Oficialii militari ai Aliantei Nord-Atlantice au anuntat organizarea, in urmatoarele saptamani, a unor ample manvre militare, Baltic Region Training Event, in spatiul aerian al Letoniei, Lituaniei si Estoniei, foste republici sovietice, devenite membre ale NATO, relateaza mass-media internationala. Conform surselor citate, la manevrele aeriene vor participa avioane franceze de vanatoare Mirage 2000C, avioane F-16 ale fortelor poloneze (n.r.- de vanatoare-bombardament), avioane de antrenament si atac usor L-39 Albatros lituaniene si avioane-cisterna americane, SUA fiind singurul membru al NATO care dispune de capacitatile logistice necesare. Un purtator de cuvant al Statului Major aliat al fortelor aeriene a explicat ca exercitiile din luna martie trebuie sa demonstreze “solidaritatea NATO si angajamentul fata de membrii din regiunea Balticei”.
Anuntul oficialilor NATO vine pe fondul controverselor provocata de decizia Parisului de a vinde Moscovei patru nave port-elicopter Mistral, contract care, daca se va concretiza, va fi cea mai mare achizitie a Rusiei dintr-o tara NATO. Ministrii apararii din statele baltice au protestat fata de decizia Frantei, fara insa a putea opri negocierile franco-ruse, care vizeaza si alte categorii de armament naval.

Exercitii la frontiera

Manevrele NATO vor continua in iunie 2010 in Estonia, cu exercitii terestre de amploare la mai putin de 100 kilometri de frontiera rusa, in care sunt angajati aproximativ 500 de puscasi marini americani si militari estonieni. In toamna, un alt exercitiu comun al militarilor NATO cu cei din republicile baltice va avea loc in Letonia, cele mai ample manevre de la aderarea celor trei tari la NATO, cu participarea a peste 2000 de militari din SUA, Letonia, Lituania si Estonia.
Reamintim ca liderii celor trei republici ex-sovietice s-au pronuntat in permanenta pentru organizarea de exercitii militare de amploare ale Aliantei in regiune cu participarea aliatilor europeni, mai ales de la razboiul ruso-georgian din 2008. Ingrijorarea a devenit mai puternica dupa exercitiile Zapad 2009 organizate de fortele ruse si belaruse in septembrie 2009, cu participarea a 13.000 de militari, 63 de avioane, 40 de elicoptere, 228 tancuri, tema exercitiilor fiind posibilele planuri de ofensiva in regiunea statelor baltice, vecine cu Republica Belarus.

Submarinele rusesti ameninta echilibrul din Marea Neagra

Ministerul Apararii de la Moscova ia in considerare posibilitatea desfasurarii in Marea Neagra a unui submarin modern, cu propulsie nucleara si dotat cu arme nucleare tactice, au declarat oficiali militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, comandamentul Flotei militare ruse de la Marea Neagra a transmis catre forurile de conducere ale Marinei Militare ruse documentatia tehnica necesara pentru aprobarea finantarii infrastructurii necesare deservirii unei astfel de nave. Anterior, autoritatile de la Moscova si-au anuntat intentia de a consolida Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Planurile Rusiei de a moderniza intregul sau efectiv militar naval vor fi realizate pana in 2016, cosidera oficialii citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Strategie nucleara

Reamintim ca seful adjunct al Statului Major al fortelor navale ruse, viceamiralul Oleg Burtev, declara anterior ca Rusia vrea sa prioritizeze dezvoltarea submarinelor cu propulsie nucleara inarmate cu rachete capabile sa transporte focoase nucleare, mentinandu-si in acelasi timp flota de submarine strategice. Marina militara rusa va avea in continuare in componenta o flota de 60 de submarine, incluzand aici 10 submarine cu propulsie nucleara, peste 30 de submarine de atac, diesel si pentru misiuni speciale. “Probabil, armele nucleare tactice (de pe submarine -n.red.) vor juca un rol important in viitorul apropiat”, a declarat viceamiralul Oleg Burtev, completand ca raza si precizia sunt crescute gradual. “Nu mai este necesara echiparea cu focoase nucleare puternice. Putem instala focoase nucleare mai putin puternice pe rachetele de croaziera deja existente”, a mai spus acesta. “Statul Major al Marinei considera ca submarinele raman un punct forte pentru securitatea Rusiei, reprezentand elemente de baza a fortei militare. Acest factor este descurajator pentru cei care ameninta si agreseaza tara noastra”, a adaugat un alt oficial militar rus, sub protectia anonimatului.
Un alt nou submarin nuclear multifunctional, “Severodvinsk”, cu o lungime de 119 metri si putand naviga pana la o adancime de 600 de metri, urmeaza sa fie operational din 2011, a mai indicat Oleg Burtev. Submarinul de generatia a patra Graney combina capacitatea de a lansa o multitudine de rachete de croaziera (pana la  5.000 de kilometri), si se poate angaja in lupte deschise cu alte submarine sau nave de suprafata. Totodata, in cursul anului 2010, potrivit lui Oleg Burtev, marina rusa de razboi va efectua mai multe teste cu cel mai recent tip de rachete balistice, Bulava-M, cu care vor fi dotate submarinele strategice de a patra generatie.

Flota consolidata

Totodata, surse militare de la Moscova, citate de mass-media locala, au declarat ca Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Sursele citate au mai declarat ca “zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, au conchis oficialii militari rusi.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate si cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.

Armele nucleare ale SUA, expulzate din Europa

Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda au cerut Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord /NATO/ lansarea unei dezbateri privind politica nucleara a Aliantei, a anuntat Ministerul belgian de Externe, aducand astfel in actualitate problema retragerii armelor atomice americane din Europa, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ministrii de externe din cele cinci tari i-au transmis vinerea trecuta (n.r. – 26 februarie 2010) secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o scrisoare “in care-i cer ca o mare dezbatere privind politica nucleara a Aliantei Atlantice sa aiba loc la viitoarea conferinta a ministrilor de externe din tarile NATO, pe 22 aprilie, la Tallinn”, se poate citi in comunicatul sevicului de presa al MAE belgian. “Armele nucleare tactice din Europa reprezinta de fapt o chestiune esentiala in obiectivul unei lumi denuclearizate”, se mai arata in comunicat.
Deoarece Germania este prima care si-a facut publica intentia de a cere retragerea ogivelor americane aflate inca pe teritoriul sau, NATO a convenit la sfirsitul lui 2009 ca orice decizie sa fie luata in cadrul multilateral al NATO si nu unilateral. Obiectivul este de a elimina cele circa 240 de bombe atomice B-61, care pot fi lansate de avioane militare, pe care SUA le are inca amplasate in baze militare din cinci state membre ale NATO, si anume Germania, Belgia, Italia, Olanda si Republica Turcia.

Obama fara arme

Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson considera ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra SUA.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov cere “explicatii exhaustive” in problema scutului american

In ce masura va fi implicate Marea Neagra in proiectul american de aparare antiracheta din aceasta parte a Europei? Primele comentarii au fost confuze, pentru ca si primele informatii oficiale de la Washington s-au pretat la interpretari. Doamna Ellen Tauscher de la Departamentul de Stat  asigura intr-o declaratie de presa ca nu exista planuri pentru amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Marea Neagra, dar colegul ei Philip Crowley afirma ca sunt “planificate si elemente in spatiul marin”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a cerut “explicatii exhaustive” Washingtonului asupra proiectului, cu siguranta si pentru lamurirea  acestei ambiguitati. De altfel, in context, el a reamintit ca “regimul Marii Negre este reglementat prin Conventia de la Montreux, care trebuie respectata” si care contine prevederi precise in ce priveste prezenta militara in Marea Neagra a altor state decat cele riverane.

Pana la “explicatii exhaustive” din partea SUA, s-a mai facut cunoscut ca proiectul american, care se va dezvolta in timp si in etape, va include si amplasarea de interceptori SM-3 suplimentari pe distrugatoare din clasa Aegis, dar acestea vor fi stationate in Marea Mediterana.

Dintre statele riverane Marii Negre, Romania este, deocamdata, singura despre care se stie ca a primit o invitatie din partea presedintelui Obama de a participa la scut si care a raspunj ferm pozitiv. Bulgaria s-a declarat si ea disponibila la implicarea in proiect, dar n-a primit inca un raspuns oficial american la oferta.

Turcia este, dupa parerea  aprecierea lui Alexander Vershbow, repsonsabil in Pentagon pentru zona Orientul Mijlociu si Europa, “cea mai apropiata, din punct de vedere geografic, de amenintarile care ne preocupa”. O baza radar in Turcia ar fi deosebit de importanta pentru a obtine operativ informatii in legartura cu rachetele iraniene, comenteaza ziarul britanic “Financial Times”, dar dipomatii turci lasa sa se inteleaga, in particular, ca Ankara ar prefera sa participe la un sistem de aparare antiracheta sub egidas NATO decat sa intre in proiectul american, in baza unor intelegeri bilaterale. O formula eleganta, care amana de fapt implicarea Turciei intr-un angajament militar pe care Iranul  l-ar privi ca pe o actiune indreptata impotriva securitatii sale.

Implicare spatiului pontic in sistemul antiracheta al Stateklor Unite ramane deocamdata  o ecuatie cu mai multe necunoscute.

Armata olandeza va parasi Afganistanul

Principalele partide din coalitia de centru-stanga aflata la putere in Olanda nu au reusit sa ajunga la un acord asupra datei privind retragerea trupelor prezente in Afganistan, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest context, premierul olandez Jan Peter Balkenende a anuntat saptamana trecuta caderea guvernului de coalitie pe care il conduce de trei ani si convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Anuntul premierului vine dupa o noua runda de negocieri intre cele doua partide de guvernamant, discutii care s-au incheiat la sfarsitul saptamanii trecute. NATO, care a intensificat eforturile in lupta impotriva talibanilor afgani, a cerut Olandei „sa examineze posibilitatea si oportunitatea unei prezente prelungite in Afganistan” pentru cei 2.000 de militari din baza aflata in provincia Uruzgan. Reamintim ca 21 de soldati olandezi au fost ucisi in Afganistan, din 2001 si pana in prezent, alte zeci fiind raniti in timpul operatiunilor anti-talibani. Olanda are desfasurati in Afganistan detasamente ale fortelor speciale, o escadrila de elicoptere de atac Apache, precum si avioane de vanatoare-bombardament F-16 si de transport, model C-130.

Divergente electorale

Crestin-democratii (CDA), principala forta de coalitie, au propus mentinerea unui efectiv militar redus pana in august 2011, respectiv prelungirea cu un an a prezentei soldatilor olandezi in Afganistan. Propunerea s-a lovit, insa, de refuzul categoric al vicepremierului Wouter Bos, al carui partid sustine ca misiunea in sanul Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate (Isaf) trebuie sa ia sfarsit anul acesta, asa cum era prevazut. In acelasi timp, purtatorul de cuvant al Ministerului de Interne olandez, Vincent van Steen, anunta ca alegerile parlamentare anticipate vor fi organizate inaintea verii. „Ziua alegerilor ar putea fi stabilita cel tarziu in luna iunie”, mentioneaza  Vincent van Steen.
Surse din cadrul CDA, citate de mass-media olandeza, l-au acuzat pe fostul vicepremier Wouter Bos ca a provocat intentionat alegerile parlamentare anticipate, pentru a profita de opozitia crescanda a electoratului olandez fata de interventia militara olandeza in statul asiatic. Liderul Partidului Muncii este un cunoscut opozant al premierul olandez in exercitiu Jan Peter Balkenende, liderul crestin-democratilor.

Domino-ul retragerilor

Conform mass-media internationale, mai multe state occidentale vor imita decizia Olandei, retragandu-si fortele militare din Afganistan. Sursele citate dau ca sigura retragerea contingentului militar canadian, de aproximativ 3000 de soldati. Totodata, Franta, care are peste 3.000 de soldati in Afganistan, a exclus deja suplimentarea trupelor, iar in Germania exista o dezbatere aprinsa pe aceasta tema. Guvernele europene se straduiesc sa adune cei 10.000 de soldati ceruti de generalul american Stanley McChrystal pentru a se alatura celor 30.000 de soldati suplimentari promisi de Barack Obama in acest an, fara insa a exista o decizie unanima la nivelul Aliantei.
Canada, care a suferit pierderi masive, inclusiv 140 de morti, a anuntat retragerea celor aproximativ 3.000 de soldati pana la sfarsitul anului viitor, pe fondul protestelor oficialilor NATO, ingrijorati de efectele politice si militare, Olanda si Canada fiind doua dintre cele mai eficiente forte ale NATO in Afganistan. La randul sau, Australia a anuntat ca nu va suplimenta contingentul militar trimis in statul asiatic, 12 soldati australieni fiind ucisi in actiuni impotriva talibanilor.
Reamintim ca la finele lui 2009, 75% din britanici si 86% din germani se opuneau trimiterii de trupe suplimentare in Afganistan, crescand semnificativ si procentul cetatenilor europeni care cer retragerea militarilor din acest teatru de conflict.

Nikolai Markarov, seful Statului Major al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse

La 4 februarie, ziua in care presedintele Romaniei anunta ca CSAT a raspuns invitatiei presedintelui SUA de a participa la sistemul antiracheta american, la Istanbul  se reuneau cei 28 ministri ai Apararii din statele NATO. Pe agenda de lucru se aflau si planurile de extindere catre Europa de Est si Orientul Mijlociu  a unui sistem de  rachete interceptoare de anvergura mondiala. “Afganistanul si apararea antiracheta sunt exemple ale noilor prioritati pe care seful Pentagonului, Robert Gates, vrea sa se concentreze NATO”, transmitea “Bloomberg News”.
La 5 februarie la Moscova se anunta ca presedintele Medvedev a adoptat doctrina militara a Rusiei.
La 6 februarie, comentariile din presa rusa remarcau  ca  potrivit noii doctrine, extinderea in continuare a NATO si instalarea unui scut antiracheta american reprezinta principale amenintari la adresa securitatii Rusiei.
La 7 februarie, analistul rus Vladimir Radiuhin scria in ziarul “The Hindu”  ca “noua doctrina de aparare a fost publicata la o zi dupa ce Romania a anuntat intentia sa de a desfasura rachete interceptoare US in cadrul unui scut global de rachete caruia Rusia i se opune energic”.
La 8 februarie, agentia Xinhua transmitea: “Analistii apreciaza ca decizia romaneasca a venit intr-un moment crucial, in care Washingtonul si Moscova sunt pe punctul de a semna un document  succesor al Tratatului START I. Ca urmare, masura poate bulversa relatiile Rusia-SUA”.
La 9 februarie, seful Statului Major al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse, Nikolai Markarov, avertiza ca “dezvoltarea si instalarea scutului antiracheta sunt indreptate impotriva Federatie Ruse”
La 10 februarie, un inalt oficial polonez sosea la Washington  pentru a discuta desfasurarea iminenta de rachete antibalistice Patrriot (PAC-3) si, in aceeasi zi, MAE al Ucrainei  informa ca,”tara vecina a Romaniei, nu putem accepta ca planurile SUA de desfasurare a scutului antiracheta in proximitatea frontierei noastre sa treaca neobservate, mai ales daca unele elemente urmeaza a fi bazate in Marea Neagra”. Si tot la 10 februarie,  presa anunta ca “Republica Ceha discuta cu Administratia Obama instalarea unui centru de comandament pentru proiectul de aparare antiracheta modificat al SUA”.
La 11 februarie, ambasadorul Chinei la Moscova declara presei ca tara sa “este preocupata de planurile care ar putea perturba echilibrul strategic si stabilitatea acutala” si ca “desfasurarea unei aparari antiracheta mondiala  afecteaza eforturile internationale pentru a opri proliferarea nucleara”.
La 12 februarie, premierul bulgar Boiko Borisov anunta convorbiri cu SUA pentru instalarea de elemente ale sistemului antiracheta american pe teritoriul Bulgariei.
Dupa aceasta sapatamana  incarcata de declaratii si comentarii  ce se inscriu  mai degraba in logica razboiului rece, dar si de rezerve publice (NATO, UE) sau taceri  semnificative (statele vesteuropene, Turcia), partile implicate sau doar interesate par sa fi trecut la o abordare mai calma, mai pragmatica. La inceputul lunii aprilie Rusia si SUA urmeaza sa finalizeze acordul START II iar in acest context problema sistemului american antiracheta in Europa trebuie sa-si gaseasca o solutionare rapida.

Kalasnikov, arma preferata de armatele statelor Marii Negre

Republica Abhazia a depus o cerere de licenta pentru a fabrica arme de asalt Kalasnikov, au declarat surse diplomatice abhaze, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Solicitarea regimului de la Suhumi vine la cateva zile dupa ce o importanta delegatie a ministerului Apararii abhaz a vizitat mai multe fabrici de armament din Federatia Rusa, pentru a analiza oportunitatile de cooperare tehnico-militara dintre Moscova si regiunea separatista de la Malul Marii Negre. Anterior, partea rusa a anuntat acordarea unor importante imprumuturi nerambursabile Abhaziei, fondurile urmand sa fie folosite pentru modernizarea armatei abhaze si achizitionarea de armament modern din Federatia Rusa. Concomitent, Federatia Rusa a donat, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, Abhaziei si Osetiei de Sud blindate usoare si piese de schimb pentru armamentul aflat in dotarea fortelor din cele doua regiuni separatiste.

Acord militar

Federatia Rusa si Republica Abhazia au semnat recent un acord care permite Moscovei mentinerea unei baze militare terestre pe teritoriul regiunii separatiste, care si-a declarat in mod unilateral independenta in urma unui sangeros razboi civil. Baza militara se va afla in apropierea portulului Gudauta, la mica departare de capitala Suhumi, gazduind in prezent 1700 de militari rusi. Reamintim ca dupa interventia in forta a armatei ruse in Abhazia si Osetia de Sud, ambele regiuni au fost recunoscute ca state independente doar de autoritatile din Federatia Rusa, Venezuela, Nicaragua si Republica Nauru.
Ceremonia semnarii acordului privind baza militara rusa a avut loc la Kremlin in prezenta presedintelui rus Dmitri Medvedev si a omologului sau abhaz Serghei Bagapsh, care a obtinut recent al doilea mandat, in urma unui controversat scrutin. Surse militare ruse, citate de mass-media, au declarat ca noul acord va permite Rusiei sa modernizeze si sa extinda infrastructura bazei, care este deja folosita de corpul expeditionar rus desfasurat in regiune. Totodata, noul tratat militar vor permite regimurilor de la Moscova si Sukhumi sa infiinteze unitati militare mixte ruso-abhaze, inclusiv de graniceri, forte speciale, batalioane de mentinere a pacii si detasamente maritime, partea rusa alocand deja, in bugetul pentru 2010, sumele necesare.
Parafarea acordului a fost salutata de catre presedintele rus Medvedev, care a declarat ca documentele semnate vor duce la dezvoltarea cooperarii cu Abhazia si corespund „obligatiilor internationale” ale Rusiei. „Lucrul cel mai important este ca intelegerea permite dezvoltarea pasnica a Abhaziei ca stat independent” a adaugat Medvedev. La randul sau, liderul regimului abhaz, Serghei Bagapsh, a multumit Federatiei Ruse in numele compatriotilor sai si a subliniat ca la Kremlin se afla printre prieteni, reprezentand un stat recunoscut in fata unor oameni care inteleg perfect situatia tarii sale. Totodata, inaintea ceremoniei, adjunctul ministrului abhaz al apararii, Garri Kupalba, seful serviciilor militare de informatii abhaze, a declarat ca atunci cand baza va lucra la capacitate maxima, aceasta va adaposti peste 3000 de militari rusi, inclusiv unitati ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB), detasamente ale fortelor speciale, precum si echipajele care vor deservi escadra navala rusa desfasurata in Abhazia.

Licente strategice

Peste zece state au depus cereri de licenta pentru a construi fabrici de arme de asalt Kalasnikov, au declarat recent surse oficiale din cadrul companiei ruse de export de armament Rosoboronexport. Potrivit sursei citate, printre aceste state se numara si Nicaragua, care devine astfel al doilea stat latino-american, dupa Venezuela care va fabrica sub licenta arme tip Kalasnikov.
Anterior presedintele Rosoboronexport, Anatoli Isaikin, a remarcat ca in lume se produc foarte multe arme de acest tip fara licenta. “Exista circa 100 de milioane de arme de tip Kalasnikov in lume, dintre care jumatate sunt contrafacute, fabricate fara licenta, patente sau acorduri interguvernamentale”, a insistat el. „Am primit deja multe comenzi pentru construirea de uzine de productie sub licenta a mitralierelor de aceasta marca”, a declarat Anatoli Isaikin, amintind ca la mijlocul anilor 2000 Venezuela a construit, in baza unui contract incheiat cu Rosoboronexport, doua uzine de productie a mitralierelor Kalasnikov din seria 100. El a criticat problema contrafacerii acestei arme, subliniind ca mai mult de 15 tari fabrica mitralierele fie sub licenta expirata, fie fara licenta, printre ele numarandu-se Bulgaria, Romania, Egipt si China.
Reamintim ca licenta pentru dispozitivele Kalasnikov a fost transferata de catre URSS in 18 state, printre care China, Polonia, Romania, Bulgaria, Germania Democrata , Egipt si Libia. Unele dintre acestea continua sa le produca, in pofida expirarii acordurilor respective, considera oficialii rusi.

Mitraliere ilegale

Oficialii Rosoboronexport sau alti demnitari rusi anunta periodic ca Federatia Rusa va deschide in strainatate uzine pentru fabricarea mitralierelor Kalasnikov, intrucat mai multe tari, inclusiv Romania, produc arme contrafacute. Federatia Rusa a mai lansat astfel de acuzatii la adresa Romaniei, in 2004 si 2007, Compania Nationala Romarm replicand ca in Romania nu se produc arme Kalasnikov, ci un model de AK-47 “construit pe baza unei documentatii romanesti”.
O alta tinta frecventa a atacurilor ruse este Bulgaria, care este acuzata ca vinde, cu sprijinul si sustinerea SUA, arme tip Kalasnikov in Afghanistan si Irak, fabricate fara licenta. Oficialii Rosoboroneksport au declarat ca arme de tip Kalasnikov sunt fabricate de uzina Arsenal din orasul bulgar Kazanlik, care produce AK-7, o varianta imbunatatita a mitralierei si care corespunde standardelor internationale, inclusiv NATO. Sursa citata a mai declarat ca productia de la Arsenal reduce pretul de vanzare a armamentului pe piata internationala, preturile armelor produse in aceasta fabrica fiind de cateva ori mai mici decat ale celor rusesti.

Comisarul european Stefan Fule sprijina integrarea europeana a Republicii Macedonia

Autoritatile de la Skopje si cele de la Atena trebuie sa gaseasca, in urmatoarele luni, o solutie in disputa privind numele Macedoniei, pentru a permite demararea negocierilor in vederea aderarii acesteia la Uniunea Europeana, a declarat saptamana trecuta comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, la finalul intrevederii oficiale avute cu premierul Republicii Macedonia, Nikola Gruevski. Conform mass-media europene, comisarul european a declarat ca UE va sprijini negocierile, “care, dublate de vointa politica, vor duce la gasirea unei solutii”. Acesta a remarcat progresele facute de Macedonia in ultimul an, care au condus la ridicarea vizelor pentru cetatenii macedoneni care circula in statele UE.

Verde pentru UE

Reamintim ca, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE). Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, oficialii UE au afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.

Opozitie greaca

In pofida recomandarilor Comisiei Europene, in luna decembrie a anului trecut, adoptarea unei decizii in acest sens a fost amanata din cauza opozitiei Greciei, care este nemultumita de faptul ca numele statului vecin, Macedonia, corespunde cu cel al vechii sale regiuni istorice. Drept represalii Atena sa opus aderarii Macedoniei la NATO, pregatita pentru summitul NATO de la Bucuresti.
Totodata, in 2007, autoritatile de la Skopje au decis ca aeroportul din capitala si o autostrada importanta sa poarte numele “Alexandru cel Mare”, fapt care a starnit critici dure din partea oficialilor de la Atena. Totusi, in cazul in care cele doua parti ajung la un compromis, liderii din UE ar putea decide inceperea negocierilor cu Macedonia, in cadrul summitului din luna iunie. Potrivit unui oficial de la Bruxelles, in cazul in care se va gasi o solutie, Macedonia ar putea intra in Uniune odata cu Islanda, dar dupa Croatia. “Dupa demararea negocierilor, oamenii vor avea o mare surpriza. Toata lumea considera ca Islanda nu va avea nici o problema in a deveni membru al UE, dar, in realitate, Macedonia va fi cea care va incheia foarte repede capitolele de negociere. In ciuda unor probleme clasice, din domeniul justitiei si a luptei impotriva coruptiei, Macedonia si-a armonizat legislatia si a implementat majoritatea cerintelor Uniunii Europene”, a mai adaugat acesta.

Armata poloneza, gata sa apere frontierele NATO

Republica Polonia doreste sa gazduiasca pe teritoriul sau manevre ale Fortei de raspuns a NATO au declarat surse oficiale din cadrul Ministerului polonez al Apararii, citat de mass-media poloneza, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ministerul este interesat sa gazduiasca in Polonia astfel de manevre si sa contribuie la pregatirea Fortei de reactie” a Aliantei Nord-Atlantice, a declarat pentru mass-media Janusz Sejmej, purtatorul de cuvant al Ministerului polonez al Apararii.
Reamintim ca organizarea, la sfarsitul lunii septembrie 2009, de catre fortele militare ruse si belaruse a unor importante manevre de razboi in apropierea frontierei polono-belaruse a provocat ingrijorarea autoritatilor de la Varsovia. Oficialii NATO au reactionat dur, estimand ca manevrele contravin ameliorarii generale a relatiilor dintre Moscova si occidentali. La randul sau, Rusia a replicat ca manevrele au fost niste „exercitii de rutina”, care nu reprezinta nici o amenintare pentru tarile occidentale, membre ale Aliantei.

Armele nucleare ale SUA, expulzate din Europa

Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda vor solicita „in urmatoarele saptamani” retragerea din Europa a armelor nucleare americane, care se afla inca pe teritoriul european, relateaza mass-media internationala, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Propunerea pe care o vor inainta guvernul belgian si celelalte patru tari in saptamanile urmatoare se refera la retragerea de pe pamantul european a armelor nucleare ale altor state membre NATO”, au declarat surse oficiale belgiene, citate de mass-media locala. „Este vorba de lansarea dezbaterii in cadrul NATO”, a adaugat sursa citata. Conform oficialilor militari, numai arsenalul nuclear al SUA se incadreaza in aceasta categorie, arsenalele militare nucleare franceze si britanice nefiind desfasurate „in alte state” ale Alianţei.
Anterior noua coalitie guvernamentala germana cere ca rachetele nucleare americane sa fie inlaturate din Europa. O importanta organizatie londoneza de cercetare considera ca anuntul Germaniei a redeschis o dezbatere globala asupra chestiunii daca armele nucleare ajuta sau submineaza securitatea globala.

Obama fara arme

Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson sustine ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra SUA.

Axa dezarmarii

Ministrul japonez de externe, Katsuya Okada, si colegul sau sud-corean, Yu Myung-hwan, au stabilit recent sa dinamizeze legaturile dintre cele doua tari si sa coopereze pentru dezarmarea nucleara nord-coreana, in cadrul primei vizite a ministrului japonez la Seul, de la preluarea functiei in septembrie 2009, relateaza agentiile internationale de presa. Intilnirea celor doi ministri de externe coincide in acest an cu implinirea a o suta de ani de la inceputul colonizarii peninsulei coreene de catre Japonia (1910-1945). “Consider ca, acum un secol, Japonia i-a privat pe coreeni de propria lor natiune si le-a ranit profund mindria nationala”, a recunoscut Okada in cadrul unei conferinte de presa. In ceea ce il priveste, Yu a reafirmat ca relatiile dintre Coreea de Sud si Japonia sint mai strinse ca niciodata, el stabilind impreuna cu Okada ca este necesara dezvoltarea continua a legaturilor bilaterale. Cei doi ministri au mai decis sa coopereze pe viitor pentru dezarmarea nucleara nord-coreana si au insistat ca Phenianul sa se reintoarca la reuniunea celor sase parti.