Dezarmarea nucleara ruso-americana ameninta stabilitatea Europei de Est

Negocierile pentru dezarmare intre Statele Unite si Rusia ar putea fi contrare intereselor Europei de Est si tarilor baltice, a declarat duminica presedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite. Grybauskaite a declarat ca acesta este motivul pentru care a refuzat sa participe la o reuniune, la Praga, in aprilie, a presedintelui american, Barack Obama, cu sefii de stat si de Guvern din zece tari din Europa Centrala si de Est. Obama tocmai semnase, cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, in capitala ceha, un acord istoric asupra reducerii arsenalelor nucleare ruse si americane, noul Tratat START.
“A avut legatura cu negocierile intre SUA si Rusia asupra dezarmarii la scara mondiala, in special in Europa”, a declarat Grybauskaite, raspunzand unei intrebari cu privire la motivul hotararii sale de a boicota intalnirea. “Vazand ca acest lucru ar putea intra in contradictie cu interesele Europei de Est si tarilor baltice, nu am vrut sa merg sa beau sampanie pentru a sarbatori o asemenea perspectiva”, a subliniat ea, citata de presa internationala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS.
Presedintele Lituaniei a hotarat ca premierul Andrius Kubilius sa o inlocuiasca la aceasta intalnire cu Obama, care avea ca scop sa diminueze temerile est-europenilor. Grybauskaite a declarat, atunci, ca noile prioritati ale politicii externe americane ar arata ca “Europa nu mai este la fel de importanta ca anterior”. In ultimii ani, Lituania, membra a Uniunii Europene si NATO din 2004, a criticat frecvent Rusia si a fost un aliat fidel al Statelor Unite. Dar, Grybauskaite a insistat asupra independentei Lituaniei de a lua hotarari atat fata de Washington, cat si fata de Moscova. “Statele Unite raman partenerul strategic cel mai important, in planul securitatii si al NATO, dar Lituania nu vrea sa fie nici executantul politicii externe americane, nici al Rusiei. Lituania va pune in aplicare propria sa politica externa”, a lansat Grybauskaite.

Putin nu crede inca in relansarea relatiilor cu SUA

Premierul rus, Vladimir Putin, a declarat recent ca doreste sa creada in relansarea relatiilor dintre Rusia si Statele Unite, conform unui interviu acordat ziarului Kommersant. “Vreau cu adevarat sa cred” in posibilitatea relansarii relatiilor bilaterale, a precizat Putin, observand ca actuala administratie americana incearca, la randul sau, sa imbunatateasca relatiile cu Rusia, transmite Mediafax. “Dar exista si altceva. Spre exemplu, reinarmarea Georgiei, care continua. De ce se intampla acest lucru?”, adauga Putin. In urma conflictului din august 2008, pentru controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud, Rusia a criticat Statele Unite de mai multe ori pentru ca a livrat armament Georgiei. Un alt subiect de disputa il reprezinta planul scutului american antiracheta in Europa. “Ne-am exprimat de mai multe ori pozitia fata de scutul antiracheta”, a declarat Putin. Se pare ca s-a stabilit ca nu vor exista sisteme antiracheta in Polonia. Perfect! Dar, in acelasi timp, se anunta ca vor exista astfel de planuri in alte tari europene. Iar atunci, unde este relansarea relatiilor?”, adauga Putin, considerand ca presedintele SUA, Barack Obama, era “sincer” cand vorbea de relansarea relatiilor. “Nu stiu ce poate si ce nu poate. Vreau sa vad daca va reusi sau nu. Dar doreste acest lucru. Simt ca aceasta este dorinta sa sincera”, adauga premierul rus.

Lituania, 20 de ani de la independenta fata de URSS

Lituania a marcat in martie aniversarea a 20 de la declararea independentei sale fata de Moscova, ea fiind republica sovietica ce a dat startul destramarii URSS. “Astazi este o zi speciala”, a declarat presedintele Dalia Grybauskaite, adresandu-se lituanienilor din sala Parlamentului unde a avut loc votul decisiv din 11 martie 1990. “In urma cu 20 de ani, restabilirea statului nostru, a apararii sale, consolidarea sa erau o necesitate inteleasa personal de fiecare dintre noi”, a continuat Grybauskaite, in varsta de 53 de ani. Sedinta a inceput cu difuzarea unei secvente istorice filmate in acea zi. Inregistrarea il prezinta pe presedintele Parlamentului din perioada respectiva, Vytautas Landsbergis, liderul Sajudis, o miscare pentru independenta infiintata cu doi ani inainte, enumerand cu voce tare rezultatele votului: nici un vot impotriva, 124 de voturi pentru si sase abtineri.Adunarea prezenta joi, ca un ecou la cea din urma cu 20 de ani, a aplaudat. In prezent in varsta de 77 de ani, Landsbergis a revenit joi in aceeasi sala, iar publicul, intre care femei imbracate in costume populare, l-a aclamat in picioare. “Cei (…) care vorbeau cu voce tare despre dreptul de a avea propria patrie erau considerati visatori, adeseori chiar visatori periculosi”, a subliniat Landsbergis, disident sovietic devenit primul presedinte al Lituaniei si in prezent deputat european.
“Dupa 50 de ani de opresiune violenta, Lituania si-a urmat visul”, a adaugat el. “Evenimentele din 11 martie au fost o turnura pentru revenirea democratiei in Europa Centrala si Orientala”, a declarat intr-o scrisoare, citita in cursul sedintei, presedintele american, Barack Obama. “In perioada respectiva, acesti cetateni curajosi nu puteau sa prevada impactul actiunilor lor dar nu au pierdut nimic din hotararea lor. Au devenit o sursa de speranta”, a declarat presedintele american. Ca si vecinele sale de la Marea Baltica, Letonia si Estonia, Lituania a fost absorbita de URSS in timpul celui de-al doilea razboi mondial si marcata de deportarea a sute de mii de cetateni in Siberia si Asia Centrala in anii 1940 si 1950. Moscova a pastrat controlul solid asupra acesteia pana in 1985, cand a ajuns la putere Mihail Gorbaciov cu politicile sale de reforme. Miscarile disidentilor au castigat teren de atunci in tot blocul comunist. Regimurile din tarile-satelit ale URSS, cum ar fi Polonia sau Germania de Est s-au prabusit in 1989. Lituania a fost prima republica sovietica ce s-a desprins din URSS, urmata la scurt timp de Estonia si Letonia. Libertatea sa a fost castigata dur. In fata refuzului lituanienilor de a renunta la separare, Moscova a impus o blocada economica inainte de a incerca sa reprime militar miscarea din ianuarie 1991, provocand moartea a 14 persoane si ranirea catorva sute de civili lituanieni. URSS a recunoscut pana la urma independenta Lituaniei dupa o lovitura de stat esuata a “durilor” din Partidul Comunist la Moscova in 1991. Uniunea Sovietica a disparut oficial patru luni mai tarziu. Tarile baltice intretin de atunci relatii dificile cu Moscova, in special de la aderarea lui la UE si NATO, in 2004.

Talibanii ameninta Romania

Talibanii pakistanezi au promis ca vor ataca Statele Unite si Europa, la doua zile dupa ce Washingtonul a anuntat ca a plasat gruparea pakistaneza Tehreek-e-Taliban pe o lista neagra a organizatiilor teroriste internationale. “In curand, vom viza America si Europa, ne vom razbuna pentru raidurile avioanelor fara pilot”, a declarat Qari Hussain, un comandant al Tehreek-e-Taliban. Presedintele american, Barack “Obama, si aliatii sai sunt inamicii nostri, le este teama de noi. Ne este indiferent daca ne-au calificat drept grupare terorista”, a adaugat cel care este supranumit “Ustad-e-Fidaeen” sau “Profesor de kamikaze”. “Vom comite mai multe atacuri, in interiorul Pakistanului si Afganistanului. Vom viza americanii si pe aliatii lor, oricare ar fi ei”, a mai spus Qari Hussain. “Obama si prietenii sai sunt adevaratii teroristi. Pakistanul este de asemenea un aliat al Statelor Unite si vom ataca toti responsabilii Guvernului pakistanez”, a conchis el. Fortele americane mobilizate in Afganistan efectueaza frecvent raiduri cu ajutorul rachetelor lansate de avioane fara pilot impotriva talibanilor si a altor insurgenti islamisti care au legaturi cu al-Qaida, refugiati in zonele tribale din nord-vestul Pakistanului. incepand din august 2008, peste 1.000 de persoane au fost ucise in cursul a mai mult de 100 de atacuri cu avioane fara pilot in Pakistan, inclusiv un anumit numar de comandanti insurgenti. Aceste operatiuni alimenteaza sentimentul antiamerican care este raspandit in Pakistan.

Masuri suplimentare

Seful diplomatiei americane, Hillary Clinton, aflata in vizita oficiala in Pakistan, a solicitat autoritatilor de la Islamabad sa adopte “masuri suplimentare” impotriva terorismului, informeaza presa americana, citata de KARADENIZ PRESS. Subliniind ca guvernele de la Washington si Islamabad “si-au intensificat cooperarea in lupta antiteroriste”, secretarul de stat american a avertizat totusi ca daca pista originii unui atentat impotriva SUA duce in Pakistan, aceasta ar avea un “impact devastator asupra relatiei noastre”.
Atentatul esuat in Times Square din New York in luna mai, de care a fost acuzat pakistanezul Faisal Shahzad, a fost revendicat de grupul de talibani pakistanezi Tehrik-e-Taliban, principala miscare care opereaza in zonele tribale ale Pakistanului. Hillary Clinton a evocat legatura stransa care exista intre acest grup, grupurile de talibani pakistanezi si aliatii acestora din Al-Qaida. Ea a confirmat, de asemenea, ca Washingtonul intentioneaza sa-i claseze printre “teroristi” pe sefii retelei de insurgenti Haqqani, foarte activi impotriva coalitiei internationale in Afganistan, dar considerati ca apropiati de serviciile de informatii pakistaneze.
New York Times a scris recent ca generalul american David Petraeus, numit la comanda fortelor coalitiei, militeaza in favoarea acestei masuri. Seful Departamentului de Stat american a starnit senzatie in timpul vizitei sale precedente, din octombrie 2009, sugerand public ca responsabili pakistanezi stiau unde se ascundeau responsabili ai Al-Qaida dupa atentatele din 11 septembrie 2001, in SUA. Cooperarea cu Islamabadul in materie de securitate a progresat mult de atunci, afirma guvernul american.

Republica Kosovo, sprijinita de 22 de state membre ale UE

Preşedintele sârb, Boris Tadic, a declarat că Serbia este gata să discute cu ţările occidentale, îndeosebi cu Uniunea Europeană, pentru a găsi un compromis în legătură cu proiectul de rezoluţie privind Kosovo depus la Naţiunile Unite de către Belgrad, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
La sfârşitul lunii iulie, Serbia a reacţionat la publicarea de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a unui aviz, care estimează că proclamarea independenţei Kosovo în 2008 nu încalcă dreptul internaţional, adresând Naţiunilor Unite un proiect de rezoluţie. Proiectul a suscitat critici europene. Depus la sfârşitul lunii iulie, în perspectiva Adunării Generale a ONU din septembrie, proiectul de rezoluţie face apel la noi discuţii între Belgrad şi Pristina, dar fără să menţioneze problema statutului Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare drept provincia sa meridională.
Reprezentanţi sârbi se vor deplasa la Bruxelles în următoarele zile pentru ”a discuta despre eventuale schimbări în proiectul de rezoluţie, care să-l facă acceptabil pentru Serbia şi ţările occidentale”, a mai declarat presei Tadic, citat de agenţia Tanjug. ”Serbia nu va recunoaşte niciodată Kosovo. Aceasta este linia roşie peste care nu vom trece niciodată”, a afirmat Tadic.

Presiuni germane

Acest anunţ survine la câteva zile după avertismentul ministrului german de externe, Guido Westerwelle, care a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Demersuri diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Ambasadorul iranian Hamid Reza Arshadi si-a luat ramas bun de la ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi

Romania sustine dreptul tuturor statelor de a dezvolta activitati in directia cercetarii, dezvoltarii, productiei si folosirii energiei nucleare in scopuri pasnice, cu respectarea intocmai a reglementarilor internationale in materie, a declarat vineri, 27 august, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, care l-a primit, in vizita de ramas bun, pe ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucuresti, Hamid Reza Arshadi. Declaratiile ministrului roman de Externe vin la cateva saptamani de la vizita la Bucuresti a presedintelui israelian, Shimon Peres. Cu aceasta ocazie, presedintele roman Traian Basescu a declarat ca, in eventualitatea unui conflict cu Iranul, Romania va fi un partener loial al NATO din care face parte si un partener loial al Israelului.

Pozitie diplomatica

Baconschi a reiterat, de asemenea, necesitatea identificarii de catre guvernul de la Teheran a unei formule pentru cooperarea pe deplin cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) si a exprimat speranta ca reluarea dialogului intre Iran si UE va fi in masura sa limpezeasca neclaritatile privind activitatile Iranului in domeniul nuclear. A subliniat necesitatea depasirii actualei situatii de neincredere care domina relatiile Teheranului cu cea mai mare parte a comunitatii internationale.
In cadrul intrevederii au fost abordate teme vizand evolutia relatiilor politico-diplomatice dintre cele doua tari, precum si aspecte privind cooperarea in domenii variate, convenindu-se continuarea eforturilor comune de consolidare a raporturilor bilaterale. Discutiile au confirmat interesul ambelor parti de a identifica noi proiecte viabile in concordanta cu realitatile existente in cele doua tari si cu evolutiile internationale.

Avertisment romanesc

„Am abordat problema iraniana si l-am informat pe domnul Presedinte ca Romania sustine fara rezerve aplicarea ultimei rezolutii a Consiliului de Securitate cu privire la sanctiunile care urmeaza a fi aplicate Iranului si, totodata, am subliniat faptul ca plecam de la principiul dreptului fiecarui stat de a utiliza energia nucleara pentru scopuri civile, dar respingem ideea ca un stat ca Iranul ar putea sa fie detinator de armament nuclear”, declara, pe 12 august, Traian Basescu, in timpul vizitei la Bucuresti a lui Shimon Peres. Intrebat fiind de un jurnalist, care va fi pozitia Romaniei in cazul unui conflict mlitar cu Iranul, presedintele Romaniei a declarat “ca nu este momentul sa vorbim despre conflict. Noi speram ca sanctiunile impuse de Consiliul de Securitate ONU sa creeze la Teheran solutia corecta: nu aceea a saparii de gropi pentru militari americani, ci aceea a deschiderii negocierilor transparente. Iar, daca va fi cazul, Romania va fi un partener loial al Aliantei NATO, din care face parte, si un partener loial al Israelului. As vrea sa fac precizarea ca noi apreciem esential ca stadiul actual al situatiei sa evolueze pozitiv, prin negocieri. Diplomatia este cea care trebuie, in opinia noastra, sa solutioneze diferendul Iranului cu lumea, cu democratia”.

Negocieri neconditionate

De asemenea, in timpul vizitei omologului sau israelian, presedintele Basescu a pledat pentru reluarea neconditionata a negocierilor dintre partea israeliana si cea palestinian pentru asigurarea unui climat cat mai sigur pentru Orietul Mijlociu. “L-am informat pe domnul presedinte Peres legat de pozitia noastra cu privire la doua aspecte. Unul legat de realuarea negocierilor palestiano-israeliene, despre care noi sustinem ca trebuie reluate fara preconditii, acelasi lucru subliniindu-l si in cazul negocierilor siriano-israeliene. A pune preconditii, care de fapt trebuie sa fie apropiate de finalizarea negocierilor, ni se pare un mijloc de a bloca negocerile in Orientul Mijlociu”, a declarat Traian Basescu, dupa intalnirea cu presedintele Israelului, Shimon Peres.

Republica Kosovo beneficiaza de sprijinul diplomatic al Germaniei

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut, vineri, tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie, relateaza presa de la Belgard, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Presiuni diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Recunoastere mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Elicopterele britanice, modernizate in Romania

Eurocopter Romania va fi societatea care va efectua lucrarile aferente contractului de modernizare a elicopterelor PUMA, sustin reprezentantii companiei, dupa ce, in presa britanica au aparut informatii privind intentia Eurocopter de a reloca o parte din activitatile sale din Romania in Marea Britanie. Compania Eurocopter este in plin proces de consolidare a prezentei sale industriale in Romania, prin acordul incheiat cu IAR Brasov. Contractul de modernizare a elicopterelor PUMA apartinand armatei britanice va reprezenta o parte importanta a acestui proces, de indata ce vor fi finalizate toate demersurile legale privind acordul Eurocopter cu IAR. Inca din faza incipienta a discutiilor privind acest contract, Eurocopter si Ministerul Apararii din Marea Britanie au fost de acord ca Eurocopter Romania va fi societatea care va efectua lucrarile aferente contractului de modernizare a elicopterelor PUMA, iar acest aspect ramane ferm valabil”, se mentioneaza in comunicatul companiei, citat de Agerpres. Contributia Eurocopter Romania la implementarea lucrarilor de modernizare in serie din cadrul contractului respectiv a fost evidenta pentru ambele parti inca din faza de inceput a discutiilor cu oficialitatile britanice, ”din dorinta de a asigura, concomitent, forta de munca de calitate superioara, servicii de modernizare la un nivel ridicat si optimizarea costurilor contractului”, se mai precizeaza in comunicat.

Transfer contestat

Cotidianul britanic The Times a anuntat ca primul fabricant mondial de elicoptere a lasat sa se inteleaga ca ar putea reloca in Marea Britanie unele dintre activitatile sale din Romania, in conditiile in care criza financiara a plasat la egalitate cele doua tari in termeni de costuri. Potrivit publicatiei britanice, Eurocopter, filiala European Aeronautic Defence and Space Co. NV, ar fi anuntat Ministerul britanic al Apararii ca ar putea readuce in Marea Britanie un contract in valoare de 300 de milioane de lire sterline, fara ca aceasta sa aiba un impact prea mare asupra pretului. Constructorul de elicoptere ar fi propus relocarea in Marea Britanie a lucrarilor de modernizare a 30 de elicoptere de transport PUMA, de teama ca acest contract ar putea fi suprimat in cadrul procesului de reevaluare a politicii de aparare. O astfel de relocare ar putea permite crearea a sute de locuri de munca si ar linisti guvernul britanic, mai scrie sursa citata.
In anul 2009, ministerul Apararii din Marea Britanie a semnat un contract cu Eurocopter in valoare de 250 milioane lire sterline, in vederea retehnologizarii a 33 de elicoptere Puma, in urmatorii cinci ani, Modernizarea celor 33 de elicoptere Puma se va realiza, in mare parte, in fabrica de la Brasov, de pe platforma IAR Ghimbav, in vederea obtinerii unei calitati maxime la un pret minim pentru Ministerul Apararii britanic, chiar daca principalul contractor este Eurocopter UK. Modernizarea elicopterelor consta in montarea de noi motoare Turbomeca Makila, de 1.800 de cai-putere, un nou echipament avionic dotat cu autopilot si sistem de comunicare, precum si o revizie generala a structurii mecanice a aparatului de zbor.

Traficantul si ofiterul rus de informatii Viktor Bout, acuzat de sprijinire a organizatiilor teroriste

Traficantul de arme rus Viktor Bout, supranumit “negustorul mortii” si detinut in Thailanda, va fi extradat miercuri in Statele Unite ale Americii, conform unei decizii a justitiei, au precizat surse din cadrul politiei thailandeze, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZZ PRESS. Bout, fost ofiter in fortele aeriene sovietice care a inspirat personajul incarnat de catre Nicolas Cage in filmul “Lord of war”, este detinut din martie 2008 la Bangkok. Bout a mai fost acuzat de apartenenta la serviciile secrete sovietice si cele ale Federatiei Ruse, precum si de colaborare cu structuri teroriste din diferite regiuni de conflict ale lumii.
Dupa un refuz initial al primei instante de judecata anul trecut, cererea de extradare pentru terorism a SUA a primit un raspuns pozitiv in fata unei curti de apel din Bangkok vineri, in pofida viilor proteste ale Moscovei. Supisarn Bhakdinarinath, seful Diviziei de suprimare a infractionalitatii, a indicat ca rusul va fi escortat de catre cel putin 50 de soldati din fortele speciale la aeroportul Don Mueang, de unde va fi preluat de catre americani. “Nu pot spune la ce ora se va face transferul, caci este secret de stat”, a adaugat politistul, dezvaluind totusi ca avionul american a aterizat marti la ora 15.00, pe aeroport.
Rusia a calificat “ilegitima” si “politica” decizia justitiei thailandeze. “Regretam ceea ce este in opinia noastra o decizie ilegitima si politica luata de o curte de apel din Thailanda”, a declarat Lavrov. “Potrivit informatiilor de care dispunem, aceasta decizie a fost luata sub o puternica presiune din strainatate”, a adaugat Lavrov, intr-o acuzatie voalata la adresa SUA.

Arestat in 2008

Expertii spun ca Viktor Bout, devenit notoriu dupa ce in anii “90 a condus o flota de avioane cargo sovietice uzate moral in puncte fierbinti, macinate de conflicte, din Africa, a fost cat se poate de util pentru serviciile secrete de informatii ale Rusiei si de aceea Moscova nu vrea sa-l vada trimis in fata justitiei din SUA. Viktor Bout, in varsta de 44 de ani, fost ofiter al aviatiei sovietice, este cunoscut drept unul din cei mai prolifici traficanti de arme din lume. El a fost implicat in unele din cele mai mediatizate conflicte din istoria moderna, banuindu-se ca a furnizat arme, ce au alimentat razboaie civile din America de Sud, Orientul Mijlociu si Africa, unor clienti precum fostul dictator liberian Charles Taylor si liderul libian Moammar Gadhafi.
Arestarea de mare vizibilitate in 2008 a lui Bout, intr-o operatiune a SUA in Bangkok, a pus capat aproape unui sfert de secol de joc de-a soarecele si pisica cu fantomaticul rus. Washingtonul a sperat atunci intr-o predare rapida a barbatului care nu mai fusese niciodata judecat, in pofida punerii lui sub sanctiunile ONU, a unei inculpari in Belgia pentru spalare de bani si a unei interdictii de calatorie. Arestarea traficantului a fost posibila dupa o operatiune a agentilor americani care s-au dat drept cumparatori din partea Fortelor Armate Revolutionare din Columbia (FARC), organizatie paramilitara marxista pe care Washingtonul o considera terorista. Investigatia desfasurata pe o durata de patru luni a implicat intalniri in Curacao, Danemarca si Romania. Dupa arestarea sa, Bout a fost inculpat in SUA pentru conspiratie in vederea vanzarii de arme in valoare de milioane de dolari catre FARC, fiind vorba inclusiv despre peste 700 de rachete sol – aer, mii de arme de foc, elicoptere de ultima generatie si avioane echipate cu lansatoare de grenade si cu rachete.

Ajutorul autoritatilor romane

In urma activitatilor de cooperare cu Drug Enforcement Administration (D.E.A.) din S.U.A., care au condus la retinerea, in luna iunie 2007, a lui Monzer Al Kassar – cautat pentru savarsirea unor acte de terorism, politistii de frontiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Romane au fost solicitati de autoritatile americane pentru a fi sprijinite in identificarea si retinerea unuia dintre cei mai mari traficanti de armanent din lume – Viktor Bout, anunta IGPR in luna martie 2008. Astfel, timp de doua saptamani de zile, ofiteri din cadrul Directiei de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere – I.G.P.F., sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au desfasurat actiuni specifice informativ-operative in vederea localizarii traficantului si probarii actiunilor sale ilegale de trafic international de armament. Alaturi de colegii de la D.E.A., veniti in Bucuresti, politistii de frontiera romani au stabilit mai multe variante de actiune pentru prinderea lui Bout despre care existau informatii ca ar fi interesat sa se intalneasca cu niste “beneficiari de armanent” (cetateni straini), inclusiv in Romania. In acest sens, sub coordonarea procurorilor, au fost monitorizate discutiile purtate intre Bout, unul dintre “locotenentii” sai si investigatorii sub acoperire cu privire la efectuarea unui transport de arme in Columbia (in valoare de 5 milioane $), incercandu-se, totodata, “atragerea” lui in tara noastra pentru a fi retinut. Din investigatii, a rezultat ca armele urmau a fi procurate si vandute de traficantul Viktor Bout gruparii F.A.R.C. (Fortele Armate Revolutionare Columbiene). Probele obtinute in urma activitatilor informativ operative desfasurate in Romania, cu sprijinul Politiei de Frontiera Romane, au condus la arestarea si incriminarea lui Viktor Bout pentru savarsirea infractiunii de conspiratie si asociere in vederea traficarii ilegale de armanent catre organizatii teroriste straine. Viktor Bout, cautat de Interpol pentru ca a incalcat embargourile O.N.U. privind comertul cu armament din mai multe tari, a fost retinut pe 06.03.2008, la Bangkok de politia thailandeza in baza mandatului de arestare american. Autoritatile americane au transmis multumiri institutiei noastre pentru profesionalismul de care au dat dovada politistii de frontiera cu ocazia implicarii in caz.

Viktor Bout, “mina de aur” a organizatiilor criminale si teroriste

Viktor Bout s-a nascut in Tadjikistan, vorbeste fluent sase limbi straine si a absolvit Institutul Militar de Relatii Internationale din Moscova. Este poreclit “Lupul singuratic” pentru ca obisnuia sa opereze fara complici. Investigatorii americani si britanici considera ca fostul pilot sovietic este unul dintre cei mai “abili jucatori” pe piata mondiala a afacerilor ilicite cu arme si “mina de aur” a organizatiilor criminale si teroriste. Fostul sef al Consiliului de Securitate Nationala din Administratia Clinton, Lee S. Wolosky, l-a descris plastic pe Bout ca fiind “un pirat de lux, de prima mana, care este lipsit de scrupule”. “Sunt o multime de oameni care pot livra arme in Africa sau Afganistan, dar “maestrii” pot fi numarati pe degetele de la o mana. Viktor Bout este in capul acestei liste!”, considera Wolosky.

Furnizor pentru Al-Queda si talibani

In anul 2002, “Washington Post”, citand ofiteri FBI specializati in lupta antiterorista, preciza ca Viktor Bout, fost ofiter rus anchetat pentru trafic de armament in favoarea retelelor teroriste din Orientul Mijlociu si Africa, isi procura arme si munitii din tarile fostului bloc sovietic, cu precadere Romania si Bulgaria. “Reteaua lui Bout este unica – au declarat anchetatorii americani si britanici – din cauza abilitatii sale de a livra arme sofisticate oriunde in lume”, scria “Washington Post”, mentionand ca fostul pilot sovietic a facut nenumarate tranzactii cu talibanii si reteaua terorista Al-Queda. Sanjivan Ruprah, un veros afacerist kenyan si “mana dreapta” a traficantui de armament Viktor Bout, a fost arestat in Belgia, in februarie 2002. Potrivit anchetatorilor, Ruprah a oferit informatii deosebit de valoroase, din interiorul cartelului mafiot, precum si modul de operare al ramificatiilor retelei.
Desi ii promisesera imunitate in schimbul informatiilor despre Bout, autoritatile americane l-au retinut pe Sanjivan Ruprah. In timpul anchetei, referindu-se la Romania, el a declarat: “Aceasta a fost alaturi de Bulgaria, una dintre tarile care il alimentau pe Bout”. Kenyanul a dezvaluit ca, dupa ce primea armamentul solicitat, Bout il livra in special talibanilor si teroristilor din Al-Queda. De altfel, fostul ofiter sovietic facea afaceri si cu Emiratele Arabe Unite, Filipine si cu fortele rebele implicate in diferite conflicte de pe continentul african. Ruprah a marturisit ca s-a ocupat personal ca, in schimbul armelor, Bout sa primeasca diamante din Congo, Angola si Sierra Leone. Dupa acuzatiile aparute in presa americana, autoritatile romane s-au intrecut in a da dezmintiri peste dezmintiri. Astfel, potrivit ANCESIAC, “jurnalistii americani ar fi asociat in mod eronat Romania cu reteaua de trafic de arme a lui Viktor Bout”, precizand ca “nici un transfer n-a fost aprobat sau efectuat de autoritatile romane in legatura cu Viktor Bout sau cu vreo tara sau destinatie supusa vreunui embargo international privind transferurile de arme”.Un raport al serviciului secret belgian arata ca Bout a vandut, numai in Afganistan, arme de calibru mare de peste 50.000.000 de dolari, pana in 1998, intr-o perioada relativ linistita. Armele au fost destinate atat talibanilor, cat si gruparilor ostile regimului de la Kabul.

SUA, acuzate ca-l protejeaza pe traficant

In 2004, Statele Unite ale Americii au fost acuzate ca il protejeaza pe Bout de eventuale sanctiuni ale Organizatiei Natiunilor Unite, pentru ca ar fi implicat in transportul de echipamente militare pentru trupele americane dislocate in Irak. Ajutate de Marea Britanie, SUA ar obstructiona eforturile depuse de Franta, in incercarea de blocare a conturilor lui Viktor Bout, unul dintre cei mai importanti furnizori de tehnica de lupta ai rebelilor si ai fortelor guvernamentale din zonele de conflict din Africa. ONU tocmai incepuse elaborarea unei liste a persoanelor carora urma sa le fie blocate bunurile, pentru presupuse legaturi cu fostul lider liberian Charles Taylor, inlaturat de la putere in 2003. Potrivit mai multor diplomati occidentali, exista rapoarte care mentioneaza faptul ca o companie aeriana asociata lui Bout ar fi implicata in transportul de echipamente catre trupele americane din Irak. “Fortele de aparare americane utilizeaza avioanele lui Bout in operatiunile de logistica”, afirma in 2004 un responsabil ONU. “Suntem dezgustati de faptul ca Bout nu va fi pe lista, desi el este principalul traficant de arme din regiune. Daca vrem sa fie pace in Africa de Vest, este evident ca ar trebui sa fie pe lista”, a subliniat un fost diplomat occidental.

Pe lista traficantilor

O alta sursa diplomatica declara atunci ca Marea Britanie l-ar fi inclus pe Bout pe lista traficantilor de arme ale caror averi ar urma sa fie blocate, dar ca oficiali ai Statelor Unite le-au solicitat britanicilor excluderea acestuia de pe lista, deoarece “este folosit in Irak”. Cu toate acestea, Statele Unite si Marea Britanie au negat ca ar avea cunostinta despre presupusele activitati ale lui Viktor Bout in Irak. “Am sprijinit in trecut si continuam sa sprijinim eforturile internationale de a pune capat activitatilor ilegale ale lui Bout”, pe numele caruia a fost emis un mandat international de arestare, a declarat un oficial britanic. Autoritatile americane sustineau ca activitatile lui Viktor Bout ar trebui sa faca obiectul unor masuri separate decise de Natiunile Unite, referitoare la traficantii de arme. Guvernul britanic a fost aspru criticat si de parlamentari pentru lipsa de transparenta in ceea ce priveste exportul de armament, in conditiile in care exista suspiciuni ca tehnica de lupta de provenienta britanica ar fi fost folosita in zone in care s-a inregistrat incalcarea drepturilor omului. Acuzatiile au venit din partea unei comisii parlamentare din care au facut parte membri ai comisiilor pentru Aparare, Externe, Comert exterior si Comert si Industrie din cadrul Camerei Comunelor. In raportul sau, comisia recomanda un control mai strict al exporturilor de armament ce ar putea ajunge in mainile teroristilor sau ale combatantilor din tarile afectate de razboaie civile.In timpul discursului tinut in Parlament, liberal-democratul Tom Brake a facut referire la dezvaluirile facute de Financial Times, exprimandu-si temerea ca Marea Britanie ar putea sprijini presupusele eforturi ale SUA de a-l proteja pe Viktor Bout.

Falanga macedoneana, pregatita pentru debarcarea din Afganistan

Noul ambasador al Republicii Macedonia la Alianta Nord-Atlantica (NATO), Martin Trenevski, este contestat de o serie de inalti oficiali ai NATO, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acesta este cunoscut pentru declaratiile anti-NATO, el afirmând ca summitul Aliantei desfasurat la Bucuresti, in 2008, nu a fost un succes pentru Macedonia. “Alianta Nord-Atlantica comite agresiuni politice si economice impotriva Macedoniei”, acordând sustinere Greciei, a declarat Martin Trenevski, al carui mandat de ambasador al Macedoniei la NATO va incepe la 1 septembrie 2010. In prezentarea programului sau in Parlamentul de la Skopje, Trenevski a declarat ca va cere Aliantei sa “corecteze concluziile summitului de la Bucuresti si sa isi schimbe atitudinea fata de Macedonia”. Potrivit declaratiilor lui Trenevski, concluziile summitului de la Bucuresti, prin care Macedonia este obligata sa rezolve probleme numelui inainte de a adera, constituie o “abordare birocratica” asumata de Alianta.
Reamintim ca si desi Republica Macedonia si-a proclamat independenta in 1991, Atena si Skopje continua sa aiba dispute din cauza numelui Macedoniei. Polemicile au culminat in aprilie 2008, la summitul de la Bucuresti, când Grecia a blocat aderarea Macedoniei la NATO.

Integrarea europeana a Balcanilor, sabotata de Atena

Anterior comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, a avertizat ca autoritatile de la Skopje si cele de la Atena trebuie sa gaseasca, in urmatoarele luni, o solutie in disputa privind numele Macedoniei, pentru a permite demararea negocierilor in vederea aderarii acesteia la Uniunea Europeana. Conform mass-media europene, comisarul european a declarat ca UE va sprijini negocierile, “care, dublate de vointa politica, vor duce la gasirea unei solutii”. Acesta a remarcat progresele facute de Macedonia in ultimul an, care au condus la ridicarea vizelor pentru cetatenii macedoneni care circula in statele UE.

Verde pentru UE

Reamintim ca, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE). Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, oficialii UE au afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.

Opozitie greaca

In pofida recomandarilor Comisiei Europene, in luna decembrie a anului trecut, adoptarea unei decizii in acest sens a fost amanata din cauza opozitiei Greciei, care este nemultumita de faptul ca numele statului vecin, Macedonia, corespunde cu cel al vechii sale regiuni istorice. Drept represalii Atena sa opus aderarii Macedoniei la NATO, pregatita pentru summitul NATO de la Bucuresti.
Totodata, in 2007, autoritatile de la Skopje au decis ca aeroportul din capitala si o autostrada importanta sa poarte numele “Alexandru cel Mare”, fapt care a starnit critici dure din partea oficialilor de la Atena. Totusi, in cazul in care cele doua parti ajung la un compromis, liderii din UE ar putea decide inceperea negocierilor cu Macedonia, in cadrul summitului din luna iunie. Potrivit unui oficial de la Bruxelles, in cazul in care se va gasi o solutie, Macedonia ar putea intra in Uniune odata cu Islanda, dar dupa Croatia. “Dupa demararea negocierilor, oamenii vor avea o mare surpriza. Toata lumea considera ca Islanda nu va avea nici o problema in a deveni membru al UE, dar, in realitate, Macedonia va fi cea care va incheia foarte repede capitolele de negociere. In ciuda unor probleme clasice, din domeniul justitiei si a luptei impotriva coruptiei, Macedonia si-a armonizat legislatia si a implementat majoritatea cerintelor Uniunii Europene”, a mai adaugat acesta.

Contingente balcanice

Anterior, Republica Macedonia anunta ca isi va suplimenta cu 80 de militari efectivele in Afganistan in 2010. Contingentul militar include o unitate a fortelor speciale (n.r.- Voltii-Lupii) si cadre ale serviciului militar de informatii de la Skopje, au declarat surse militare locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Forta internationala de asistenta pentru securitate (ISAF) in Afganistan include in prezent 163 de militari macedoneni, primii soldati macedoneni sosind in tara asiatica in anul 2002. Participarea militarilor macedoneni la operatiunile din Afganistan este privita la Skopje ca un pas necesar pentru accederea la statutul de membru cu drepturi depline a Aliantei Nord-Atlantice. Reamintim ca aderarea Macedoniei la NATO a fost blocata in aprilie 2008 de regimul politic de la Atena, din cauza diferendului care le opune in privinta denumirii fostei republici ex-iugoslave.
La randul sau, Bulgaria va mai trimite pana la 30 de militari in Afganistan, care se vor alatura contingentului de 270 de bulgari dislocati in orasul Kandahar. In prezent, Bulgaria participa la Fortele Internationale de Securitate din Afganistan (ISAF) cu 470 militari, implicati in special in operatiuni de asigurare a securitatii aeroporturilor din Kabul si Kandahar. Totodata, guvernul de la Sofia a amanat o decizie finala privind suplimentarea participarii sale in misiunea impotriva pirateriei a Uniunii Europene ‘Atalanta’, desfasurata in largul coastelor somaleze.

Flota militara rusa a Marii Negre, in mars fortat catre Bosfor si Dardanele

Dintr-un spatiu mai degraba, inchis, “adjudecat” (de Rusia si Turcia) si prea putin interesant geopolitic, in timpul razboiului rece, Marea Neagra devine o zona colorata viu si nuantat pe hartile din birourile cele mai secrete ale lumii. Rivalitatea Est-Vest postbelica crease aici un blocaj, o inertie, o situatie de pat, care se sprijinea pe relativul echilibru sovieto-turc statuat prin Tratatul de la Montreux, dar preexistent din timpul rivalitatii istorice dintre Moscova si Istanbul, veche de cateva secole.

Indiferent daca Testamentul lui Petru cel Mare este autentic sau nu, cateva paragrafe de text are, pentru unii, rezonante actuale. Tarul i-ar fi cerut, cu limba de moarte, Rusiei de dupa el “a se intinde neincetat catre Nord, in lungul Balticei, precum si spre Sud, in lungul Marii Negre, a se apropia pe cat este posibil de Constantinopol si Indii. Cel ce va domni peste aceste tinuturi va fi adevaratul suveran al lumii.(…) A aseza santiere pe Marea Neagra, a se face stapana din ce in ce mai mult peste aceasta mare…” etc. etc.

Sa lasam insa deoparte acest text, nu numai pentru ca e viu controversat, dar si pentru ca acum 300 de ani nimeni nu prevedea ca imperiilor traditionale din zona, rus si otoman, li se va alatura, cu ambitii in spatiul pontic, superputerea de la confluenta secolelor 20 si 21, Statele Unite, desi implantarea sa militara aici este (inca?) prudenta si prea putin semnificativa.

Alianta atlantica, prezenta in estul Marii Negre prin aliatul ei turc, si-a creat noi avanposturi si pe coasta de vest, prin Romania si Bulgaria, iar dupa dezmembrarea URSS, in nordul si in estul spatiului au aparut noi state, ca Ucraina si Georgia, care pareau sau mai par inca sa mearga intr-un alt sens decat cel al intereselor Rusiei.

Cine ar trage insa concluzia ca, prin aceasta, Rusia pierde teren in Marea Neagra judeca pripit si gresit. Nauceala post razboiul rece si postsovietica, reala la nivel plasnetar, deci si aici, devine fapt al trecutului. Statutul Rusiei in Marea Neagra redevine unul stabil si tot mai clar delimitat. Portul Sevastopol a fost  reconfirmat ca baza militara maritima a Rusiei pentru cel putin inca o jumatate de secol, iar voci autorizate de la Moscova (primarul Lujkov, de pilda) afirma categoric ca Sevastopolul va fi rusesc “pentru totdeauna”. In partea de teritoriu care s-a desprins de Georgia exista porturi in care prezenta militara rusa se consolideaza. Occidentul e dezamagit si neputincios in fata acestui curs, iar Turcia nu pare deranjata, caci dinamica relatiilor sale cu URSS/Rusia are parametri de stabilitate verificati in timp. In plus, “neootomanismul” politicii Ankarei in vecinatatea mai mult sau mai putin apropiata nu e imperialism clasic si brutal, ci un fapt insolit, pe care lumea abia incearca sa si-l explice. Iar Rusia nu este nici ea deranjata de noile accente din politica externa turca.

Lumea urmareste cu interes crescand si intentiile – anuntate sau nu – ale Rusiei in Marea Neagra ori avandu-si originile aici. Moscova are nevoie de modernizarea flotei sale din aceasta mare si de o noua strategie. Modernizarea a inceput si i se cunosc obiectivele. Care va fi strategia, ramane insa de vazut. Deocamdata, se stie oricum ca navele grele ale Rusiei in Marea Neagra – inclusiv submarine si portavioane – vor fi stationate si in Mediterana de est, in portul sirian Tartus. Ca o curiozitate, e de amintit ca in textul atribuit lui Petru cel Mare, se spune la un moment dat “a stabili d este posibil, prin Siria, vechiul comert al Orientului si a inainta pana la Indii, care sunt antrepozitul lumii”.

Oricum, anuntata noua strategie a Rusiei in Marea Neagra depaseste cu mult strictul spatiu pontic, fie si pentru faptul, amintit de un autor rus, ca Rusia este statul cu cele mai lungi frontiere maritime din lume.

Asa stand lucrurile, cum sa nu devina interesanta Marea Neagra? Din ce in ce mai interesanta.

Premierul israelian Netanyahu avertizeaza Turcia de la Atena

Liderii israelieni si greci au discutat extinderea relatiilor militare bilaterale, inclusiv schimbul de informatii militare si efectuarea de manevre comune, relateaza surse oficiale israeliene, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La sfarsitul vizitei de doua zile in Grecia, primul ministru israelian Benjamin Netanyahu, cel mai important oficial israelian care a vizitat statul elen, a declarat cele doua natiuni vor “deschide un nou capitol”. El a mai declarat reporterilor ca impreuna cu prim ministrul grec George Papandreou a discutat cooperarea militara.

Forme de cooperare

Un oficial din anturajul lui Netanyahu a declarat ca discutiile “au explorat cimentarea unei cooperari mai stranse intre industriile militare si armatele celor doua tari”. La randul sau, un oficial grec, vorbind in conditii de anonimat, a confirmat ca cei doi oficiali “au vorbit despre noi forme de cooperare in domeniul apararii si probleme de securitate”, inclusiv efectuarea de exercitii militare comune si schimburi de cunostinte tehnologice.
Din delegatia israeliana au mai facut parte reprezentanti ai serviciilor militare de informatii israeliene, precum si inalti responsabili din industria de armament israeliana. Surse locale au speculat pe marginea posibilei implicari a firmelor israeliene in vastele programe de modernizare ale echipamentului militar, lansate de catre Atena, inclusiv in domeniul aviatiei militare si a flotei maritime.

Rivali traditional

Israelul incearca extinderea relatiilor cu Grecia dupa ce cooperarea militara cu Turcia, considerat anterior partenerul sau strategic din Mediterana, s-a oprit brusc dupa un raid israelian la bordul navei unei flotile turce care transporta ajutoare in Fasia Gaza in luna mai 2010.
Reamintim ca Grecia este rivalul traditional al Turciei in Marea Mediterana, cele doua state, membre NATO, fiind foarte aproape de declansarea unor conflicte armate in secolul 20.
Israelul considera ca Grecia este gata de a crea legaturi cu Tel Aviv-ul, deoarece simte ca aliatii arabi traditionali ai Atenei pare ca se opun aliantei mai putin decat in trecut, din cauza temerilor impartasite de multe state din Orientul Mijlociu, relativ la programul nuclear iranian. Netanyahu este primul premier israelian care a vizitat Grecia. Relatiile dintre cele doua tari au inceput numai in 1990, mult timp dupa ce Israelul a demarat relatii similare cu alte tari europene. Israelul si Grecia au semnat un acord de cooperare in domeniul apararii in 1994.