Supravieţuirea regimului Bashar al Assad merge “împotriva cursului Istoriei” şi este “aproape imposibilă”, după recentele masacre, a apreciat joi la Viena ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu, în cursul unei recepţii la ambasada Turciei.
“Nu cred că acest regim, cu caracteristicile sale, poate supravieţui. Este împotriva logicii şi a istoriei şi a cursului istoriei”, a declarat ministrul turc în faţa ziariştilor, înainte de a se deplasa la Bruxelles pentru o reuniune a miniştrilor de externe din UE. “Un regim care luptă împotriva propriului popor, încercând să păstreze statu quo-ul, nu poate să supravieţuiască”, a explicat responsabilul turc.
Potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului, peste 9.100 de persoane au fost ucise de la declanşarea revoltei populare împotriva preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în urmă cu un an.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat miercuri că situaţia cu care se confruntă acum Siria este extrem de periculoasă, are “imense repercusiuni” pentru întreaga lume şi a chemat comunitatea internaţională să dea dovadă de unitate în problema umanitară. “Nu ştim cum vor evolua evenimentele. Ştim însă că avem responsabilitatea de a coopera pentru rezolvarea acestei crize profunde şi extrem de periculoasă”, a declarat Ban Ki-moon într-un discurs rostit la Jakarta.

Prioritatile ONU

Secretarul general al ONU a insistat asupra a trei priorităţi: “Prima, sfârşitul imediat al violenţelor, al tuturor violenţelor, a doua, angajarea unui dialog politic implicând toate părţile cu scopul definirii unui viitor pentru Siria, atât de aşteptat de civili, şi a treia, furnizarea imediată şi urgentă a ajutorului umanitar” corespunzător.
În această perspectivă, “le cer liderilor mondiali să dea dovadă de unitate şi să vorbească pe aceeaşi voce”, a continuat oficialitatea internaţională în deschiderea unei conferinţe privind apărarea, organizată la Jakarta, prima etapă a unui turneu al său regional. Această declaraţie intervine cu puţin timp după ce ambasadorii celor 15 ţări state membre ale Consiliului de Securitate al ONU (cinci cu statut de membru permanent, zece nepermanent) s-au despărţit fără să convină oficial asupra unui proiect de declaraţie privind Siria. Un text amendat urma să fie examinat miercuri dimineaţa (ora New York-ului), potrivit unor surse diplomatice.
Proiectul de document se pronunţă pentru susţinerea misiunii de mediere a emisarului internaţional în Siria Kofi Annan şi exercitarea de presiuni asupra regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, dar s-a lovit de reticenţele manifestate de Rusia.

Rusia doreşte ca trupele NATO să rămână în Afganistan până când ţara este în măsură să-şi asigure propria securitate, a declarat ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov.
“Prezenţa forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afganistan este guvernată de un mandat al Consiliului de Securitate al ONU. Acest mandat este foarte clar. Toată lumea înţelege că la retragerea acestei forţe, guvernul afgan trebuie să fie capabil să menţină legea şi ordinea şi să facă faţă tuturor problemelor de securitate din ţară”, afirmat Serghei Lavrov. “Avem dreptul să cerem ca acest mandat, la care noi contribuim, să fie puse în aplicare înainte ca operaţiunea să se încheie”, a spus el “din punct de vedere al dreptului internaţional”.
După zece ani de prezenţă în Afganistan, forţa armată a NATO, care sprijină guvernul de la Kabul, nu a fost încă în măsură să învingă definitiv insurgenţa, condusă de talibani, în pofida celor 130.000 de militari de pe teren. În încercarea de a evita un impas, atât previzibil cât şi costisitor, coaliţia condusă de Statele Unite a decis să-şi retragă toate trupele de luptă până la sfârşitul anului 2014. Ea va oferi de acum pregătire forţelor de securitate afgane, astfel încât Afganistanul să-şi poată lua în mâini propriul destin după plecarea soldaţilor.
În acelaşi timp, Statele Unite încearcă să negocieze stabilirea de baze permanente americane în Afganistan după 2014 printr-un parteneriat strategic pe termen lung, ceea ce Serghei Lavrov a descris ca fiind “ciudat”. “Dacă aveţi nevoie de o prezenţă militară, atunci continuaţi să puneţi în aplicare mandatul Consiliului de Securitate. Dacă nu doriţi să puneţi în aplicare acest mandat, sau dacă credeţi că aţi făcut-o deja, însă doriţi să stabiliţi sau să menţineţi baze militare, acest lucru nu mi se pare foarte logic”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

Turcia a început construcţia unei noi tabere de refugiaţi cu o capacitate de 20.000 de locuri, lângă frontiera cu Siria, pentru a răspunde nevoilor în cazul unui nou aflux de sirieni care fug de teama violenţelor din ţară, a anunţat presa turcă.
A început trasarea reţelei de canalizare în viitoarea tabără Ceylanpinar, în provincia turcă Sanliurfa. Autorităţile locale sunt într-un permanent contact pe această temă cu administraţia centrală, a indicat guvernatorul provinciei, Celalettin Güvenç.
În lunia iunie a anului trecut, Turcia s-a confruntat cu un mare aflux de refugiaţi în provincia Hatay, situată în apropierea provinciei siriene Idleb, aproximativ 11.700 persoane găsindu-şi adăpost în corturile instalate în zonă de organizaţia Semiluna Roşie turcă. Ulterior, numărul refugiaţilor a scăzut ajungând la circa 8.000, numeroase familii sperând că valul violenţelor în Siria a trecut. Încă o tabără de refugiaţi, creată din module, se construieşte la Kilis, o localitate situată pe şoseaua care leagă Turcia de marele oraş sirian Alep.
Emisarul comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe în Siria, Kofi Annan, a primit marţi un răspuns din partea preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, la propunerile cu privire la rezolvarea crizei, a făcut cunoscut purtătorul de cuvânt al fostului secretar general al ONU, Ahmad Fawzi. “Au răspuns, vom examina răspunsul lor, nu avem alte comentarii pentru moment”, a declarat Fawzi, fără să facă vreo precizare în legătură cu mesajul primit.
Kofi Annan a anunţat duminică faptul că, în cadrul celei de-a doua întrevederi, la Damasc, cu preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a prezentat “o serie de propuneri concrete” care ar avea un “impact real” asupra situaţiei. El a precizat că întrevederile din capitala Siriei s-au axat pe necesitatea “unei încetări imediate a violenţelor şi crimelor, pe accesul organizaţiilor umanitare şi dialog”. În cursul unui interviu acordat marţi dimineaţa la Ankara, el a afirmat: “După ce vom primi răspunsul preşedintelui Assad, vom şti cum să reacţionăm”, subliniind din nou necesitatea ca, în Siria ,”crimele şi violenţele să înceteze”.

Până în anul 2017, Republica Moldova va beneficia de asistenţă financiară în valoare de 200 de milioane de dolari din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat Kaarina Immonen, coordonatorul rezident al ONU la Chişinău.
Kaarina Immonen a precizat că aceste fonduri vor fi oferite pentru dezvoltarea domeniilor ce ţin de bioenergie, mediul ambiant, educaţie, drepturile omului, guvernare democratică etc. “Vom conlucra cu partenerii naţionali pentru a asigura populaţiei de aici o viaţă mai bună şi pentru a ajuta Republica Moldova să-şi atingă scopurile sale în procesul de dezvoltare, inclusiv în aspiraţiile sale de integrare europeană, ONU având un rol important în acest sens”, a mai spus coordonatorul rezident al ONU la Chişinău.
Oficialul ONU  aţinut o conferinţă de presă comună cu  Iurie Leancă, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite.

Republica Moldova, de 20 de ani în ONU

“Am dorit să îi imprimăm un caracter deosebit acestei aniversări. Prin aderarea la ONU, în 1992, Republica Moldova a finalizat procesul de recunoaştere a statalităţii sale şi a obţinut caracterul de membru cu drepturi depline al comunităţii internaţionale. În 20 de ani, am reuşit să devenim un partener credibil. În aceşti primi 20 de ani de relaţii cu ONU, ţara noastră a fost beneficiar. Însă îmi doresc ca în următorii ani să schimbăm optica acestor relaţii şi sper că Moldova va contribui mai mult la rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea internaţională”, a spus Leancă. El a adăugat că cooperarea cu ONU este foarte benefică pentru procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Iurie Leancă a exprimat recunoştinţă Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru asistenţa acordată pe parcursul acestei perioade în diverse domenii prioritare pentru Chişinău şi a menţionat că cooperarea fructuoasa R Moldova-ONU se bazează atât pe multiplele vizite oficiale efectuate pe parcursul celor două decenii, cât şi pe contribuţia Republicii Moldova la eforturile/operaţiunile ONU de menţinere a păcii (în Cote d”Ivoire, Liberia, Sudan, Sudanul de Sud şi Georgia), exercitarea cu succes a mandatului de membru al Consiliului Economic şi Social al ONU şi al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (candidatura Republicii Moldova a fost aleasă cu 175 de voturi pentru anii 2010-2013), aderarea la peste 280 de acorduri internaţionale şi convenţii ONU, şi asocierea Republicii Moldova la peste 1000 de discursuri, poziţii şi explicaţii de vot comune ale UE.

Ministrul de Externe din Qatar, şeicul Hamad ben Jassem al-Thani, a declarat sâmbătă că a venit vremea să fie trimise forţe arabe şi internaţionale în Siria, unde reprimarea mişcării de contestare a regimului preşedintelui Bashar al-Assad s-a soldat cu mii de morţi în decurs de un an.
“A venit vremea să aplicăm propunerea de a trimite forţe arabe şi internaţionale în Siria”, a afirmat el, în cursul unei reuniuni a miniştrilor arabi ai Afacerilor Externe, la sediul Ligii Arabe din Cairo, la care a participat şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Ministrul de externe rus a declarat sâmbătă la Cairo că recentul proiect de rezoluţie privind Siria ar fi avut “şansa” de a fi adoptat de către Consiliul de Securitate al ONU dacă nu ar fi încurajat opoziţia siriană armată.
“Această rezoluţie ar fi avut şansa de a fi acceptată dacă nu am fi fost conduşi de dorinţa de a susţine victoria grupărilor opoziţiei armate asupra satelor şi oraşelor” Siriei, a afirmat şeful diplomaţiei ruse în deschiderea reuniuni ministeriale organizată de Liga Arabă, organizată la Cairo. Exista o mulţime de posibilităţi de a se ajunge la un acord privind criza siriană, pe baza unor propuneri pertinente menite să pună capăt violenţelor în Siria, a insistat ministrul rus.
Statele Unite ale Americii au elaborat un nou proiect de rezoluţie privind Siria, care este examinat acum în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Rusia a calificat marţi drept neechilibrat noul proiect de document, care stipulează în esenţă instituirea unui armistiţiu temporar pentru scopuri umanitare în Siria.

Toata ţintele lovite de NATO în timpul bombardamentelor din Libia erau instalaţii militare, a asigurat luni Alianţa Nord-Atlantică, în pofida descoperirilor unui grup de experţi al ONU ce a apreciat că 60 de civili au fost ucişi şi 55 răniţi în raidurile aeriene pe care le-a analizat.
Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat observaţia Comisiei internaţionale de anchetă a ONU asupra Libiei potrivit căreia alianţa a “efectuat o campanie foarte precisă, însoţită de o determinare demonstrabilă de a nu face victime civile”. “Acest proces de analiză a confirmat că obiectivele pe care le-am atacat erau ţinte militare legitime şi că s-a avut multă grijă în fiecare caz pentru a minimaliza riscul la adresa civililor”, a declarat el pentru reporteri. “Nu a fost aprobată niciodată atacarea vreunei ţinte în legătură cu care aveam vreun motiv să credem că ar fi fost în pericol civili. Sute de posibile ţinte au fost sărite pentru a evita orice risc la adresa civililor”, a subliniat Rasmussen.
Raportul respectiv, prezentat vineri la Geneva, a precizat că NATO nu a vizat în mod deliberat obiective civile, dar că în cinci cazuri, în care alianţa a susţinut că a lovit centre de comandă şi control sau baze de antrenament, experţii nu au reuşit să identifice nicio ţintă militară. Comisia a explicat că nu a putut ajunge la o concluzie pe această temă, din cauza lipsei de probe, şi a pledat pentru continuarea cercetărilor.
Pe de altă parte, în noiembrie, procurorul CPI Luis Moreno-Ocampo a anunţat că biroul său ar urma să examineze informaţii potrivit cărora ar fi fost comise crime de către toate părţile implicate în conflictul de anul trecut, inclusiv NATO. Cu toate acestea, declaraţia procurorului nu înseamnă neapărat ca va fi deschisă o anchetă oficială. În urma publicării descoperirilor comisiei ONU, Moreno-Ocampo ar putea decide că nu mai este nevoie de noi investigaţii.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a avut miecuri o întrevedere cu Directorul General al Oficiului ONU din Geneva, Kassym-Jomart Tokayev, cu prilejul căreia a prezentat o cerere oficială de admitere a Republicii Moldova în cadrul Conferinţei pentru Dezarmare.
În cadrul discuţiei cu Kassym-Jomart Tokayev, care exercită şi funcţia de Secretar General a Conferinţei pentru Dezarmare, şeful diplomaţiei de la Chişinău a relevat rolul important pe care Republica Moldova îl atribuie singurului for internaţional abilitat cu negocierea instrumentelor multilaterale în domeniul dezarmării şi controlului armamentelor. Republica Moldova, în virtutea vulnerabilităţii sale în materie de securitate, a sprijinit întotdeauna activitatea organismelor internaţionale care au menirea de a menţine sau contribui la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. Acest deziderat stă la baza deciziei de a solicita admiterea în Conferinţa pentru Dezarmare, organ care, potrivit opiniei Republicii Moldova, urmează a fi lărgit şi reformat.
Ambii interlocutori au fost de acord că atât ONU, cât şi Conferinţa pentru Dezarmare, sunt formate multilaterale de cooperare indispensabile pentru lumea globalizată în care trăim. Modul în care aceste structuri funcţionează are un impact profund asupra tuturor ţărilor. În altă ordine de idei, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea cooperării dintre Republica Moldova şi sistemul ONU, văzută şi din perspectiva celebrării aniversării a XX-a a admiterii în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Cei doi înalţi demnitari au conchis că eforturile întreprinse de Republica Moldova, în comun cu alte state în cadrul ONU, indiferent de rezultatele înregistrate, au fost necesare, iar pe termen lung – justificate. În cei 20 de ani care au trecut de la admiterea în cadrul ONU, Republica Moldova a fost un beneficiar net al cooperării cu această organizaţie globală. Iurie Leancă a menţionat că bilanţul pozitiv al cooperării Republicii Moldova cu ONU este reflectat şi de publicaţiile aniversare din ţară, una dintre care a fost propusă atenţiei Directorului General al Oficiului ONU de la Geneva.

Un reprezentant al ONU se află în Macedonia pentru a lansa o nouă rundă de discuţii menite să pună capăt unei dispute de lungă durată asupra numelui acestei ţări între cei doi vecini Grecia şi Macedonia.
Mediatorul Matthew Nimetz, care s-a întâlnit luni cu membri ai guvernului macedonean la Skopje, a declarat reporterilor că el are o “dorinţă sinceră de a rezolva problema”. Atena susţine că numele de Macedonia implică pretenţii teritoriale faţă de provincia ei din nord denumită de asemenea Macedonia şi a blocat aderarea Skopje la NATO până la rezolvarea disputei. Nimetz este aşteptat la Atena miercuri
De asemenea, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a cerut sâmbătă NATO să accepte aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică, în cadrul viitorului summit prevăzut pentru luna mai la Chicago. “Ne aşteptăm ca statele membre să ajungă la consens pentru reînnoirea invitaţiei Republicii Macedonia privind aderarea la NATO sub numele temporar utilizat la ONU”, scrie Ivanov, într-o scrisoare adresată şefilor statelor membre ale NATO.

Decizia CIJ

Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( FYROM). Cu toate acestea, peste 120 de ţări, între care Rusia şi SUA, au recunoscut această ţară balcanică sub numele “Republica Macedonia”.
Din cauza unui litigiu cu ţara vecină Grecia, tocmai din cauza numelui său, aderarea Macedoniei la NATO, precum şi aderarea sa la UE, este blocată de Atena. O invitaţie de aderare a Macedoniei a fost avansată la summitul Alianţei de la Bucureşti în 2008, dar a fost suspendată din cauza opoziţiei Greciei, transmite Agerpres. Preşedintele Ivanov afirmă în scrisoarea sa că ţările membre ar trebui să ia în considerare acum concluzia din decembrie 2011 a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) la sesizarea Skopje.
CIJ a estimat că Grecia “nu şi-a respectat” obligaţiile opunându-se aderării Macedoniei la NATO sub pretextul că “un nume care ar fi potrivit pentru această fostă republică iugoslavă nu a fost încă găsit”. Curtea nu a considerat totuşi necesar să dispună Greciei să se abţină pe viitor de a se opune aderării Macedoniei la NATO.

Adunarea Generală a ONU va vota joi un proiect de rezoluţie cu privire la Siria, propus de Arabia Saudită şi Qatar, după ce un proiect asemănător a fost respins în Consiliul de Securitate la începutul lunii, în urma veto-ului Rusiei şi Chinei. În acelaşi timp, opozanţi sirieni au respins un proiect de constituţie pe baza căruia regimul intenţionează să organizeze un referendum la 26 februarie.
În proiectul de rezoluţie, sprijinit de numeroase state occidentale şi arabe şi înaintat marţi statelor membre ONU, se cere “guvernului sirian să înceteze imediat orice violare a drepturilor omului şi atacurile împotriva populaţiei civile”, se “condamnă orice violenţă, indiferent de unde vine” aceasta, din partea autorităţilor sau a opoziţiei şi i se solicită Secretarului general ONU să desemneze un emisar special pentru Siria.
Textul nu face referire la propunerea statelor arabe pentru trimiterea unei forţe comune de menţinere a păcii ONU – Liga Arabă, iniţiativă primită cu prudenţă în statele occidentale. De asemenea, nu se face nici o referire explicită la preşedintele sirian, Bashar al-Assad, cum se menţiona în planul propus de Liga Arabă în luna ianuarie, prin care i se cerea acestuia să tranfere puterea vice-preşedintelui său. Însă, în proiect se vorbeşte despre “sprijinul fără rezerve” al planului Ligii Arabe pentru “facilitarea unei tranziţii politice” către democraţie la Damasc.
În Adunarea Generală a ONU, unde se regăsesc cele 193 de state membre ale organizaţiei, nici o ţară nu are drept de veto, dar, spre deosebire de rezoluţiile adoptate în Consiliul de Securitate, cele votate în acest for nu au forţă juridică din punctul de vedere al dreptului internaţional. În consecinţă, aprobarea rezoluţiei propuse va avea o semnificaţie mai mult simbolică.

Amendamentele Rusiei

Rusia a solicitat mai multe amendamente la proiectul de rezoluţie asupra Siriei, care urmează să fie votat de Adunarea Generală a ONU. Unul dintre amendamentele ruse se referă la planul Ligii Arabe din 22 ianuarie. Potrivit acestui plan, preşedintele sirian Bashar al-Assad cedează prerogativele vicepreşedintelui său, în condiţiile în care Moscova se opune oricărei schimbări de regim impus din exterior la Damasc, transmite Agerpres. Un alt amendament vizează revenirea trupelor siriene în cazărmi odată cu “sfârşitul atacurilor din partea grupurilor armate” ale opoziţiei. Moscova insistă ca o parte din responsabilitatea pentru violenţele ce au loc în prezent în Siria să revină opoziţiei.
De asemenea, Rusia doreşte ca textul să menţioneze că opoziţia se “disociază de grupurile armate” şi să fie ştearsă lista cu abuzurile împotriva civililor comise de regimul de la Damasc.

Opozanţii resping propunerea lui Assad

Opozanţi sirieni au respins joi în bloc un proiect de constituţie pe baza căruia regimul intenţionează să organizeze un referendum la 26 februarie, apreciind că textul păstrează “spiritul” legii fundamentale actuale şi îi conferă preşedintelui “prerogative absolute”. “Proiectul de constituţie conţine în introducere şi unele articole spiritul” textul actual, apreciază într-un comunicat Comitetele locale de coordonare (LCC). Proiectul îi “conferă preşedintelui republicii prerogative absolute şi îi asigură statutul de lider absolut şi etern”, permite “menţinerea regimului” şi nu garantează, ca în constituţia actuală, separarea puterii, au apreciat opozanţii.
“Regimul sfidează voinţa sirienilor (…) deoarece nu sunt întrunite condiţiile pentru organizarea unui referendum şi cel care a elaborat proiectul nu este legitim”, au adăugat contestatarii, referindu-se la regimul sirian şi la continuarea reprimării revoltei ce s-a declanşat în urmă cu 11 luni. Preşedintele Bashar al-Assad a decis miercuri să organizeze pe 26 februarie un referendum privind o nouă constituţie fondată pe pluralism şi care să elimine orice referire la partidul Baas.

Liga Arabă doreşte desfăşurarea unei misiuni de pacificatori în Siria. Rusia studiază propunerea, considerând că trimiterea militarilor pentru menţinerea păcii trebuie să fie precedată de încetarea violenţelor.
“Miniştrii de externe ai Ligii Arabe au venit cu iniţiativa desfăşurării unei misiuni comune de pacificatori – a Ligii şi a ONU – în Siria. Studiem această iniţiativă şi aşteptăm ca prietenii noştri din Liga Arabă să ne dea detalii în această privinţă”, a spus Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său din Emiratele Arabe Unite, şeicul Abdullah Bin Zayed Al Nahyan.
Şeful diplomaţiei ruse a arătat că pentru desfăşurarea unei misiuni de pacificatori este necesar acordul statului gazdă. În plus, “aceste misiuni de menţinere a păcii, cum sunt numite în limbajul ONU, trebuie să aibă pacea pe care să o poată menţine”, a afirmat Lavrov. “Cu alte cuvinte, trebuie să se ajungă la un acord de încetare a focului”, a spus ministrul rus de externe, adăugând că Moscova va elucida posibilităţile legale şi practice pentru aplicarea acestei propuneri.
Liga Arabă a decis duminică să ofere sprijin politic şi material opoziţiei siriene şi să ceară Consiliului de Securitate formarea unei forţe comune ONU-arabă, potrivit comunicatului final al unei reuniuni a miniştrilor arabi de externe care a avut loc la Cairo.
Siria a declarat ulterior că refuză “categoric” deciziile luate de Liga Arabă la adresa ei şi consideră că acestea reflectă ‘isteria’ anumitor ţări arabe, potrivit unui comunicat distribuit ambasadei Siriei de la Cairo. De la începutul revoltelor populare din Siria, în martie 2011, represiunea a făcut peste 6.000 de morţi, potrivit unui bilanţ al ONU.