Politia sarba a efectuat zeci de arestari in randul membrilor celebrei mafii sarbesti

Liderii politici sarbi au fost pusi in tinta asasinilor, dupa ce “regele” sarb al cocainei Darko Saric, a promis o suma de circa 30 de milioane de euro pentru eliminarea acestora, relateaza presa belgradeana, preluata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Jurnalistii sarbi citeaza aceste informatii de la surse din cadrul politiei nationale care au descoperit, in luna martie, planul pus la cale de mai multi lideri ai unor retele mafiote. Autoritatile sarbesti au intarit masurile de securitate din jurul demnitarilor amenintati printre care se numara si presedintele Serbiei, Boris Tadici. Potrivit surselor citate, capii lumii interlope ar fi alcatuit doua liste cu inalti demnitari care ar fi trebuit ucisi. Pe una din liste se gaseau functionari din varful politiei criminalistice si un reprezentant din conducerea principalului serviciu secret de informatii al tarii, BIA. Pe cealalta lista se aflau, pe langa numele presedintelui sarb, cel al ministrului de justitie Snezana Malovic, al secretarului de stat pentru justitie Slobodan Home si al procurorului special de stat pentru lupta impotriva criminalitatii organizate Miljko Radisavljevic. Asasinatele ar fi trebuit, potrivit informatiilor detinute de politie, sa fie dusi la bun sfarsit de catre mercenari de origine sarba si muntenegreana. Numele acestora au fost identificate intre timp, iar impotriva lor au fost pornite investigatii.
Saric, nascut in Muntenegru, impreuna cu alte 19 persoane, au fost acuzati in aprilie la Belgrad de trafic de cocaina din America de Sud spre Europa. In octombrie 2009, o actiune internationala a mai multor politii a scos la iveala o tentativa a grupului mafiot sarb de contrabanda cu circa 2,7 tone de cocaina din America Latina. Politistii sarbi au confiscat de la inceputul anului in curs de la Darko Saric proprietati in valoare de 100 de milioane de euro, mai scriu jurnalistii sarbi. Grupul acestuia este considerat unul dintre cele mai bime organizate grupuri criminale care actioneaza pe teritoriul fostelor republici iugoslave.

Presedintele sarb Boris Tadici, interzis in Kosovo de oficialii Uniunii Europene

Misiunea Uniunii Europene in Kosovo (EULEX) a reluat criticile la adresa autoritatilor sarbe pentru ca au continuat sa mentina in acest teritoriu un sistem judiciar paralel cu sistemul oficial al regimului de la Pristina, relateaza mass-media de la Belgrad, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nicaieri in Europa nu avem doua sisteme judiciare, care functioneaza in acelasi timp si acelasi loc”, a declarat seful EULEX, Yves de Kermabon, citat de mass-media sarba. “Nu exista justitie cu doua sisteme de jurisdictie. Aceasta va provoca decizii care incalca drepturile populatiei. Nu putem avea decat un sistem judiciar in Kosovo”, a insistat acesta.
Oficialul european a facut aceste declaratii in timpul unei intalniri cu magistrati kosovari, absolventi ai cursurilor de perfectionare organizate de EULEX, comentand decizia Parlamentului sarb de a numi magistrati in tribunalele paralele sarbe din Republica Kosovo, situate in enclavele etnice sarbe controlate de Belgrad. “Decizia politica a Belgradului de a numi magistrati pentru tribunalele sarbe din Kosovo trebuie abordata de urgenta”, a declarat Kermabon. “Eulex nu recunoaste si nu ajuta structurile «paralele» din Kosovo”, a declarat Kermabon, adaugand ca mandatul misiunii sale este de a “ajuta institutiile kosovare, autoritatile judiciare si agentiile insarcinate cu respectarea legii”.
Reamintim ca liderii kosovari albanezi au proclamat in februarie 2008 independenta Kosovo, care a fost recunoscuta de 65 de state, printre care Statele Unite si majoritatea statelor membre UE si NATO. Serbia se opune ferm si continua sa considere Kosovo drept provincia sa meridionala. Belgradul sprijina si finanteaza sistemele administrativ, educativ si judiciar in regiunile din Kosovo cu populatie majoritara sarba.
EULEX, cea mai ampla misiune mobilizata de UE, a devenit functionala in decembrie, inlocuind treptat misiunea ONU, care a administrat Kosovo de la sfarsitul razboiului din 1998-1999. Periodic, EULEX aduce in prim planul relatiilor cu Belgradul problematica sprijinirii de care Serbia a unei structuri statale paralele pe teritoriul Republicii Kosovo.

Incident diplomatic

Recent premierul sarb, Mirko Cvetkovici, i-a convocat de urgenta pe ambasadorii Germaniei, Marii Britanii, Frantei, Italiei si Statelor Unite la Belgrad dupa ce ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovici, a fost impiedicat, de catre oficiali ai serviciilor de securitate kosovare, sa viziteze enclava sarba Strpce. Biroul de presa al Guvernului sarb, citat de mass-media locala, a anuntat intr-un comunicat oficial ca Cvetkovici a protestat fata de aceasta situatie si le-a spus ambasadorilor ca este inacceptabil sa fie incalcate in acest fel drepturile omului si lidertatea de miscare in Kosovo.
Premierul le-a cerut tarilor reprezentate de acesti emisari sa sprijine condamnarea actiunilor misiunilor EULEX si KFOR si asigurarea unor conditii civilizate de trai in nordul Kosovo, potrivit comunicatului.
In Pristina, reprezentatul special al Uniunii Europene in Kosovo a afirmat ca Bogdanovici nu are dreptul sa ramana in Kosovo deoarece nu a respectat procedurile. “Acestea sunt principii si proceduri acceptate de Belgrad, UE si Pristina pentru vizitele oficiale, iar in acest caz, acestea nu au fost respectate”, a afirmat purtatoarea de cuvant a reprezentantului UE, Julia Reuter. Incidentul survine la cateva saptamani dupa vizita presedintelui sarb in Kosovo, vizita care a provocat noi tensiuni intre autoritatile de Belgrad si regimul de la Pristina.

Raspuns european

Belgradul va fi informat despre pozitia statelor membre ale Uniunii Europene (UE) privind candidatura Serbiei UE si urmatorii pasi ce vor fi intreprinsi, a declarat recent ambasadorul Spaniei in capitala sarba, Inigo de Palacio Espana, citat de agentia Tanjug, preluata de mass-media de la Bucuresti. Conform mass-media de la Belgrad, recenta adoptare a unui statut care largeste autonomia provinciei Voivodina mareste sansele de demarare a procesului de integrare europeana a UE.
“Am demarat consultatiile cu statele membre ale UE privind cererea Serbiei si pe 26 ianuarie va avea loc o reuniune UE-Serbia la nivel ministerial. Credem ca Serbia va primi informatii clare in legatura cu pozitia noastra si masurile urmatoare in ce priveste candidatura sa la UE”, a declarat De Palacio Espana. Diplomatul spaniol a reafirmat ca tara sa, care detine in acest semestru presedintia prin rotatie a UE, sustine puternic candidatura Serbiei la Uniunea Europeana. “Cand Belgradul si-a prezentat candidatura la UE, la 7 ianuarie 2010, am subliniat ca este deosebit de important ca Serbia, care are un rol important in regiune, a decis sa supuna aprobarii UE cererea sa. Spania considera ca in ce priveste Consiliul European, el ar trebui sa ceara Comisiei Europene sa pregateasca o recomandare pentru obtinerea statului de candidat”, a mai spus ambasadorul spaniol. Inigo de Palacio Espana a subliniat insa ca reuniunea ministeriala din 26 ianuarie 2010 nu este, in forma sa, o ocazie potrivita pentru a da o decizie formala privind candidatura Serbiei la UE, deoarece este contrar procedurii obisnuite. Diplomatul spaniol a precizat ca decizia este luata de Consiliul Afaceri Generale, adaugand ca nu poate spune cand va fi inclusa pe agenda cererea Serbiei.

Batalie judiciara

Vizitele periodice ale liderilor sarbi au loc la cateva luni dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Razboi diplomatic

Belgradul a decis rechemarea ambasadorului sau la Podgorica, ca masura de protest impotriva stabilirii de relatii diplomatice intre Muntenegru si Kosovo, a anuntat vineri, 15 ianuarie 2010, serviciul de presa al Ministerului sarb de Externe, citat de mass-media locala. “Ministrul de externe Vuk Jeremic a dispus chemarea imediata in tara a ambasadorului Serbiei la Podgorica pentru consultari”, a indicat ministerul intr-un comunicat de presa, citat de agentia KARADENIZ PRESS. Totodata, ambasadorul muntenegrean la Belgrad a fost convocat la sediul diplomatiei sarbe pentru a i se aduce la cunostinta protestul diplomatic al Serbiei dupa decizia Muntenegrului (n.r.- fost republica iugoslava, desprinsa in 2006 din Uniunea statala de tip federativ cu Serbia) de a stabili relatii diplomatice cu Kosovo, adauga comunicatul. Reamintim ca Republica  Kosovo si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008, aceasta fiind recunoscuta de catre SUA si de catre 22 din cele 27 de state ale Uniunii Europene. Rusia, Spania si China se opun aparitiei noului stat in Balcani, fiind principalii aliati ai Belgradului, care a contestat declaratia unilaterala de independenta a Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie.
Relatiile dintre Muntenegru si Serbia sunt puternic afectate de o serie de diferende privind delimitarea frontierei de stat, tratamentul minoritatii muntenegrene din Serbia, statul limbii sarbe in Muntenegru, precum si conflictul canonic si legal dintre Biserica Ortodoxa Sarba si alte structuri ortodoxe care activeaza pe teritoriul Muntenegrului.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Mitropolitul Amfilohie, considerat un candidat de compromis pentru scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Sarbe

Noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe (BOS) va fi ales in data de 22 ianuarie 2010, iar candidati la aceasta demnitate bisericeasca vor fi primii trei mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi care au obtinut cele mai multe voturi de la membrii Colegiului Electoral al BOS si care trebuie sa aiba minimum cinci ani de arhierie intr-un scaun titular. Conform articolului 50 din “Statutul de organizare si functionare al Bisericii Ortodoxe a Serbiei”, plicurile cu numele candidatilor vor fi puse in Evanghelie, iar noul patriarh va fi ales prin mijlocirea Sfantului Duh. Un calugar desemnat de Sfantul Sinod, prin traditie un staret al unei manastiri sarbe din Kosovo, va scoate, dintre cele trei, plicul care contine numele noului patriarh. Biserica Ortodoxa a Serbiei a adoptat aceasta procedura unica in ortodoxia rasariteana in 1960, pentru a evita interventiile politice ale regimului comunist iugoslav. Patriarhul Pavle, trecut la cele vesnice in luna noiembrie a anului trecut, a fost primul ales in acest fel astfel, informeaza TRINITAS TV. Conform statisticilor neoficiale, BOS are peste 12 milioane de aderenti, raspanditi in Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Macedonia, Slovenia, Romania, Ungaria, SUA, Canada, statele UE, Australia, precum si in alte state cu importante comunitati etnice sarbesti. Reamintim ca noul lider al BOS va fi nevoit sa gestioneze mai multe dosare importante, inclusiv relatiile canonice cu Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Rusa, precum si relatia cu mediile politice de la Belgrad. BOS a fost acuzata de sustinerea politicii expansioniste a Belgradului indreptata impotriva fostelor republici iugoslave, devenite state independente.

Candidati controversati

Surse din cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe au declarat, in exclusivitate pentru agentia de stiri KARADENIZ PRESS, ca mai multi inalti ierarhi sarbi si-au declarat intentia de a candida la scaunul patriarhal, inclusiv mitropolitul Amfilohie de Muntenegru (foto), mitropolitul Jovan de Zagreb, episcopul Artemije de Starai Ras si Prizren (Kosovo), episcopul Irineu de Nis, episcopul Hrizostom de Zica, episcopul Ignatije de Branicevo, precum si episcopul Iustin de Timoc. Conform surselor citate, membrii Sfantului Sinod al BOS pot face o alegere surpriza in persoana lui Jovan, arhiepiscop de Ohrid si liderul eparhiilor BOS din Macedonia, care a capatat statut de erou national in Serbia in urma inchiderii sale de catre autoritatile macedonene, incarcerare provocata de conflictul canonic dintre BOS si Biserica Ortodoxa Macedoneana.
Mass-media sarba a avertizat asupra pericolului reprezentat de miscarile de extrema dreapta din Serbia, apropiate unor inalti ierarhi. Astfel, presa de la Belgrad a dedicat largi spatii rolului jucat de diferiti inalti ierarhi in timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, precum si relatiilor cu organizatiile extremiste, inclusiv miscarea Obraz, recunoscuta pentru campaniile de teroare declansate impotriva minoritatilor religioase din Serbia si a ierarhilor ortodocsi sarbi considerati prea concilianti.

Episcop xenofob

Printre candidati se numara si episcopul ortodox sarb de Timoc, Iustin Stefanovici, care a cerut anterior Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe revocarea actului de recunoastere oficiala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Daciei Felix, eparhie a etnicilor romani din Serbia, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane. Ierarhul sarb a prezentat in plenul lucrarilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, desfasurat anul trecut la Belgrad, un apel al Adunarii Eparhiale a Episcopiei sarbe a Timocului in care “enoriasii sarbi si vlahi” solicita protectia Patriarhiei Sarbe in fata “actiunilor anticrestine” a clericilor romani.
Conform unui raport confidential al principalului serviciu de informatii al Republicii Serbia, BIA (Bezbednosno-Informativna Agencija), publicat anul trecut de mass-media de la Belgrad si preluat de agentia KARADENIZ-PRESS, episcopul Iustin Stefanovici a organizat si finanteaza mai multe grupuri si organizatii “clerical-fasciste” in Valea Timocului, ai caror membrii au fost implicate in mai multe actiuni violente impotriva unor cetateni sarbi de religie musulmana sau apartinand unor culte crestine neoprotestante. Potrivit raportului BIA, episcopul Iustin a finantat deplasarile si actiunile acestor grupuri de extrema dreapta, atat in regiunea Kosovo, cat si in Republica Bosnia-Hertegovina si Croatia, state suverane unde este declarat persona non-grata. BIA mai atrage atentia asupra “strategiei terorii” aplicate de episcopul Iustin Stefanovici impotriva unor preoti si calugari ortodocsi sarbi care si-au exprimat opozitia fata de modul in care este condusa Eparhia Ortodoxa Sarba a Timocului, precum si impotriva unor ierarhi sarbi rivali, membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Raportul BIA mai concluzioneaza ca gruparile finantate de Iustin reprezinta un pericol pentru siguranta minoritatilor religioase si etnice din regiunea Timocului si alte zone ale Republicii Serbia, precum si pentru stabilitatea politica a regiunii.

Mitropolit belicos

Intr-un interviu anterior, acordat mass-media din Muntenegru, mitropolitului Amfilohie al Muntenegrului si Litoralului, a declarat ca razboiul „va fi inevitabil intr-o zi in Balcani”, din cauza conditiilor cu care se confrunta minoritatea sarba din Kosovo. Comentariile Mitropolitului Amfilohie Radovic contrasteaza cu punctele de vedere ale multor lideri politici care spun ca razboaiele si luptele din regiune din anii ‘90 nu mai au cum sa mai existe ori sa renasca in conditiile actuale ale UE. Republica Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia pe 17 februarie 2008. Amfilohije atrage insa atentia asupra ostilitatii musulmanilor albanezi fata de sarbii din Kosovo, acestia constituind circa 90% din populatie. „Pe fondul unor  astfel de nedreptati, acolo nu poate fi pace“, a spus Amfilohije intr-un interviu, la resedinta sa din Manastirea Cetinje, din Muntenegru. „Va exista un nou conflict si acest lucru mi-e clar ca lumina zilei.“ Acesta a specificat ca personal isi doreste pacea, insa trebuie sa fie „realist“. „Vor fi unele perioade de pace, dar va exista un timp in care ne vom pregati iar de lupta, de razboi“, a mai spus el, subliniind ca Republica Kosovo este leaganul Bisericii Ortodoxe Sarbe.
Declaratia de independenta a regimului de la Pristina a fost recunoscuta de 65 de state membre ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU). Aproape 120.000 de sarbi traiesc astazi in Kosovo, majoritatea refuzand sa se supuna jurisdictiei institutiilor albaneze kosovare. Amfilohije a avansat in conducerea Bisericii Ortodoxe Sarbe, atunci cand Patriarhul Pavle s-a retras, din cauza motivelor de sanatate, devenind patriarh interimar la moartea acestuia. El este considerat un conservator, care ar putea deveni patriarh. Amfilohije l-a vizitat pe Radovan Karadzic, liderul politic al sarbilor bosniaci (1992-1995), in timpul razboiului bosniac, in inchisoarea din Belgrad, inainte de extradarea lui la Haga pentru condamnarea crimelor de razboi. Amfilohije il considera pe Karadzic fiind un „om bun“, dar a spus ca Biserica nu i-a adapostit pe liderii, atunci cand erau cautati de autoritatile sarbe si internationale.

Presedintele muntenegrean Filip Vujanovic sprijina independenta Republicii Kosovo

Belgradul a decis rechemarea ambasadorului sau la Podgorica, ca masura de protest impotriva stabilirii de relatii diplomatice intre Muntenegru si Kosovo, a anuntat vineri, 15 ianuarie 2010, serviciul de presa al Ministerului sarb de Externe, citat de mass-media locala. “Ministrul de externe Vuk Jeremic a dispus chemarea imediata in tara a ambasadorului Serbiei la Podgorica pentru consultari”, a indicat ministerul intr-un comunicat de presa, citat de agentia KARADENIZ PRESS. Totodata, ambasadorul muntenegrean la Belgrad a fost convocat la sediul diplomatiei sarbe pentru a i se aduce la cunostinta protestul diplomatic al Serbiei dupa decizia Muntenegrului (n.r.- fost republica iugoslava, desprinsa in 2006 din Uniunea statala de tip federativ cu Serbia) de a stabili relatii diplomatice cu Kosovo, adauga comunicatul. Reamintim ca Republica  Kosovo si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008, aceasta fiind recunoscuta de catre SUA si de catre 22 din cele 27 de state ale Uniunii Europene. Rusia, Spania si China se opun aparitiei noului stat in Balcani, fiind principalii aliati ai Belgradului, care a contestat declaratia unilaterala de independenta a Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie.
Relatiile dintre Muntenegru si Serbia sunt puternic afectate de o serie de diferende privind delimitarea frontierei de stat, tratamentul minoritatii muntenegrene din Serbia, statul limbii sarbe in Muntenegru, precum si conflictul canonic si legal dintre Biserica Ortodoxa Sarba si alte structuri ortodoxe care activeaza pe teritoriul Muntenegrului.

Axa Pristina-Podgorica

Guvernul muntenegrean a anuntat anterior ca a stabilit relatii diplomatice cu Republica Kosovo, urmand ca in cel mai scurt timp cele doua state sa deschida ambasade si oficii consulare in cele doua capitale. “Muntenegru si Kosovo au stabilit astazi (n.r.-15 ianuarie 2010) relatii diplomatice, prin intermediul unui schimb de scrisori ale celor doi ministri de externe, Milan Rocen si Skender Hiseni”, a indicat guvernul muntenegrean intr-un comunicat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Pristina, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, ca Pristina va recunoaste drept minoritate separata cele cateva mii de etnici muntenegreni care locuiesc in Kosovo, urmand ca acest statut sa le permita sa fie reprezentati in parlamentul de la Pristina, similar altor minoritati, precum si sa beneficieze de anumite drepturi culturale si in materie de educatie, inclusiv statutul de limba regionala pentru limba muntenegrina.
Recunoasterea proclamarii independentei Kosovo de catre Podgorica a condus la sfarsitul anului 2008 la declararea de catre Serbia a ambasadorului Muntenegrului la Belgrad “persona non grata”. Relatiile bilaterale s-au ameliorat mai tarziu, dupa sosirea noului ambasador muntenegrean la Belgrad in noiembrie 2009. Initiativele diplomatice si politice ale Muntenegrului fata de Republica Kosovo sunt cu atat mai sensibile pentru Serbia cu cat Belgradul si Podgorica au intretinut relatii economice si politice stranse, iar majoritatea absoluta a sarbilor considera Muntenegru ca parte integranta a spatiului etno-cultural sarb, negand existenta unui popor muntenegrean distinct sau o limba muntenegreana diferita de limba sarba.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.