Olanda nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat un expert olandez.
Partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă, potrivit lui Adriaan Schout, director adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, citat de presa bulgară. O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.
Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Premierul olandez Mark Rutte a demisionat luni după eşecul negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor, în valoare de miliarde de euro, transmite Mediafax.Unii politicieni bulgari şi români au acuzat că eşecul aderării ţărilor lor la spaţiul Schengen se datorează dependenţei Guvernului olandez de PVV. Olanda este în prezent singurul stat membru UE care se mai opune integrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie.

Regina vrea dizolvarea parlamentului

Regina Beatrix a cerut guvernului demisionar olandez condus de premierul Mark Rutte să dizolve Camera Comunelor în vederea organizării de alegeri la 12 septembrie, a anunţat Serviciul de informaţii al guvernului olandez RVD. Anunţul a survenit după ce Mark Rutte a avut convorbiri cu regina Beatrix timp de o oră marţi seara. Potrivit procedurilor tradiţionale, regina s-a consultat cu consilierii, cu vicepreşedintele Consiliului de Stat Piet Hein Donner şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului, Fred de Graaf şi Gerdi Verbeet.
Gerdi Verbeet i-a comunicat reginei Beatrix intenţia Camerei Comunelor de a organiza alegeri la 12 septembrie. Guvernul demisionar urmează să decidă vineri asupra datei finale a alegerilor. Premierul olandez a prezentat demisia guvernului său reginei Beatrix după eşecul negocierilor de sâmbătă asupra reducerii deficitului public.

Herman Van Rompuy este optimist

Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat miercuri la Sofia că este convins că un acord privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va fi încheiat cel mai târziu în luna septembrie. “Sunt profund convins că în septembrie vom putea să găsim o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei. Înainte de căderea guvernului olandez, eram deja optimist în această privinţă”, a afirmat el. Demisia guvernului de la Haga “nu a schimbat această percepţie, ba din contră”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la finalul întrevederii avute cu premierul bulgar, conservatorul Boiko Borisov.
De asemeena, Herman Van Rompuy a reamintit că ţările membre ale spaţiului Schengen, cu excepţia Olandei, au acceptat deja o propunere franco-germană de aderare în etape a Sofiei şi Bucureştiului la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, miercuri, în Parlamentul României, că apreciază măsurile luate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, condiţii în care ţara noastră “devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie. El a arătat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea intrării Românei în zona Schengen şi a precizat că la reuniunea Consiliului European din martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la acest spaţiu.
“Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a afirmat Herman Van Rompuy, în discursul susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului

România doreşte confirmarea prezenţei sale în spaţiul Schengen, în contextul în care a întărit în mod corespunzător frontiera de est a Uniunii Europene, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu.
“În legătură cu acordul Schengen, criteriile care au stat al baza candidaturii României şi Bulgariei au fost îndeplinite în totalitate, aşa cum nu o spun eu, ci o confirmă evaluările Comisiei Europene şi ale structurilor care se ocupă de gestionarea acordului Schengen, sunt nişte grupuri tehnice numite grupurile Sch-Eval. Orice asociere cu un alt palier de decizie, cum este cel privind MCV sau orice altceva, este forţată, din perspectiva politică. Eforturile pe care România le face la frontiera Uniunii Europene, şi nu sunt mici, şi aici nu mă refer numai la eforturi financiare, ci şi de retehnologizare, de combatere a corupţiei, reprezintă în egală măsură o relaxare în ceea ce priveşte statele care sunt înăuntrul Uniunii Europene. Faptul că noi dorim confirmarea prezenţei în Schengen, după ce am întărit în mod corespunzător frontiera de est a Uniunii Europene, reprezintă o contribuţie a României la acordul Schengen şi nu o favoare care ni se face”, a declarat Diaconescu.

Recunoaşterea unei contribuţii

“Nu ni se comunică o decizie, pentru că la un moment dat am putea deveni simpatici unui stat sau altul, ci este vorba de recunoaşterea unei contribuţii evidente, efective, care scuteşte de cheltuieli sau alte eforturi state din centrul Europei care, la rândul lor, ar putea fi confruntate cu riscuri simetrice sau asimetrice, aşa cum se discută”, a declarat Diaconescu, miercuri seara, la RRA. El a arătat că aderarea României la Schengen se va afla pe agenda Consiliului European, care va avea loc la începutul lunii martie, unde speră ca Olanda să aibă o “atitudine reevaluată”.
În plus, Diaconescu a afirmat că aderarea la Schengen în 2012 nu este o ţintă intangibilă. “Aşteptăm ca decizia să se ia cât se poate de repede, deoarece amânarea acesteia nu a fost hotărâtă într-o formulă politică agreată de actele constitutive ale UE şi, totodată, această decizie depinde de un singur stat a cărui evaluare diferă foarte mult de evaluările pe care le fac Franţa, Germania, Italia, Spania, orice alt stat membru al acordului Schengen şi al UE. Este o contradicţie care trebuie rezolvată pe cale politică, iar argumentele de politică internă nu pot să fie contrapuse deciziei privind România şi Bulgaria. Nu se face o astfel de construcţie în dreptul internaţional şi dreptul european”, a adăugat ministrul, subliniind că ţara noastră îndeplineşte toate criteriile pentru a accede în Schengen.

Olanda nu se lasă şi îşi menţine poziţia: Nu vrea România in Schengen. MAE îşi exprimă dezacordul faţă de menţinerea de către Olanda a condiţionării aderării la spaţiul Schengen de progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
“MAE îşi exprimă dezacordul faţă de menţinerea abordării strict politice a Olandei în ceea ce priveşte interpretarea progreselor României în cadrul MCV, respectiv privind conectarea artificială a aderării la spaţiul Schengen de raportul MCV din vara 2012″, se arată într-un comunicat MAE de la Bucureşti. MAE arată că a luat notă de constatările din scrisoarea transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe olandez Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului din Olanda, referitoare la rapoartele intermediare ale Comisiei Europene pentru România şi Bulgaria în cadrul MCV, precum şi de conţinutul dezbaterilor desfăşurate, joi, pe această temă în legislativul olandez.
În acest context, MAE reaminteşte că raportul intermediar privind progresele României în cadrul MCV, publicat de Comisia Europeană în 8 februarie, consemnează în detaliu progresele realizate de România. În plus, ministerul arată că şi autorităţile olandeze au recunoscut faptul că România a înregistrat progrese în scrisoarea transmisă la 14 februarie către Parlamentul naţional, precum şi în luările de poziţie ale oficialilor olandezi în contextul publicării raportului.
“Raportul interimar publicat de Comisia Europeană ilustrează cu claritate, cu argumente tehnice de necontestat, caracterul cuprinzător, substanţial şi durabil al măsurilor de reformă adoptate de România în sfera de aplicabilitate a MCV. Mai mult, prin constatările şi recomandările sale, raportul certifică foarte clar faptul că aplicarea reformelor în România a depăşit etapa legislativă şi se axează în prezent pe implementare consecventă şi consolidarea unor rezultate pozitive, deja vizibile în practică”, subliniază MAE.

Iniţiativa contreversată a PVV

Parlamentul European a decis să organizeze o dezbatere în cadrul viitoarei sale sesiuni plenare din martie pe tema site-ului de Internet antieuropean şi antiimigraţie creat de partidul olandez PVV al lui Geert Wilders, la iniţiativa preşedintelui grupului PPE, Joseph Daul. Dezbaterea va avea loc la 13 martie la Strasbourg, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European. Ambasadorii din Olanda ai unui număr de 10 ţări din Europa Centrală şi de Est au trimis o scrisoare deschisă liderilor partidelor politice de la Haga pentru a protesta în legătură cu un site creat de formaţiunea antiimigraţie PVV pentru a strânge plângeri împotriva cetăţilor din statele respective. Liderul PVV Geert Wilders a spus ca reacţie la scrisoarea ambasadorilor că ‘este păcat’. Site-ul nu se concentrează pe anumite ţări, ci adună informaţii în legătură cu tulburarea ordinii publice şi presiunea asupra locurilor de muncă, a spus Wilders, citat de Volkskrant.
Comisarul european pentru justiţie Viviane Reding a declarat vineri seară că site-ul ‘este un apel deschis la intoleranţă’. “Site-ul PVV contravine în totalitate principiilor europene”, a precizat Reding. “În Europa, sprijinim libertatea. Sprijinim un continent liber unde cetăţenii pot circula, munci şi studia unde vor”, a spus Reding. Site-ul, lansat recent, le cere oamenilor să raporteze plângeri legate de imigranţi din Europa Centrală şi de Est în Olanda. “Aveţi probleme cu oameni din Europa Centrală şi de Est? V-aţi pierdut slujba în favoarea unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se scrie pe site. “Europa să ne slăbească”, a spus Wilders ca reacţie la declaraţia comisarului Reding. “Am avut peste 32.000 de rapoarte.

Ambasadorii din Olanda ai unui număr de 10 ţări din Europa Centrală şi de Est au trimis o scrisoare deschisă liderilor partidelor politice de la Haga pentru a protesta în legătură cu un site creat de formaţiunea antiimigraţie PVV pentru a strânge plângeri împotriva cetăţilor din statele respective.
Conform agenţiei poloneze de presă PAP, scrisoarea face apel la liderii formaţiunilor politice din Olanda să se distanţeze de această ‘iniţiativă regretabilă’. Ambasadorii ar urma să aducă marţi acest caz şi în atenţia parlamentarilor. Premierul polonez Donald Tusk este la curent cu acest caz, dar a precizat că opţiunile de proteste sunt limitate deoarece site-ul este iniţiativa unui politician, şi nu a guvernului, transmite Agerpres. Liderul PVV Geert Wilders a spus ca reacţie la scrisoarea ambasadorilor că ‘este păcat’. Site-ul nu se concentrează pe anumite ţări, ci adună informaţii în legătură cu tulburarea ordinii publice şi presiunea asupra locurilor de muncă, a spus Wilders, citat de Volkskrant.
Comisarul european pentru justiţie Viviane Reding a declarat vineri seară că site-ul ‘este un apel deschis la intoleranţă’. “Site-ul PVV contravine în totalitate principiilor europene”, a precizat Reding. “În Europa, sprijinim libertatea. Sprijinim un continent liber unde cetăţenii pot circula, munci şi studia unde vor”, a spus Reding.
Site-ul, lansat recent, le cere oamenilor să raporteze plângeri legate de imigranţi din Europa Centrală şi de Est în Olanda. “Aveţi probleme cu oameni din Europa Centrală şi de Est? V-aţi pierdut slujba în favoarea unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se scrie pe site. “Europa să ne slăbească”, a spus Wilders ca reacţie la declaraţia comisarului Reding. “Am avut peste 32.000 de rapoarte. Site-ul este un succes”, a precizat el. Dutchnews.nl notează totuşi că nu se ştie câte din aceste plângeri sunt reale.
Premierul olandez, Mark Rutte, a refuzat luni seară să-şi exprime o poziţie în legătură cu iniţiativa partidului PVV. ‘Nu ne vom exprima o poziţie, este vorba despre site-ul unui partid, nu site-ul guvernului’, a afirmat primul ministru olandez în faţa ziariştilor, cu ocazia unei deplasări în teritoriu.

Partidul extremist olandez al lui Geert Wilders recidivează. După ce, în luna ianuarie, cerea excluderea România şi Bulgariei din UE, mai nou, a lansat un site, prin intermediul căruia cetăţenii olandezi sunt îndemnaţi să se plângă de imigranţii din Estul Europei.
KARADENIZ PRESS aminteşte că, recent, în cadrul ultimei sesiuni plenare a Camerei Reprezentanţilor din Olanda, deputatul acestei formaţiuni, Ino van den Besselaar, s-a pronunţat în ceea ce priveşte poziţia guvernului privind libera circulaţie a lucrătorilor. El a subliniat că Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul 2007, în condiţiile în care nu au îndeplinit integral toate criteriile de aderare. Besselaar a subliniat că, dacă ar depinde de Partidul Libertăţii, Bulgaria şi România ar fi excluse fară întârziere.
Zilele acestea, partidul antiimigraţie PVV al lui Geert Wilders a lansat un site unde cetăţenii pot depune plângeri împotriva imigranţilor români, bulgari sau polonezi din Olanda. “Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se arată pe site-ul lansat de PVV. Site-ul prezintă titluri de ziar precum “Nu ar fi mai bine dacă ai pleca înapoi?” sau “Est-europenii, din ce în ce mai infractori”, relatează presa olandeză.
Acelaşi Ino van de Besselaar a declarat că scopul site-ului este să prezinte o imagine adecvată asupra “problemelor cauzate de cetăţenii central şi est-europeni în ceea ce priveşte infracţionalitatea, alcoolismul, consumul de droguri, aruncarea gunoiului şi prostituţia”. Rezultatele îi vor fi transmise ministrului Afacerilor Sociale, Henk Kamp.

Reacţii în România şi Polonia

“Ministerul Afacerilor Externe a transmis deja instrucţiuni Ambasadei României la Haga în vederea efectuării unor demersuri ferme pe lângă autorităţile olandeze pentru a exprima dezacordul puternic cu privire la lansarea de către partidul PVV din Olanda a unei pagini Internet, având caracter discriminatoriu la adresa lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv români. Acest demers include şi solicitarea ca autorităţile olandeze să adopte măsuri în consecinţă, având în vedere caracterul vădit discriminatoriu, care încalcă normele europene în vigoare”, se arată în poziţia Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.
De asemenea, potrivit presei, ambasada Poloniei din Olanda nu este mulţumită de această iniţiativă. “Iniţiativele de partid jignitoare nu contribuie la o discuţie calmă”, a declarat un purtător de cuvânt. Anul trecut, ambasadorul polonez în Olanda Janusz Stanczyk a apreciat că atitudinea faţă de persoanele din Europa de Est este “la limita discriminării”.

Liderul extremist olandez Geert Wilders ameninta coeziunea UE si NATO

Partidul Libertăţii din Olanda, formaţiune parlamentara de extremă dreaptă condusă de Geert Wilders, vrea excluderea imediată a Bulgariei şi României din Uniunea Europeană, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În cadrul ultimei sesiuni plenare a Camerei Reprezentanţilor din Olanda, deputatul acestei formaţiuni, Ino van den Besselaar, s-a pronunţat în ceea ce priveşte poziţia guvernului privind libera circulaţie a lucrătorilor. El a subliniat că Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul 2007, în condiţiile în care nu au îndeplinit integral toate criteriile de aderare.
Besselaar a subliniat că, dacă ar depinde de Partidul Libertăţii, Bulgaria şi România ar fi excluse fară întârziere, însă pentru asta nu există o majoritate în Parlamentul olandez. Deputatul a adăugat că România şi Bulgaria nu şi-au rezolvat problemele legate de crima organizată şi de corupţia din cele două ţări

Turcia, exclusă din NATO

Totodata, Partidul Libertăţii (PVV) a cerut anterior ministerelor de Externe şi al Apărării din Guvernul de la Haga să ia în cosiderare posibilitatea excluderii Turciei din Alianţa Nord-Atlantică, pe motiv că Ankara şi-a abandonat aliaţii, relateaza ziarul israelian Jerusalem Post, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Geert Wilders, preşedintele PVV, a treia formaţiune din Olanda, care susţine în parlament cabinetul minoritar de la Haga, şi adjunctul său, Wim Kortenoeven, au acuzat Turcia că şi-a părăsit aliaţii: Israelul, la începutul acestui an, şi recent, Franţa. Kortenoeven, un renumit specialist în Orientul Mijlociu şi autor al mai multor cărţi pe această temă, a explicat că, din moment ce Turcia şi-a abandonat aliaţii, ar fi o greşeală fatală ca armata turcă să joace un rol crucial în noul sistem de apărare antirachetă al NATO. La randul sau, seful departamentului pentru probleme militare al partidului, deputatul Marcial Hernandez, a pus, de asemenea, sub semnul întrebării încrederea pe care o prezintă Turcia ca stat membru NATO.
Reamintim ca Republica Turcia şi-a suspendat relaţiile cu Israelul în urma raidului desfăşurat de armata israeliană asupra unui convoi umanitar format din nave turceşti care se îndrepta spre Fâşia Gaza. Săptămâna trecută, guvernul de la Ankara a decis să suspende toate contactele oficiale şi relaţiile militare cu Franţa după ce Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului de la Paris, a decis că negarea genocidului armean devine infracţiune.

Flota militara argentiniana ameninta ramasitele imperiului colonial britanic

Argentina şi-a reiterat luni revendicările asupra Malvinelor (insulele Falkland) şi a chemat Marea Britanie să angajeze negocieri, cu ocazia celei de-a 179-a aniversări a prezenţei trupelor britanice în acest arhipelag situat la 500 de km de coastele argentiniene, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un comunicat al ministerului argentinian al Afacerilor externe, citat de AFP, Buenos Aires “reafirmă încă o dată drepturile inalienabile ale Argentinei asupra insulelor Malvine, Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, precum şi asupra zonelor maritime din jurul acestora, care sunt o parte integrantă din teritoriul naţional” argentinian.
Reamintim ca autoritatile de la Buenos Aires au obiceiul de a reînnoi revendicările sale asupra suveranităţii Malvinelor în fiecare an pe 3 ianuarie, data debarcării trupelor britanice în arhipelag în 1833. La randul sau, primul ministru britanic David Cameron, a declarat sambata ca  Marea Britanie nu va negocia niciodată suveranitatea Malvinelor (Falkland în engleză), revendicate de Argentina, cu excepţia cazului în care locuitorii lor doresc acest lucru. “Indiferent de dificultăţile cu care se confruntă Regatul Unit, dorinţa guvernului de a garanta securitatea şi prosperitatea teritoriilor de peste mări, dintre care insulele Falkland, rămâne deplină”, a declarat David Cameron, în mesajul său de Crăciun adresat locuitorilor acestor insule controlate din 1833 de Marea Britanie.

UE, amenintata de Chavez

Anterior, presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor si America de Sud, inclusiv insulele Falkland. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a  criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.

Ofensiva anti-britanica

Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.

Olanda nu şi-a schimbat poziţia privind extinderea Schengen prin aderarea României şi a Bulgariei. Ea îşi menţine toate argumentele prezentate şi aşteaptă raportul intermediar din februarie din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, a declarat marţi ministrul olandez al imigraţiei şi azilului Gerd Leers, înaintea începerii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, transmite Agerpres. ”Aici nu este vorba despre vânzarea de zarzavaturi (aluzie la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu privind zarzavaturile olandeze – n.red.), ci despre statul de drept şi lupta contra criminalităţii şi a corupţiei. Vrem să vedem progrese durabile şi că situaţia se ameliorează concret în aceste domenii. Nu sunt un inamic al României şi Bulgariei, sunt un prieten al Europei. Ceea ce doresc pentru cetăţenii europeni este ca ei să fie 100% siguri că niciun criminal şi corupţia nu vor interfera cu piaţa noastră internă. La asta se referă temerile noastre şi de asta am cerut calitate”, a spus Leers.
Deocamdată nu se ştie dacă dosarul extinderii Schengen se va afla pe agenda reuniunii de marţi a miniştrilor europeni de interne, însă dacă subiectul va fi abordat este de aşteptat doar o simplă trecere în revistă a poziţiilor deja cunoscute ale diferitelor părţi.
Olanda este singura ţară care încă blochează extinderea spaţiului Schengen, după ce Finlanda a anunţat, luna trecută, că va lua în considerare posibilitatea aderării României şi a Bulgariei în două etape (întâi cu graniţele aeriene şi maritime până la finalul lui martie 2012, iar apoi cu graniţele terestre după iulie anul viitor). Totuşi, autorităţile de la Helsinki au precizat că doresc să aştepte raportul intermediar din luna februarie elaborat de Comisia Europeană în cadrul MCV.

Premierul olandez Mark Rutte, dusman declarat al Romaniei si Bulgariei

Şeful guvernului de la Haga şi-ar fi amânat deplasarea pe care urma să o facă marţi în România, după ce guvernul bulgar a anulat în ultimul moment vizita oficială pe care Mark Rutte trebuia să o facă luni în Bulgaria, potrivit presei olandeze, care citează serviciul de presa al guvernului de la Haga. Un purtător de cuvânt al Ministerului bulgar de Externe a declarat că vizita era un “inconvenient”, din cauza “dezbaterii foarte dificile” care are loc la Sofia pe tema bugetului.
Biroul de presă al Guvernului olandez a informat că vizita anulată de Bulgaria îl incomoda foarte tare şi pe premierul olandez, din cauza programului foarte încărcat al acestuia. Cum vizita urma să fie parte a unei deplasări combinate în Bulgaria şi Romînia, şi vizita la Bucureşti a fost amânată, a menţionat sursa citată.

Relatii tensionate

Anularea vizitei de către Bulgaria intervine într-un moment tensionat în relaţia bilaterală, din cauza împotrivirii Olandei la propunerea de a permite aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Numai Finlanda a sprijinit poziţia Olandei, toate celelalte ţări membre UE fiind în favoarea extinderii spaţiului Schengen, reaminteşte Radio Olanda. Potrivit sursei citate, premierii (sic! – n.r.) României şi Bulgariei ar fi dorit să-i ceară explicaţii premierului olandez la summitul UE din 23 octombrie, dar întâlnirea nu a avut loc.
Guvernul olandez argumentează că cele două ţări, deşi sunt pregătite tehnic să intre în Schengen, se confruntă cu o corupţie endemică. Sursele oficiale citate au negat faptul că tensiunile dintre Olanda şi Bulgaria sunt motivul pentru care a fost anulată vizita premierului la Sofia, precizează Radio Olanda.

Explicatii stangace

Pe de altă parte, Ministerul bulgar de Externe a informat că vizita premierului Mark Rutte la Sofia, prevăzută iniţial pentru luni, a fost amânată, şi nu anulată. Vizita lui Rutte a fost amânată din cauza dezbaterii dificile pe care o are guvernul bulgar pe tema proiectului de buget pentru 2012, a declarat Vesela Cerneva, purtătoarea de cuvânt a MAE bulgar, citată de agenţia BGNES. Cerneva a subliniat că amânarea nu are nimic de-a face cu veto-ul oficial pe care Olanda l-a exercitat în privinţa aderării Bulgariei la Schengen. Ea a spus că va fi anunţată o nouă dată pentru vizita premierului olandez.
Premierul bulgar Boiko Borisov anunţase la 14 octombrie, după o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că premierul olandez Mark Rutte va face la sfârşitul lunii octombrie o vizită oficială la Sofia, pentru a discuta despre poziţia ţării sale privind aderarea Bulgariei la Schengen.

Experti olandezi pe frontiera romaneasca a UE

La rândul său, ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat la 12 octombrie la RFI că premierul Olandei vine în noiembrie la Bucureşti, ocazie ca partea română să-şi pledeze cauza pentru aderarea la Schengen, o soluţie de compromis evocată fiind prezenţa unor experţi olandezi la frontierele româneşti. Potrivit unor surse, propunerea ca experţii olandezi să urmărească activitatea la frontieră aparţine Bulgariei. Premierul olandez urma să-şi desfăşoare vizita în România la 1 noiembrie 2011.
În aprilie, şi ambasadoarea Olandei la Bucureşti, Tanya van Gool, anunţase, într-un discurs cu ocazia zilei naţionale, că şeful guvernului olandez, Mark Rutte, este aşteptat într-o vizită în România în a doua jumătate a anului.

Flota militara a Republicii Venezuela ameninta Uniunea Europeana

Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor, relateaza mass-media regionala, citand o scrisoare deschisa a liderului de la Caracas, adresata presei venezuelene. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a  criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.

Acuzatii cu repetitie

Liderul Venezuelei, Hugo Chavez, a mai solicitat anterior statelor Uniunii Europene acordarea independentei coloniilor europene din America Latina. In timpul unui recent interviu radiofonic acordat unui post de radio din Aruba (n.r.-posesiune latino-americana a Regatului Tarilor de Jos), Chavez a subliniat ca Venezuela va acorda o importanta asistenta economica noilor state din regiune. Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.

Ofensiva anti-britanica

Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.