Georgia şi Polonia şi-au reînnoit planul de cooperare bilaterală în domeniul securităţii, ce ia în calcul noi ameninţări şi provocări globale şi regionale.
Documentul a fost semnat la Tbilisi de secretarul Consiliului Georgian al Securităţii Naţionale Ghiorghi Bokeria şi de şeful Biroului Polonez al Securităţii Naţionale Stanislaw Koziej. Planul trasează liniile cooperării bilaterale georgiano-poloneze în domeniul securităţii, cu accent pe schimbul de date şi experienţă. De asemenea, planul prevede şi organizarea de evenimente şi exerciţii militare comune. După semnarea acordului, Koziej a lăudat implicarea Georgiei în misiunile NATO şi UE din întreaga lume şi a reiterat sprijinul ţării sale pentru aspiraţiile georgiene în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică.
Georgia a început să îşi negocieze aderarea la NATO în 2006, când a semnat aşa-numitul Dialog Intensificat asupra problemelor de aderare. În aprilie 2008, în timpul Summitului NATO de la Bucureşti, Georgia şi Ucraina au primit undă verde pentru aderarea la NATO, cu condiţia efectuării de reforme militare şi politice.
Georgia a fost desemnată ţară aspirantă la NATO într-un document publicat de alianţă în decembrie la Bruxelles. Pe de altă parte, Rusia, care a câştigat un război-fulger, a cărui miză a fost Osetia de Sud, împotriva Georgiei în 2008, s-a opus demersului Tbilisi de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice, în contextul în care Moscova se teme de expansiunea acesteia din urmă până în apropierea graniţelor ruseşti.

Comandamentul Armatei SUA în Europa doreşte să continue dinamica ascendentă a relaţiilor cu Armata Naţională şi se va preocupa să creeze în viitor noi punţi pentru fortificarea acestei legături, a declarat miercuri, la Chişinău, comandantul Armatei SUA în Europa, generalul-locotenent Mark Hertling.
„Armata Naţională poate conta pe sprijinul Comandamentului European al SUA. Avem o deschidere specială pentru Moldova şi suntem gata să dezvoltăm acest parteneriat cu Armata Naţională”, a afirmat generalul-locotenent Mark Hertling, în cadrul întâlnirii cu ministrul Apărării Vitalie Marinuţa. În cadrul întrevederii, părţile au abordat aspecte ale cooperării militare bilaterale şi au făcut un schimb de opinii pe domenii de interes reciproc. Ministrul Apărării a declarat că SUA s-au dovedit a fi unul din cei mai fideli parteneri ai Ministerului Apărării, iar asistenţa oferită Armatei Naţionale, inclusiv prin intermediul Comandamentului Armatei SUA în Europa,  este foarte apreciată de conducerea statului.
„Asistenţa continuă de care am beneficiat din partea colegilor americani s-a materializat prin diverse programe de asistenţă tehnică şi de instruire militară, care au impulsionat reforma iniţiată de Ministerul Apărării în sectorul de apărare”, a accentuat ministrul Apărării. „Discuţiile pe care le-am avut astăzi cu Comandantul Armatei SUA în Europa, denotă o dată în plus că în vreme de criză, pe dimensiunea de cooperare bilaterală se deschid noi oportunităţi, iar capacitatea de a lucra în parteneriate rămâne a fi foarte actuală”.
De asemenea, , în cursul vizitei la Ministerul Apărării, generalul-locotenent Mark Hertling, i-a înmânat ministrului Apărării o distincţie militară americană şi un certificat de onoare. Medalia „The Meretorious Service Medal” i-a fost oferită ministrului Apărării pentru serviciul deosebit în perioada anilor 2005 – 2006, în calitate de ofiţer pentru planificare politico-militară strategică în cadrul Comandamentului Central al Statelor Unite.

Republica Moldova, importantă pentru NATO

La sfarsitul lunii martie, premierul Republicii Moldova s-a întâlnit, la Cartierul General al NATO, cu Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. “Parteneriatul nostru cu Moldova este important. Şi dorim să aducem dialogul nostru politic şi cooperarea practică la un nou nivel”, a declarat Rasmussen, în timpul conferinţei comune de presă. “Participarea premierului Vlad Filat la lucrările Reuniunii Consiliului Alianţei Nord-Atlantice a constituit un prilej bun pentru a discuta mai multe aspecte de interes comun, inclusiv modul în care NATO poate sprijini Republica Moldova în promovarea reformelor”, a mai spus Anders Fogh Rasmussen.
“Vedem colaborarea noastră ca una distinctă, autonomă şi indispensabilă pentru atingerea standardelor democratice europene şi dezvoltarea capacităţilor ţării de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii internaţionale. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu este un obstacol în calea cooperării ţării cu NATO“, a afirmat , la rândul său, Vlad Filat. Premierul Republcii Moldova a declarat că ţara sa doreşte extinderea relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică. “Noi optăm pentru extinderea dialogului politic şi cooperării practice cu NATO în multiple domenii prevăzute de Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului, Plan care a fost actualizat în anul 2010. Privim IPAP ca un instrument indispensabil pentru reformele democratice prin care trece Republica Moldova“, a declarat Vlad Filat.
Filat a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a continua cooperarea eficientă cu NATO şi de a reafirma calitatea de partener credibil european. “Scopul nostru final este transformarea Republicii Moldova dintr-un consumator într-un furnizor al securităţii şi stabilităţii regionale, cu asistenţa partenerilor noştri internaţionali”, a continuat Filat.

Amplificarea relaţiilor cu SUA

În luna septembrie 2011,  ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, şi William H. Moser, ambasadorul SUA, au discutat despre relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii în diferite domenii, inclusiv cel militar. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii asupra stadiului relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, exprimându-şi convingerea că există toate premisele pentru amplificarea acestora în condiţii reciproc avantajoase. Ministrul Marinuţa a mulţumit guvernului SUA pentru susţinerea acordată MAp la realizarea diferitor programe de modernizare a Armatei Naţionale, oferirea burselor de studii pentru militarii moldoveni în instituţiile de învăţământ din SUA, implementarea proiectelor comune în beneficiul întregii societăţi moldoveneşti. Vitalie Marinuţa l-a felicitat pe William H. Moser cu numirea acestuia în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova, exprimîndu-şi convingerea că colaborarea dintre cele două state va fi în continuarea fructuoasă şi reciproc avantajoasă. La rândul său, Ambasadorul William H. Moser, a reiterat că ţara sa susţine în continuare aspiraţiile reformatoare ale poporului Republicii Moldova, specificând disponibilitatea SUA de a rămâne un partener credibil şi pe viitor. Oficialul american s-a mai arătat convins de utilitatea domeniilor de colaborare dintre ministerele apărării ale Moldovei şi SUA.

Summit-ul NATO, ignorat de presedintele rus Vladimir Putin

Statele Unite ale Americii nu se pregătesc pentru desfăşurarea unei şedinţe a Consiliului Rusia – NATO în cadrul summitului Alianţei din 20-21 mai 2012 de la Chicago, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Victoria Nuland, citată de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, părţile americană şi rusă au afirmat că nu văd niciun motiv pentru organizarea unei astfel de întâlniri din cauză că poziţiile celor două părţi asupra unor probleme, inclusiv asupra scutului antirachetă, sunt în continuare ireconciliabile. Totodata, surse diplomatice de la Moscova au declarat ca rămâne deschisă problema nivelului de participare a Rusiei la summitul NATO.
Reamintim că, in data 19 aprilie 2012, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Alianţa a invitat Rusia să participe la reuniunea extinsă privind Afganistanul, care va avea loc în cadrul summitului de la Chicago, însă, după cum a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, Rusia nu a stabilit încă nivelul său de participare, întrucât există în continuare semne de întrebare legate de frecventa participarii sale la astfel de reuniuni. Astfel, partea rusă este nemultumită pentru că nu este invitată în mod regulat la discusiile dintre NATO si partenerii lor privind situatia din Afganistan.

Putin „da cu flit” NATO

La sfârsitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat în urma Consiliului NATO – Rusia de la Bruxelles că noul presedinte rus, Vladimir Putin, nu va participa la Summitul de la Chicago. Motivul invocat de partea rusă este agenda aglomerată a presedintelui rus, precum si faptul că Putin va fi la doar câteva săptămâni de la preluarea un nou mandat de presedinte. În aceste conditii, Rasmussen a mai declarat că a convenit cu liderul de la Kremlin să discute ulterior subiectele de interes de pe agenda NATO-Rusia, atunci cand calendarul intens al celor doua parti va permite acest lucru.

Israel, interzis la summit

Anterior, si Republica Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza. “Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că “NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. “Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că “problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că “Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.

Demolarile, pretext diplomatic?

Surse diplomatice de la Ankara, citate de mass-media regionala, au mai declarat ca un alt motiv al opozitiei vehemente a Turciei este faptul ca in ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un recent comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
“Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE “condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. “Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice insistă pe importanţa unei reduceri mai substanţială a armamentului nuclear rus, astfel încât să se poată asigura un echilibru, în condiţiile în care obiectivele în această privinţă ale statelor membre deţinătoare de arsenale nucleare sunt mult mai puţin ambiţioase.
Într-o reuniune a Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European (AFET), Anders Fogh Rasmussen s-a pronunţat pentru continuarea cooperării cu Rusia “în toate aspectele şi în orice moment”, deşi există domenii în care există divergenţe, precum situaţia din Georgia. Rasmussen a reafirmat că sistemul de apărare antirachetă al NATO este unul pur defensiv şi că el nu este îndreptat contra niciunei ţări. Legat de acest subiect, oficialul NATO şi-a exprimat speranţa că la Summitul de la Chicago, din 20-21 mai, Alianţa va putea să declare capacitatea intermediară a sistemului de apărare antirachetă.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a mai pledat luni pentru o coordonare mai bună între Alianţa Nord-Atlantică şi UE în problemele de securitate şi i-a cerut Uniunii Europene să adopte capacităţile necesare pentru acţiunile din străinătate. Rasmussen a spus că ţările europene ar trebui să fie mai îndrăzneţe privind un rol “mai solid” pe arena internaţională, fiind necesare capacităţi militare astfel încât europenii să poată susţine mai bine operaţiunile Alianţei în afara spaţiului euro-atlantic.
El le-a solicitat statelor membre UE ca, în pofida constrângerilor de natură bugetară din perioada actuală, să continue să investească “inteligent şi sufiecient” în capacităţile militare esenţiale şi să arate dorinţa de a le folosi atunci când este nevoie.

Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.
“Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că “NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. “Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că “problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că “Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.

Israelul continuă demolarile

În ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
“Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE “condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. “Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.

Directorul Agenţiei de Apărare Antirachetă a Pentagonului, locotenent-generalul Patrick O’Reilly, a afirmat miercuri, într-o audiere la Senat, că armata continuă planurile de instalare a sistemului antirachetă Aegis Ashore în România şi Polonia.
În cursul unei audieri într-o comisie a Senatului american privind cererea de buget a MDA de 7,75 miliarde de dolari pentru 2013, generalul a precizat că armata continuă planurile de instalare pe uscat, în Europa Centrală, a unor interceptori maritimi modificaţi. Sistemul antirachetă Aegis este denumit SM-3 Block IIA şi este dezvoltat împreună cu Guvernul japonez.
O’Reilly a adăugat că locurile pentru instalarea sistemului sunt stabilite şi că au fost semnate acorduri în acest sens cu guvernele României şi Poloniei. Interceptorii din România ar urma să fie pe deplin pregătiţi de funcţionare în 2015, iar cei din Polonia până în 2018, transmite Mediafax. Aegis Ashore “are cea mai lungă rază de acţiune dintre sistemele noastre regionale, astfel că aduce un plus apărării antirachetă pe uscat”, a continuat generalul. “Astfel, cu Aegis Ashore şi THAAD şi Patriot şi alte sisteme regionale, putem obţine un efect multilateral”, a precizat acesta.
Participanţii la reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care se desfăşoară joi la Bruxelles, vor încerca să identifice o ieşire din impasul negocierilor vizând sistemul de apărare antirachetă, din cauza căruia a fost anulat summitul Moscovei cu Alianţa Nord-Atlantică.
NATO este aproape gata să adopte în viitorul apropiat o declaraţie politică în care să arate că sistemul său antirachetă nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Federaţiei Ruse şi să elimine, în acest fel, una din îngrijorările Moscovei.  O sursă sus-pusă de la sediul NATO nu a exclus că Alianţa va avea joi “veşti bune” pentru ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la reuniunea de la Bruxelles iau parte şefii diplomaţiilor de la Moscova şi din statele NATO.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut miercuri statelor aliate şi celor partenere să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane după retragerea trupelor NATO.
“S-a menţionat suma de 4 miliarde de dolari anual drept echivalentul “facturii” pentru o amploare sustenabilă a forţelor de securitate afgane. Nu s-a luat nicio decizie oficială, dar este o bună bază de planificare întrucât această cifră a fost confirmată de afgani şi de comunitatea internaţională. Le cer aliaţilor şi partenerilor să se angajeze faţă de un cadru general de finanţare a forţelor de securitate afgane”, a declarat Rasmussen, după prima parte a reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din NATO.
Efectivele coaliţiei internaţionale din Afganistan, care anul trecut au atins 140.000 de militari, au început deja procesul de retragere treptată din ţară. Numai SUA au avut desfăşuraţi aproximativ 100.000 de soldaţi pe teritoriul afgan, iar o treime dintre aceştia vor fi retraşi până în luna septembrie a acestui an. În acelaşi timp, forţele armatei şi poliţiei afgane vor ajunge la 352.000 de soldaţi la jumătatea acestui an, misiunea lor fiind de a menţine securitatea în ţară, ameninţată de cei 25.000 de talibani şi alţi insurgenţi.
În cursul după-amiezii de miercuri a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la care au participat miniştrii de externe şi cei ai apărării din statele aliate. Joi va avea loc Consiliul NATO-Rusia la nivel ministerial şi o reuniune a miniştrilor de externe din NATO şi din celelalte ţări participante la Forţa Internaţională de Securitate din Afganistan.

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a estimat luni că atacurile sinucigaşe coordonate lansate duminică de către talibani la Kabul şi în alte trei mari oraşe din Afganistan denotă un eşec al serviciilor afgane şi al NATO.
”Infiltrările de terorişti la Kabul şi în alte provincii reprezintă un eşec al serviciilor pentru noi şi îndeosebi pentru NATO, şi trebuie să facă obiectul unei anchete serioase”, a declarat Karzai într-un comunicat. În acelaşi comunicat, şeful statului afgan a lăudat ”vitejia şi sacrificiul forţelor de securitate”, care, în opinia sa, au reacţionat ”rapid şi la momentul oportun pentru a-i contracara pe terorişti”.
”Forţele de securitate afgane i-au dovedit poporului afgan că pot să-şi apere ţara cu succes”, a declarat Karzai, în timp ce experţi şi diplomaţi oocidentali sunt preocupaţi în legătură cu o nouă demonstraţie de forţă a talibanilor odată cu apropierea termenului – sfârşitul lui 2014 – de retragere a tuturor trupelor combatante ale forţei NATO din Afganistan.
La acea dată, procesul de transfer al responsabilităţii securităţii ţării către forţele afgane va trebui finalizat, un pariu pentru experţi că ele nu vor fi niciodată pregătite, din lipsă de mijloace şi motivaţie, din cauza corupţiei şi a infiltrării talibanilor.

UE condamnă atacul

Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Catherine Ashton a condamnat ferm, duminică seară, atacurile coordonate comise duminică în Afganistan, precizând că personalul UE din această ţară este în siguranţă. “Uniunea Europeană doreşte să-şi reafirme sprijinul pentru guvernul afgan şi angajamentul său de a continua susţinerea eforturilor guvernului pentru consolidarea stabilităţii şi a democraţiei”, se menţionează în declaraţia şefei diplomaţiei europene.
Un număr de 36 de talibani au fost ucişi de bombele proprii sau de forţele de ordine, precum şi opt membri ai forţelor afgane şi trei civili, în atacurile concomitente lansate duminică de insurgenţii islamişti. Cel puţin şase atacuri coordonate au vizat parlamentul, un vicepreşedinte, forţa internaţională a NATO (ISAF) şi ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Japoniei din capitala afgană, talibanii dorind să marcheze începutul tradiţionalei lor ‘ofensive de primăvară’.
În afara celor 47 de morţi, 40 de membri ai forţelor afgane de securitate şi 25 de civili au fost răniţi în atacuri, potrivit unui ultim bilanţ realizat de ministrul de interne Bismillah Mohammadi. Şeful poliţiei din Kabul, Mohammad Ayoub Salangi, a declarat că 40 de civili reţinuţi ca ostatici duminică într-un imobil din apropierea parlamentului au fost eliberaţi în cursul nopţii şi sunt teferi. Atacurile coordonate de la Kabul au fost cele mai ample din cei peste zece ani de conflict.

Seful guvernului de la Ankara Recep Tayyip Erdogan a afirmat ca Turcia ar putea invoca articolul 5 al tratatului NATO pentru a-si proteja frontiera cu Siria, dupa ce tirurile fortelor siriene spre teritoriul turc s-au repetat joi, scrie presa turceasca, relateaza agentia Anadolu. “NATO are responsabilitatea de a proteja frontierele Turciei”, a spus primul ministru unui grup de ziaristi care il insoteste in vizita in China. Articolul 5 al tratatului Atlanticului de Nord stipuleaza ca daca o tara membra a NATO este victima unui atac fiecare membru al Aliantei trebuie sa considere acesta actiune drept un atac impotriva tuturor membrilor si sa ia masurile necesare pentru a ajuta tara aliata atacata. “Avem multe optiuni”, a spus el, potrivit ziarului pro-guvernamental Sabah, in momentul in care a fost intrebat ce actiuni are in vedere guvernul de la Ankara in cazul in care vor continua tirurile spre Turcia. “Avem drepturi care decurg din violarea frontierelor. Exista optiunea de a invoca articolul 5 al cartei NATO. Vom decide in functie de dezvoltari”, a spus el. In ceea ce priveste o posibila convocare a unei reuniuni a Consiliului, organul suprem de adoptare a deciziilor in cadrul NATO, pentru a invoca articolul 5, Erdogan a raspuns: “Confruntata cu o situatie (in care violarile frontierei vor continua), Turcia va lua o astfel de decizie”. NATO a precizat ca ia “foarte in serios” protejarea statelor membre. “Ne asumam foarte serios responsabilitatea de a apara aliatii din NATO”, a declarat un purtator de cuvant al Aliantei, Carmen Romero. Pe teren, la frontiera turco-siriana, noi tiruri de arma dinspre Siria s-au facut auzite joi, potrivit agentiei de presa oficiale Anatolia. Soldatii sirieni au deschis focul impotriva unui grup de aproximativ 15 sirieni, printre care femei si copii, care au trecut frontiera prin Kilis (sud-est), iar gloantele au atins o tabara de refugiati aflata in apropiere. Nicio persoana nu a fost ranita.

Guvernul afgan şi administraţia americană au ajuns la un acord privind raidurile nocturne, foarte contestate de Kabul, care vor trece sub responsabilitate afgană, a anunţat duminică Guvernul afgan.
“Când va fi nevoie de un raid nocturn”, o entitate formată din forţe afgane şi ale NATO “va decide”, iar “decizia finală le va reveni afganilor”, care “vor stabili dacă este nevoie de străini” în timpul acestor raiduri, a explicat pentru Aimal Faizi, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Hamid Karzai, transmite Mediafax. Operaţiunile nocturne ale coaliţiei împotriva caselor afgane sunt de multă vreme subiect de tensiune între preşedintele afgan şi aliaţii săi din cadrul NATO.
Aceste raiduri şi pierderile civile atribuite ISAF irită puternic populaţia şi alimentează resentimentul antioccidental, intimitatea familială, o valoare extrem de importantă în Afganistan, fiind dezvăluită în timpul acestor operaţiuni. O ceremonie a avut loc duminică la ora locală 15.00 la Ministerul de Externe pentru semnarea acestui acord. “După semnarea documentelor, toate raidurile nocturne vor fi conduse de afgani. Forţele străine, forţele americane vor avea un rol de susţinere”, a afirmat Aimal Faizi.