Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
“Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.

Retragerea militarilor rusi

“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.

Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. “Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
“Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.

SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă

Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. “Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. “Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
“În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.

Temerile Rusiei

Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, “în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări “pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. “Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.

Desi autorităţile de la Chişinău au declarat în mod public şi oficial că trupele ruseşti trebuie să plece, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, afirmă contrariul.
Retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune, a declarat acesta, într-un interviu publicat luni de Itar-Tass. Diplomatul a afirmat că statutul pacificatorilor a fost criticat în presă, după ce, la 1 ianuarie, un soldat rus a împuşcat mortal un cetăţean al Republicii Moldova pe podul de la Vadul lui Vodă, zonă de securitate de pe Nistru. Mai multe voci de la Chişinău au cerut schimbarea formatului misiunii de pacificatori.
“La soluţionarea problemelor legate de prezenţa pe teritoriul ţării a unei părţi din armata a 14-a, trebuie evidenţiate două aspecte: există pacificatori care stau la punctele de trecere dintre cele două maluri ale Nistrului şi mai sunt cei care păzesc depozitele de lângă satul Cobasna. Principala întrebare care se pune – ce va fi dacă s-ar lua paza acestor depozite”, a afirmat Andrei Neguţă, pentru agenţia rusă de presă.

Pericol pentru R Moldova?

“În acest caz, pericolul pentru Republica Moldova şi pentru întreaga regiune va creşte. Mulţi propun să se acţioneze pe baza documentului semnat în 2009, potrivit căruia statutul forţelor de pacificare se va modifica după încheierea conflictului. În absenţa unor puncte de vedere comune ale părţilor, subiectul trebuie discutat şi trebuie identificată o soluţie”, a adăugat Neguţă.
În opinia lui Neguţă, problema principală este dată de necesitatea asigurării încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În context, el a spus că formatul “5+2″ este singurul viabil pentru reglementarea confictului. “Chişinăul propune Tiraspolului un statut foarte larg (o largă autonomie cu respectarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova), fără precedent în lume, dar un acord va fi posibil doar în cazul în care se va stabili o relaţie de încredere între părţi”, a mai spus Andrei Neguţă.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a trimis miercuri spre examinare candidatura actualului ministru pentru situaţii de urgenţă, Serghei Şoigu, pentru postul de guvernator al regiunii Moscova.
“Trimit spre examinarea Dumei regionale candidatura lui Serghei Şoigu pentru a fi învestit cu atribuţiile guvernatorului regiunii Moscova”, se arată într-o scrisoare transmisă de liderul de la Kremlin preşedintelui forului. Deputaţii parlamentului regional vor examina joi propunerea preşedintelui Dmitri Medvedev, scrie presa rusă.
Actualul guvernator al Moscovei, Boris Gromov, a anunţat, pe 23 martie, că intenţionează să părăsească acest post în luna mai, când îi expiră mandatul. Serghei Şoigu, de 57 de ani, deţine postul de ministru pentru situaţii de urgenţă din 1994, fiind un apropiat al lui Vladimir Putin.
Medvedev a iniţiat în decembrie trecut, la sfârşit de mandat, o reformă a sistemului politic, care include şi revenirea la alegerea guvernatorilor, acum numiţi de şeful statului. Dar proiectul de lege privind această măsură nu a fost încă adoptat de legislativul rus, de aceea, la expirarea competenţelor lui Gromov, noul guvernator ar urma să fie desemnat potrivit vechilor reguli.
Rusia va avea un nou guvern după învestirea actualului premier Vladimir Putin în postul de preşedinte, ceremonia urmând să aibă loc pe data de 7 mai. Dmitri Medvedev, care va deţine postul de prim-ministru, a declarat că viitorul cabinet va avea în componenţă foarte mulţi oameni noi.

România salută evoluţiile recente în reglementarea problemei transnistrene, exprimându-şi speranţa că runda formatului “5+2″ din aprilie va înregistra progrese.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marţi, la Moscova, consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse. Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că o soluţie a conflictului trebuie să respecte integritatea teritorială a R. Moldova, aspect împărtăşit de omologul rus. Cei doi demnitari au convenit continuarea consultărilor bilaterale iniţiate anul trecut, la Bucureşti, privind problematica transnistreană.
Dimensiunea bilaterală a agendei a fost completată cu un schimb de opinii asupra relaţiilor UE-Rusia şi NATO-Rusia, a evoluţiilor în plan regional şi internaţional, o atenţie specială fiind acordată regiunii Mării Negre şi Vecinătăţii Estice, inclusiv stadiului actual şi perspectivelor de soluţionare a conflictului transnistrean şi regiunii Balcanilor de Vest. A fost convenită impulsionarea dialogului şi cooperării sectoriale pe linia ministerelor afacerilor externe, prin organizarea de consultări regulate şi întâlniri interdepartamentale la Bucureşti şi Moscova, pe subiecte de interes pentru ambele părţi referitoare la dinamica bilaterală, regională, europeană şi internaţională.
A fost trecut în revistă stadiul finalizării diverselor acorduri bilaterale în negociere, cu accent pe pachetul de documente în măsură să asigure o deschidere pe linie culturală şi educaţională. Oficialul român a reluat propunerea de creare a unui Forum bilateral al societăţii civile, care să permită o mai bună cunoaştere a celor două societăţi, respectiv dezvoltarea relaţiilor inter-umane şi la nivelul societăţii civile.

Apărarea antirachetă

S-au abordat, de asemenea, teme de interes privind problematica europeană din perspectiva relaţiilor UE-Rusia, în particular regimul de vize, precum şi de pe agenda Consiliului NATO-Rusia, inclusiv privind apărarea antirachetă. Bogdan Aurescu a prezentat stadiul proiectului româno-american privind apărarea antirachetă, inclusiv în context NATO, şi a subliniat că România susţine realizarea unei înţelegeri NATO-Rusia în domeniu, în conformitate cu cele decise la Summit-ul de la Lisabona, în 2010. A arătat că România este în favoarea creării unui parteneriat real NATO-Rusia în conformitate cu interesele ambelor părţi.
De asemenea, cei doi diplomaţi au examinat ultimele evoluţii din dosarul sirian şi cel iranian. Bogdan Aurescu a adresat omologului rus invitaţia organizării unei noi runde de consultări la acest nivel la Bucureşti.

Dmitri Medvedev a ameninţat Republica Moldova cu răcirea relaţiilor şi cu apariţia unor “dificultăţi” în cazul în care nu va adera la Comunitatea Economică Euroasiatică.
Contrar cutumei, la reuniunea din ajun a EurAsEC de la Moscova au participat şi preşedinţii statelor cu statut de observator (R Moldova, Ucraina si Armenia) în cadrul acestei organizaţii care grupează Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan. Moscova şi-a avertizat din timp partenerii că şi-ar dori să discute perspectivele de cooperare pe viitor.
“Am vorbit şi despre beneficii şi avantaje, despre anumite dificultăţi care pot apărea şi care apar deja în statele ce nu sunt membre ale Uniunii vamale”, a declarat preşedintele rus Dmitri Medvedev, în finalul reuniunii. “Asta e viaţa: dacă faci parte dintr-o organizaţie internaţională, ai parte de unele privilegii. Dacă nu faci parte dintr-o astfel de asociaţie, pot apărea dificultăţi”, a concluzionat el. Rusia a ameninţat cu sancţiuni ţările-partenere în cazul unui refuz de a adera la Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC), organizaţie de cooperare regională în spaţiul postsovietic.
În replică, guvernul ucrainean a spus că aceasta va cauza pierderi de ambele părţi. Ca şi înainte, Ianukovici a admis posibilitatea aderării Ucrainei la EurAsEC, dar a adăugat că, într-un viitor apropiat, acest lucru nu se va întâmpla. Într-un interviu acordat mass-media ruse în ajunul reuniunii, preşedintele Ianukovici a subliniat că unul din obstacolele care împiedică Ucraina să devină membră cu drepturi depline în organizaţie este existenţa unor structuri supranaţionale în cadrul acesteia.
“Evident, aceasta ar limita suveranitatea Ucrainei, ceea ce contravine Constituţiei”, a explicat preşedintele ucrainean, adăugând că nu-i este clar încă unele aspecte în această privinţă, ca, bunăoară, prerogativele pe care ar trebui să le transfere o ţară membră organismelor comunitare.

Aproximativ 30 de opozanţi ai lui Vladimi Putin, între care şi fostul ministru rus Boris Nemţov şi liderul Frontului de stânga, Serghei Udaţov, au fost reţinuţi duminică în timpul unei manifestaţii în faţa turnului de televiziune din Moscova.
Circa 500 de persoane au participat la această reuniune neautorizată organizată în faţa turnului Ostankino, în nordul Moscovei, pentru a denunţa difuzarea, joi, de către un post de televiziune pro-Kremlin, a unei emisiuni care afirmă că opozanţii au fost plătiţi pentru a protesta faţă de Vladimir Putin.
“Ruşine NTV!”, “Rusia fără Putin!”, scandau participanţii în faţa clădirii care adăposteşte birourile NTV, în timp ce zeci de scutieri protejau intrarea principală a televiziunii ruse şi alţii făceau arestări.
Opozanţii au scandat aceleaşi sloganuri sâmbătă în piaţa Puşkin din centrul capitalei, la o reuniune neautorizată, la care au participat aproximativ 200 de persoane, printre care şi Boris Nemţov şi Serghei Udaţov. Atunci poliţia a reţinut două persoane dar niciun lider.
Intitulată “Anatomia contestării”, emisiunea NTV a fost difuzată joi de postul de televiziune controlat de Gazprom, reluând punct cu punct acuzaţiile lansate de actualul premier Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidenţiale din 4 martie. Alţi 12 opozanţi au fost reţinuţi duminică în piaţa Manej din faţa Kremlinului pentru că au organizat o manifestaţie neautorizată, potrivit agenţiilor ruse.

Consultări politice Rusia-Republica Moldova, la nivelul viceminiştrilor de Externe, au avut loc marţi la Moscova.
Acestea s-au desfăşurat în conformitate cu Planul interministerial de consultări pentru anul 2012. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov, iar cea a Federaţiei Ruse de secretarul de Stat, viceministrul Afacerilor Externe, Grigori Karasin. Agenda discuţiilor a inclus o serie de subiecte ce ţin de cooperarea moldo-rusă în domeniile politic, economic, umanitar, precum şi problematica transnistreană.
Interlocutorii au menţionat importanţa menţinerii dinamicii pozitive a contactelor bilaterale la diferite niveluri, înregistrată pe parcursul anului 2011, şi s-au pronunţat pentru continuarea şi extinderea cooperării în domeniile de interes comun. Un subiect aparte l-a constituit pregătirea de şedinţa ordinară a Comisiei mixte pentru colaborarea comercial-economică, desfăşurarea căreia este preconizată pentru primăvara anului curent la Chişinău. În context, părţile au remarcat creşterea substanţială a volumului schimburilor comerciale atestată în anul 2011 şi scoaterea unor bariere pentru dezvoltarea comerţului dintre state.

Negocierile 5+2

A fost realizat un schimb de opinii privind organizarea Zilelor Culturii Republicii Moldova în Federaţia Rusă în toamna acestui an. Interlocutorii au discutat, de asemenea, şi unele subiecte ce ţin de interacţiunea ambelor state în cadrul organismelor internaţionale şi regionale, inclusiv în cadrul CSI. Cei doi viceminiştri au abordat subiectul reglementării conflictului transnistrean şi au efectuat un schimb de opinii pe marginea rundei de negocieri oficiale în formatul “5+2″, care a avut loc recent la Dublin. În mod special, a fost remarcată importanţa promovării măsurilor de consolidare a încrederii.
În contextul marcării, în aprilie anul curent, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, cei doi viceminiştri au convenit asupra organizării unor acţiuni comune. Părţile au decis ca următoarea rundă de consultări să se desfăşoare în semestrul II al anului curent, la Chişinău.

Mausoleul lui Lenin, "loc de pelerinaj" pentru turistii straini

Mausoleul lui Lenin, principalul simbol ar revoluţiei socialiste şi al perioadei sovietice va fi închis temporar, pentru lucrări de profilaxie, relateaza mass-media de la Moscova, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor oficiale citate, se preconizează ca acest lucru să se întîmple în cea de a doua jumătate a lunii martie 2012, urmans sa fie închis şi accesul către celebrul cimitir de lîngă zidul Cremlinului.
Sursele citate au mai declarat ca măsura respectivă nu este una neobişnuită, lucrări de profilaxie la Mausoleu avand loc o dată la aproximativ 2 ani. Principalele activitati vizează corpul neînsufleţit al lui Lenin, avînd ca scop evitarea descompunerii cadavrului. Potrivit specialiştilor, cu asemenea lucrări periodice de profilaxie, corpul fostului lider poate fi păstrat la infinit, mausoleul lui Lenin fiind unul din principalele obiective turistice din capitala rusa, Moscova.

Moscova ar putea rămâne cu buzele umflate. Turcia va lansa o “nouă iniţiativă” internaţională cu privire la Siria după eşecul proiectului de rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU, prin vetoul opus de Rusia şi China, a anunţat premierul Recep Tayyip Erdogan.
“Vom lansa o nouă iniţiativă împreună cu statele care susţin poporul, nu regimul sirian”, a declarat Erdogan, la o reuniune cu deputaţii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării. “Ceea ce s-a întâmplat la Naţiunile Unite în legătură cu Siria este un fiasco pentru lumea civilizată”, a estimat premierul turc, potrivit căruia vetoul tandemului China-Rusia “este un permis de a ucide în mâinile tiranului” sirian, preşedintele Bashar al-Assad.
El a subliniat că Turcia “va face uz de toate căile diplomatice pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale” asupra crizei siriene. Ministrul turc de externe Ahmet Davut se va deplasa miercuri în SUA, aliat al Ankarei în cadrul NATO, pentru discuţii cu omologul său american Hillary Clinton, referitoare cu precădere la dosarul sirian, a indicat diplomaţia turcă.

Apelul lui Egemen Bagis

Anterior, ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, a făcut apel marţi la comunitatea internaţională să se mobilizeze pentru a pune capăt ”masacrelor” în rândul civililor din Siria convingând regimul să întreprindă reforme democratice.
”Turcia face ceea ce este just” denunţând represiunea, ”deoarece sunt omorâţi nevinovaţi din toate părţile şi pentru că avem toţi responsabilitatea de a pune capăt acestui masacru”, a declarat Bagis într-o conferinţă de presă la Bruxelles, la încheierea unei întâlniri cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
”Este timpul pentru comunitatea internaţională de a acţiona pentru a-i convinge pe liderii sirieni să întreprindă reformele necesare pentru ca toţi oamenii din Siria să poată trăi în prosperitate şi libertate”, a adăugat ministrul.