Livrarile comerciale de gaze naturale prin cea de a doua conducta a gazoductului Nord Stream vor incepe in luna octombrie a acestui an, a declarat joi directorul general de la Gazprom, Aleksei Miller, in cursul unei intalniri cu prim-ministrul rus, Vladimir Putin. „In luna septembrie va incepe umplerea cu gaz tehnic a celei de a doua conducte, iar in octombrie vor putea incepe livrarile”, a declarat Aleksei Miller. Acesta a adaugat ca odata cu punerea in exploatare a gazoductului Nord Stream, rolul Ucraniei de coridor de tranzit al gazului rusesc spre Europa a scazut in mod semnificativ. Miercuri, consortiul Nord Stream AG a anuntat ca cea de a doua conducta a gazoductului Nord Stream, care leaga Rusia de Europa trecand pe sub Marea Baltica, a fost instalata in totalitate. Acest al doilea tub va permite dublarea capacitatilor gozoductului Nord Stream pana la 55 miliarde metri cubi pe an. De asemenea, Aleksei Miller a mai spus ca lucrarile la gazoductul South Stream, o alta conducta destinata sa faca legatura directa intre Rusia si Europa, vor demara in acest an, debutul livrarilor fiind programat pentru 2015. Directorul Gazprom a estimat ca in urmatorii sapte-opt ani Europa va avea nevoie de o cantitate suplimentara de 100 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Gazprom este cel mai mare producator mondial de gaze naturale, asigurand un sfert din necesarul de gaze naturale al Europei.

În Germania va fi dată în exploatare conducta de gaz Nord Stream, care este amenajată pe fundul Mării Baltice şi va lega Rusia de ţările din Europa de vest. Prin această conductă gazul va fi livrat în Germania, iar de acolo în alte state europene. La ceremonia consacrată dării în exploatare a conductei de gaz vor participa preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev, cancelarul Germaniei Angela Merkel şi reprezentanţii Olandei şi Franţei, care au participat la construirea Nord Stream. Gazoductul cu o lungime de 1224 km a fost inaugurat la 6 septembrie de premierul rus, la staţia de compresiune de la Portovaia, lângă Vîborg, la Marea Baltică. Atunci, în conductă a fost injectat gaz tehnic, o etapă cheie înainte de pomparea gazului natural destinat consumatorilor. Un prim tronson al conductei, care a fost terminat în mai, are capacitatea de 27.5 miliarde de metri cubi, iar până la sfârşitul lui 2012 se prevede finalizarea celui de-al doilea. Aleksei Miller a menţionat că s-au construit până acum peste 700 de kilometri din gazoduct, adică 60% din lungimea totală. Oficialul Gazprom a precizat că va fi efectuat un control de mediu la primul tronson, în cadrul unui program care va costa 40 de milioane de euro pe trei ani, şi a amintit că s-au cheltuit circa 100 milioane de euro pentru construcţia acestuia. Nord Stream urmează să permită transportul a 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Vîborg până în oraşul german Greifswald, trecând prin apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei. Acţiunile Nord Stream AG sunt deţinute de Gazprom (51%) şi companiile germane Wintershall Holding şi E.ON Ruhrgas, câte 15,5% fiecare, firma olandeză Gasunie şi cea franceză GDF Suez, câte 9% fiecare. Gazoductul, care ocoleşte Ucraina, Belarus, Polonia şi alte state de tranzit pentru gazele ruseşti exportate în Europa, ar putea fi finalizată în 2012. Nord Stream va fi capabilă să asigure livrări de gaze naturale suficiente pentru aprovizionarea a 26 de milioane de locuinţe în Europa, atunci când va ajunge la capacitate maximă, în 2012. Gazoductul reprezintă prima legătură directă între Europa Occidentală şi Rusia, care furnizează aproximativ 25% din gazul folosit în UE.

Rusia va incepe sa bage gaz in gazoductul spre Germania denumit Nord Stream. Primele livrari de gaz rus via Nord Stream vor ajunge in Germania la sfarsitul lunii octombrie sau inceputul lunii noiembrie, a anuntat marti, la Nijni Novgorod, directorul proiectului Nord Stream AG, Henning Kothe. “Procedura de injectare a gazul tehnologic (necesar pentru a face presiune in gazoduct – n.r) a fost lansata in septembrie. Presiunea trebuie sa ajunga la 70 de bari pentru ca gazul sa ajunga in Germania. Estimam ca acest lucru se va intampla la sfarsitul lui octombrie sau inceputul lui noiembrie”, a spus Kothe, citat de RIA Novosti. Potrivit lui Vladimir Markin, presedintele Grupului metalurgic unificat rus, care furnizeaza conducte pentru Nord Stream, Germania va primi primele livrari de gaz via Nord Stream in 8 septembrie. Gazoductul Nord Stream leaga orasul rus Vybord de orasul german Greifswald. Conducta trece prin apele teritoriale si zonele economice exclusive ale Danemarcei, Suediei, Finlandei, Rusiei si Germaniei. Sistemul va cuprinde doua conducte, cu o lungime de 1.220 de kilometri si o capacitate anuala de 27,5 miliarde de metri cubi fiecare. Cea de a doua conducta va fi data in folosinta in 2012. in iulie, premierul rus Vladimir Putin a declarat ca Rusia ar putea construi si o a treia conducta in cadrul Nord Stream. La proiectul Nord Stream participa Gazprom, companiile germane Wintershall Holding si E.ON Ruhrgas, cea olandeza Gasunie si cea franceza GDF Suez.

Rusia se teme ca planurile UE de a liberaliza piata energiei submineaza investitiile ruse in aceste sector, inclusiv dezvoltarea celei de-a doua faze a proiectului de gaze naturale Nord Stream. Afirmatia ii apartine vicepresedintelui Dumei de Stat ruse Valery Yazev si a fost facuta, luni, in plen. “Nord Stream va efectua livrari pilot catre Germania, in conditiile in care prima conducta a gazoductului a devenit o certitudine. Constructia celei de-a doua conducte a fost suspendata deoarece aceasta si-a pierdut atractivitatea”, a afirmat Yazev, care ocupa totodata functia de presedinte al Societatii Ruse a Gazelor Naturale.  Yazev a mai adaugat ca premierul rus, Vladimir Putin, va discuta cu oficialii europeni despre probleme energetice cu ocazia vizitei pe care o va efectua joi la Bruxelles. “Am prezentat propunerile noastre comisiei ruse care se ocupa cu dialogul cu Comisia Europeana pe teme energetice. Una dintre cele mai importante propuneri este ca investitiile ruse deja efectuate sa fie protejate”, a completat Yazev.

Inlesniri pentru Uniunea, greutati pentru Rusia

Legile destinate liberalizarii pietei energiei din UE vizeaza incurajarea competitiei prin desfiintarea monopolurilor din domeniul electricitatii si gazelor naturale pentru a permite companiilor mai mici sa-si asigure usor accesul la infrastructura. Legile limiteaza, astfel, infrastructura detinuta de furnizorii de gaze naturale. Nord Stream este dezvoltat de Gazprom in parteneriat cu mai multe companii vest-europene, printre care E.ON si GDF Suez. Proiectul vizeaza transportul de gaze naturale rusesti catre statele din vestul Europei, ocolind tari de tranzit traditionale precum Ucraina si Belarus. Un alt proiect important dezvoltat de Rusia in Europa este South Stream, gazoduct prin care ar urma sa fie transportate gaze naturale spre Europa pe sub Marea Neagra, prin Bulgaria. Acest gazoduct concureaza Nabucco, investitie evaluata la 7,9 miliarde euro, care va alimenta pietele din Europa cu gaze naturale din regiunea Caspica si Orientul Mijlociu. Proiectul, cu o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, este derulat de un consortiu format din companiile Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), MOL (Ungaria), OMV (Austria), RWE (Germania), Transgaz (Romania).

Gazprom, beneficiarul liberalizarilor interne

Gigantul energetic rus Gazprom va obtine in intervalul 2011-2013 venituri suplimentare de 24 miliarde de dolari, in urma liberalizarii preturilor gazelor pentru consumatorii industriali din Rusia, transmite RIA Novosti. Grupul anticipeaza ca aceste venituri vor fi mai mari decât taxa pe extractia de minerale, care a crescut in acest an la 237 de ruble pentru o mie de metri cubi, de la 147 ruble in 2006. Din 2012, aceasta taxa va urca la 251 ruble, urmând ca in 2013 sa ajunga la 265 de ruble. In urma acestor majorari, taxele platite de Gazprom vor creste cu 1,6 miliarde de dolari in acest an si cu circa 4,3 miliarde de ruble in 2012-2013. Operatiunile Gazprom pe piata din Rusia au fost intotdeauna in pierdere, 2009 fiind primul an in care grupul a obtinut un profit, de 70 de miliarde de ruble.

Presedintele rus Medvedev a dat startul la Nord Stream

Grupul rus Gazprom a început lucrările de construcţie a gazoductului Nord Stream, proiectat pentru a transporta gaze naturale din Rusia spre Europa de Vest, pe sub Marea Baltică, relateaza surse din interiorul concernului Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Gazoductul, format din două conducte, va transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an către statele din vestul Europei, ocolind ţări de tranzit tradiţionale precum Ucraina şi Belarus.
Operatorul gazoductului, Nord Stream AG, a anunţat în martie că a asigurat fonduri de aproape patru miliarde de euro pentru proiect, suma acoperind 70% din necesarul de finanţare a primei faze. Cheltuielile rămase vor fi suportate de acţionarii Nord Stream, respectiv Gazprom (cu o participaţie de 51% ), grupurile germane BASF/Winterhshall şi E.ON Ruhrgas (ambele cu câte 20% din proiect) şi compania energetică olandeză Gasunie (9%).
Confom mass-media rusa, primele livrări de gaze ar urma să fie efectuate în 2011, Moscova si Berlin semnand, în 2005, un angajament pentru dezvoltarea gazoductului. Nord Stream AG a modificat ruta iniţială a conductelor din cauza îngrijorărilor statelor baltice legate de impactul proiectului asupra mediului înconjurător, fara insa a diminua criticile la adresa acestuia. Ruta finală trece prin apele teritoariale şi zonele economice exclusive ale Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei, evitând Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia.

Filiera poloneza

Polonia ar putea deveni un important furnizor de gaz pentru statele Uniunii Europene, acoperindu-si in acelasi timp intreaga cerere de gaz pe plan intern, aici fiind descoperit un zacamant de gaz de sist, comparabil ca marime cu cel din regiunea rusa Iujno-Tombeisk, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Exploatarea zacamantului recent descoperit va incepe in luna mai 2010, prin implicarea companiei americane ConocoPhillips. Daca imensa capacitate a acestui zacamant va fi confirmata de experti internationali, rezervele totale ale gazului din UE vor creste cu peste 47%. Expertii, citati de mass-media rusa, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, considera ca proiectele europene privind extractiile gazului de sist ar putea deveni in urmatorii zece ani o mare amenintare pentru Gazprom.

Nabucco, detronat de Nord Stream

Premierul rus Vladimir Putin a confirmat anterior ca gazoductul Nord Stream, care va lega Federatia Rusa de Germania, traversand Marea Baltica, urmeaza sa fie operational din 2011, relata anterior agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Lucrarile vor incepe in aprilie. La sfarsitul lui 2011, gazoductul va fi gata”, a afirmat premierul rus in cadrul unei recente intalniri cu omologul sau suedez Fredrik Reinfeldt, aflat intr-o vizita oficiala la Moscova. Reamintim ca Suedia si Finlanda, state membre ale UE, sustinute de organizatiile ecologiste internationale, si-au exprimat ingrijorarea fata de posibilele amenintari ecologice pe care le implica construirea gazoductului. Ulterior, toate statele pe teritoriul carora va trece conducta si-au dat acordul pentru realizarea lucrarilor necesare.

Finantare internationala

Concernul Nord Stream a aprobat finantarea de 3,9 miliarde de euro pentru demararea lucrarilor de constructie la gazoductul pe sub Marea Baltica, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor oficiale citate, banii vor veni de la 26 de banci, cu garantii pentru 80% din credit de la agentii din Italia si Germania. Directorul financiar al concernului Nord Stream, Paul Corcoran, a declarat ca acum exista toate conditiile pentru demararea lucrarilor luna viitoare.
Gazoductul Nord Stream, in lungime de 1200 kilometri si cu o capacitate proiectata de pana la 55 miliarde de metri cubi de gaze pe an, va face legatura pe sub Marea Baltica intre portul rus Viborg si portul german Greifswald, trecand prin apele teritoriale ale Danemarcei, Suediei, Germaniei, Finlandei si Rusiei. Una din principalele mize politice este ocolirea de catre gazul rusesc a Ucrainei, tara de tranzit cu care au aparut in 2006 si 2009 conflicte dure, soldate cu oprirea temporara a tranzitului de gaze catre consumatorii europeni.
Finantarea obtinuta pana in acest moment reprezinta 70% din costurile primei faze a proiectului, care trebuie realizata pana la sfarsitul lui 2010 si sa faca gazoductul functional la jumatate din capacitate. Restul costurilor (aproximativ 800 milioane euro) urmeaza a fi asigurati de actionarii Nord Stream – Gazprom, BASF/Winterhshall, E.ON Ruhrgas (Germania) si Gasunie (Olanda). Concernul ruso-german Nord Stream spera sa obtina pana la sfarsitul lui 2010 finantarea pentru a doua faza a proiectului, mai adauga mass-media internationala.
Gazoductul baltic este considerat concurent direct al omologului sau Nabucco, proiect european la care este asociată şi România, şi care ar urma să permită transportarea din 2014 a aproximativ 30 de miliarde metri cubi de gaz pe an, ocolind Federatia Rusa, Ucraina si Belarus. Conform proiectului, printre potentialii furnizori ae afla Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, precum si Republica Islamica Iran.

Refuz rus

Reamintim ca recent, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat ca Rusia nu este interesata de participarea la constructia gazoductului Nabucco. “Nabucco nu prezinta pentru noi niciun interes si cei care care sunt implicati direct in respectivul proiect ar trebui sa-si calculeze posibilitatile”, a adaugat Lavrov, citat de RIA Novosti. Declaratia oficialului rus vine pe fondul unor opinii formulate de politiceni din Occident care au invocat recent posibilitatea aderarii Rusiei la acest proiect si a combinarii unei parti a traseului conductei Nabucco cu South Stream, un proiect de gazoduct initiat de Gazprom si Eni care vizeaza transportarea de gaze din Rusia spre Europa prin Marea Neagra, ocolind Ucraina. Nabucco, un proiect al Uniunii Europene, conceput pentru a diminua dependenta de gazele rusesti, ar urma sa transporte gaze din regiunea Marii Caspice spre Europa prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria.

Capacitate în exces

Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, capacitatea excedentară pentru transportul gazelor prin conducte sau a terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) va ajunge la nivel global la 250 de miliarde de metri cubi până în 2015 din cauza cererii scăzute. Aceasta înseamnă o majorare de patru ori a capacităţii excedentare existente în 2007. Din cauza competiţiei acerbe de pe piaţă, unii dintre clienţii importanţi ai Gazprom, printre care E.ON şi Eni din Italia s-au văzut în imposibilitatea de a vinde peste preţul negociat anterior cu partea rusă. Odată cu înfiinţarea mai multor burse de gaze şi cantităţi mari oferite pe piaţa spot, concurenţa a crescut foarte mult în acest sector. Mass-media de specialitate a atras atenţia că pentru a fi profitabil, Nord Stream trebuie să dea dovadă de flexibilitate cu principalii săi clienţi.

Comisarul european pentru Energie, Gunther Oetttinger, noul cruciat impotriva Nabucco

Gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana, a declarat comisarul european pentru energie Günther Oettinger intr-un interviu pentru mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.

Conferinta internationala

Reamintim ca Uniunea Europeana a deblocat recent 200 de milioane de euro pentru acest proiect al carui deviz initial este estimat la 8 miliarde de euro.
Comisarul european conteaza pe o conferinta internationala, programata pentru luna iulie 2010 la Ankara, pentru a fi rezolvate ultimele neintelegeri. Conferinta va reuni tarile furnizoare, tarile de tranzit, bancile si companiile implicate in construirea gazoductului, OMV din Austria, RWE din Germania, MOL din Ungaria, Transgaz din Romania, Bulgargaz din Bulgaria si BOTAS din Turcia. “Raman de depasit numeroase probleme, dar sansele de reusita sunt in prezent de peste 60%”, estimeaza Günther Oettinger.
Deocamdata, Comisia se concentreaza asupra altor proiecte de gazoducte, toate depinzand de Rusia. Prioritar este gazoductul baltic Nord Stream, care ar urma sa fie terminat in doi ani, potrivit lui Günther Oettinger. Cel de-al doilea este reconditionarea gazoductului central care, din timpul perioadei sovietice, leaga Rusia de Austria, prin Ucraina. Lucrararile ar trebui sa se incheie in 2013. Urmeaza apoi South Stream, proiect caruia “Europa nu are niciun motiv sa se impotriveasca”, dupa cum spune comisarul german.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

Declaratii confuze

Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa şi va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat  Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite şi constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc,  şi treptat vor creşte pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se ştie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia şi Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul şi-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.

Comisar anti-Nabucco

Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.

Triunghi energetic amoros

Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.

Independenta spre ratare

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Gazoductul Nord Stream, finantat pe jumatate

Premierul rus Vladimir Putin a confirmat ca gazoductul Nord Stream, care va lega Federatia Rusa de Germania, traversand Marea Baltica, urmeaza sa fie operational din 2011, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Lucrarile vor incepe in aprilie. La sfarsitul lui 2011, gazoductul va fi gata”, a afirmat premierul rus in cadrul unei recente intalniri cu omologul sau suedez Fredrik Reinfeldt, aflat intr-o vizita oficiala la Moscova. Anterior, Suedia si Finlanda, sustinute de organizatiile ecologiste internationale, si-au exprimat ingrijorarea fata de posibilele amenintari ecologice pe care le implica construirea gazoductului. Ulterior, toate statele pe teritoriul carora va trece conducta si-au dat acordul pentru realizarea lucrarilor necesare.

Finantare internationala

Concernul Nord Stream a aprobat finantarea de 3,9 miliarde de euro pentru demararea lucrarilor de constructie la gazoductul pe sub Marea Baltica, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor oficiale citate, banii vor veni de la 26 de banci, cu garantii pentru 80% din credit de la agentii din Italia si Germania. Directorul financiar al concernului Nord Stream, Paul Corcoran, a declarat ca acum exista toate conditiile pentru demararea lucrarilor luna viitoare.
Gazoductul Nord Stream, in lungime de 1200 kilometri si cu o capacitate proiectata de pana la 55 miliarde de metri cubi de gaze pe an, va face legatura pe sub Marea Baltica intre portul rus Viborg si portul german Greifswald, trecand prin apele teritoriale ale Danemarcei, Suediei, Germaniei, Finlandei si Rusiei. Una din principalele mize politice este ocolirea de catre gazul rusesc a Ucrainei, tara de tranzit cu care au aparut in 2006 si 2009 conflicte dure, soldate cu oprirea temporara a tranzitului de gaze catre consumatorii europeni.
Finantarea obtinuta pana in acest moment reprezinta 70% din costurile primei faze a proiectului, care trebuie realizata pana la sfarsitul lui 2010 si sa faca gazoductul functional la jumatate din capacitate. Restul costurilor (aproximativ 800 milioane euro) urmeaza a fi asigurati de actionarii Nord Stream – Gazprom, BASF/Winterhshall, E.ON Ruhrgas (Germania) si Gasunie (Olanda). Concernul ruso-german Nord Stream spera sa obtina pana la sfarsitul lui 2010 finantarea pentru a doua faza a proiectului, mai adauga mass-media internationala.
Gazoductul baltic este considerat concurent direct al omologului sau Nabucco, proiect european la care este asociată şi România, şi care ar urma să permită transportarea din 2014 a aproximativ 30 de miliarde metri cubi de gaz pe an, ocolind Federatia Rusa, Ucraina si Belarus. Conform proiectului, printre potentialii furnizori ae afla Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, precum si Republica Islamica Iran.

Refuz rus

Reamintim ca recent, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat ca Rusia nu este interesata de participarea la constructia gazoductului Nabucco. “Nabucco nu prezinta pentru noi niciun interes si cei care care sunt implicati direct in respectivul proiect ar trebui sa-si calculeze posibilitatile”, a adaugat Lavrov, citat de RIA Novosti. Declaratia oficialului rus vine pe fondul unor opinii formulate de politiceni din Occident care au invocat recent posibilitatea aderarii Rusiei la acest proiect si a combinarii unei parti a traseului conductei Nabucco cu South Stream, un proiect de gazoduct initiat de Gazprom si Eni care vizeaza transportarea de gaze din Rusia spre Europa prin Marea Neagra, ocolind Ucraina. Nabucco, un proiect al Uniunii Europene, conceput pentru a diminua dependenta de gazele rusesti, ar urma sa transporte gaze din regiunea Marii Caspice spre Europa prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria.