Frigul care se abate asupra Europei resuscita interesul UE pentru proiectul Nabucco, gazoduct de a carui constructie depinde alternanta surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Totul pentru a se reduce dependenta UE de gaze rusesti. Proiectul gazoductului Nabucco este serios compromis, sustin mai multi experti, in special din cauza deciziilor Turciei. De la semnarea de catre Ankara, in iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma sa permita transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrala spre Europa, prin Turcia si ocolind Rusia, mai multe evolutii, precum si deciziile autoritatilor turce au pus in pericol proiectul. Neintelegerile repetate intre Rusia si Ucraina asupra preturilor, care au cauzat intreruperi ale aprovizionarilor, au impins in 2009 Uniunea European sa-si lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrala. In decembrie insa, Turcia a permis Rusiei sa treaca gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagra, iar constructia acestei conducte, care ar trebui sa transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma sa inceapa in acest an. “Nabucco era in coma, chiar cu mult inainte de acordul asupra South Stream”, sustine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Insa nimeni nu a spus ca Nabucco este mort”, a adaugat el, citat de AFP. Turcia a semnat, de asemenea, in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei sase parteneri, sustine in continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect sa devina realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. insa expertii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevarat in joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru in domeniul energiei”, a adaugat el. Ross Wilson, fost ambasador american in Turcia si in prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, in SUA, sustine ca, prin semnarea intelegerii cu Rusia, Turcia si-ar putea creste ‘puterea de negociere’ cu europenii in ceea ce priveste coridorul sudic.

Alternative energetice

Coridorul sudic ar putea include Nabucco, TAP (Trans-Adriatic Pipeline) sau Interconnector (ITGI), aceste ultime doua plecand din Turcia spre Italia si manifestandu-si interesul de a colabora cu TransAnatolia. “Nabucco este un proiect incomplet, de la inceput”, spune Mete Goknel, fost director al companiei nationale turce de distributie Botas, unul din partenerii Nabucco. “Cine va pompa gaz in conducta?”, s-a intrebat el. Asia Centrala este “curtea din spate” a Rusiei, iar tensiunile dintre Uniunea Europeana si Iran asupra problemei nucleare exclud Teheranul de pe lista potentialilor furnizori pentru Nabucco. Elnur Sultanov, expert in energie al Academiei Diplomatice din Azerbaidjan, sustine ca proiectul Southeast Europe Pipeline (SEEP), sprijinit de gigantul britanic BP, este ‘cea mai buna solutie posibila’. La fel ca Nabucco, si aceasta conducta ar avea ca tinta finala Austria, insa la un cost mai redus, cu o capacitate mai slaba la pornire si folosind infrastructuri existente. Cu toate acestea, expertii remarca faptul ca, beneficiind chiar si de un proiect de anvergura Nabucco, Europa, cu nevoile sale tot mai mari, nu va putea sa-si reduca semnificativ dependenta de Rusia. Conform previziunilor BP, importurile europene de gaz se vor dubla pana in 2030.

Presedintele turkmen Gurbanguli Berdimuhammedov, favorit la alegerile prezidentiale din 2012

Actualul presedintele al Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhammedov, isi va depune candidatura pentru alegerile prezidentiale prevazute sa se desfasoare in data de 12 februarie 2012, relateaza surse guvernamentale de la Ashabad, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform mass-media regionala, pana in acest moment doar Gurbanguli Berdimuhammedov si-a inaintat candidatura, starnind protestele firavei opozitii turkmene, fortat in exil de dictatura fostului presedinte, Saparmurat Niazov. In pofida masurilor de liberalizare adoptate de actualul presedinte Berdimuhammedov, ales in luna februarie 2007, legislatia turkmena nu permite functionarea formatiunilor politice de opozitie.
Reamintim ca la inceputul lunii iulie 2011, presedintele Gurbanguli Berdamuhamedov, ca un gest conciliator fata de comunitatea internationala si opozitie, a cerut ca opozitia turkmena sa participe la acest scrutin prezidential, invitandu-i pe opozantii exilati sa se intoarca in tara. Acest apel nu i-a convins insa pe exilati, cu atat mai mult cu cat nici o miscare de opozitie nu este autorizata in fosta republica sovietica din Asia Centrala, in pofida renuntarii, in 2010, la sistemul partidului unic.

Gaz turkmen pentru Uniunea Europeana

In ciuda demersurilor Rusiei pe langa liderii turkmeni, acestia afirma ca prioritar pentru aceasta tara este sa exporte energie spre „batranul continent”. In acest sens, presedintele Turkmenistanului a declarat ca exportul de energie catre Europa este „cel mai important aspect al politicii externe” turkmene, informeaza site-ul postului de radio Europa Libera. Gurbanguly Berdymukhammedov a spus ca tara sa are nevoie de conducte catre „pietele profitabile” pentru exportul imenselor rezerve de gaze de care dispune. Liderul turkmen s-a referit la o conducta trans-Caspica, un proiect caruia i se impotrivesc Rusia si Iranul. Berdymukhammedov promoveaza tot mai insistent ideea exporturilor catre tarile europene pe fundalul disputei de doi ani asupra pretului de export in Presedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berkdimuhamedov, a anuntat in urma cu circa trei saptamni ca tara sa va livra gaze pentru gazoductul Nabucco, care va reduce masiv dependenta Europei de gazul rusesc. „Astazi ne apucam de bazele legale si contractuale pentru a furniza energie turkmena Europei”, a spus presedintele turkmenpotrivit Reuters, citata de The Moscow Times. Anuntul a fost facut in cadrul intalnirii cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, care a facut lobby pentru acest proiect, intrucat actionarul majoritar la firma ce va construi gazoductul este firma austriaca OMV. Celelalte firme actionare sunt RWE din Germania, MOL din Ungaria, Botas din Turcia, BEH din Bulgaria si Transgaz din Romania.

Rivali pentru rusi

Executivului turkmen a dispus deja constructia unei parti ce va fi inclusa in gazoduct, un tronson de 1.000 de kilometri si leaga campul de gaze de la Iolotan Sud cu Marea Caspica. Acest proiect va costa circa doua miliarde de dolari. Firma britanica de audit Gaffney, Cline & Associates a evaluat acest camp ca fiind al doilea cel mai mare din lume, ceea ce inseamna ca Turkmenistanul poate sa rivalizeze Rusia ca furnizor de energie. Iolotan Sud are, conform estimarilor acestora, intre 13 si 21,2 trilioane (mii de miliarde) de metri cubi de gaze. Aceasta rezerva, alaturi de altele pe care le detine Turkmenistanul, o fac un adevarat rival pentru Rusia ca furnizor de energie pentru Europa, dar si pentru China. Nabucco va insemna reducerea semnificativa a dependentei Europei de gazele rusesti, precum si mai multa securitate energetica, astfel incat sa nu se repete situatii in care tari europene sa ramana fara gaze, din cauza disputelor dintre Rusia si Ucraina.

Nabucco se consolideaza in 2011

Proiectul european denumit „Nabucco” va aduce gaz caspic in Europa pe o ruta care va ocli Rusia. Acest proiect a stagnat pana acum mai ales din lipsa resurselor intr-o perioada de criza economica global. Acum o luna insa, Azerbaidjan si Turkmenistan au declarat ca sunt gata sa construiasca pe fundul Marii Caspice gazoductul care sa lege cele doua state, desi marile state riverane, Rusia si Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Daca aceasta conducta va deveni operationala, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficienta. Potrivit specialistilor azeri, pana in 2020 extractiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creste de doua ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, in vreme ce majorarea extractiilor din Turkmenistan se va apropia in 2030 de 250 de miliarde. Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea sa-i asigure, iar Iranul, care detine cea mai mare rezerva de gaz din lume dupa Rusia, si Turkmenistan, se afla inca pe axa raului din care fac parte statele finantatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esential si desi aceasta tara a semnat deja o intelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente sa alimenteze ambele conducte, atat spre Orientul indepartat, cat si spre Occident.

Sustinere transatlantica

Multi experti atat de la Bruxelles, cat si din zona caspica sustin ca UE s-a apropiat mai mult ca oricand de realizarea gazoductului Nabucco si ca nu ar fi exclus ca pana la sfarsitul anului Uniunea Europeana sa poata semna, dupa cum era prevazut, acorduri cu toti furnizorii de gaz natural pentru Nabucco si sa inceapa lucrarile. Nabucco este puternic sustinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost in anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia pana la Marea Mediterana, ocolind Rusia. Liderii de la Bruxelles au afirmat recent ca in timpul negocierilor cu Turkmenistanul si Azerbaidjanul nu va fi abordata problema delimitarii spatiilor maritime: in conditiile in care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer si turkmen, alte state de la Marea Caspica nu vor avea dreptul sa blocheze acest proiect.

Moscova stramba din nas

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Nabucco, obiectiv politic al Austriei

Uniunea Europeană şi Republica Turkmenistan au început elaborarea bazei legislative pentru livrările de gaz turkmen spre Europa, a anunţat recent preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov, în timpul negocierilor cu preşedintele federal al Austriei, Heinz Fischer. La Aşhabad, Fischer a venit după scurta sa vizită la Baku, unde a discutat de asemeni pe marginea cooperării energetice. Conform mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, această primă vizită a preşedintelui austriac în Azerbaidjan şi Turkmenistan a fost una reuşită. Chiar dacă liderul azer Ilham Aliev nu a dat un răspuns concret în privinţa participării la proiectul de gazoduct Nabucco, declarând că ţara urmează să aleagă cea mai bună variantă dintre cele trei propuneri existente /Nabucco, gazoductul transadriatic TAP şi proiectul Turcia-Grecia-Italia (TGI)/, liderul turkmen a declarat că Turkmenistanul este deschis să înceapă, cu ajutorul UE, elaborarea bazei legislative pentru livrările de combustibili în direcţia europeană.

Reevaluare strategica

“Deja a fost înfiinţat un grup special de lucru, format din experţi ai structurilor energetice ale părţilor interesate”, a spus Berdâmuhamedov. Potrivit liderului de la Aşhabad, “Turkmenistanul doreşte un dialog constructiv cu Europa în domeniul energetic”.
În acest context, nu este întâmplătoare reevaluarea rezervelor de gaz turkmen, care s-ar ridica în total la peste 26 de trilioane de metri cubi de gaz. În ajunul vizitei preşedintelui austriac, compania britanică de audit Gaffney, Cline&Associates /GCA/ a declarat că zăcământul South Yolotan din Turkmenistan se află pe locul doi în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz, după cel iranian Pars. Potrivit datelor concretizate ale GCA, rezervele din South Yolotan s-ar ridica la minim 13 trilioane de metri cubi şi la maxim 21 de trilioane.
Heinz Fischer a luat notă de aceste informaţii şi a subliniat că Turkmenistanul este “o importantă ţară-furnizor, iar Europa – un consumator sigur”. Potrivit lui Fisher, este necesar să se stabilească o legătură în condiţii reciproc avantajoase între oferta din partea Turkmenistanului şi cererea din partea UE. De asemenea, liderul austriac a subliniat că, în condiţiile în care ţările din UE renunţă la utilizarea energiei nucleare, cererea la gaz natural va creşte.

Nabucco, viabil doar cu Azerbaidjan si Turkmenistan

Reamintim ca dupa intalnirea cu omologul turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, care a efectuat anul acesta o vizita oficiala in Romania, presedintele roman Traian Basescu a declarat ca sustine solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan. Astfel, presedintele roman Traian Basescu a declarat recent ca proiectul Nabucco este viabil, atat timp cat parteneri vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan, considerand “absolut corecta” solicitarea partii turkmene de a obtine garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Traian Basescu. El a facut o precizare, pentru a nu exista “niciun dubiu”.
“Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat”, a mai spus Basescu.  El a apreciat ca “proiectul Nabucco este un proiect viabil, atat timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan”.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat anterior, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Desant chinezesc la Marea Caspica

Gazoductul Turkmenistan-China joaca un rol important in asigurarea securitatii energetice a celor doua tari”, a declarat ambasadorul Chinei in Turkmenistan, Siao Tzinhua intr-un mesaj adresat presei, referindu-se la gazoductul Turkmenistan-Uzbekistan-Kazahstan-China. Cele doua parti au semnat ulterior un acord suplimentar pentru livrarea a 20 de miliarde m.c. de gaze turkmene, al caror export in China a inceput din anul 2009, pe gazoductul construit de compania chineza CNPC. Se sconta ca volumul livrarilor de gaze sa ajunga la 40 de miliarde m.c., dar in urma vizitei in China a presedintelui Uzbekistanului, a fost semnat un acord privind construirea unei a treia ramificatii a gazoductului Uzbekistan-China, cu o capacitate de 25 miliarde m.c. Incepand din anul 2014 China intentioneaza sa mareasca volumul de import al gazelor din aceste tari la 65 miliarde m.c., incercand astfel sa limiteze controlul detinut de companiile rusesti in domeniul exporturilor de gaze catre China

Turkmenistanul îşi consolidează prezenţa militară la Marea Caspică

Turkmenistanul va aloca aproximativ 150 de milioane de USD pentru modernizarea flotei sale militare de la Marea Caspica, relateaza mass-media regionala, citand surse militare locale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a declarat mass-media ca fosta republica sovietica intenţionează să cumpere pentru flota sa cele mai performante nave si sisteme de armament. Expertii militari, consultati de mass-media de la Moscova, considera ca prin acţiunile de consolidare a flotei, Turkmenistanul vrea să le demonstreze vecinilor din regiune că nu va ezita să-şi apere interesele naţionale.

Pretexte oficiale

“Marea Caspică va fi întotdeauna o mare a prieteniei şi comuniunii”, a declarat Berdâmuhamedov. Cu toate acestea, Turkmenistanul, ca orice stat care are ieşire la mare, are nevoie de nave pentru a patrula graniţele maritime şi a contracara terorismul, braconajul organizat şi traficul de droguri, a subliniat liderul turkmen. Experţii sunt de părere că “lupta cu terorismuľ este doar o motivaţie oficială. În realitate, decizia Aşhabadului de a înfiinţa o bază militară atestă serioase probleme la Marea Caspică, mai ales că se înarmează nu doar Turkmenistanul, ci şi toate ţările din regiune. Pe fondul acestor declaratii belicoase, partea rusa a livrat la inceputul lunii octombrie 2011 doua nave moderne de atac  (n.r.-model Molnia) si patrulare fortelor navale turkmene. Mentionam ca presedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a semnat recent un decret prin care ziua de 11 octombrie a fost declarat „Ziua fortelor navale” in Turkmenistan. Totodata, anul trecut autoritatile turkmene, cu asistenta rusa si turca, au infiintat un institut naval militar propriu, destinat pregatirii personalului fortelor navale turkmene.

Cursa inarmarilor

La capitolul prezenta militara in Marea Caspica, lider este Federatia Rusa, cu 27 de nave mari şi câteva zeci de nave mai mici, urmând ca până în 2020 numărul acestora să se majoreze cu alte 16 nave noi. Republica Islamica Iran are 50 de nave mici şi şalupe de patrulare şi intenţionează să-şi extindă, în viitorul apropiat, flota cu alte 75 de şalupe şi nave purtătoare de rachete.
Azerbaidjanul are în dotarea sa 30 de şalupe de patrulare primite majoritar din Turcia, dar şi din SUA. În afară de aceasta, SUA au ajutat Azerbaidjanul să construiască de-a lungul coastei maritime staţii de radiolocaţie şi să înfiinţeze un centru operativ la Baku. La rândul său, Kazahstanul îşi construieşte o bază maritimă în portul Aktau, ţara având în dotare circa 17 şalupe, precizează Nezavisimaia Gazeta.
La randul sau, Turkmenistanul, care are din 2003 şapte şalupe pentru paza de coastă, cumpărate de la Iran şi Ucraina, a mai primit în 2008 din Rusia trei nave de coastă cu rachete teleghidate, două şalupe de patrulare “Soboľ şi alte două şalupe lansatoare de rachete tip “Molnia”. Alte două şalupe rapide de patrulare, în valoare de 55 milioane de euro, au fost furnizate de Turcia. Potrivit datelor oficiale, cheltuielile Turkmenistanului pentru armată s-au ridicat în 2009 la 250 de milioane de dolari, iar în 2010 – 261 milioane de dolari.

Conflicte teritoriale

“Evenimentele din Orientul Mijlociu /OM/ au demonstrat că principalul principiu de drept internaţionale este cel al forţei”, afirmă analistul rus Aleksandr Kniazev, citat de mass-media regionala. “De aceea, orice ţară trebuie să se gândească la propria securitate, iar Turkmenistanul nu este o excepţie, în pofida neutralităţii sale. Turkmenistanul nu-şi poate permite să fie o ţară fără armată, mai ales la Marea Caspică, unde are sectoare petroliere discutabile cu Azerbaidjanul şi Iranuľ, explică Kniazev. Potrivit lui Kniazev, mai există un motiv pentru care Turkmenistanul îşi întăreşte flota militară. “Turkmenistanul promovează realizarea proiectului gazifer transcaspic, prin care se planifică livrarea de gaz turkmen pentru Nabucco şi mai departe în Uniunea Europeană, fapt care ar putea stârni opoziţie în primul rând din partea Rusiei şi a Iranului. Desigur, nu este vorba despre un război de poziţionare în Caspic, însă un scenariu negativ pentru evoluţia evenimentelor în regiune nu poate fi total exclus”, este de părere Kniazev.
În opinia expertului, dacă UE îşi va continua politica de promovare a proiectelor energetice, de care este interesat şi Azerbaidjanul, dar care nu are suficient gaz pentru o alimentare de sine stătătoare a gazoductului, atunci se va pune acut problema participării Turkmenistanului la respectivele proiecte, iar acest lucru va deveni un factor de iritare pentru toate celelalte ţări ale bazinului caspic.

In ciuda insistentelor Rusiei pe langa liderii turkmeni, acestia afirma ca prioritar pentru aceasta tara este sa exporte energie spre „batranul continent”. In acest sens, presedintele Turkmenistanului a declarat ca exportul de energie catre Europa este „cel mai important aspect al politicii externe” turkmene, informeaza site-ul postului de radio Europa Libera. Gurbanguly Berdymukhammedov a spus ca tara sa are nevoie de conducte catre „pietele profitabile” pentru exportul imenselor rezerve de gaze de care dispune. Liderul turkmen s-a referit la o conducta trans-Caspica, un proiect caruia i se impotrivesc Rusia si Iranul. Berdymukhammedov promoveaza tot mai insistent ideea exporturilor catre tarile europene pe fundalul disputei de doi ani asupra pretului de export in Presedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berkdimuhamedov, a anuntat in urma cu circa trei saptamni ca tara sa va livra gaze pentru gazoductul Nabucco, care va reduce masiv dependenta Europei de gazul rusesc. „Astazi ne apucam de bazele legale si contractuale pentru a furniza energie turkmena Europei”, a spus presedintele turkmenpotrivit Reuters, citata de The Moscow Times. Anuntul a fost facut in cadrul intalnirii cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, care a facut lobby pentru acest proiect, intrucat actionarul majoritar la firma ce va construi gazoductul este firma austriaca OMV. Celelalte firme actionare sunt RWE din Germania, MOL din Ungaria, Botas din Turcia, BEH din Bulgaria si Transgaz din Romania.

Rivali pentru rusi

Executivului turkmen a dispus deja constructia unei parti ce va fi inclusa in gazoduct, un tronson de 1.000 de kilometri si leaga campul de gaze de la Iolotan Sud cu Marea Caspica. Acest proiect va costa circa doua miliarde de dolari. Firma britanica de audit Gaffney, Cline & Associates a evaluat acest camp ca fiind al doilea cel mai mare din lume, ceea ce inseamna ca Turkmenistanul poate sa rivalizeze Rusia ca furnizor de energie. Iolotan Sud are, conform estimarilor acestora, intre 13 si 21,2 trilioane (mii de miliarde) de metri cubi de gaze. Aceasta rezerva, alaturi de altele pe care le detine Turkmenistanul, o fac un adevarat rival pentru Rusia ca furnizor de energie pentru Europa, dar si pentru China. Nabucco va insemna reducerea semnificativa a dependentei Europei de gazele rusesti, precum si mai multa securitate energetica, astfel incat sa nu se repete situatii in care tari europene sa ramana fara gaze, din cauza disputelor dintre Rusia si Ucraina.

Nabucco se consolideaza in 2011

Proiectul european denumit „Nabucco” va aduce gaz caspic in Europa pe o ruta care va ocli Rusia. Acest proiect a stagnat pana acum mai ales din lipsa resurselor intr-o perioada de criza economica global. Acum o luna insa, Azerbaidjan si Turkmenistan au declarat ca sunt gata sa construiasca pe fundul Marii Caspice gazoductul care sa lege cele doua state, desi marile state riverane, Rusia si Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Daca aceasta conducta va deveni operationala, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficienta. Potrivit specialistilor azeri, pana in 2020 extractiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creste de doua ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, in vreme ce majorarea extractiilor din Turkmenistan se va apropia in 2030 de 250 de miliarde. Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea sa-i asigure, iar Iranul, care detine cea mai mare rezerva de gaz din lume dupa Rusia, si Turkmenistan, se afla inca pe axa raului din care fac parte statele finantatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esential si desi aceasta tara a semnat deja o intelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente sa alimenteze ambele conducte, atat spre Orientul indepartat, cat si spre Occident.

Sustinere transatlantica

Multi experti atat de la Bruxelles, cat si din zona caspica sustin ca UE s-a apropiat mai mult ca oricand de realizarea gazoductului Nabucco si ca nu ar fi exclus ca pana la sfarsitul anului Uniunea Europeana sa poata semna, dupa cum era prevazut, acorduri cu toti furnizorii de gaz natural pentru Nabucco si sa inceapa lucrarile. Nabucco este puternic sustinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost in anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia pana la Marea Mediterana, ocolind Rusia. Liderii de la Bruxelles au afirmat recent ca in timpul negocierilor cu Turkmenistanul si Azerbaidjanul nu va fi abordata problema delimitarii spatiilor maritime: in conditiile in care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer si turkmen, alte state de la Marea Caspica nu vor avea dreptul sa blocheze acest proiect.

Moscova stramba din nas

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Presedintele azer Ilham Aliyev, jucator strategic important pe harta energetica a Europei

Autoritatile de la Atena au propus oficial Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) sa participe la licitatia pentru privatizarea companiei de distributie a gazului DEPA, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce oficiali din cadrul companiei petroliere de stat SOCAR, din Azerbaidjan, au demarat negocierile pentru preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina.
Aflat recent, la Baku, ministrul grec al mediului, energiei si schimbarilor climatice al Greciei, George Papaconstantinou, a declarat ca „Grecia este interesata in participarea GNKAR nu doar in procesul de privatizare a DEPA, ci si a altor structuri in domeniu din tara”. Potrivit oficialului elen, GNKAR ar putea, de asemenea, investi in proiectul de gazoduct care leaga Grecia si Italia. „GNKAR ar putea nu doar sa investeasca bani in acest proiect, ci sa si participe la privatizarea acestui gazoduct, sa obtina o cota proprie”, a subliniat George Papaconstantinou. Ministrul a precizat ca DEPA este singura companie din Grecia care nu are datorii si inregistreaza profit.

Gazoduct strategic

Astfel, Republicii Azerbaidjan i se propune sa privatizeze compania DEPA, sa ia parte la constructia tronsonului final al gazoductului ITGI (Interconnector Turcia-Grecia-Italia) si sa devina actionar al acestui gazoduct. In opinia expertilor, Atena ii face Azerbaidjanului propuneri atat de tentante nu doar din cauza situatiei economice dificile in care se afla Grecia, ci si in speranta de a rezolva doua probleme. In primul rand, sa cumpere gaz de la Azerbaidjan si sa-si asigure practic securitatea energetica. In al doilea rand, sa obtina venituri garantate din tranzitul de gaz azer spre Italia, in cadrul proiectului ITGI.
Prin gazoductul ITGI, care va avea o lungime de 800 de km, este planificat sa se transporte gaz din regiunea caspica. Capacitatea gazoductului este estimata la nivelul de 8-10 miliarde de metri cubi. Actionari ai gazoductului sunt compania greaca DEPA si cea italiana Edisson. Grecii sunt convinsi ca ITGI este una dintre cele mai bune variante pentru transportarea gazului azer in Europa. Pentru finantarea proiectului este nevoie de circa 1,5-2 miliarde de dolari. Uniunea Europeana (UE) este dispusa sa aloce 1 miliard de dolari, iar restul de 0,5 miliarde ar putea fi oferiti de Banca Europeana pentru Reconstructie de Dezvoltare (BERD) si de alte surse.

Ofensiva GNKAR

Conform expertilor din domeniu, citati de mass-media regionala, propunerile tentante ale Atenei, in conditiile in care Baku si Ankara au ajuns la un acord final in ceea ce priveste tarifele pentru tranzitul de gaz azer pe teritoriul Turciei, ar putea interesa Azerbaidjanul, care doreste sa iasa pe piata europeana a gazului. Probabilitatea ca situatia sa evolueze in aceasta directie este una mare si datorita faptului ca respectivele propuneri se incadreaza foarte bine in strategia economica a Azerbaidjanului, care presupune investitii in sectoarele energetice ale acelor tari in care se exporta petrol si gaz.
Prima afacere reusita a GNKAR poate fi considerata achizitionarea, in urma cu cativa ani, a terminalului petrolier din Kulevi (Georgia de Vest). Dupa aceasta, Baku a devenit practic proprietarul retelelor de distributie a gazului din Georgia si nu isi ascunde intentia de a privatiza de asemenea sectorul georgian al gazoductului ‘Nord-Sud’, prin care gazul rus ajunge in Armenia. Un at proiect de succes al GNKAR a devenit achizitionarea, pentru suma de 2,04 miliarde de dolari, a pachetului majoritar de actiuni al complexului petrochimic turc Petkim Petrokimya Holding, aminteste cotidianul rus.
La ora actuala, GNKAR desfasoara o serioasa activitate de pregatire pentru participarea la licitatia de privatizare a uneia dintre cele mai mari retele de distributie a gazului din Turcia, ‘Ikdash’, care realizeaza pe piata interna a Turciei 6,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an.

SOCAR tinteste Peninsula Balcanica

Compania petrolieră de stat SOCAR, din Azerbaidjan, negociază preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil, relatau anterior surse oficiale din cadrul companiei SOCAR, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina. Dezvaluirile vin pe fondul intensificarii conflictului dintre autoritatile statului bulgar si Neftochim Lukoil, care a inceput de miercuri sa-si reduca procesarea de titei pentru ca in final sa-si opreasca efectiv productia, dupa ce agentia vamala i-a retras licentele. Concomitent premierul bulgar Boiko Borisov, citat de mass-media regionala, a anuntat ca o celula de criza monitorizeaza situatia de pe piata bulgara a combustibilului, dupa ce rafinaria locala a companiei ruse Lukoil a fost nevoita sa-si opreasca operatiunile pentru cel putin o luna si jumatate. Celula de criza este condusa de ministrul energiei si economiei, Traicio Traikov, din ea mai facand parte seful agentiei vamale, Vanio Tanov, un secretar de stat din Ministerul de Interne, un secretar de stat de la Finante si seful Rezervei de Stat.

Razboiul declaratiilor

Oficialii bulgari mentionati monitorizeaza fluctuatiile pietei de combustibil, dupa ce rafinaria Lukoil nu a mai obtinut licenta pentru vanzarea de produse petroliere. “Sper ca rafinaria, fiind cea mai mare companie de acest gen din Bulgaria, nu va indrazni sa se puna cu statul. I-as sfatui foarte tare pe cei de acolo sa nu faca asta. Ii sfatuiesc ca prieten”, a spus premierul Boiko Borisov. El a afirmat ca va fi de acord sa aiba o intalnire cu sindicatele de la Lukoil Neftochim, daca mai intai ele vor face un miting impotriva conducerii companiei, care nu s-a achitat de obligatiile pe care le avea de mai bine de un an si jumatate. “Asta e legea si ne tinem de aplicarea ei”, a subliniat Borisov.
Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata de compania rusa Lukoil, a inceput miercuri sa-si reduca procesarea de titei pentru ca in final sa-si opreasca efectiv productia, dupa ce agentia vamala i-a retras licentele. In prezent, agentia vamala intreprinde un inventar cuprinzator al companiei, care este cel mai mare importator de combustibil din Bulgaria, verificand stocurile pe care le are, pentru a evalua valoarea accizelor datorate de Lukoil.

Datorii istorice

Intr-o miscare, considerata mai mult electorala de analistii politici de la Sofia, autoritatile bulgare au declarat ca in momentul in care compania se va achita de toate datoriile, va putea sa vanda din nou combustibil, dar pana atunci va putea sa vanda numai cantitatile care au iesit deja din rafinarie. Vanio Tanov, seful agentiei vamale, a explicat ca rafinaria nu poate opera fara instrumentele electronice de masurare pe care Lukoil trebuia sa si le instaleze in facilitatile de stocare, dar n-a facut-o, prin urmare nu poate opera decat cu combustibilii care deja au iesit din fabrica. O alta posibilitate pentru companie este sa conteste deciza in justitie, dar aceasta va duce la un proces indelungat.
Reamintim ca Valentin Zlatev, directorul general al Lukoil Bulgaria, a fost descris adesea drept “omul care trage sforile in tara”, “magnatul petrolului” si este suspectat ca ar fi “omul din spatele” premierului Boiko Borisov.

Statele balcanice, obiectiv strategic

Anterior ministrul bulgar al energiei si economiei, Traicio Traikov, anunta ca Azerbaidjanul este gata sa furnizeze gaz si alte resurse energetice Bulgariei incepand cu 2014. La randul lor, oficiali ai companiei bulgare Bulgartransgaz au anuntat ca au inceput negocierile cu SOCAR pentru identificarea unor solutii comune, care sa duca la semnarea unor acorduri bilaterale. Sursele citate au mai declarat ca SOCAR şi-a manifestat interesul de a investi in infrastructura energetica a Bulgariei, inclusiv in sectorul petro-chimic.
Reamintim ca recent, preşedintele companiei SOCAR, Rovnag Abudllayev, citat de agenţia azera de ştiri Trend Capital, declara ca SOCAR intenţionează să deschidă circa 300 de benzinării în România în următorii trei ani. Compania azeră a cumpărat la începutul acestui an Romtranspetrol Botoşani. Retailerul de carburanţi din nordul Moldovei deţinea o reţea de 15 benzinării. Presa regionala a anunţat că s-a început rebranduirea acetei reţele sub sigla SOCAR Petroleum.
SOCAR, compania petrolieră de stat a republicii Azerbaidjan, este un colos a cărui valoare de 20 de miliarde de dolari îl plasează pe poziţia 68 între cele mai mari companii ale lumii. Azerbaidjanul este pe locul 27 în lume la rezervele de gaze naturale, cu 849,5 miliarde de metri cubi şi pe locul 19 la rezervele de petrol, cu 7 miliarde de barili.

Canalul Istanbul afectează Nabucco

Conform surselor SOCAR, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, intentia autoritatilor turce de a construi un canal navigabil imens, care sa duca la micsorarea traficului din stramtoarea Bosfor va afecta proiectul european Nabucco, lunga de 3900 de kilometri. La randul sau, profesorul turc Emre Iseri, cadru didactic asociat la Universitarea de Relaţii Internaţionale Kadir Has, citat de mass-media de specialitate, a afirmat ca „Turcia a argumentat întotdeauna că proiecte de tipul Nabucco au darul de a elibera măcar parţial traficul de pe Bosfor. Însă odată cu acest canal, argumentul ar putea deveni redundant”. „Îmbunătăţirea şi ieftinirea tehnologiei de transport a gazului natural lichefiat cu ajutorul navelor, ar putea fi o soluţie mai eficientă decât conducta de gaz” a mai adaugat acesta.
Spre deosebire de Bosfor, canalul Istanbul va putea primi în apele sale orice tip de vas, indiferent de capacitate. Acest detaliu nu a scăpat neobservat de Azerbaijan, unul din principalii furnizori de gaz pentru Nabucco. Reamintim ca România, Georgia şi Azerbaijan au semnat recent, la Bucureşti, un acord de transport al gazelor către UE prin proiectul Azerbaijan Georgia Romania Interconnection (AGRI), care presupune construcţia unor terminale de gaze naturale lichefiate, şi care ar putea fi pus la punct mai repede decât proiectul Nabucco. Potrivit eurasia.org, AGRI ar putea transporta între 6 şi 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Dornici să se extindă pe pieţele europene, SOCAR, compania de stat azeră, s-a îndepărtat în ultima vreme de Nabucco.

2011, anul decisiv pentru Nabucco

Gazoductul proiectat de UE pentru a aduce gaz caspic în Europa pe o rută care să ocolească Rusia a stagnat până acum mai ales din lipsa resurselor. Acum o lună însă, Azerbaidjan şi Turkmenistan au declarat că sunt gata să construiască pe fundul Mării Caspice gazoductul care să lege cele două state, deşi marile state riverane, Rusia şi Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Dacă această conductă va deveni operaţională, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficientă. Potrivit specialiştilor azeri, până în 2020 extracţiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creşte de două ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, în vreme ce majorarea extracţiilor din Turkmenistan se va apropia în 2030 de 250 de miliarde.
Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea să-I asigure, iar Iranul, care deţine cea mai mare rezervă de gaz din lume după Rusia, şi Turkmenistan, se află încă pe axa răului din care fac parte statele finanţatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esenţial şi deşi această ţară a semnat déjà o înţelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente să alimenteze ambele conducte, atât spre Orientul Îndepărtat, cât şi spre Occident.
Pe de altă parte, preţul gazoductului Nabucco, estimat în 2005 la 7,9 miliarde de euro, a crescut, conform unui studiu făcut recent de British Petrolium, la 14 miliarde de euro, sumă care ameninţă să facă afacerea neprofitabilă. Preţul minereului de fier folosit la conductele de fier a crescut cu 50 la sută faţă de anul trecut, ceea majorează neaşteptat costurile totale. Gazoductul ar urma să aibă 3.300 de kilometri şi are nevoie de două milioane de tone de oţel, 200.000 de segmente de ţeavă de oţel şi peste 30 de staţii de comprimare a gazului. Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului European pentru energie declară că anul 2011 este pentru Nabucco fie anul succesului, fie anul eşecului.
Mulţi experţi atât de la Bruxelles, cât şi din zona caspică susţin că UE s-a apropiat mai mult ca oricând de realizarea gazoductului Nabucco şi că nu ar fi exclus ca până la sfârşitul anului Uniunea Europeană să poată semna, după cum era prevăzut, acorduri cu toţi furnizorii de gaz natural pentru Nabucco şi să înceapă lucrările. Nabucco este puternic susţinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost în anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia până la Marea Mediterană, ocolind Rusia.

Gazprom ocupa Marea Nordului

Gazprom va extrage gaze în Marea Nordului, aceasta fiind una dintre primele iniţiative de producţie ale grupului rus în vestul Europei, în conformitate cu un acord încheiat cu grupul german BASF, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Gazprom va deţine participaţii la exploatări de gaze din Marea Nordului operate de divizia Wintershall a BASF, au anunţat vineri cele două companii într-un comunicat comun. Totodata, Wintershall va obţine în schimb mai multe participaţii la exploatările zăcământului Urengoi din Siberia, unde compania germană produce deja gaze în colaborare cu Gazprom.
“Parteneriatul constructiv dintre Gazprom şi BASF/Wintershall ne permite să abordăm proiecte ambiţioase, complexe din punct de vedere tehnic”, a declarat preşedintele Gazprom, Alexei Miller.

Ofensiva Gazprom

Surse oficiale Gazprom, citate de mass-media, au subliniat ca strategia de dezvoltare a companiei presupune o „extindere semnificativa” în Europa de Vest pentru a profita de rentabilitatea acestei pieţe. Astfel, luna viitoare, Gazprom va începe să livreze direct gaze în această regiune, printr-o conductă baltică, deşi eforturile de a obţine accesul direct la clienţi au fost zădărnicite de retincenţa unor guverne europene, precum cel german.
Acordul cu BASF vine după ce Gazprom a încheiat o înţelegere cu o altă companie germană, RWE, pentru a înfiinţa companii energetice mixte în Germania, Marea Britanie şi ţările Benelux, precum şi furnizori de gaze naturale.

Atac la Gazprom

Uniunea Europeană încearcă să reducă dependenţa de Gazprom, furnizorul a circa un sfert din necesarul de gaze al Uniunii Europene, considera expertii in domeniu. Potrivit legislaţiei UE, companiile din sectorul energiei trebuie să separe activităţile de producţie de cele de distribuţie, dar Federatia Rusa este împotriva acestei măsuri care va afecta şi Gazprom.
Comisia Europeană investighează totodată activităţile Gazprom în Europa, pentru a vedea dacă sucursalele grupului încalcă legislaţia în domeniul concurenţei. Astfel, recent Comisia Europeana a efectuat inspectii la subsidiarele Gazprom din Europa, in cadrul unei investigatii antitrust de amploare in sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrala si de Est, in care au mai fost perchezitionate companii precum OMV si RWE. ”Credem ca presiunile in crestere asupra Gazprom sunt un factor negativ, atat in privinta pietei cat si a perspectivelor”, potrivit unei note a bancii rusesti de stat VTB Capital. Un oficial al Comisiei Europene a declarat ca inspectiile fac parte din eforturile de reducere a dependentei continentului de gazele rusesti.

Gazoduct strategic

Preşedintele rus Dmitri Medvedev, cancelarul german Angela Merkel şi premierul francez Francois Fillon vor inaugura gazoductul Nord Stream, între Rusia şi Europa Occidentală, la 8 noiembrie 2011, în Germania, a anunţat saptamana trecuta, serviciul de presa al guvernului francez. Pe lângă cei trei lideri, Mark Rutte, premierul olandez, şi Gunther Oettinger, comisarul european pentru energie, vor participa la această inaugurare marţi la 8 noiembrie, ziua de punere în funcţiune a gazoductului.
Nord Stream, cu o lungime de 1.224 de kilometri, ar urma să permită în cele din urmă transportarea a 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Viborg (Rusia) până în oraşul german Greifswald, traversând apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei.
Potrivit expertilor, citati de mass-media, gazoductul este un proiect strategic ce va permite ocolirea ţărilor vecine cu Rusia (n.r.- Ucraina, Belarus) prin care tranzitează esenţialul gazului rusesc destinat Europei.

Turcia nemulţumită

Ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a anuntat anterior la CNN-Turk ca tara sa a decis sa nu mai prelungeasca acordul sau cu Rusia, incheiat in urma cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc. Comentariile Turciei la adresa Gazprom au avut loc in conditiile in care grupul a intensificat demersurile de constructie a gazoductului South Stream. Trei mari companii energetice europene, Eni din Italia, EDF din Franta si BASF din Germania, s-au alaturat oficial grupului rus Gasprom ca actionari ai proiectului gazoductului South Stream.
UE promoveaza constructia gazoductului Nabucco, care este sustinuta si de compania turca Botas. Turcia a refuzat sa permita Rusiei sa construiasca South Stream in apele sale teritoriale. in plus, concurenta Rusiei si Uniunii Europene pentru resursele de hidrocarburi din regiunea caspica se intensifica. Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra.

Presedintele turkmen, Gurbangulî Berdâmuhamedov, curtat asiduu de statele UE

Uniunea Europeană şi Republica Turkmenistan au început elaborarea bazei legislative pentru livrările de gaz turkmen spre Europa, a anunţat recent preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov, în timpul negocierilor cu preşedintele federal al Austriei, Heinz Fischer. La Aşhabad, Fischer a venit după scurta sa vizită la Baku, unde a discutat de asemeni pe marginea cooperării energetice. Conform mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, această primă vizită a preşedintelui austriac în Azerbaidjan şi Turkmenistan a fost una reuşită. Chiar dacă liderul azer Ilham Aliev nu a dat un răspuns concret în privinţa participării la proiectul de gazoduct Nabucco, declarând că ţara urmează să aleagă cea mai bună variantă dintre cele trei propuneri existente /Nabucco, gazoductul transadriatic TAP şi proiectul Turcia-Grecia-Italia (TGI)/, liderul turkmen a declarat că Turkmenistanul este deschis să înceapă, cu ajutorul UE, elaborarea bazei legislative pentru livrările de combustibili în direcţia europeană.

Reevaluare strategica

“Deja a fost înfiinţat un grup special de lucru, format din experţi ai structurilor energetice ale părţilor interesate”, a spus Berdâmuhamedov. Potrivit liderului de la Aşhabad, “Turkmenistanul doreşte un dialog constructiv cu Europa în domeniul energetic”.
În acest context, nu este întâmplătoare reevaluarea rezervelor de gaz turkmen, care s-ar ridica în total la peste 26 de trilioane de metri cubi de gaz. În ajunul vizitei preşedintelui austriac, compania britanică de audit Gaffney, Cline&Associates /GCA/ a declarat că zăcământul South Yolotan din Turkmenistan se află pe locul doi în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz, după cel iranian Pars. Potrivit datelor concretizate ale GCA, rezervele din South Yolotan s-ar ridica la minim 13 trilioane de metri cubi şi la maxim 21 de trilioane.
Heinz Fischer a luat notă de aceste informaţii şi a subliniat că Turkmenistanul este “o importantă ţară-furnizor, iar Europa – un consumator sigur”. Potrivit lui Fisher, este necesar să se stabilească o legătură în condiţii reciproc avantajoase între oferta din partea Turkmenistanului şi cererea din partea UE. De asemenea, liderul austriac a subliniat că, în condiţiile în care ţările din UE renunţă la utilizarea energiei nucleare, cererea la gaz natural va creşte.

Razboi pe gaz

În opinia experţilor regionali, reevaluarea rezervelor de gaz turkmene s-ar putea răsfrânge tocmai asupra proiectului South Stream: Nabucco va fi dat în mod sigur în exploatare, iar gazoductul transadriatic şi TGI vor fi pe planul doi. De fapt, vizita preşedintelui austriac are legătură tocmai cu acest aspect. “Până de curând, membrii consorţiului Nabucco, printre care se numără şi compania austriacă OMV, abordau acest proiect doar din punct de vedere comercial, considerând de prisos sprijinul politic acordat de guvernele lor. Aceasta a fost o abordare greşită”, declară analistul Rovşan Ibraghimov, citat de mass-media.
În afară de aceasta, în UE şi în consorţiul Nabucco a început să se conştientizeze că pentru realizarea acestui proiect este nevoie de garanţii şi sprijin din partea statului. De aceea, preşedintele Austriei a venit în persoană să promoveze interesele OMV. Mass-media regionala remarcă faptul că, discutând detaliile privind livrările de gaz turkmen în Occident, preşedintele Berdâmuhamedov nu şi-a schimbat decizia şi a reiterat că vinde gaz turkmen la preţurile practicate la nivel mondial. Fischer a recunoscut că această decizie este una justă.

Mandat european

Experţii nu exclud că UE i-ar putea delega preşedintelui austriac împuternicirea de a iniţia negocieri între Azerbaidjan şi Turkmenistan pe marginea construirii gazoductului prin Marea Caspică. Împotriva unui asemenea traseu se pronunţă Rusia, care invocă caracterul neregelementat al statutului Mării Caspice.
Liderii de la Bruxelles afirmă că în timpul negocierilor cu Turkmenistanul şi Azerbaidjanul nu va fi abordată problema delimitării spaţiilor maritime: în condiţiile în care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer şi turkmen, alte state de la Marea Caspică nu vor avea dreptul să blocheze acest proiect.

In conditiile in care mai multe proiecte asa-zise complementare se tot ivesc in zona Marii Caspice, Nabucco capata din ce in ce mai putina importanta iar construirea incepe sa se situeze intr-o zona gri. Seful departamentului de comunicare al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, Christian Dolezal, a anuntat miercuri ca realizarea viitorului gazoduct depinde de disponibilitatea surselor de gaze naturale, iar constructia va demara in anul 2013, astfel conducta urmand a fi functionala abia in 2018. “Asa cum am mai declarat, calendarul Nabucco este dependent de disponibilitatea surselor de gaze naturale. in momentul de fata asteptam decizia consortiului Shah Deniz II inainte de a reevalua acest calendar. Demararea constructiei este in continuare planificata pentru 2013 si momentan nu estimam intarzieri. Dorim sa finalizam constructia pana la sfarsitul lui 2017 astfel incat totul sa fie gata pentru exportul de gaze naturale”, a spus Christian Dolezal. Nabucco Gas Pipeline International GmbH (NIC) a fost infiintata in 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Cu sediul la Viena, compania activeaza pe segmentul midstream, este organizata conform principiilor de unbundling si se supune legislatiei Uniunii Europene. NIC este detinuta de actionarii Nabucco si este responsabila de dezvoltarea, constructia, operarea, negocierea si alocarea capacitatii conductei Nabucco. NIC va fi singura companie in contact direct cu transportatorii, va oferi o solutie de tipul one-stop-shop si va opera ca o entitate comerciala independenta pe piata, actionand independent de companiile-mama. Sistemul de conducte va fi construit de companiile nationale Nabucco (NNC-urile), care sunt subsidiare ale NIC in fiecare tara de tranzit. Nabucco reprezinta o noua cale de transport a gazelor naturale din Asia spre Europa. Nabucco va conecta direct cele mai bogate regiuni ale lumii in resurse de gaze naturale – Regiunea Caspica si Orientul Mijlociu – cu pietele din Europa. Conducta va face legatura intre granita de est a Turciei si Baumgarten, Austria – unul dintre cele ma importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala – via Bulgaria, Romania si Ungaria.

Bucurestiul acorda o importanta deosebita realizarii parteneriatului strategic cu Turcia si doreste finalizarea acestui proces initiat de Bucuresti, a declarat, sambata, la Adunarea Parlamentara a NATO, ministrul de externe Teodor Baconschi. “Acordam cea mai mare importanta realizarii acestui parteneriat bilataral strategic, pentru ca noi l-am initiat, asa ca este dorinta noastra de a vedea acest proces finalizat si de a vedea o dezvoltare a relatiilor dintre Romania si Turcia, care sunt de mare importanta pentru intreaga regiune”, a mentionat ministrul Teodor Baconschi, raspunzand unei intrebari pe aceasta tema adresata de un parlamentar turc. Acesta din urma a mentionat ca Ankara a transmis partii romane un proiect de document si l-a intrebat pe Baconschi care este reactia Romaniei fata de propunerile partii turce. Şeful diplomatiei romane a adaugat ca Bucurestiul pregateste pasii urmatori in procesul de semnare a parteneriatului strategic cu Turcia si a asigurat ca Romania ramane la fel de angajata in atingerea acestui obiectiv politic. Ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, declara, la 31 august, la Bucuresti, ca Turcia are in vedere semnarea declarației de parteneriat strategic cu Romania cu prilejul vizitei pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o faca la Ankara. Șeful diplomației de la Ankara a participat la Bucuresti la reuniunea anuala a diplomației romane. La randul sau, ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, a afirmat ca cele doua parți au convenit sa continue intr-un ritm cat mai alert negocierile pentru formalizarea parteneriatului strategic. Romania are incheiate astfel de parteneriate strategice cu SUA, Franta, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Azerbaidjan, iar cu China, Coreea de Sud si Japonia are “relatii de parteneriat”.

Gigantul rus Gazprom, arma geopolitica a Kremlinului

Directorul gigantului rus Gazprom şi-a exprimat azi, la o întâlnire oficiala cu ministrul român al economiei Ion Ariton, speranţa că România va înregistra o dezvoltare economică şi îşi va spori achiziţiile de gaz rusesc. “România joacă un rol important pe piaţa gazelor din Europa. În afară de faptul că este un consumator important, este şi o ţară de tranzit pentru pentru statele din sud-estul Europei”, a menţionat Aleksei Miller, afirmând că îşi doreşte o cooperare reuşită în continuare. La randul sau, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) de la Bucuresti a anuntat ieri ca grupul rus Gazprom este de acord să încheie contracte de furnizare directă a gazelor cu România, unde intenţionează să investească în proiecte de depozitare a gazelor şi în centrale electrice. Discuţii pe tema acestor proiecte au avut loc în multe rânduri anii trecuţi, însă fără să fie concretizate.
România a importat în 2008 aproximativ 4,4 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, după care în 2009 volumul achiziţionat s-a redus brusc la 2,5 de miliarde de metri cubi. În 2010, importul a fost de 2,6 miliarde de metri cubi, iar în primele şase luni ale anului în curs acesta a crescut cu 91% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Economiei furnizate Agerpres.

Desant romanesc la Moscova

Ministrul roman al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, se afla intr-o vizita la Moscova, în Rusia, între 3 şi 5 octombrie, unde va avea întâlniri cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, precum şi cu conducerile companiilor ruseşti Mechel şi LukOil, a anunţat serviciul de presa al ministerului, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, va participa între 3 şi 5 octombrie la reuniunea Comisiei interguvernamentale româno-ruse de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, ce se va desfăşura în capitala Federaţiei Ruse, Moscova”, se arată într-un comunicat emis duminică de minister.
În cadrul reuniunii, vor fi discutate aspecte privind colaborarea româno-rusă în domeniile comercial-economic şi investiţional, energetic, industrial, al transporturilor, agroindustrial, tehnico-ştiinţific, al turismului, tehnico-militar, al Camerelor de Comerţ şi Industrie şi vor fi semnate mai multe documente bilaterale. De asemenea, pe parcursul vizitei la Moscova, ministrul Ion Ariton va avea întâlniri şi cu Andrei Fursenko, preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală româno-rusă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, ministru al Învăţământului şi Ştiinţei.

Statele caucaziene, tot mai curtate de UE pentru proiecte energetice

Nevoia de gaz si surse alternative de energie pentru a contrabalansa monopolul rusesc au determinat UE sa se implice mai activ ca niciodata in materializarea acestei politici prin oferte si acorduri. Politicile UE par sa acorde tot mai mult interes zonei de securitate energetica, motiv pentru care UE a demarat o adevarata ofensiva in plan diplomatico-economic pentru a intari legaturi cu statele caucaziene si cele din Asia centrala pentru a-si asigura sursele de energie de la Marea Caspica. Uniunea Europeana a invitat Kazahstanul sa participe la proiectul de gazoduct transcaspic, a anuntat marti comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, relateaza RIA Novosti. in septembrie, Consiliul UE a aprobat mandatul transmis Comisiei Europene de negociere a unui acord pentru cadrul legal al gazoductului transcaspic cu Azerbaidjan si Turkmenistan. Conducta ar trebui sa lege tarmurile Turkmenistanului si Azerbaidjanului de la Marea Caspica pentru exportarea de gaz prin Azerbaidjan catre Europa. Capacitatea anuala a rutei Tengiz (Kazakhstan) Turkmenbashi (Turkmenistan) Baku (Azerbaidjan) Tbilisi (Georgia) Erzurum (Turcia) ar ajunge la 20-30 de miliarde de metri cubi de gaz. Costul proiectului este estimat la 7,9 miliarde de euro. „Conducta va deveni un contribuitor foarte important la dezvoltarea coridorului sudic. Nu multi stiu ca este prima data cand UE sugereaza semnarea unui contract international pentru sustinerea unui proiect de infrastructura. Acest lucru arata cat de importante sunt proiectul si cooperarea in regiune pentru UE si toti cei 27 de membri. Am salutat participarea Kazahstanului la coridorul sudic„, a spus comisarul. Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ca orice tentativa externa de ingerinta in afacerile de la Marea Caspica ar putea complica situatia din regiune si ar avea un impact negativ asupra actualelor negocieri asupra noului statut legal al Marii Caspice.

Oferta pentru azeri

Totodata, Nabucco Gas Pipeline International a inaintat sambata consortiului sah Deniz II o oferta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaidjan prin conducta care va face legatura intre Turcia si Austria tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria. „Suntem increzatori ca Nabucco ofera cea mai buna ruta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaijan si alte surse. Nabucco este proiectul european emblematic in coridorul de gaze naturale din Europa de Sud-Est. Este viabil din punct de vedere comercial si competitiv. Sprijinul politic si stabilitatea au fost acordate prin intermediul unui tratat valabil 50 de ani, semnat de catre toate cele cinci tari de tranzit, precum si prin acordurile bilaterale de sprijin ale proiectului. Nabucco ofera beneficii atat pentru furnizori, cat si pentru transportatori„, a declarat, intr-un comunicat, Reinhard Mitschek, managing director Nabucco Gas Pipeline International. Principalii actionari ai consortiului sah Deniz sunt BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%). Startul lucrarilor de constructie a gazoductului, cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, a fost amanat cu un an, pentru 2013, iar primele livrari de gaze au fost intarziate cu doi ani, pana in 2017. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeana, iar investitia totala este evaluata la opt miliarde de euro.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Partneriatul energetic estic

De asemenea, instrumentul politic al UE denumit Parteneriatul Estic care face referire la sase republici ex-sovietice doreste sa dezvolte si latura energetica a acestui proiect. Presedintele Traian Basescu a declarat, joia trecuta, la plecarea spre Varsovia, unde a participta la summit-ul Parteneriatului Estic, ca la eveniment se va discuta despre cooperare energetica, mobilitate si despre proiectele Nabucco, AGRI si gazoductul transcaspic. „Este vorba de un gazoduct care sa lege, pe sub Marea Caspica, infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjean si de aici mai departe catre Nabucco sau catre infrastructurile existente. Cu aceasta ocazie voi avea si o serie de intalniri bilaterale„, a conchis Basescu.

Razboi pe pretul gazelor la Marea Neagra

Ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca tara sa a decis sa nu mai prelungeasca acordul sau cu Rusia, incheiat in urma cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc, relateaza RIA Novosti. Ankara s-a alaturat joia trecuta unui grup de companii europene care cer Gazprom sa reduca pretul gazelor naturale, sporind presiunile asupra unui model de afaceri care sustine exporturile rusesti de hidrocarburi, transmite Reuters. ”Este un contract pentru 6 miliarde de metri cubi de gaze care se apropie de sfarsit. Vom incheia acest contract, daca nu vom avea o scaderea suficienta a pretului”, a spus el. Turcia, care este al doilea mare importator de gaz rusesc, a precizat ca nu va mai prelungi acordul ruso-turc, incheiat in 1986 si care va expira in decembrie a.c., daca gigantul Gazprom refuza sa reduca preturile la gaze. in baza acordului, Rusia furnizeaza Turciei circa sase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Romania si Bulgaria.Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra. in 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60 % din consumul intern de gaz al Turciei.

Republica Moldova, victima sigura a Gazprom

Gazprom a redus cu 15% tranzitul de gaze prin Republica Moldova, livrările fiind reduse ca urmare a deciziei Turciei de a nu mai prelungi acordul său cu Rusia, încheiat în urmă cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc. Începând cu 1 octombrie 2011, Gazprom a început să reducă volumul de gaze livrate spre Turcia şi respectiv tranzitul de metan prin Ucraina, Republica Moldova, România şi Bulgaria. „Datele operative arată că volumul de gaze transportat prin Moldova s-a diminuat deja cu 15%”, a declarat Iacov Cazacu, vice-preşedinte al companiei Moldovagaz. Diminuarea tranzitului de gaze prin ţară va duce la scăderea veniturilor Republicii Moldova de la prestarea acestui serviciu.
În baza acordului din anul 1986, Rusia furnizează Turciei circa şase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Republica Moldova, România şi Bulgaria. Rusia furnizează, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagră. În 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60% din consumul intern de gaz al Turciei.

Presiuni ale CE

Comisia Europeana a efectuat in aceasta saptamana inspectii la subsidiarele Gazprom din Europa, in cadrul unei investigatii antitrust de amploare in sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrala si de Est, in care au mai fost perchezitionate companii precum OMV si RWE. ”Credem ca presiunile in crestere asupra Gazprom sunt un factor negativ, atat in privinta pietei cat si a perspectivelor”, potrivit unei note a bancii rusesti de stat VTB Capital. Un oficial al Comisiei Europene a declarat miercuri ca inspectiile fac parte din eforturile de reducere a dependentei continentului de gazele rusesti. Comentariile Turciei la adresa Gazprom au avut loc in conditiile in care grupul a intensificat demersurile de constructie a gazoductului South Stream. Trei mari companii energetice europene, Eni din Italia, EDF din Franta si BASF din Germania, s-au alaturat oficial in urma cu doua saptamani grupului rus Gasprom ca actionari ai proiectului gazoductului South Stream. UE promoveaza constructia gazoductului Nabucco, care este sustinuta si de compania turca Botas. Turcia a refuzat sa permita Rusiei sa construiasca South Stream in apele sale teritoriale. in plus, concurenta Rusiei si Uniunii Europene pentru resursele de hidrocarburi din regiunea caspica se intensifica. Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra.

Nabucco, revitalizat pe axa Baku-Paris

Compania franceza Total a descoperit un mare zacamant gazifer in sectorul azer al Marii Caspice, in blocul Absheron, relateaza surse ale companiei, citate de mass-media regionala. Primele rezultate ale exploatarilor arata ca in zacamant exista gaz natural si gaz condensat in valoare de cateva trilioane de metri cubi. In opinia expertilor, aceasta descoperire ar putea deveni un catalizator in realizarea proiectului Nabucco, menit sa asigure cu gaz Uniunea Europeana (UE), ca o alternativa la gazul rusesc. „Aceasta descoperire ar putea fi una substantiala din punct de vedere al rezervelor de gaz”, a declarat vicepresedintele companiei franceze, Marc Blaizot. Anuntul companiei franceze vine la cateva zile dupa ce autoritatile chineze au anuntat ca intentioneaza sa creasca importurile de gaz din Asia Centrala de cinci ori pana in 2015, punand in pericol viabilitatea proiectului Nabucco.
Blocul gazifer ‘Absheron’ se afla la 100 de km de Baku, la o adancime de 500 de metri. Stratul productiv a fost descoperit la o adancime de 6.550 metri. Acordul privind cercetarea, exploatarea si impartirea pe cote a cantitatilor extrase din blocul maritim ‘Absheron’ a fost semnat la 27 februarie 2009. La ora actuala, participanti ai proiectului sunt compania azera SOCAR (40%) si companiile franceze Total (40%, operator) si GDF Suez (20%). Contractul, semnat pe termen de 30 de ani, a fost deja ratificat si are putere legitima. Terenul contractat este de 747 metri patrati. Potrivit Total, investitiile din perioada de exploatare sunt evaluate la 100 milioane de dolari, inclusiv forarea primei sonde de cercetare. Inainte, partea azera afirma ca rezervele blocului gazifer ‘Absheron’ se ridicata la 300 de milioarde de metri cubi de gaz si la 45 de milioane tone de condensat. Insa, rezultatele operatiunilor de exploatare desfasurate de Total arata ca rezervele acestui zacamant vor fi comparabile cu rezervele uriasului zacamant azer Shah Deniz.

Strategie nationala azera

„Acest lucru ne va permite sa dezvoltam in mod mai convingator strategia nationala in domeniul gazului, sa consolidam pozitiile tarii noastre in calitate de exportator de gaz si sa asiguram interesele poporului azer”, a spus presedintele Ilham Aliev cu prilejul inaugurarii zacamantului „Absheron”. Potrivit lui Aliev, „in acest fel Azerbaidjanul se va prezenta lumii pentru lungi decenii drept un exportator de gaz sigur si, fara indoiala, importanta statului azer va creste”.
De asemenea, in opinia multor analisti, descoperirea acestor mari rezerve de gaz in zacamantul ‘Absheron’ constituie o veste buna pentru cei care sunt interesati de realizarea proiectului Nabucco. ‘Dovada existentei de gaz in noul zacamant azer ii va linisti pe investitori, iar Azerbaidjanul, probabil, va fi recunoscut drept principal furnizor pentru Nabucco’, declara expertul german Alexander Rahr. In opinia lui Rahr, in ultima vreme despre Nabucco s-a vorbit mai degraba intr-o cheie negativa, in conditiile pozitiei indecise a Turkmenistanului si a temerilor ca nu exista suficient gaz pentru alimentarea gazoductului. Soarta Nabucco se va decide destul de rapid si vestea privind noul zacamant din Azerbaidjan ii va putea linisti pe investitorii acestui gazoduct, a subliniat Rahr pentru Nezavisimaia Gazeta.
In prezent, rezervele demonstrate de gaz ale Azerbaidjanului sunt de peste 2,2 trilioane de metri cubi, iar rezervele potentiale – de peste 5 trilioane. Aceasta cantitate este suficienta nu doar pentru satisfacerea nevoilor interne ale tarii pentru ani buni inainte, ci si pentru asigurarea securitatii energetice a regiunii si a altor tari, inclusiv a celor din UE, conchide cotidianul rus.

UE reclama paternitatea Marii Negre

Parlamentul European a inceput recent dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Marii Negre, intocmit de europarlamentarul roman Traian Ungureanu. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Marii Negre, cu ajutorul careia Bruxellesul spera sa-si consolideze pozitiile in regiune, potrivit Agerpres. Acest lucru irita Moscova, care vede in respectiva strategie o incercare de a-i leza interesele, cu atat mai mult cu cat liderii de la Bruxelles prefera sa discute aceste probleme cu tari din ”Parteneriatul Estic”, din care Federatia Rusa nu face parte, noteaza cotidianul rus Kommersant. Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate in timpul sesiunii de ieri a Parlamentului European a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicola din Marea Neagra. in Uniunea Europeana se desfasoara in prezent reforma ”politicii comune in domeniul pisciculturii” /common fisheries policy (CFP)/, care prevede includerea Marii Negre in CFP.

Obiectiv strategic

In ianuarie 2011, la Bruxelles a fost adoptata Strategia UE pentru regiunea Marii Negre, in care Marea Neagra, o mare ”importanta din punct de vedere strategic pentru UE”, este proclamata ”partial mare europeana interna si geografic preponderent interna”. De asemenea, in document se vorbeste despre necesitatea de propagare a actualelor practici si norme legislative din UE asupra regiunii Marii Negre. Raportul europarlamentarei bulgare privind dezvoltarea industriei piscicole din regiune constituie tocmai o punere in aplicare a acestei prevederi, subliniaza Kommersant. Raportul descrie numeroasele probleme ale Marii Negre: ecologice /poluarea, saracirea florei si faunei marine, penuria de studii stiintifice ”adecvate”/, economice /braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse tari/ si legislative /contradictiile dintre legislatiile tarilor din regiune/. Documentul atentioneaza asupra ”cooperarii slab dezvoltate iar uneori total absente dintre tarile de la Marea Neagra”, in domeniul piscicol si alte domenii. Se propune ca aceste probleme sa fie solutionate prin adaptarea legilor tarilor de la Marea Neagra, inclusiv ale Rusiei, la normele UE si crearea unui organism consultativ care sa monitorizeze indeplinirea acestora. tarile care ar urma sa coordoneze aceasta activitate ar trebui sa fie, in opinia UE, Romania si Bulgaria, precizeaza cotidianul rus.

Iritarea Moscovei

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Parghiile Rusiei

Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatala la Marea Neagra ramane Organizatia pentru Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN), din care fac parte 12 tari din regiune, iar UE detine statutul de observator. Din partea OCEMN, in care rolul de lider este asumat de Rusia si Turcia, catre UE s-au facut auzite de nenumarate ori propuneri privind o mai stransa cooperare. insa, noteaza Kommersant, pana acum nu exista un raspuns clar de la Bruxelles. ”Cei de la Bruxelles motiveaza lipsa unui raspuns prin faptul ca UE ar trebui, intai de toate, ca-si reglementeze unele probleme juridice cu Federatia Rusa, in speta problema privind participarea ei la Carta energetica europeana”, explica directoarea Centrului pentru studierea tarilor de la Marea Mediterana si Marea Neagra din cadrul Academiei de stiinte a Federatiei Ruse, Alla Iazakova. ”in realitate, UE pur si simplu in convine sa aiba de-a face nu cu Rusia, ci cu tari mai mici ale ”Parteneriatului Estic”, pe care le poate influenta”, adauga experta

Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani

Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil, relateaza agenţia macedoneană MINA, preluata de mass-media internationala. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

China ingroapa definitiv Nabucco

China intentioneaza sa creasca importurile de gaz din Asia Centrala de cinci ori pana in 2015, au declarat responsabili din cadrul companiei petroliere China National Petroleum Corporation (CNPC), citati de mass-media regionala. Acest lucru ar afecta  activitatea companiei ruse „Gazprom” care urmareste sa cada de acord asupra livrarilor de gaz catre China, la preturi care sunt mult mai mari decat cele agreate de chinezi. Surse oficiale europene au mai subliniat ca noile angajamente ale autoritatilor turkmene fata de China vor afecta iremediabil capacitatea statului central-asiatic de a furniza gaze naturale pentru proiectul european Nabucco.
Mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti, mai subliniaza faptul ca Gazprom a propus autoritatilor chineze pretul de 330 dolari per mia de cubi, acesta fiind considerat un pret cu rentabilitate minima de catre partea rusa, insa China insista pentru un pret de aproximativ 235 dolari. In aceste conditii, China a demarat negocierile cu furnizori alternativi, precum Republica Turkmenistan, care a livrat anul trecut 4 miliarde metri cubi, iar in acest an va livra Chinei circa 13 miliarde metri cubi de „combustibil albastru”. De asemenea, chinezii vor sa mareasca capacitatea conductei de gaz din Turkmenistan catre China via Kazahstan si Uzbekistan, care acum se ridica la 40 miliarde de metri cubi pe an.

Nabucco, viabil doar cu Azerbaidjan si Turkmenistan

Seful statului roman considera absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan. Astfel, presedintele roman Traian Basescu a declarat recent ca proiectul Nabucco este viabil, atat timp cat parteneri vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan, considerand “absolut corecta” solicitarea partii turkmene de a obtine garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Traian Basescu. El a facut o precizare, pentru a nu exista “niciun dubiu”.

Romania sustine pozitia Turkmenistanului

“Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat”, a mai spus Basescu.  El a apreciat ca “proiectul Nabucco este un proiect viabil, atat timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan”. Seful statului roman a facut aceste afirmatii dupa intalnirea cu omologul turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, aflat in vizita oficiala in Romania.

Securitate energetica pentru UE

Gazoductul urmeaza sa aduca gaze din Asia Centrala pe ruta Turcia – Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria. Actionarii proiectului sunt OMV (Austria), Transgaz Medias, Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si RWE (Germania). Capacitatea conductei urmeaza sa fie de 31 miliarde metri cubi pe an, iar costurile investitiei sunt estimate la 7,9 miliarde euro. Cei doi presedinti au convenit sa intensifice cooperarea intre Romania si Turkmenistan in proiecte regionale de interes reciproc, in regiunile Marii Negre si Marii Caspice. Pentru atingerea acestor obiective, cei doi presedinti au decis sa mandateze guvernele lor sa elaboreze un Plan de Actiune privind implementarea Declaratiei Comune la nivel inalt din 2009. Cei doi sefi de stat au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe teme de interes reciproc de pe agenda regionala si internationala si au decis sa incurajeze consultari regulate intre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului.

Presiune pe Azerbaidjan

Tarile participante la proiectul Nabucco, sustinut de Uniunea Europeana, cer potentialilor furnizori, inclusiv Azerbaidjanului, sa isi clarifice pozitia si sa se alature proiectului “fara intarziere”. Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul sunt considerati potentiali furnizori pentru conducta Nabucco, ce va avea o lungime de 3.300 de kilometri si se va intinde din Turcia pana in Austria, traversand Romania, Bulgaria si Ungaria, potrivit cotidianul Hurryiet. “Am contacte cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul. Daca toate aceste tari vor sa aiba acces pe pietele europeana si turca, posibilitatea este Nabucco”, a explicat anterior comisarul european pentru energie Guenther Oettinger. Comisarul le-a cerut tarilor furnizoare sa ia parte la proiectul strategic “fara intarziere”. Azerbaidjanul nu a trimis reprezentanti la ceremonie, in pofida invitatiei trimiste de Ministerul turc al Energiei. “Nabucco trebuie sa faca pasul final de la stadiul de proiect la realitate, dar mai exista chestiuni care trebuie rezolvate”, a spus Oettinger, adaugand ca state producatoare de gaz, in special Irakul si Azerbaidjanul, trebuie sa aiba optiuni privind dezvoltarea pietelor lor energetice si accesul direct pe pietele europene.

Turcia invita Rusia si Iran

“Acum este randul tarilor sursa”, a declarat, la randul sau, ministrul turc al energiei Taner Yildiz. Ministrul a dat unda verde si altor doua tari – Rusia si Iranul, daca permite conjuctura politica – sa se alature proiectului. “Nu conteaza daca este Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak sau daca sunt Rusia si Iran – daca o permite conjunctura globala – exista proiecte pentru toti”, a afirma Yildiz. South Stream, interconectorul Turcia-Grecia-Italia si Trans Adriatic Pipeline (TAP) se numara printre proiectele evocate de ministru, care le-a cerut potentialilior furnizori sa priveasca imaginea in ansamblu, adica acoperirea cererii de energie in tarile europene. La randul lor, Statele Unite au cerut Turciei si Azerbaidjanului sa semneze cat mai curand posibil un acord pentru vanzarea de gaz. “Astept cu nerabdare sa vad urmatorul pas”, a declarat Richard Morningstar, trimis special al secretarului american de stat pentru afaceri energetice eurasiatice.

SUA – lobby pentru Nabucco

“Sper ca acest lucru va fi facut cat mai repede posibil, pentru ca este de o importanta cruciala pentru succesul proiectului”, a adaugat el. Oficialul american a reiterat importanta pe care o acorda presedintele Barack Obama proiectului Nabucco, explicand ca simbolizeaza si “relatia indelungata, foarte puternica dintre Statele Unite si Turcia”. Morningstar a subliniat si ca, desi SUA nu fac parte din proiect, considera ca proiectul de coridor energetic sudic, ce include Nabucco, este extrem de important pentru diversificarea surselor de energie. Ministrul turc al energiei a dat asigurari Uniunii Europene in discursul sau ca Ankara face tot posibilul pentru a acoperi necesarul de energie al Europei, in pofida semnalelor negative transmise de Bruxelles in ceea ce priveste aderarea Turciei.

Turcia pro- Nabucco

Seful Executivului de la Ankara Recep Tayyip Erdogan va efectua spre sfarsitul anului 2011 intr-o vizita oficiala in Bulgaria, in cursul careia va discuta despre proiectul Nabucco si despre relatiile bilaterale dintre cele doua tari. Erdogan se va intalni cu omologul sau bulgar Boiko Borisov, cu presedintele Ghoerghi Parvanov si cu alti inalti oficiali, relateaza Sofia News Agency. Gazoductul Nabucco, a carui constructie este sustinuta de UE, urmeaza sa transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz din zona caspica, prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria. Conducta, care ar urma sa diminueze dependenta UE de livrarile ruse, va fi data in folosinta in 2017, doi ani mai tarziu decat planificat initial. De asemenea, costurile vor depasi cele 7,9 miliarde de euro estimate initial. In urma cu o luna, premierul bulgar a mers in Turcia, unde liderii politici ai celor doua tari si-au exprimat dorinta de a accelera proiectul. Borisov a fost insotit de ministrul finantelor, Simeon Djankov, si de cel al culturii, Vejdi Rasidov, in timp ce partea turca a fost reprezentata si de ministrii finantei si energiei.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, a pus sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul trebuiau sa semneze in 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi fost primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute anterior la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis.

Nevoia de gaz si surse alternative de energie pentru a contrabalansa monopolul rusesc au determinat UE sa se implice mai activ ca niciodata in materializarea acestei politici prin oferte si acorduri. Politicile UE par sa acorde tot mai mult interes zonei de securitate energetica, motiv pentru care UE a demarat o adevarata ofensiva in plan diplomatico-economic pentru a intari legaturi cu statele caucaziene si cele din Asia centrala pentru a-si asigura sursele de energie de la Marea Caspica. Uniunea Europeana a invitat Kazahstanul sa participe la proiectul de gazoduct transcaspic, a anuntat marti comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, relateaza RIA Novosti. in septembrie, Consiliul UE a aprobat mandatul transmis Comisiei Europene de negociere a unui acord pentru cadrul legal al gazoductului transcaspic cu Azerbaidjan si Turkmenistan. Conducta ar trebui sa lege tarmurile Turkmenistanului si Azerbaidjanului de la Marea Caspica pentru exportarea de gaz prin Azerbaidjan catre Europa. Capacitatea anuala a rutei Tengiz (Kazakhstan) Turkmenbashi (Turkmenistan) Baku (Azerbaidjan) Tbilisi (Georgia) Erzurum (Turcia) ar ajunge la 20-30 de miliarde de metri cubi de gaz. Costul proiectului este estimat la 7,9 miliarde de euro. „Conducta va deveni un contribuitor foarte important la dezvoltarea coridorului sudic. Nu multi stiu ca este prima data cand UE sugereaza semnarea unui contract international pentru sustinerea unui proiect de infrastructura. Acest lucru arata cat de importante sunt proiectul si cooperarea in regiune pentru UE si toti cei 27 de membri. Am salutat participarea Kazahstanului la coridorul sudic„, a spus comisarul. Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ca orice tentativa externa de ingerinta in afacerile de la Marea Caspica ar putea complica situatia din regiune si ar avea un impact negativ asupra actualelor negocieri asupra noului statut legal al Marii Caspice.

Oferta pentru azeri

Totodata, Nabucco Gas Pipeline International a inaintat sambata consortiului sah Deniz II o oferta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaidjan prin conducta care va face legatura intre Turcia si Austria tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria. „Suntem increzatori ca Nabucco ofera cea mai buna ruta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaijan si alte surse. Nabucco este proiectul european emblematic in coridorul de gaze naturale din Europa de Sud-Est. Este viabil din punct de vedere comercial si competitiv. Sprijinul politic si stabilitatea au fost acordate prin intermediul unui tratat valabil 50 de ani, semnat de catre toate cele cinci tari de tranzit, precum si prin acordurile bilaterale de sprijin ale proiectului. Nabucco ofera beneficii atat pentru furnizori, cat si pentru transportatori„, a declarat, intr-un comunicat, Reinhard Mitschek, managing director Nabucco Gas Pipeline International. Principalii actionari ai consortiului sah Deniz sunt BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%). Startul lucrarilor de constructie a gazoductului, cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, a fost amanat cu un an, pentru 2013, iar primele livrari de gaze au fost intarziate cu doi ani, pana in 2017. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeana., iar investitia totala este evaluata la opt miliarde de euro.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Partneriatul energetic estic

De asemenea, instrumentul politic al UE denumit Parteneriatul Estic care face referire la sase republici ex-sovietice doreste sa dezvolte si latura energetica a acestui proiect. Presedintele Traian Basescu a declarat, joia trecuta, la plecarea spre Varsovia, unde a participta la summit-ul Parteneriatului Estic, ca la eveniment se va discuta despre cooperare energetica, mobilitate si despre proiectele Nabucco, AGRI si gazoductul transcaspic. „Este vorba de un gazoduct care sa lege, pe sub Marea Caspica, infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjean si de aici mai departe catre Nabucco sau catre infrastructurile existente. Cu aceasta ocazie voi avea si o serie de intalniri bilaterale„, a conchis Basescu.