Potrivit aceleiasi surse, Igor Smirnov se declara multumit de faptul ca s-a semnat regulamentul de lucru al grupului de experti si ca mai este nevoie doar de consultari, dar mentioneaza ca astfel de situatii au mai existat in trecut. La randul sau, Phillip Remler a declarat ca in septembrie a fost facut primul pas spre consolidarea masurilor de incredere intre R. Moldova si Transnistria. El se referea la conferinta din Germania pentru consolidarea increderii in procesul reglementarii transnistrene si la intrevederea de lucru dintre Igor Smirnov si premierul moldovean Vlad Filat. In cadrul unei reuniuni la Moscova, la 22 septembrie, s-a ajuns la un acord privind reluarea negocierilor de pace pe tema conflictul transnistrean, suspendate in 2006. “Participantii au conchis ca viitoarea intalnire oficiala” in format “5+2″ (R.Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina si OSCE, precum si UE si Statele Unite in calitate de observatori) va fi consacrata in special “agendei procesului oficial de negocieri”, a informat OSCE. “Am invitat participantii sa vina la Vilnius pentru o prima intalnire «5+2»”, a declarat emisarul OSCE Giedrus Cekuolis in cursul convorbirilor de la Moscova, fara a mentiona o data. Negocierile in acest format au fost suspendate in 2006, anul in care locuitorii din Transnistria s-au pronuntat in proportie de 97 la suta in favoarea independentei. In urma cu o saptamana, premierul Vlad Filat anunta la Bucuresti dezghetarea negocierilor intre cele doua parti cu ocazia unei intalniri bilaterale la Moscova.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a lansat un apel la “calm” şi “reţinere” în nordul Kosovo, unde situaţia rămîne tensionată, informează agentiile de presă internaţionale. “Chem toate părţile să dea dovadă de reţinere şi să acţioneze în mod responsabil”, a declarat într-un comunicat ministrul lituanian al afacerilor externe, Audronius Azubalis, preşedinte în exerciţiu al OSCE. Potrivit acestuia, “problemele excepţionale ar trebui să fie soluţionate în mod calm şi responsabil pe calea dialogului sub conducerea UE”. Autorităţile kosovare au trimis vineri poliţişti şi agenţi vamali la posturile de frontieră Jarinje şi Brnjak. “Există o prezenţă mixtă la punctele de trecere a frontierei, deşi munca operaţională este realizată de Eulex în prezenţa unor funcţionari vamali kosovari”, a afirmat într-o conferinţă de presă un purtător de cuvînt al Comisiei Europene, Maja Kocijancic, citată de Moldpres. Maja Kocijancic a confirmat că, vineri, Eulex a început să aplice un acord privind ştampilele vamale încheiat la Bruxelles la 2 septembrie, în contextul dialogului dintre Pristina şi Belgrad facilitat de UE. La sfarsitul lunii august, cancelarul german Angela Merkel a enumerat la Belgrad condiţiile referitoare la Kosovo pe care Serbia trebuie să le îndeplinească pentru a putea obţine statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană până la sfârşitul acestui an, subliniind importanţa ameliorării relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina în acest context. ‘Dacă doreşte să obţină statutul de candidat, Serbia trebuie să reia dialogul (cu Pristina) şi să obţină rezultate (…), precum şi să dezmembreze structurile paralele’ ce depind de Belgrad în nordul Kosovo, populat de o majoritate sârbă, fără a ‘crea altele’, a subliniat Merkel, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele sârb Boris Tadic. Dar, de asemenea, şefa executivului german a cerut ca Misiunea europeană de poliţie şi justiţie în Kosovo, privită dintotdeauna cu multă suspiciune de către sârbii din Kosovo, să-şi poată exercita funcţiile pe ‘întreg teritoriul kosovar’. Serbia speră să obţină statutul de candidat la aderarea la UE către sfârşitul anului în curs şi, de asemenea, o dată pentru deschiderea negocierilor de aderare