Karadeniz Press » NATO

Bulgaria da asigurari ca Iranul nu va fi atacat din bazele militare de pe teritoriul sau

Razvan Iorga — Sun, 05 Feb 2012 17:07:16 +0000

Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac american asupra Iranului, a declarat ministrul de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov. El a facut declaratia inainte de sosirea secretarului de stat Hillary Clinton la Sofia. Ea va discuta cu oficialii bulgari despre chestiuni de securitate, inclusiv despre situatia din Iran si Siria, relateaza Sofia News Agency. Presa bulgara a citat saptamana aceasta surse guvernamentale care au spus ca Hillary Clinton ar urma sa ceara ca una dintre cele patru baze contractate de americani in Bulgaria sa fie utilizata in cazul unei eventuale operatiuni impotriva Iranului. La sfarsitul lui 2011, SUA au prezentat o astfel de cerere Turciei, dar fara succes. Baza militara mentionata de presa bulgara este Bezmer, din sud-est, facilitate de transport pentru fortele aeriene. Mladenov a subliniat ca Sofia nu intentioneaza sa permita americanilor sa foloseasca baze militare bulgare pentru o lovitura impotriva Iranului.

SUA si Rusia ar trebui sa elimine armele tactice din Europa

Ari Berg — Sat, 04 Feb 2012 12:19:21 +0000

Un grup de foşti responsabili occidentali şi ruşi din sfera securităţii au recomandat vineri, la Munchen, SUA şi Rusiei să lanseze imediat discuţii pregătitoare privind eliminarea armelor nucleare tactice din bazele militare din Europa.
Grupul intitulat Comisia NATO-Rusia Global Zero a remarcat într-un comunicat că, la două decenii după sfârşitul războiului rece, armele nucleare tactice ale SUA şi Rusiei din Europa “practic nu au nicio utilitate în plan militar, presupun costuri financiare semnificative şi riscuri de securitate, inclusiv deturnarea lor de către terorişti, şi creează fricţiuni politice între NATO şi Rusia”, transmite Reuters. Odată lansate, aceste discuţii pot fi asociate cu negocierile vizând reducerea arsenalelor strategice american şi rus la un total de 1000 de arme fiecare.
“Comisia consideră că aceste reduceri vor crea condiţiile pentru următorul pas crucial către eliminarea tuturor armelor nucleare din lume: atragerea Chinei şi a altor ţări care dispun de arme nucleare în primele negocierile multilaterale consacrate armamentului nuclear din istorie”, se adaugă în comunicat.
Din această comisie fac parte 15 experţi şi foşti responsabili în domeniul securităţii, între care Richard Burt, fost negociator-şef al SUA pentru dezarmare, şi Viktor Iesin, fost şef de Stat Major al forţelor de rachete strategice ale Rusiei. Comisia face parte din mişcarea Global Zero, care susţine eliminarea globală a armelor nucleare.
La Munchen – unde are loc în aceste zile cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate -, grupul de experţi a prezentat un raport în care îşi susţine propunerea de reducere a armamentului tactic, subliniind că demersurile în acest sens au stagnat şi trebuie relansate. Grupul îşi exprimă totodată speranţa ca iniţiativa lor să găsească susţinere în rândul oficialilor din ţările membre ale NATO şi din Rusia participanţi la conferinţa din oraşul german.

Militari romani la Mission Rehearsal Exercise

Ari Berg — Fri, 03 Feb 2012 08:55:37 +0000

În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

SUA vor sa puna mai mult accent pe pregatirea militarilor afgani

Ari Berg — Thu, 02 Feb 2012 08:26:54 +0000

Statele Unite speră să treacă, “în a doua jumătate a lui 2013″, de la o misiune de luptă la una de instruire şi asistenţă pentru forţele afgane, a afirmat, miercuri, secretarul american al apărării, Leon Panetta.
El a menţionat în acelaşi timp dorinţa Washingtonului de a vedea că toate ţările membre ale NATO angajate în Afganistan, printre care Franţa, “respectă” strategia elaborată în cursul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010, care prevede încheierea perioadei de transferare către forţele afgane a responsabilităţii în materie de securitate la sfârşitul lui 2014. “Putem spera că, spre jumătatea lui 2013 şi în a doua jumătate a anului, vom putea trece de la un rol de luptă la unul de instruire şi asistenţă”, a afirmat şeful Pentagonului, aflat la bordul unui avion cu destinaţia Bruxelles unde va participa la o reuniune ministerială a NATO.
“Am mers împreună acolo şi vom pleca împreună, dar trebuie să acţionăm ca o alianţă puternică şi pe baza angajamentelor solide asumate la Lisabona”, a adăugat el. Progresele înregistrate anul trecut de către coaliţia internaţională împotriva talibanilor şi creşterea puterii armatei afgane urmează să fie consolidate în acest an, a explicat Panetta. Anul 2013 va fi, în opinia lui, “crucial”, deoarece procesul de tranziţie a responsabilităţii în materie de securitate va demara pentru ultimele zone ale ţării.
“2014 va fi anul consolidării tranziţiei”, a explicat demnitarul american, precizând că nu este vorba despre o nouă strategie, ci despre punerea în aplicare a celei elaborate la Lisabona. Nu a fost luată “nicio decizie”, potrivit lui Panetta, în legătură cu numărul trupelor americane ce vor rămâne desfăşurate în Afganistan în 2013. În prezent cu un număr de 90.000 de militari, cifra va fi redusă la 68.000 până la sfârşitul verii.

SUA, ingrijorate de anunturile prinvind retragerea din Afganistan

Ari Berg — Wed, 01 Feb 2012 08:09:25 +0000

Un oficial american a declarat marţi că statelor membre NATO li se va reaminti, cu ocazia summitului Alianţei care va avea loc în luna aprilie la Chicago, că s-au angajat să nu-şi retragă trupele din Afganistan mai devreme de anul 2014, cum a sugerat recent preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Consilierul pentru securitate naţională în sectorul comunicaţiilor strategice, Ben Rhodes, a mai precizat că Administraţia Obama susţine în continuare ca retragerea trupelor internaţionale din Afganistan să se desfăşoare conform calendarului deja stabilit, în anul 2014, când va avea loc şi transferul responsabilităţii pentru securitatea acestei ţări către autorităţile de la Kabul.
În urma uciderii a patru militari francezi în Afganistan, preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că va solicita încheierea misiunii NATO pe teritoriul afgan în anul 2013, cu un an mai devreme.
Cu o zi în urmă, Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reafirmat, după întrevederea avută cu preşedintele român Traian Băsescu, că se va respecta programul retragerii trupelor aliate din Afganistan convenit la summitul din noiembrie 2010.
“România îşi va menţine forţele în tot anul 2012, prima jumătate a anului 2013 şi vom trece eventual la o diminuare a participării noastre, pe măsură ce, începând cu a doua parte a anului 2013 şi în conformitate cu programul de transfer al responsabilităţilor de securitate către forţele afgane în a doua jumătate a lui 2013, forţele afgane vor prelua parte din misiunile pe care le execută armata română”, a declarat şeful statului român.
Traian Băsescu a făcut precizarea că România îşi va diminua prezenţa pe măsură ce misiunea va fi integral îndeplinită. Potrivit preşedintelui, România va contribui şi după 2014 la procesele de instruire a forţelor de securitate afgane şi are gata să trimită 66 de instructori pentru forţele de jandarmerie ale Afganistanului.

Scutul antiracheta. Impas in negocierile SUA-Rusia

Ari Berg — Tue, 31 Jan 2012 07:50:23 +0000

Moscova consideră că este puţin probabil ca un document ruso-american să fie redactat până la summitul de la Chicago. Mai exact, sunt puţine şanse ca Moscova şi Washingtonul să ajungă la un acord în privinţa scutului antirachetă.
Desfăsurată la mijlocul lunii la Washington, noua rundă de consultări ruso-americane privind scutul antirachetă s-a încheiat fără rezultate. Comentând luni pentru cotidianul “Kommersant” stadiul discuţiilor, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a confirmat absenţa progreselor şi distanţa “prea mare între poziţiile celor două puteri”.
De fapt, a precizat el, în momentul de faţă ambele părţi încearcă fără succes să înţeleagă dacă există şanse sau nu pentru apropierea acestor poziţii. În opinia sa, există foarte puţine posiblităţi ca un document ruso-american privind sistemul antirachetă să poată fi convenit până la summitul NATO de la Chicago, din luna mai, transmite RRA. Ne vom strădui, a spus el, dar este tot mai mică probabilitatea ca să se întâmple o minune şi ca ceva să se materializeze din aer.
În aceeaşi măsură scad şi şansele ca la Chicago să aibă loc şi o nouă reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului NATO-Rusia.

Moscova nu vede solutii

Dat fiind că Moscova consideră problema scutului crucială, absenţa unui acord în privinţa acestuia va atârna greu în balanţa deciziei privind participarea liderului rus la un astfel de summit. Moscova nu vede nici premise pentru depăşirea impasului cu ocazia summitului propriu-zis, în cadrul unor convorbiri directe între preşediţii rus şi american.
În contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, sunt puţine şanse ca Washingtonul să-şi modifice poziţia extrem de dură şi inflexibilă, a spus Serghei Riabkov, astfel încât un compromis să devină posibil. Oricum, decizia privind participarea Moscovei la acest summit o va lua viitorul preşedinte al Rusiei. În Rusia, alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 4 martie, cele mai mari şanse de a fi ales avându-le Vladimir Putin, care ar urma astfel să intre în funcţie la începutul lunii mai. Or, Vladimir Putin a luat în repetate rânduri o poziţie dură în problema antirachetă, chiar şi în această campanie dominată de problemele interne.
În aceste condiţii, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, Rusia îşi va dezvolta propriile rachete şi alte mijloace capabile să depăşească şi să neutralizeze scutul antirachetă, aşa cum este prevăzut în măsurile anunţate de preşedintele Medvedev pe 23 noiembrie. În opinia diplomatului rus însă, o soluţie negociată ar fi totuşi mai bună.

Rasmussen vrea Romania ca punct de contact al NATO pentru Balcanii de Vest

Razvan Iorga — Mon, 30 Jan 2012 16:44:02 +0000

Seful NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, luni, la finalul intalnirii cu presedintele Traian Basescu, ca Alianta va conta pe Romania pentru a construi relatii puternice cu tari din Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. “Vom continua sa contam pe Romania pentru a construi relatii puternice cu partenerii nostri, mai ales in Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. Acestea sunt regiuni in care Romania este angajata deplin”, a spus el. Rasmussen a mai declarat ca sustine politica “usilor deschise” a Aliantei. “Suntem cu totii de acord ca integrarea euro-atlantica este cea mai buna pentru stabilitate si securitate. Politica usilor deschise va continua”, a apreciat el. La randul sau, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania isi mentine opinia ca este necesar un parteneriat cu Rusia. “in ceea ce priveste cooperarea NATO-Rusia, Romania isi mentine punctele de vedere exprimate anterior, ca avem nevoie de un parteneriat cu Federatia Rusa, bazat pe incredere si respectarea angajamentelor anterioare. Acest lucru l-am mentionat, l-am subliniat in discutiile cu secretarul general. De asemenea, apreciem la cel mai inalt grad initiativa NATO de a invita Rusia la discutiile legate de Afganistan. Cu certitudine, Federatia Rusa si statele din Asia Centrala pot fi participanti la securizarea a ceea ce NATO a obtinut pana acum, ce va obtine pana la sfarsitul perioadei de tranzitie pe un termen lung si la consolidarea unei societati democratice in Afganistan”, a spus Basescu. El a precizat ca in discutiile cu Rasmussen a subliniat ca “NATO sa dea o atentie deosebita regiunii in care se afla Romania”. “Sustinem politica usilor deschise pentru statele din Balcanii de Vest, sustinem o solutie care sa consolideze pozitia de aliat a Georgiei. si de asemenea problematica de securitate a Marii Negre, pe care o desfasuram si pe plan regional impreuna cu aliatii turci si bulgari, trebuie sa ramana in atentia summit-ului NATO de la Chicago, cu toate implicatiile ei, inclusiv cele legate de securitatea energetica”, a mai spus Traian Basescu. El a mai spus ca programul de tranzitie privind Afganistanul va fi respectat, Romania isi va diminua prezenta combatanta in a doua parte a anului 2013, dar a precizat ca, daca vor exista dubii cu privire la securitatea regiunii, trupele vor fi mentinute. Seful statului a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.

Romania se pregateste sa-si reduca numarul militarilor din Afganistan

Ari Berg — Mon, 30 Jan 2012 07:55:26 +0000

Preşedintele Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va avea o întâlnire, luni, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, printre subiectele ce vor fi discutate aflându-se sistemul de apărare antirachetă, Summit-ul NATO de la Chicago, conceptul smart defense, situaţia din Afganistan şi relaţia cu NATO-Rusia.
“Un subiect extrem de important, pe care l-am fixat împreună cu secretarul general, este procesul de tranziţie din Afganistan. După cum ştiţi, România are circa 2.000 de militari. Vă pot spune că misiunile contingentului românesc în regiunea Zabul au rămas aceleaşi şi după ce am mărit efectivele şi trebuie să stabilim şi cu aliaţii, şi cu sistemele de comandă ale NATO un proces în care România, îndeplinindu-şi misiunile, să înceapă să-şi diminueze participarea în Afganistan. Vă pot spune că nu se pune problema pentru anul 2012. Statul Major General consideră că pentru îndeplinirea misiunilor pentru 2012 efectivele pe care le avem în Afganistan asigură şi securitatea efectivelor, şi îndeplinirea misiunilor, dar avem în vedere ca începând cu 2013 să trecem la o reducere considerabilă a efectivelor cu care suntem angajaţi în Afganistan, în condiţiile îndeplinirii misiunilor pe care le avem, dar şi ale transferului de responsabilitate către armata afgană, care se află, în parte, în instruirea militarilor români”, a mai spus Traian Băsescu.

Scutul antirachetă

“În ceea ce priveşte întâlnirea cu secretarul general NATO, sunt pe agendă câteva subiecte asupra cărora am convenit că vor fi discutate. Primul este legat de sistemul de apărare antirachetă – şi, din acest punct de vedere, obiectivul României este ca la summit-ul NATO de la Chicago să fie declarată capacitatea interimară a NATO în ceea ce priveşte sistemul antirachetă, având în vedere că România a semnat şi este în curs de îndeplinire a tuturor aranjamentelor legale în ceea ce priveşte începerea instalării sistemului la Deveselu. De asemenea, ceilalţi parteneri NATO, în mod deosebit Turcia, şi ea este în curs de implementare a părţii care îi revine din proiect”, a spus Băsescu, într-o declaraţie susţinută, duminică, la Palatul Cotroceni. El a precizat că România progresează în definitivarea aranjamentelor legale în ceea ce priveşte instalarea la Deveselu a elementelor sistemului american de apărare antirachetă.

Smart defense

Un alt subiect ce va fi discutat cu Rasmussen este conceptul de “”smart defense”", adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave.
“În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a explicat Băsescu.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.

Scutul antiracheta. Negocierile NATO-Rusia, progrese slabe

Ari Berg — Fri, 27 Jan 2012 09:14:00 +0000

Negocierile dintre NATO şi Rusia în ceea ce priveşte dosarul scutului antirachetă desfăşurat de Alianţa Nord-Atlantică în Europa nu progresează “prea mult”, a declarat joi secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen.
“Sper în continuare că vom fi în măsură să încheiem un acord cu Rusia privind cooperarea în materie de apărare antirachetă” până la summitul NATO prevăzut pentru sfârşitul lunii mai la Chicago (SUA), a declarat Anders Fogh Rasmussen într-o conferinţă de presă. “Dar trebuie să recunosc faptul că nu am progresat prea mult până în prezent”, deşi “au avut loc numeroase discuţii”, a adăugat oficialul NATO.
“Aceste discuţii vor continua”, însă “probabil” nu va avea loc o reuniune NATO-Rusia în marja summitului de la Chicago dacă nu se va ajunge la un acord până atunci, a precizat Anders Fogh Rasmussen, transmite Agerpres. Reuniuni cu Rusia sunt organizate în mod tradiţional cu ocazia reuniunilor la vârf ale NATO, dintre care ultima a avut loc la Lisabona în 2010.
Lansat în 2010, proiectul scutului antirachetă a devenit unul dintre principalele motive de discordie dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, care îl consideră o ameninţare pentru securitatea sa. NATO afirmă că acest sistem nu vizează Rusia, ci o ameninţare din Orientul Mijlociu, în special din Iran.
“Cred că liderii ruşi îşi vor da seama că este şi în interesul lor să coopereze cu NATO în ceea ce priveşte apărarea antirachetă”, a adăugat Anders Fogh Rasmussen.

NATO sustine ca nu pregateste interventii in Siria sau Iran

Ari Berg — Wed, 25 Jan 2012 09:29:38 +0000

Alianţa Nord-Atlantică nu are în vedere nicio intervenţie militară în Siria sau în Iran, a dat asigurări, marţi, la Berlin, comandantul forţelor NATO în Europa, ca răspuns la recentele acuzaţii formulate de Rusia.
“În ce priveşte Siria, pot să vă spun că, din punctul de vedere al NATO, nu există nicio planificare, nu efectuăm niciun studiu detaliat, doar supraveghem situaţia”, a declarat presei amiralul american James Stavridis, comandantul forţelor Alianţei în Europa. “Mi se pare că, înainte ca NATO să aibă în vedere o intervenţie, ar trebui mai întâi o acţiune din partea Naţiunilor Unite şi a Ligii Arabe”, a explicat el.
“Nu văd nimic care să se mişte în acest sens, deci pentru moment rolul NATO este pur şi simplu de a supraveghea ce se întâmplă la graniţele sale”, a adăugat el. Referitor la Iran, Stavridis a subliniat că NATO nu este “deloc concentrată asupra unei potenţiale operaţiuni militare” în această ţară.
Anterior în cursul lunii, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a amintit despre informaţii potrivit cărora membrii NATO au intenţia “de a transforma amestecul lor actual în treburile siriene în intervenţie militară directă”.