Evgheni sevciuk, noul lider politic separatist de la Tiraspol, a declarat dupa intalnirea cu ambasadorul Rusiei, ca nu doreste modificarea formatului contingentului de pace, semnand si un decret pentru eliminarea taxelor la importurile de produse moldovenesti. sevciuk considera ca autoritatile de la Chisinau sunt “neconstructive” cand cer modificarea actualei misiuni de pace. “Consideram neconstructive incercarile partenerilor nostri din Chisinau de a transfera discutiile despre formatul misiunii de pace la reuniunile in formatul 5+2. Exista documente ce reglementeaza activitatea misiunii de pace. Transformarea acesteia este posibila doar cu acordul celor trei parti”, a subliniat Sevciuk dupa intalnirea cu Valeri Kuzmin. “Nu avem dubii ca actuala misiune de pace are un rol de stabilitate in regiune. in ultimii ani, acest rol a fost confirmat la un nivel inalt. Suntem ferm convinsi ca mandatul operatiunilor de pace nu este nici pe departe epuizat si actioneaza in interesul celor doua maluri ale Nistrului”, a declarat, la randul sau, Kuzmin. in opinia lui sevciuk, actiunile de protest de langa postul numarul de control numarul 9 au un caracter planificat si organizat. “Tiraspolul spera ca tensiunea din zona de conflict va disparea cu ajutorul unor actiuni concrete din partea autoritatilor moldovene”, a mai spus liderul transnistrean. Evgheni sevciuk a desemnat-o pe Nina Stanski in functia de lider al Departamentului Externe de la Tiraspol. Nina Stanski a fost sefa echipei de campanie a lui Evgheni Sevciuk. In plus, Sevciuk a semnat ordinul de anulare a taxei vamale la importul produselor din dreapta Nistrului. Protestatarii moldoveni au rupt miercurea trecuta un indicator rutier si bariera postului de control al misiunii de mentinere a pacii de la podul de la Vadul lui Voda, in zona de securitate, unde un militar rus a impuscat mortal un tanar moldovean la 1 ianuarie.

OSCE are capacitati sa ia sub egida sa o misiune civila de pacificare din Zona de Securitate, dar decizia de modificare a caracterului actualei misiuni trebuie luata prin consens de toti actorii implicati in proces. Declaratia ii apartine sefului adjunct al Misiunii OSCE in Republica Moldova, Jan Plesinger, in cadrul unei intrevederi cu vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov. Oficialul de la Chisinau a reiterat faptul ca Republica Moldova pledeaza pentru transformarea misiunii de mentinere a pacii in una civila sub mandat international. S-a menționat ca Republica Moldova este in contact cu partenerii externi pentru demararea unui proces de discutii pentru modificarea statutului actual al misiunii de pacificare in unul civil. Viceprim-ministrul l-a informat pe seful adjunct al Misiunii OSCE in Moldova despre declaratiile Ucrainei, UE, Germaniei cu privire la sustinerea ideii de modificare a caracterului fortelor de pacificare in Zona de Securitate. in cadrul discutiilor, interlocutorii s-au referit la incidentul tragic din 1 ianuarie de la postul de pacificatori nr.9, dar si la urmatoarea runda de negocieri in formatul 5+2 in problema transnistreana, ce urmeaza sa se desfasoare la sfarsitul lunii februarie la Dublin, Irlanda, potrivit Unimedia.md. Potrivit vicepremierului pentru reintegrare,  autoritatile Moldovei vor monitoriza foarte atent ca ancheta pe acest caz sa se desfasoare corect si profesionist. Eugen Carpov a solicitat sustinere din partea OSCE in derularea anchetei initiate, apreciind cunoasterea in detaliu a problematicii transnistrene de catre Misiunea OSCE in Moldova.

Moscova sustine legalitatea crimei

Joi, diplomatii de la Ministerul de Externe al Rusiei au declarat ca „pacificatorul” de la Parata a actionat conform regulamentului: a tras mai intai cateva focuri de avertizare in aer, dar pentru ca șoferul nu s-a conformat cerinței de a se opri, soldatul a impușcat in roțile automobilului. Un glonț l-a ranit pe baiat, care s-a stins pe masa de operație. La Chisinau insa, procurorii continua ancheta. Masina in care se afla Vadim Pisari a fost trimisa la expertiza. Totodata, in Moldova a sosit si un procuror militar din Federația Rusa pentru a participa la investigatii.

SUA si UE condamna la unison

Nici SUA, dar nici UE nu au putut sta departe de acest incident tragic care l-a avut ca protagosnist pe asa-zisul „pacificator” rus. Statele Unite indeamna autoritatile de la Moscova si Chisinau sa intreprinda pasi pentru a evita cresterea tensiunii in zona de securitate si sa efectueze impreuna o investigatie minutioasa a incidentului din 1 ianuarie, cand un tanar din Parata a murit impuscat de catre un pacificator rus. intr-un comentariu al Ambasadei SUA la Chisinau, oferit Agentiei Info-Prim Neo, se mentioneaza ca acest incident arata necesitatea demilitarizarii zonei de securitate pentru a evita astfel de incidente pe viitor. „Ne alaturam Uniunii Europene in confirmarea disponibilitatii noastre de a participa activ in discutiile cu privire la demilitarizarea regiunii si transformarea corespunzatoare a operatiunii curente de mentinere a pacii de pe Nistru intr-o misiune sub auspiciul OSCE in contextul solutionarii conflictului transnistrean”, se spune in declaratia misiunii diplomatice americane. SUA isi exprima regretul profund in legatura cu incidentul din 1 ianuarie si exprima condoleante in legatura cu decesul tragic al lui Vadim Pisari. La randul sau, Dirk Schuebel, seful delegatiei Uniunii Europene la Chisinau, regreta moartea tanarului din Parata si reitereaza disponibilitatea Uniunii Europene de a se implica in discutii privind demilitarizarea zonei de securitate. „As vrea sa-mi exprim profundul regret fata de acest incident nefericit care a dus la moartea tragica a cetateanului Republicii Moldova, Vadim Pisari. Speram la o ancheta obiectiva si impartiala pe marginea acestui incident de catre autoritatile ruse si moldovenesti”, a declarat ambasadorul, pentru Info-Prim Neo. Privind discutiile reinnoite, ca urmare a incidentului, despre necesitatea demilitarizarii zonei de securitate, Dirk Schuebel a comentat: „UE asteapta cu nerabdare o urmatoare runda reusita de negocieri in formatul 5+2 la Dublin. Ne confirmam disponibilitatea de a ne implica activ in discutii privind demilitarizarea regiunii si transformarea corespunzatoare a operatiunii actuale de mentinere a pacii de pe Nistru intr-o misiune sub auspiciul OSCE in contextul reglementarii conflictului transnistrean”, a declarat Dirk Schuebel, seful delegatiei Uniunii Europene in Republica Moldova.

Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, Germania şi Ucraina susţin că este necesară demilitarizarea regiunii transnistrene, după tragicul incident în care un tânăr cetăţean al R. Moldova a fost ucis de un “pacificator” rus.
Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova a declarat că poate lua parte la discutarea demilitarizării regiunii transnistrene. Într-un comunicat remis agenţiei Moldpres, ambasada SUA la Chişinău afirmă: “ne alăturăm Uniunii Europene în confirmarea disponibilităţii noastre de a participa activ la discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii şi transformarea corespunzătoare a operaţiunii curente de menţinere a păcii de pe Nistru într-o misiune sub auspiciile OSCE”.
“Statele Unite îşi exprimă regretul profund în legătură cu incidentul care a avut loc pe data de 1 ianuarie în Zona de securitate şi exprimă condoleanţe în legătura cu decesul tragic al lui Vadim Pisari”, se spune în declaraţie. “Noi îndemnăm autorităţile ruseşti şi cele moldoveneşti să întreprindă paşi pentru a evita creşterea tensiunii şi să efectueze împreună o investigaţie minuţioasă. Acest incident arată necesitatea demilitarizării zonei de securitate pentru a evita astfel de incidente pe viitor”, afirmă ambasada SUA la Chişinău.
Dirk Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, regretă moartea tânărului din Pârâta şi reiterează disponibilitatea Uniunii Europene de a se implica în discuţii privind demilitarizarea zonei de securitate. „Aş vrea să-mi exprim profundul regret faţă de acest incident nefericit care a dus la moartea tragică a cetăţeanului Republicii Moldova, Vadim Pisari. Sperăm la o anchetă obiectivă şi imparţială pe marginea acestui incident de către autorităţile ruse şi moldoveneşti”, a declarat ambasadorul, pentru Info-Prim Neo.
Privind discuţiile reînnoite, ca urmare a incidentului, despre necesitatea demilitarizării zonei de securitate, Dirk Schuebel a comentat: „UE aşteaptă cu nerăbdare o următoare rundă reuşită de negocieri în formatul 5+2 la Dublin. Ne confirmăm disponibilitatea de a ne implica activ în discuţii privind demilitarizarea regiunii şi transformarea corespunzătoare a operaţiunii actuale de menţinere a păcii de pe Nistru într-o misiune sub auspiciul OSCE în contextul reglementării conflictului transnistrean”, a declarat Dirk Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

Germania si Ucraina

Pe lângă poziţia ambasadorului UE, ministerul de Externe al Germaniei s-a arătat consternat de uciderea lui Vadim Pisari, pe 1 ianuarie. Ambasada Germaniei la Chişinău a difuzat un comunicat în care se menţionează că “Ministerul Federal al Afacerilor Externe este consternat de incidental care a avut loc la punctual de control spre Transnistria, în care un cetăţean moldovean a fost rănit mortal de către un soldat al trupelor pacificatoare ruseşti”.
Ministerul german de Externe consideră că “acest incident arată într-un mod tragic că este nevoie urgent, spre binele populaţiei afectate de conflictul transnistrean, de a conveni asupra măsurilor de consolidare a încrederii şi de a revizui managementul securităţii, scopul fiind asigurarea deplasării libere şi în siguranţă a oamenilor pe teritoriul regiunii”.
Anterior, şi Ucraina a exprimat o poziţie similară, ministerul Afacerilor Externe de la Kiev exprimându-şi regretul faţă de incidentul care s-a produs în Zona de Securitate a conflictului transnistrean. Partea ucraineană îşi confirmă disponibilitatea de a lua parte activă la discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii şi la transformarea actualei misiuni de pacificare pe Nistru într-una de garantare a păcii, sub egida OSCE, anunţa acum două zile ministerul de Externe al Ucrainei.

România trebuie să pună sub semnul întrebării această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse în Republica Moldova, a declarat la TVR, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, consideră că este nevoie de o anchetă profesionistă şi completă în cazul incidentului în care tânărul din Republica Moldova a fost împuşcat mortal de un soldat din forţele ruse din Transnistria, menţionând, totodată, că România susţine internaţionalizarea forţei civile de menţinere a păcii în regiunea respectivă sub egida OSCE.
“În primul rând, deplângem acest incident tragic şi ţin să folosesc acest prilej pentru a transmite condoleanţe familiei tânărului Vadim Pisari, care a fost omorât. Este nevoie de o anchetă cât se poate de profesionistă şi completă, care să elucideze împrejurările acestui accident nefericit şi, în acelaşi timp, să vedem cum punem, alături de Ucraina şi de partenerii noştri europeni, sub semnul întrebării, această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse. Nu vrem ca astfel de incidente să se repete şi, în acelaşi timp, susţinem la rândul nostru, aşa cum o face şi Ucraina sau Republica Moldova, internaţionalizarea acestei forţe civile de menţinere a păcii sub egida OSCE”, a declarat ministrul de externe, la  televiziunea română.
Pe 1 ianuarie, un militar rus al forţelor de menţinere a păcii din zona de securitate a regiunii transnistrene a Republicii Moldova l-a împuşcat mortal pe un tănăr de 18 ani, cetăţean al Republicii Moldova, aflat la volanul unui autoturism, pe segmentul podului de peste Nistru. Vadim Pisari din Pârâta a murit la spital, la scurt timp după ce s-a tras în el.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat legea adoptată joi de deputaţii francezi, care pedepseşte negarea genocidului armean şi care, în opinia OSCE, criminalizează dezbaterile istorice şi împiedică libertatea de expresie. De asemenea, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că iniţiativa legislativă franceză va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce.
“Recunosc pe deplin intenţiile umanitare ale membrilor Adunării Naţionale, care au elaborat şi susţinut această propunere de lege”, a declarat reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Dunja Mijatovic, într-un comunicat, transmite Agerpres. “Cred, cu toate acestea, că adoptarea finală a acestor amendamente va stârni îngrijorări serioase cu privire la standardele internaţionale ale libertăţii de expresie”, a adăugat ea, exprimându-şi dorinţa ca Senatul francez să respingă textul.
Ea şi-a exprimat îngrijorarea în special în ceea ce priveşte “o criminalizare a dezbaterilor istorice publice”, care nu favorizează, în opinia sa, “o mai bună înţelegere între populaţii şi comunităţile” membre OSCE. Mijatovic şi-a exprimat de asemenea temerea că şi alte ţări vor urma exemplul Franţei şi vor criminaliza anumite luări de poziţie istorice, încălcându-şi angajamentele în cadrul OSCE, care vizează încurajarea discuţiilor libere privind subiecte de interes public.
“O proliferare a unor astfel de interdicţii naţionale” privind luări de poziţie legate de istorie şi cultura altor popoare, “face inaplicabile standardele internaţionale ale libertăţii de exprimare şi subordonează o serie de strategii naţionale cu privire la reglementarea discursurilor şi exprimării”, a spus în încheiere Dunja Mijatovic.
Votul de joi al Adunării Naţionale franceze care transformă în infracţiune negarea genocidului armean va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce, a avertizat premierul turc Recep Tayyip Erdogan. “Din nefericire, această propunere a fost adoptată în pofida tuturor avertismentelor noastre /…/ Acest lucru va produce răni de nevindecat extrem de grave în relaţiile bilaterale” ale celor două ţări, a indicat şeful guvernului turc într-o conferinţă de presă la Ankara.
“Este o iniţiativă rasistă, discriminatorie şi xenofobă şi în consecinţă Turcia a decis suspendarea vizitelor oficiale bilaterale cu Franţa şi îngheţarea cooperării politice şi militare cu această ţară”, a continuat premierul Erdogan. Acesta a confirmat în faţa presei rechemarea pentru consultări a ambasadorului Turciei în Franţa, anunţată anterior la Ankara.

Vladimir Putin, desemnat duminică de partidul de Guvernământ, Rusia Unită, drept candidat la prezidenţialele din 2012, a avertizat ţările străine să nu se amestece în alegerile ruse, cu o săptămână înaintea scrutinului legislativ. Putin a declarat, în cadrul unui congres la Moscova al partidului său, că ţări străine plătesc ONG-uri în Rusia “pentru a influenţa cursul campaniei electorale din ţară”. El a apreciat că este vorba despre o “muncă inutilă, bani aruncaţi pe fereastră”. “Ar fi de preferat să folosească aceşti bani pentru a plăti deficitul ţărilor lor şi să înceteze să mai cheltuie banii pentru politici externe costisitoare şi ineficiente”, a adăugat el, într-o aparentă referire la ţări europene şi la SUA.
“Toţi partenerii noştri străini trebuie să înţeleagă că Rusia este o ţară democratică, un partener de încredere, un partener previzibil, cu care se poate şi trebuie să se ajungă la un acord”, a subliniat Putin. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a indicat în octombrie că a fost invitată oficial să monitorizeze alegerile legislative din Rusia de la 4 decembrie, dar a subliniat că numărul observatorilor săi a fost limitat de Moscova.
Putin, desemnat candidat
Premierul rus Vladimir Putin a declarat duminică, la congresul partidului său Rusia Unită, că acceptă “cu recunoştinţă” să candideze la preşedinţia ţării în cadrul scrutinului din martie 2012. “Îi sunt recunoscător lui Dmitri Anatolevici Medvedev, congresului Rusiei Unite, că m-a desemnat şi mi-a cerut să candidez la postul de preşedinte al Rusiei. Bineînţeles că acces cu recunoştinţă această propunere. Mulţumesc”, a spus Vladimir Putin. Congresul formaţiunii are loc cu o săptămână înainte de alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. În deschiderea reuniunii, mai mulţi reprezentanţi ai partidului au elogiat personalitatea lui Putin şi l-au “rugat” să accepte să candideze la prezidenţialele de la anul viitor.
“Rusia are nevoie de un lider curajos, puternic, inteligent, capabil nu doar să apere libertăţile cetăţenilor, dar şi să le amintească de responsabilităţile lor şi să-i determine să le respecte. Cea mai sfântă obligaţie este respectarea legilor Federaţiei Ruse”, a declarat regizorul Stanislav Govoruhin, în deschiderea reuniunii. “Avem un asemenea om – este Vladimir Vladimirovici Putin”, a adăugat Zavoruhin, rugându-l pe Putin să accepte să candideze la preşedinţie. Preşedintele Dumei de Stat, Boris Grâzlov, a propus ca Vladimir Putin să fie desemnat “candidat unic” al partidului Rusia Unită. Actualul preşedinte Dmitri Medvedev l-a descris, la rândul său, pe Vladimir Putin drept “cel mai popular” şi “experimentat” om politic din Rusia.

Presiunea care apasa pe umerii liderului separatist Igor Smirnov din partea tuturor entitatilor care mediaza dosarul transnistrean l-a determinat pe acesta sa accepte dialogul cu oficialii de la Chisinau. In acest context, seful Executivului de la Chsiinau Vlad Filat si liderul transnistrean Igor Smirnov vor avea o intrevedere luni, la sediul OSCE din Bender. Cei doi vor aborda subiecte ce tin de prima runda a negocierilor oficiale in format 5+2 si aspecte legate de consolidarea increderii intre cele doua maluri ale Nistrului, transmite serviciul de presa al Guvernului moldovean. Primele negocieri oficiale in formatul 5+2 ar putea avea loc la sfarsitul lunii noiembrie. Despre aceasta s-a discutat la sedința din 6 noiembrie a reprezentantilor mediatori si observatorilor implicati in reglementarea conflictului transnistrean, aflati intr-o vizita de lucsru in Republica Moldova. Filat s-a intalnit cu Smirnov in septembrie, in Germania, sub egida OSCE, in orasul german Bad Reichenhall, unde a avut loc conferinta privind consolidarea masurilor de incredere in procesul de reglementare a problemei transnistrene. in cadrul intrevederilor din Germania, oficialii au convenit asupra continuarii lucrului in vederea deblocarii totale a transportului feroviar de marfuri si pasageri pe segmentul transnistrean de cale ferata.

Ca de obicei, separatistii de la Tiraspol vor să distragă atenţia de la neregulile de care sunt acuzaţi, aducând în discuţie false probleme. Recent, după ce li s-a adus în atenţie că încalcă din nou regulile în regiune, reprezentanţii separatiştilor au acuzat autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova că recurg la provocări. Comisia Unificată de Control s-a întrunit zilele acestea, la Dubăsari, într-o şedinţă extraordinară pentru a examina problema instalării posturilor neautorizate de control în apropiere de localitatea Pohrebea şi de Hidrocentrala de la Dubăsari de către structurile de la Tiraspol. Membrii CUC nu au reuşit să identifice o soluţie de compromis pe marginea acestei probleme, partea transnistreană încercând, în debutul şedinţei, să redirecţioneze tematica discuţiilor, solicitând introducerea pe agenda şedinţei chestiunea aplicaţiilor militare «ATLANT -2011» ce au fost organizate de către Ministerul Apărării al R. Moldova, la centrul de instruire din vecinătatea satului Bulboaca. Reprezentanţii autorităţilor constituţionale ale R. Moldova au calificat solicitarea Tiraspolului ca fiind nefondată, precizând că aplicaţiile s-au desfăşurat în afara Zonei de Securitate şi au fost mediatizate în permanenţă. Pe de altă parte, delegaţia separatiştilor transnistreani a refuzat să sprijine eforturile reprezentanţilor Federaţiei Ruse, Ucrainei, misiunii OSCE în CUC, privind elaborarea unor decizii de compromis care prevăd lichidarea posturilor de grăniceri şi migraţionale şi evitarea pe viitor a acţiunilor care ar putea provoca tensionarea situaţiei în regiune. Reprezentanţii transnistreni în CUC au rămas pe poziţia adoptată anterior, promovând în continuare o abordare obstrucţionistă în soluţionarea incidentului de lângă s.Pohrebea, solicitând iarăşi timp pentru a efectua consultări suplimentare cu factorii de decizie de la Tiraspol pe marginea propunerilor sugerate. Membrii Comisiei Unificate de Control urmează să se întrunească în şedinţă pe 11 noiembrie.

Exerciţiul care i-a deranjat pe separatişti

KARADENIZ PRESS aminteşte că Artileria Armatei Naţionale a participat la aplicaţia de comandament şi stat major „ATLANT -2011”, desfăşurată vineri, 4 noiembrie, la Baza militară de instruire Bulboaca. După mai bine de un deceniu de la ultimele trageri de luptă, sistemele de artilerie MT-12, 2S9 „NONA” şi PM-120, dar şi tunurile de calibru mare D-20, au fost recondiţionate şi integrate într-un exerciţiu inter-arme de anvergură. În cadrul exerciţiului, organizat de Comandamentul Forţe Terestre al Armatei Naţionale, au fost implicaţi circa 300 de militari, 22 unităţi de artilerie şi 36 unităţi de tehnică militară din dotarea Armatei Naţionale. Militarii Armatei Naţionale au executat trageri de luptă cu toate sistemele de artilerie ale armatei, cît şi cu armamentul de infanterie şi maşinile de luptă BMD-1. Exerciţiul „ATLANT -2011” este inedit prin faptul că subunităţile de artilerie autopropulsată 2S9 „NONA” au executat trageri din poziţii acoperite şi trageri directe după o pauză de 13 ani. Subunităţile de artilerie antitanc MT-12 au executat trageri de luptă după o pauză de 10 ani, iar subunităţile de aruncătoare PM-120 au executat trageri în cadrul subunităţii după o pauză de şapte ani. Adiţional, în cadrul aplicaţiei au fost introduse patru tunuri D-20 pentru testarea prin tragere după o pauză de 13 ani.

Prima reuniune oficială în formatul 5+2 pentru reglementarea problemei transnistrene va avea loc la Vilnius în perioada 30 noiembrie -1 decembrie, după o întrerupere de aproape şase ani. Mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană au efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia s-au întâlnit cu liderii politici de la Chişinău şi Tiraspol, anunţă un comunicat al Misiunii OSCE în Republica Moldova. ‘Nu ne putem permite să pierdem timpul şi impulsul pozitiv produs la Moscova. Salut faptul că astăzi părţile au acceptat invitaţia preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul afacerilor externe lituanian Audronius Azubalis, de a se întâlni la Vilnius pentru a participa la prima întrevedere oficială în formatul ‘5+2′, potrivit ambasadorului Giedrius Čekuolis, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflicte prelungite Decizia de reluare a negocierilor oficiale, întrerupte la începutul anului 2006, a fost luată la Moscova la 22 septembrie. Participanţii la întrevederea din capitala Rusiei au convenit ca prima întrevedere oficială în formatul ‘5+2′ să fie dedicată discuţiilor privind principiile şi procedurile procesului de negocieri oficiale. “Ne-am fi dorit ca lucrurile să se desfăşoare mult mai rapid, dar, în acelaşi timp, conştientizăm faptul că pas cu pas vom reuşi să identificăm o soluţie de rezolvare a diferendului transnistrean, astfel încît această reglementare să fie una durabilă”, a spus premierul Vlad Filat. Prim-ministrul R. Moldova a reiterat disponibilitatea Chişinăului în ceea ce priveşte implicarea totală în acest proces. “Dorim să avem un parcurs etapizat, care să presupună o rezolvare durabilă a problemelor. Toate acţiunile vor fi realizate într-un parteneriat sincer şi vom fi perseverenţi în acţiunile noastre”, a specificat Vlad Filat.

Fortele separatiste transnistrene au instalat luni doua posturi vamale, in apropierea satului Pogrebea si a digului hidrocentralei de la Dubasari, fara a avea acordul organelor de conducere ale operatiunii de mentinere a pacii si incalcand prevederile Acordului de incetare a focului din 1992. Delegatia moldoveneasca din cadrul Comisiei Unificate de Control si-a exprimat ingrijorarea fata de agravarea situatiei in Zona de Securitate in ultima perioada. Postul Publika TV a transmis ca la 20 octombrie, mediatorii OSCE, ai Federatiei Ruse si cei ai Ucrainei din Comisia Unificate de Control au adresat un apel catre parti, sa se abtina de la orice actiuni unilaterale, care pot cauza inrautatirea situatiei in regiune, abordare ce este sustinuta si de autoritatile de la Chisinau. Cu toate aceastea, luni, structurile de forta transnistrene au instalat doua posturi vamale si de migratie, in apropierea satului Pogrebea si a digului hidrocentralei de la Dubasari, fara a avea acordul organelor de conducere ale operatiunii de pacificare si incalcand flagrant hotararile Comisiei Unificate de Control (CUC) si prevederile Acordului de incetare a focului din 1992. Potrivit unui comunicat al delegatiei moldovenesti in CUC, scopul acestor actiuni este tensionarea in continuare a situatiei in localitatile din Zona de Securitate, in special din raionul Dubasari. „Instalarea asa-numitor posturi de control va complica si mai mult viata cotidiana a populatiei din regiune, reprezentand un impediment suplimentar in calea asigurarii liberei circulatii a cetatenilor de pe ambele maluri ale Nistrului„, se precizeaza in comunicat. Delegatia moldoveneasca din CUC cere inlaturarea imediata si neconditionata a posturilor ilegal instalate si lichidarea obstacolelor existente in prezent in calea liberei circulatii a oamenilor. Totodata, a fost solicitata implicarea urgenta a reprezentantilor OSCE, Federatiei Ruse si Ucrainei in vederea revenirii la situatia existenta anterior si organizarii in regim de urgenta a sedintei extraordinare a Comisiei Unificate de Control. Aceste evolutii au loc in contextul in care se asteapta ca negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean sa fie reluate oficial la inceputul lunii noiembrie, in capitala regiunii separatiste, Tiraspol, dupa cum a declarat directorul pentru Rusia, Vecinatatea estica si Balcanii de Vest in Serviciul European de Actiune Externa (SEAE) al UE, Miroslav Lajcak. Negocierile in formatul 5+2, la care iau parte Rusia, Ucraina, OSCE – ca mediatori, Republica Moldova, Transnistria, iar ca observatori SUA si UE, au fost suspendate in 2006.