Tragedia masacrului de la Katyn unde peste 20.000 de polonezi au fost executati cu sange rece de catre NKVD-ul sovietic nu se va finaliza, se pare, doar cu scuzele Rusiei si recunoasterea acestui genocid. Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) analizeaza in prezent plangerile depuse de cetateni polonezi impotriva autoritatilor ruse, cu privire la unele nereguli in cadrul investigatiei Moscovei asupra masacrului de la Katin, in al Doilea Razboi Mondial, potrivit Radio Polonia. Hotararea CEDO este considerata de familiile victimelor masacrului un progres. Sase plangeri diferite au fost depuse, la Strasbourg, din 2007 incoace, atat individual, cat si de grupuri, precizeaza postul de radio. Acuzatiile-cheie privesc investigatia rusa, care a fost intrerupta in 2004, ca ineficienta, dar si faptul ca familiile victimelor au fost tratate in mod degradant. Desi Asociatia Familiilor Victimelor de la Katin a adoptat o rezolutie, in 2008, prin care stabileste ca nu vor fi cerute despagubiri materiale, pozitie reafirmata in 2010, familiile fac presiuni cu privire la mai multe lucruri, inclusiv reabilitarea completa a celor executati. Potrivit legislatiei ruse, pentru indepartarea oricarei pete de pe onoarea acestora, sunt necesare procese, dar care se aplica, de obicei, celor condamnati pe nederept de justitie.

Fara reabilitare

Insa, autoritatile ruse au blocat procesul de reabilitare, pentru ca, in mod tehnic, cei 22.500 de cetateni polonezi, majoritatea ofiteri in rezerva, au fost executati fara proces. “Sunt fericit ca s-a luat aceasta hotarare”, a declarat Ireneusz Kaminski, avocatul care i-a reprezentat pe polonezi la Strasbourg in ultimii ani. “Acest lucru inseamna ca, acum, trebuie doar sa avem rabdare, pana se pronunta verdictul”, a adaugat avocatul. In opinia sa, se intampla “extrem de rar” ca CEDO sa duca un caz atat de departe, fara ca, ulterior, sa nu hotarasca in favoarea celor care au depus plangerea. In februarie, ambasadorul rus la Varsovia, Aleksandr Alekseiev, a declarat ca Moscova va reabilita victimele masacrului de la Katin. Insa, un purtator de cuvant al urmasilor acestora a declarat ca experienta lor ii determina pe polonezi sa fie “sceptici si prudenti fata de asemenea informatii”. Potrivit datelor oficiale, peste 20.000 de ofiteri polonezi au fost ucisi de NKVD (politia politica a lui Iosif Stalin), in 1940. Executiile au avut loc in diverse zone din Rusia, Ucraina si Belarus, insa cel mai mare masacru a fost in padurea Katyn, in apropiere de Smolensk. La 70 de ani de la aceasta tragedie, toata elita poloneza, inclusiv presedintele Lech Kaczynski , si-a pierdut viata in urma unui tragic accident de avion considerat de multi experti ca a s-a produs cu aportul indirect sau direct al Rusiei.

Seful SIS Mihai Gheorghe a anuntat, marti, declasificarea si trimiterea la Arhiva Nationala pentru a fi puse la dispozitia publicului primele 5.000 de dosare dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice de catre instantele extrajudiciare ale RASSM, instantele judiciare ale RSS Moldovenesti, in perioada anilor 1920 – 1951. Reamintim ca directorul SIS este incadrat in domeniul informatiilor inca din 1978 atunci cand si-a satisfacut studiile la Comitetului de securitate de stat al fostei URSS la Minsk pentru ca mai apoi, in 1985, sa fie absolvent al facultatii care pregatea cadre de conducere pentru KGB. Gheorghe Mihai activeaza in SIS incepand cu anul 1998, iar in anul 2007 a fost trimis in rezerva pentru a fi reactivat odata cu venirea la putere a AIE si schimbarea sa cu fostul sef al SIS, nepotul lui Voronin, Artur Resetnicov. Odata cu declasificarea acestor dosare persoanele care au fost supuse represiunilor politice, rude ale acestora, precum si experti interesati, pot consulta aceste materiale, informeaza Unimedia.md.

Liber de la Ghimpu

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, prezent la procesul de transmitere a dosarelor a declarat ca aceasta decizie nu este una electorala ci vine ca un raspuns la numeroasele adresari ale cetatenilor, care solicitau dreptul de a avea acces liber la aceste dosare si se inscrie in prevederile art. 34 din Constitutie, care ofera cetateanului accesul liber la informatie. “Transmiterea dosarelor catre Arhiva Nationala urmareste un singur scop, developarea crimelor comunismului. Cred ca a sosit momentul sa incheiem conturile cu trecutul nostru totalitar si sa privim in viitor. Nu avem dreptul sa uitam”, a mai adaugat Ghimpu. Potrivit directorul SIS, se vor transmite si alte dosare: procesele verbale ale Troicii speciale a NKVD a RASSM pe anii 1937-1938; sentintele de executare a persoanelor condamnate de catre Consfatuirea speciala la pedeapsa capitala; materialele privind deportarea basarabenilor – operatia Iug 1949 si operatia Sever 1951.

Declasificari masive

Unimedia mai anunta ca urmatoarea transa de declasificari si transmitere catre Arhiva Nationala va avea loc pe 16 noiembrie, cand vor fi transmise si cele circa 130 mii de dosare din depozitele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne. Pe viitor vor fi transmise catre Arhiva Nationala circa 48 mii dosare, intentare asupra persoanelor trecute prin Centrul de Triere si filtrare din Chisinau, care in realitate, spune Mihai Ghimpu, a fost un mini-GULAG al organelor securitatii. Amintim ca Depozitul de Stat al SIS, a fost creat in baza art.22 al Legii Fondului Arhivistic al Republicii Moldova din 22 ianuarie 1992 si numara circa 80 000 dosare. In temeiul articolelor cu tenta politica au fost condamante 31 677 persoane, dintre care 5 500 la pedeapsa capitala, 2 800 persoane au decedat in locurile de privatiune de libertate, completeaza Unimedia.md.

Presedintele rus Dmitri Medvedev a ordonat, miercuri, conducerii Arhivelor de Stat ale Rusiei (Rosarhiv), desecretizarea si publicarea a unei serii de documente privind masacrul de la Katyn, tragedie in urma careia circa 22.000 de ofiteri polonezi au fost ucisi, in 1940, de catre politia politica a lui Stalin, NKVD. Numai astazi s-au inregistrat circa 600.000 de accesari simultane. In prezent, este aproape imposibil de accesat. “Din ordinul presedintelui Federatiei Ruse, este pentru prima data cand sunt publicate copii dupa documentele originale despre Katyn, care au fost pastrate pana acum in arhiva de stat”, a declarat seful Arhivei Federale Ruse, Andrei Artizov, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a precizat ca este vorba de documente importante din dosarul nr 1, care s-au pastrat in arhiva secreta a Biroului politic al comitetului central al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Printre documentele postate pe internet figureaza si nota lui Lavrenti Beria, seful NKVD, in care acesta propune executarea ofiterilor polonezi arestati. “Sunt inca oameni care au indoieli in privinta documentelor despre Katyn, crezand ca acestea sunt falsificate, ca aceste documente au fost intocmite la ordin si ca nu a avut loc niciun masacru al ofiterilor polonezi, ca ei au fost executati de nemti. Din aceasta cauza, s-a luat decizia de a posta pe site-ul oficial al Arhivei Federale de Stat copii electronice dupa documentele originale care sa pastreaza la noi in arhiva de stat rusa a istoriei social-politice”, a explicat Andrei Artiozov. In aprilie-mai 1940, in padurea de la Katyn de langa Smolensk, in vestul Rusiei, au fost ucisi aproximativ 22.000 de ofiteri polonezi, care se aflau inchisi in diferite lagare ale politiei secrete a lui Stalin (NKVD). Pret de 50 de ani, URSS a aruncat asupra Germaniei naziste responsabilitatea pentru masacrul ofiterilor polonezi, si abia in 1990 Mihail Gorbaciov a recunoscut culpabilitatea Moscovei. Varsovia a insistat de mult asupra desecretizarii tuturor documentelor din arhivele secrete ruse legate de Katyn, insa solicitarile Poloniei au inceput sa fie luate in seama dupa catastrofa aviatica din 10 aprilie de la Smolensk, in vestul Rusiei, in care si-au pierdut viata 96 de persoane din elita politica si militara poloneza, intre care presedintele Lech Kaczynski. La 7 aprilie, premierul rus Vladimir Putin, aflat la Katyn, impreuna cu omologul sau polonez Donald Tusk, declara ca nu exista niciun fel de justificari pentru crimele staliniste. “Aceste crime nu pot fi justicate, in tara noastra a fost data o apreciere politica clara, morala atrocitatilor regimului totalitar si aceasta apreciere nu va fi revizuita”, sublinia Vladimir Putin.

Lista belarusa

Polonia a solicitat insistent in ultimul timp Moscovei publicarea partii lipsa din dosarul executiilor in masa ale ofiterilor polonezi pe teritoriul URSS si anume “Lista belarusa”, relateaza postul Radio Liberty. “Lista belarusa” contine numele a aproximativ 4.000 de ofiteri polonezi care se presupune ca au fost executati in Belarus, pe baza unei decizii a Biroului Politic al PC(b) din 1940. Cei peste 20.000 de ofiteri polonezi executati fara proces si sentinta, au fost asasinati la Katyn (regiunea Smolensk, vestul Rusiei), Mednoe (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei), precum si la Harkov (Ucraina). La 3 martie 1959, Aleksandr Selepin, seful KGB, oferise detalii complete in legatura cu numarul celor executati in masacrul polonez, intr-un memorandum secret adresat secretarului general al CC al PCUS, Nikita Hrusciov. Potrivit cifrelor oferite de arhivele sovietice, numarul total al mortilor a fost de 21,857 morti, dar date concrete nu se stiu decat dupa cum urmeaza: 4.421 de militari polonezi ucisi in padurea Katyn (regiunea Smolensk), 2.820 in lagarul Starobelsk (langa Harkov-Ucraina), 7.305 in alte lagare si prizonieri in vestul Ucrainei si in vestul Belarus.