Republica Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO, însă, pentru aceasta este nevoie de voinţă politică la Chişinău, consideră ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.
“Este o decizie politică care consider că este benefică pentru asigurarea securităţii în spaţiul euro-altantic în special în spaţiul european. Dar mai mult consider că este un beneficiu pentru ţările NATO. Nu văd direct cum ar putea beneficia Republica Moldova de acest scut antirachetă. Fiind partener cu NATO, indirect, cred că putem beneficia de un schimb de informaţie, date care ar putea aceste radare să le colecteze, doar dacă va fi voinţa politică”, a declarat ministrul, într-un interviu acordat radio Europa Liberă.
“Luând în consideraţie că noi suntem doar partener şi nu un partener foarte activ în relaţiile cu NATO. Totodată, având şi susţinerea limitată cum arată ultimele sondajele a populaţiei din Republica Moldova, cred că noi ar trebui să depunem eforturi mai mari pentru a beneficia de toate privilegiile care ni le dă acest parteneriat Moldova-NATO. Trebuie să fie un program mai amplu de explicare populaţiei ce înseamnă NATO, care sunt scopurile, care sunt criteriile de dezvoltare, ce face NATO pentru securitatea europeană. Populaţia de la noi nu cunoaşte şi trăieşte cu acea percepţie încă învechită.”, a mai spus Vitalie Marinuţa.
“El este un scut pentru ţările NATO. Cred că acoperire el ar putea să aibă şi deasupra Republicii Moldova, însă vom beneficia sau nu de acele date pentru ţara noastră, iarăşi, depinde de implicarea noastră în cooperarea cu NATO. Oricum partenerii nu contribuie financiar la dezvoltarea acestui scut antirachetă, dar totodată, dacă suntem parte componentă a sistemului internaţional de securitate şi cooperăm prin intermediul planului individual de parteneriat Moldova-NATO, cred că vom putea în unele cazuri limitate să beneficiem de date din cadrul acestui sistem. De date care nu vor fi secrete sau vor fi limitate”, consideră ministrul Apărării din Republica Moldova.

Participarea militarilor din Republica Moldova la exerciţiile multinaţionale contribuie la creşterea interoperabilităţii cu militarii altor ţări în operaţiuni de menţinere a păcii.
„Ţara noastră trebuie să fie pregătită pentru a detaşa militari în contingente internaţionale. Acesta va contribui la creşterea credibilităţii partenerilor străini faţă de Armata Naţională în particular, cât şi Republica Moldova în ansamblu. Militarii Armatei Naţionale sunt pregătiţi pentru a reprezenta ţara la nivelul cuvenit”, a subliniat maiorul maiorul Oleg Fornea, comandantul unui contingent de militari care participă la un exerciţiu multinaţional.
Contingentul Armatei Naţionale detaşat la exerciţiul multinaţional „Cooperative Longbow — Lancer 2012” din Macedonia, a participat marţi la ceremonia oficială de deschidere a aplicaţiei desfăşurată la poligonul Krivolak. General-locotenentul Alfredo Cardona Torres, comandantul Comandamentului Forţelor Aliate Madrid, a declarat că scopul exerciţiului „Cooperative Longbow — Lancer 2012” este de a creşte interoperabilitatea dintre NATO şi partenerii săi în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace. „Doar printr-o colaborare eficientă dintre ţări se poate asigura securitatea şi bunăstarea. Cooperative Lancer —Longbow are scopul de a antrena, a exersa şi promova interoperabilitatea ţărilor Parteneriatului pentru Pace prin implementarea standardelor NATO”, a subliniat oficialul NATO.

36 de militari din R Moldova

În acest an exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” constă din trei faze: instruire şi training individual, training colectiv la nivel de pluton şi faza finală, training în câmp. De asemenea, militarii vor fi implicaţi în patrulare montană, operaţiuni de securizare a frontierelor, etc. Exerciţiul Cooperative Longbow are ca scop pregătirea comandamentelor de nivel de brigadă în cadrul unor scenarii de răspuns în situaţii de criză sub conducerea NATO. Pe de altă parte, exerciţiul Cooperative Lancer este un exerciţiu de pregătire orientat spre dezvoltarea capabilităţilor în cadrul operaţiunilor de prevenire a situaţiilor de criză, soluţionare a conflictelor şi operaţiuni post-conflict de consolidare a păcii.
Armata Naţională a detaşat la exerciţiu 36 de militari, dintre care 10 ofiţeri la exerciţiul de stat major, iar 26 militari pentru exerciţiul în teren. Ţările participante la exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” sunt: Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Georgia, Kazakhstan, R Moldova, Muntenegru, Serbia, Elveţia şi Ucraina.

Un grup de 13 ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice, printre care şi România, a convenit, cu ocazia summitului NATO desfăşurat la Chicago, să achiziţioneze cinci drone, fără muniţie, şi echipamentele aferente de control şi comandă.
În afară de România, printre ţările care au ajuns la un acord se află Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Slovacia şi Slovenia. NATO se va ocupa de operarea şi mentenanţa sistemului. Toţi cei 28 de aliaţi urmează să participe financiar la întreţinerea pe termen lung a programului.
“13 state, printre care şi România, au aderat la programul AGS, Alliance Ground Supervision, ceea ce înseamnă o structură militară de cinci avioane fără pilot care vor fi, în funcţie de nevoile tuturor celor 13 state, la dipoziţie pentru culegere de informaţii terestre. Şi, decât să avem fiecare propriile noastre avioane, România dispune de un sistem de drone în momentul de faţă, pe care l-a utilizat şi în Irak şi în Afganistan, dar noua generaţie de astfel de avioane fără pilot este mult mai performantă şi atunci, decât să îşi cumpere fiecare stat mijloacele pentru aceste facilităţi, mai bine ne unim toţi şi plătim cât utilizăm. Deci, sistemul Smart Defense este destinat să răspundă chiar realităţilor de astăzi. Poate că nu este un sistem care va fi viabil în următorii 30 de ani, dar pentru perioada de criză în mod categoric este viabil şi răspunde nevoii de a cheltui ceva mai puţin decât până acum pentru menţinerea capabilităţilor militare ale NATO şi ale statelor membre”, a declarat Traian Băsescu, la întoarcerea de la summitul NATO..
NATO a semnat în weekend un contract în valoare de 1,7 miliarde de dolari cu compania americană producătoare de echipament militar Northrop Grumman în vederea furnizării Alianţei a primelor sale drone de supraveghere. Contractul dintre NATO şi Northrop Grumman, ca prim contractor, include achiziţionarea, operarea iniţială şi întreţinerea a cinci drone Block 40 Global Hawk echipate cu senzori radar moderni pentru supraveghere terestră. Sistemul de supraveghere terestră este menit să devină o sursă importantă de informaţii în timp real pentru operaţiunile militare ale Alianţei de intelligence, supraveghere şi recunoaştere.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Chicago, că SUA şi UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene.
“Formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind prin negocieri în interiorul sistemului deja creat de 5+2. Nici SUA, nici UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene”, a spus Traian Băsescu după Summitul NATO de la Chicago. El a arătat că declaraţia adoptată cu ocazia Summitului Alianţei “reflectă un obiectiv de politică externă românesc” legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate”.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, luni, că NATO îşi menţine, prin declaraţia adoptată la summitul Alianţei de la Chicago, interesul pentru Balcanii de Vest. El s-a declarat mulţumit de faptul că în documentul adoptat la Chicago sunt reprezentate obiectivele pentru care “ne-am bătut când a fost summitul de la Bucureşti”.
“Aş începe cu zonele de vecinătate pentru România. Atunci când veţi consulta Declaraţia summitului, veţi vedea că se menţine interesul NATO pentru Balcanii de Vest, pentru vecinătatea estică, adică Marea Neagră, Caucazul de Sud. De asemenea, Declaraţia summitului reflectă un alt obiectiv de politică externă românesc care a fost legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate. Veţi vedea menţionată în Declaraţia summitului şi problema Transnistriei, în mod special o menţiune pentru Transnistria, precum şi reafirmarea organizaţiei noastre, reafirmarea Alianţei cu privire la susţinerea fără rezerve a principiului de drept internaţional generat de suveranitatea statelor precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Iată, alt element de interes pentru noi care este reflectat aşa cum l-am susţinut întotdeauna. De asemenea, pentru Transnistria aş face o menţiune specială: formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind, prin negocieri, în interiorul sistemului deja creat de 5+2, deci nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene. “, a declarat Traian Băsescu.

România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere, a declarat preşedintele Traian Băsescu, duminică, la Chicago.
“În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a afirmat Traian Băsescu, după participarea la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. El a reiterat că sistemul de apărare antirachetă este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva nimănui.
“Este construit şi dezvoltat pentru a da securitate cetăţenilor din statele membre ale Alianţei. În ceea ce ne priveşte, România continuă să dezvolte sistemul în parteneriat cu SUA. După ce sistemul va fi operaţional şi în măsura în care graficele de implementare a sistemului se vor respecta, sistemul româno-turco-american, şi mai punem şi polonez, dacă vreţi, dar nu vreau să credeţi că sistemul va fi transferat către NATO abia după ce se termină şi etapa poloneză. Dar, imediat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, există disponibilitatea ambelor părţi, şi a SUA şi a României, de a integra acest sistem în sistemul NATO”, a arătat Băsescu.
În altă ordine de idei, premierul rus, Dmitri Medvedev, care l-a înlocuit pe preşedintele rus la summitul G8 de la Camp David, a declarat că l-a asigurat pe şeful statului american Barack Obama de continuitatea liniei urmate de Moscova în materie de politică externă după revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia ţării. “Am spus că venirea mea aici, la Camp David, în calitate de şef al delegaţiei ruse, în momentul în care preşedintele este ocupat cu aprobarea candidaturilor membrilor guvernului, poate fi văzută de asemenea ca un anumit simbol al continuităţii politicii externe şi a resetării”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la finalul summitului G8.

NATO a oficializat duminică prima etapă a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, un proiect propus de Washington dar care a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova.
“Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale” a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura până luni, la Chicago. Oportunitatea ridicării şi consecinţele geopolitice şi geostrategice ale instalării acestui scut antirachetă au fost studiate timp de mai mulţi ani, iar proiectul a fost lansat în anul 2010, fiind prezentat drept “cheia de boltă” a Alianţei atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. Principalul pericol din această zonă este considerat a fi Iranul, un stat care dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania. Rusia consideră acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa. NATO a refuzat însă categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.

O parte din România, apărată deja antibalistic

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chicago, după participarea la Consiliul Nord-Atlantic, că a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei, afirmând că, începând de duminică, partea de sud-est a Europei şi parte din teritoriul României sunt protejate antibalistic. “Cu privire la apărarea antirachetă, aici vorbim de o decizie deja adoptată acum: a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei. Şi vă pot spune că promotorii acestui obiectiv au fost SUA, Spania, Polonia şi România, ca state care vor avea site-urile antirachetă funcţionale în următoarele etape: site-ul din România va fi funcţional în 2015. Aici aş face o menţiune care ţine,de data aceasta, de interesele noastre. În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de sud-est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a spus Băsescu, după participarea la NAC.
Potrivit lui Băsescu, decizia de la Chicago este una politică menită să aducă siguranţă cetăţenilor din statele membre NATO, iar România consideră că trebuie făcut public respectivul document. “Punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este, în primul rând, un mijloc de protejare a obiectivelor strategice, dar şi a comunităţilor de pe teritoriul statelor NATO”, a completat Băsescu.

Baza de la Deveselu

Preşedintele a subliniat că România va fi deplin şi permanent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor sistemului care se amplasează pe teritoriul României. “Până atunci, aşa cum v-am spus, suntem pe o geometrie variabilă a sistemului de protecţie, dar nu va exista de astăzi nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat”, a adăugat Băsescu. Şeful statului a precizat că, în ceea ce priveşte capacitatea operaţională a sistemului de apărare, ea este variabilă în prezent.
“Vizează mai multe ţări, ea este variabilă pentru că este pe nave în momentul de faţă şi ce fac navele va putea fi substituit abia când capacităţile de pe teritoriul nostru vor intra integral în funcţiune. Şi atunci ce fac acum una sau două nave acoperind sud-estul Europei va face atunci site-ul de la Deveselu. Şi acela va fi fix, navele se mai mişcă, au problema asta. Dar era foarte important şi semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest summit. Deci, ceea ce va face site-ul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două, când e una e doar sudul României acoperit”, a explicat Băsescu.

Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din cadrul Academiei Militare „Alexandru cel Bun” a organizat joi conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Republica Moldova în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională” – ediţia 2012.
La întrunire au participat experţi în domeniul securităţii şi apărării din România, Ucraina şi Republica Moldova, doctori conferenţiari şi lectori din cadrul Academiei Militare, precum şi reprezentanţi ai mass-media. Prezent la eveniment, generalul de brigadă Igor Cutie, Comandant al Comandamentului Forţe Terestre, a apreciat organizarea conferinţei ştiinţifice în domeniul securităţii regionale. „Astfel de evenimente sunt binevenite şi fiecare participant are posibilitatea de a se expune pe marginea subiectelor abordate”, a specificat generalul Cutie.
Participanţii au prezentat un şir de rapoarte ştiinţifice pe problema securităţii şi apărării la nivel internaţional. Totodată, aceştia au abordat opţiunile de securitate pentru Republica Moldova, semnificaţia statutului de neutralitate în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională, problema pericolelor iminente care pot pune în dificultate funcţionarea sistemului de securitate naţională a statului, referitor la instituţiile statului, la politica externă, politica internă, cu repercusiuni directe asupra funcţionării domeniului militar naţional şi alte subiecte relaţionate.
Atât referenţii din R Moldova, cât şi cei de peste hotare, au susţinut că promovarea şi aplicarea teoriilor, cercetărilor ştiinţifice, care vizează consolidarea securităţii naţionale a statului, pot fi realizate doar printr-un efort comun al cadrului academic, ştiinţific, la nivel naţional, dar şi printr-un înalt grad de cooperabilitate dintre instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, instituţiile responsabile de abordarea şi soluţionarea acestor probleme, precum şi factorii de decizie ai statului.
În final, au fost organizate dezbateri pe marginea rapoartelor audiate, schimb de idei şi prezentarea celor mai noi rezultate ale cercetărilor în domeniile securităţii şi apărării, a fenomenului militar contemporan, precum şi în alte domenii. Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Republica Moldova în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională” este organizată anual în Academia Militară „Alexandru cel Bun”.

Neutralitatea foloseşte doar Moscovei

Neutralitatea Republicii Moldova nu asigură securitatea ţării, ci doar interesele Rusiei şi menţinerea influenţei acesteia în regiune, consideră mai mulţi experţi participanţi la conferinţă. Neutralitatea Republicii Moldova nu numai că nu a rezolvat probleme sale de securitate, dar continuă şi să fie sfidată de Federaţia Rusă, potrivit profesorului de la Academia Militară “Alexandru cel Bun” de la Chişinău, Sergiu Şaramet. “În cazul Republicii Moldova, neutralitatea permanentă nu a venit să rezolve obiectivele strategice propuse şi este sfidată prin prezenţa militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat el. În acelaşi timp, potrivit acestuia, reforma armatei ruse are drept scop menţinerea influenţei militare pe teritoriul fostelor republice sovietice.
În contextul în care majoritatea populaţiei Republicii Moldova ar vota împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, expertul Victor Juc, membru al Academiei de Ştiinţe, a apreciat că această atitudine este cauzată şi de lipsa discuţiilor la nivel politic referitor la acest subiect. “În consecinţă, 3/4 din populaţie mai continuă să perceapă NATO în spiritul logicii războiului rece”, a menţionat el.
Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este stat neutru, care nu poate face parte din organizaţiile militare şi care nu permite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Acest statut este susţinut şi de Federaţia Rusă, care deţine însă un contingent de militari în Transnistria, zona de est a ţării, controlată de un regim separatist.
Anumiţi politicieni, precum şi forţe politice de la Chişinău doresc modificarea statutului de neutralitate şi aderarea la NATO, susţinând că fără acest pas, Republica Moldova nu va putea să adere la UE. Totuşi, majoritatea populaţiei nu ar susţine un asemenea demers. Experţii consideră însă că opinia populaţiei ar putea fi schimbată, dacă ar exista un consens la nivel politic.

Un inginer rus este acuzat ca a transmis informatii secrete despre racheta strategica rusa de noua generatie Bulava unui serviciu de informatii strain, a declarat sambata o sursa din fortele de ordine, citata de agentia Interfax. Acest specialist al unei intreprinderi din sectorul rus al apararii situata in Ural va trebui sa compara in fata unui tribunal din Ekaterinburg, principalul oras din regiune, “zilele urmatoare”, a afirmat sursa citata. El este acuzat ca a divulgat “informatii privind domeniul sistemelor de arme strategice, care constituie secret de stat”, a precizat sursa. Procesul acestui inginer “se va derula cu usile inchise”, a adaugat sursa. Numele intreprinderii, care se ocupa de dezvoltarea sistemelor de control pentru rachetele strategice potrivit Interfax, si al tarii care a primit informatiile secrete nu au fost dezvaluite. in februarie, un inginer din sectorul spatial rus a fost condamnat la 13 ani de inchisoare pentru ca a transmis CIA informatii secrete privind rachetele strategice. Racheta intercontinentala Bulava (SS-NX-30 in clasificarea NATO), cu raza de actiune de 8.000 de kilometri, poate fi dotata cu zece ogive nucleare. Aceasta trebuie sa echipeze submarinele nucleare ruse lansatoare de rachete de generatia a patra, care sunt in constructie.

Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO.
Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept “prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract “a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este “profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.

Nave, blindate, elicoptere si simulatoare

Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro).  Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.

Armata americana a testat cu succes varianta maritima a sistemului de interceptare antibalistica SM-3, care urmeaza sa instalat, in versiunea terestra, pe teritoriul Romaniei, in cadrul sistemului antiracheta al NATO, informeaza CNN. O racheta balistica folosita in test a fost distrusa, in apropierea arhipelagului Hawaii, miercuri dupa-amiaza, de un proiectil lansat de un interceptor Standard Missile-3, anunta Agentia americana pentru apararea antiracheta, subordonata Pentagonului. Statele Unite si NATO intentioneaza sa instaleze in Europa, in urmatorii opt ani, versiuni ale sistemelor SM-3. “Datele initiale arata ca toate componentele s-au comportat asa cum au fost proiectate”, precizeaza Agentia Pentagonului. Un test efectuat in septembrie 2011, cu acelasi tip de interceptor, esuase. in Romania urmeaza sa fie instalate, la baza de la Deveselu (judetul Olt), sisteme de interceptare SM-3 IB, versiuni terestre, in cadrul sistemului antibalistic al NATO.Doua noi teste ale SM-3 mai sunt programate sa aiba loc anul acesta. Scutul antiracheta aflat in constructie in Europa implica echipamente terestre si navale, precum si senzori amplasati in spatiu. Interceptorul SM-3 IB urmeaza sa fie desfasurat in Romania pana in 2015, in cea de-a doua faza a Abordarii Adaptive Etapizate a presedintelui Barack Obama cu privire la apararea antiracheta. El va fi folosit de asemenea pe navele echipate cu sistemul de aparare antiracheta ‘Aegis’ al producatorului Lockheed Martin. Acest sistem, numit astfel dupa scutul legendar care l-a aparat pe Zeus, leaga impreuna senzori, computere, monitoare, arme si lansatoare de arme.