Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin, a declarat unul dintre organizatori, fostul deputat Vladimir Rîjkov.
“Piaţa este plină de lume. Suntem cel puţin 120.000 de persoane aici”, a estimat Vladimir Rîjkov, coordonator al partidului neînregistrat Parnas. Opozanţii şi-au anunţat intenţia de a organiza un nou miting anti-Putin pe 26 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, în urma cărora este aşteptată revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate deţinute în perioada 2000-2008.
Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii în care opozanţii îndeamnă populaţia să nu-l voteze pe Vladimir Putin la scrutinul din 4 martie şi cer demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale, Vladimir Ciurov, acuzat de interferenţe cu puterea. Protestatarii au defilat sâmbătă pe strada Bolşaia Iakimanka din centrul Moscovei spre Piaţa Bolotnaia, unde marşul a fost urmat de un miting. Acţiunile de protest din Rusia s-au declanşat după legislativele din 4 decembrie, marcate, potrivit opoziţiei, de fraude masive în favoarea formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. Poliţia, la rândul său, a estimat că la manifestaţie au participat 35.000 de persoane.
Un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.

Preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, va întreprinde începând de marţi o vizită de două zile la Moscova, la invitaţia  Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill.
Marian Lupu va participa la aniversarea a trei ani de la întronizarea Patriarhului Bisericii ortodoxe ruse, anunţă preşedinţia de la Chişinău.
Patriarhul rus a întreprins o vizită în Republica Moldova la începutul lunii octombrie 2011, când a primit cea mai înaltă distincţie a ţării – ‘Ordinul Republicii’ – de la Marian Lupu. În schimb, el l-a decorat cu o distincţie bisericească pe fostul preşedinte, liderul comuniştilor Vladimir Voronin.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a reiterat că o întâlnire a sa cu papa Benedict al XVI-lea nu este în prezent posibilă. ‘Pentru ca o astfel de întâlnire să aibă succes se impune să fie rezolvate – dacă nu complet, cel puţin mai energic – problemele aflate în dispută’, a subliniat patriarhul Kirill într-un interviu apărut luni în presa sârbă.
Printre problemele în dispută, Kirill a evocat ‘ocuparea bisericilor ortodoxe’ din Ucraina de către greco-catolici. Încă în urmă cu un an, media ruse scriau că o întâlnire între patriarhul Rusiei şi Suveranul Pontif, care ar putea rezolva multe din contradicţiile existente între cele două biserici, ‘este mai reală ca niciodată’. O posibilă întâlnire între patriarhul rus şi papă se întrevedea încă pe vremea defunctului patriarh rus Aleksii al II-lea. În 2007, acesta afirmase că nu are nimic împotriva unei astfel de întrevederi. Cu toate acestea, comunicarea constructivă a liderilor celor două biserici este împiedicată de unele ‘contradicţii insurmontabile’ sub forma misionarilor catolici în Rusia, a prozelitismului romano-catolic şi răspândirii uniatismului în Ucraina.

Moscova consideră că este puţin probabil ca un document ruso-american să fie redactat până la summitul de la Chicago. Mai exact, sunt puţine şanse ca Moscova şi Washingtonul să ajungă la un acord în privinţa scutului antirachetă.
Desfăsurată la mijlocul lunii la Washington, noua rundă de consultări ruso-americane privind scutul antirachetă s-a încheiat fără rezultate. Comentând luni pentru cotidianul “Kommersant” stadiul discuţiilor, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a confirmat absenţa progreselor şi distanţa “prea mare între poziţiile celor două puteri”.
De fapt, a precizat el, în momentul de faţă ambele părţi încearcă fără succes să înţeleagă dacă există şanse sau nu pentru apropierea acestor poziţii. În opinia sa, există foarte puţine posiblităţi ca un document ruso-american privind sistemul antirachetă să poată fi convenit până la summitul NATO de la Chicago, din luna mai, transmite RRA. Ne vom strădui, a spus el, dar este tot mai mică probabilitatea ca să se întâmple o minune şi ca ceva să se materializeze din aer.
În aceeaşi măsură scad şi şansele ca la Chicago să aibă loc şi o nouă reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului NATO-Rusia.

Moscova nu vede solutii

Dat fiind că Moscova consideră problema scutului crucială, absenţa unui acord în privinţa acestuia va atârna greu în balanţa deciziei privind participarea liderului rus la un astfel de summit. Moscova nu vede nici premise pentru depăşirea impasului cu ocazia summitului propriu-zis, în cadrul unor convorbiri directe între preşediţii rus şi american.
În contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, sunt puţine şanse ca Washingtonul să-şi modifice poziţia extrem de dură şi inflexibilă, a spus Serghei Riabkov, astfel încât un compromis să devină posibil. Oricum, decizia privind participarea Moscovei la acest summit o va lua viitorul preşedinte al Rusiei. În Rusia, alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 4 martie, cele mai mari şanse de a fi ales avându-le Vladimir Putin, care ar urma astfel să intre în funcţie la începutul lunii mai. Or, Vladimir Putin a luat în repetate rânduri o poziţie dură în problema antirachetă, chiar şi în această campanie dominată de problemele interne.
În aceste condiţii, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, Rusia îşi va dezvolta propriile rachete şi alte mijloace capabile să depăşească şi să neutralizeze scutul antirachetă, aşa cum este prevăzut în măsurile anunţate de preşedintele Medvedev pe 23 noiembrie. În opinia diplomatului rus însă, o soluţie negociată ar fi totuşi mai bună.

Un cetăţean al Republicii Moldova se numără printre persoanele rănite într-o explozie produsă pe data de 9 ianuarie 2012 în restaurantul Il Pittore din Moscova.
Este vorba de Loredana Fuior, anul naşterii 1990, din raionul Făleşti. Tânăra a fost internată cu arsuri în spitalul nr. 36 din capitala rusă şi se află în afara oricărui pericol, medicii precizând că starea ei este stabilă, transmite Serviciul de informare şi comunicare cu mass media al MAEIE. Ambasada Republicii Moldova la Moscova se află în contact permanent cu organele de anchetă ruse pentru a monitoriza acest caz şi situaţia moldovencei rănite în explozie. De asemenea, misiunea diplomatică verifică listele victimelor pentru a stabili dacă nu sunt şi alţi cetăţeni ai Republicii Moldova afectaţi de deflagraţie. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene exprimă condoleanţe familiilor persoanelor decedate, precum şi încrederea unei recuperări cît mai rapide a celor rănite.
Cel putin doua persoane au decedat si alte 26 au fost ranite, in urma unei explozii ce a avut loc intr-un restaurant cu specific italian din sud-vestul Moscovei. Deflagratia a deteriorat acoperisul si zidurile cladirii, declansand un incendiu de proportii.
Ministerul rus al Situatiilor de Urgenta a precizat ca buteliile de gaz din bucataria restaurantului Il Pittore au explodat, luni, in jurul orei locale 15:30, informeaza presa rusă. Deflagratia a spart geamurile si a provocat prabusirea zidurilor si acoperisului. Bucataria restaurantului a luat foc, si incendiul s-a raspandit rapid la restul restaurantului, pe o suprafata de 250 de metri patrati. Pompierii au rusit sa stinga flacarile abia dupa aproape doua ore.

Republica Moldova va procura gaz de la Gazprom în primul trimestru al anului 2012 în condiţiile vechiul acord. Delegaţia Chişinăului, aflată la începutul acestei săptămâni la Moscova, nu a ajuns la o înţelegere privind semnarea noului contract.
Consilierul preşedintelui Moldovagaz, Andrei Aculov, a declarat că rezultatele negocierilor vor fi făcute publice în zilele următoare. Actualul contract, care urma să expire la 31 decembrie 2011, a fost prelungit pe încă trei luni, timp în care Chişinăul va încerca să obţină semnarea unui contract pe termen lung cu privire la furnizarea gazelor, construit pe o nouă formulă de calcul a costului la gaze. Aceasta ar permite reducerea preţului de import al gazului.
Negocierile cu concernul rus au fost reluate săptămâna aceasta, după o pauză de peste o lună. Discuţiile privind noul contract au fost suspendate după ce, la mijlocul lunii octombrie, Republica Moldova a semnat cel de-al treilea Pachet Energetic al Uniunii Europene, care presupune divizarea companiilor de furnizare şi distribuţie în entităţi diferite.
Administraţia Gazprom a aşteptat să vadă care va fi poziţia oficială a Chişinăului privind modelul de implementare a Pachetului energetic III. Oficialităţile moldovene au declarat că nu vor renunţa la implementarea acestui pachet, dar sunt dispuse să utilizeze un model, care nu ar defavoriza drepturile patrimoniale şi interesele concernului rus, care deţine pachetul de control la Moldovagaz.
Contractul în vigoare a fost semnat în decembrie 2006 şi prevedea majorarea treptată a preţului de import. În consecinţă, preţul de achiziţie a crescut de la o medie de 76,1 dolari SUA pentru o mie de metri cubi în 2005 până la circa 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz în trimestrul patru 2011. Doar în acest an, preţul de achiziţie a gazului a crescut cu aproape 35 la sută, iar tariful pentru consumatorii casnici s-a mărit cu 26%.
O consecinţă negativă a acestui fapt este reducerea consumului. Importul de gaze a scăzut de la 1418,6 milioane metri cubi în anul 2005 până la 1187,8 milioane metri cubi în 2010, afirmă Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

Ideologul Kremlinului, Vladislav Surkov, a fost numit marţi vicepremier responsabil cu modernizarea, a anunţat preşedintele Dmitri Medvedev.
“Am semnat un decret care vă numeşte vicepremier”, a declarat preşedintele rus, care l-a primit pe Surkov la reşedinţa sa de la Gorki, la periferia Moscovei, adăugând că acesta va fi responsabil cu modernizarea, scrie presa de la Moscova. “Acest gen de muncă mă interesează foarte mult”, a declarat Vladislav Surkov.
Surkov a fost până în acest moment adjunctul şefului Administraţiei Prezidenţiale. El este considerat ca fiind “eminenţa cenuşie” a puterii din Rusia şi principalul ideolog al regimului Putin, transmite Mediafax. El este iniţiatorul unor concepte precum “democraţie dirijată” sau “democraţie suverană” pentru a descrie regimul politic din Rusia. Vladislav Surkov este una dintre cele mai criticate personalităţi ale regimului actual.
Avansarea în funcţie intervine în momentul în care regimul se confruntă cu o mişcare de contestare a alegerilor legislative din 4 decembrie, scrutin câştigat de partidul aflat la putere, Rusia Unită. Opoziţia a organizat manifestaţii masive, cerând anularea rezultatelor legislative şi plecarea lui Vladimir Putin, după patru ani în care a deţinut funcţia de prim-ministru, pentru că nu putea candida în 2008 după două mandate consecutive la Kremlin (2000-2008). Dmitri Medvedev, care a pledat în timpul mandatului său prezidenţial pentru o medernizare a Rusiei, va prelua cel mai probabil funcţia de premier în cazul în care Vladimir Putin va fi ales preşedinte în martie 2012.

Rusia mizează pe continuitatea relaţiilor “tradiţional strânse” cu reprezentanţii autoproclamatei republici nistrene. In acelasi timp, oficialii de la Chişinău s-au declarat optimişti în legătură cu viitorul dialog cu noile “autorităţi de la Tiraspol, dar cer, în continuare, retragerea trupelor ruse din regiune.
“Rusia speră la continuarea relaţiilor tradiţional strânse cu reprezentanţii Transnistriei, îndreptate spre sprijinirea dezvoltării şi menţinerea stabilităţii pe Nistru”, se arată într-un comunicat al MAE rus, care comentează astfel rezultatele ‘alegerilor prezidenţiale’ din această regiune separatistă, transmite Agerpres. “Aspiraţia declarată a pretendentului (la conducerea regiunii – n.r.) de a realiza reformele în sfera economico-socială, de a căuta un compromis viabil în relaţii cu Chişinăul va fi verificată în practică”, mai afirmă diplomaţia de la Moscova.
Al doilea tur al scrutinului, desfăşurat pe 25 decembrie, cu o prezenţă la urne de peste 50%, a reflectat orientarea populaţiei transnistrene spre schimbare, a indicat diplomaţia rusă. Potrivit experţilor internaţionali, scrutinul a decurs într-o manieră democratică, procedurile electorale respectând standardele internaţionale, arată MAE de la Moscova.

Carpov e optimist

Viceprim-ministrul responsabil pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a făcut marţi declaraţii optimiste în legătură cu alegerea noului lider al administraţiei de la Tiraspol. Totuşi, vicepremierul a spus că Republica Moldova nu recunoaşte procesele electorale din regiunea care nu se află sub jurisdicţia sa constituţională.
“Noi vom purta un dialog politic constructiv cu oricine va reprezenta această regiune în negocieri”, a spus Eugen Carpov. El a mai declarat că “s-a terminat o perioadă de 20 de ani, când la conducere s-a aflat Igor Smirnov, o persoană care a dirijat procese secesioniste încă în perioada conflictului”. “Societatea din regiune a votat, în semn de protest, pentru o altă persoană, mult mai tânără, cu o altă educaţie”, l-a caracterizat viceprim-ministrul pe Evgheni Şevciuk.
Carpov a salutat declaraţiile preşedintelui ales al regiunii nistrene, Evgheni Şevciuk, cu privire la liberalizarea circulaţiei între cele două maluri ale Nistrului. Viceprim-ministrul moldovean a reiterat interesul Republicii Moldova pentru neadmiterea încălcării drepturilor omului în regiune şi pentru retragerea armatei ruse din zonă. El a spus că R. Moldova doreşte înlocuirea pacificatorilor din Zona de Securitate cu o misiune de observatori civili cu mandat internaţional

Senatul l-a confirmat sâmbătă pe Michael McFaul, principal consilier al preşedintelui Barack Obama pentru Rusia, viitor ambasador al Statelor Unite la Moscova.
McFaul este considerat ca unul dintre principalii experţi americani în relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia şi a fost implicat în eforturile administraţiei Obama de a restabili aceste relaţii devenite şubrede cu guvernul de la Moscova.
Fost profesor la Universitatea Stanford, el a fost şi consilier de campanie al lui Obama asupra Rusiei şi Eurasiei înainte de a ajunge la Consiliul Securităţii Naţionale pentru a deveni consilier şef al preşedintelui american. Obama l-a numit pe McFaul pentru postul de ambasador în septembrie trecut, dar un vot al Senatului privind confirmarea lui a fost ţinut în loc de un senator republican asupra politicii Statelor Unite faţă de Rusia.
În noiembrie, mai mulţi senatori s-au adresat comisiei pentru afaceri internaţionale, spunând că nu sunt dispuşi să discute nominalizarea lui McFaul, atât timp cât administraţia nu-şi formulează poziţia pe mai multe chestiuni, printre care negocierile pe tema scutului. Michael McFaul a recunoscut că administraţia americană are în vedere posiblitatea de transmitere către Rusia a anumitor informaţii despre interceptorii de rachete. “SUA analizează informaţiile despre capacităţile apărării antirachetă, printre care faptul că transmiterea către Rusia ar fi în interesul Americii”, a spus el.
Consilierul preşedintelui a încercat să-i liniştească pe republicani, spunând că dezvăluirea unor date despre viteza rachetelor nu ar aduce prejudiciu securităţii naţionale a SUA, pentru că Rusia poate obţine şi singură aceste informaţii.

Vladimir Putin rămâne primul în preferintele electoratului, dar scade in sondaje. Premierul rus, confruntat cu un val de nemulţumire fără precedent după preluarea puterii în anul 2000, candidat la alegerile prezidenţiale din martie 2012, ar obţine 42% din voturi dacă scrutinul ar avea loc duminică, potrivit unui sondaj.
Şeful guvernului îi devansează în preferinţele electoratului pe liderul Partidului Comunist Ghennadi Ziuganov (11%) şi pe ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski (9%), conform anchetei sociologice ale cărei rezultate au fost date publicităţii joi de institutul Vtsiom pe pagina sa de Internet, transmite Agerpres. Miliardarul Mihail Prohorov, care şi-a făcut cunoscută în cursul acestei săptămâni intenţia de a candida la prezidenţialele de la 4 martie, ar obţine 1%.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.600 de persoane, în Rusia, la 10 şi 11 decembrie, în momentul amplelor manifestaţii ale opoziţiei, desfăşurate în circa 50 de oraşe ale ţării pentru a contesta rezultatul legislativelor de la 4 decembrie, câştigate de partidul condus de Putin cu 49,32%.
Denunţând fraude masive, opoziţia a adunat între 50.000 şi 80.000 de persoane, la 10 decembrie, la Moscova, pentru a cere anularea scrutinului şi prevede organizarea unui nou protest uriaş la 24 decembrie. Putin, de două ori şef la statului în perioada 2000-2008, s-ar afla astfel pentru prima dată în balotaj după accederea la putere. În 2000, a fost ales preşedinte în primul tur de scrutin cu 52,94% din voturi, iar în 2004 cu 71,20% din sufragii.

Scrutinul prezidential din regiunea separatista transnistreana s-a desfasurat fara incidente. Un eveniment notabil este insa faptul ca Anatalo Kaminski, candidatul agreat de Kremlin a lansat, dupa vot, si mesaje in limba romana.
Pana la ora 15.00, prezenta la vot este de 44,53% din numarul total de alegatori, scrie prea de la Chisinau. in regiunea transnistreana, la alegerile prezidentiale de astazi sunt asteptati circa 401 mii de persoane cu drept de vot, desi unii experti sustin ca acest numar este departe de realitate, pentru ca populatia Transnistriei este in permanenta scadere. De dimineata, de la ora 7:00 si au inceput activitatea 259 de sectii de votare care vor fi dechise pana la ora 20:00.
Igor Smirnov, actualul lider de la Tiraspol, si-a exprimat optiunea de vot la Palatul Republicii din Tiraspol si a fost intampinat cu orchestra. Igor Smirnov este sigur ca va obtine al cincilea mandat de presedinte al regiunii separatiste si s-a aratat deranjat de campania electorala care i-ar fi prejudiciat imaginea. “Minciuna nu se comenteaza, dar se actioneaza conform legii. Deja am dat in judecata. Astfel de campanie negativa nu a avut loc niciodata in campania electorala”, a spus Smirnov.
Favoritul Moscovei, Anatoli Kaminski. a votat tot la ora 10, la Palatul Culturii Atat actualul lider de la Tiraspol cat si contracandidatul sau nu vad viitorul regiunii in componenta Republicii Moldova. “As vrea sa spun vreo doua vorbe si in moldoveneste. Asa dori ca noi toti sa fim impreuna sa fim noi toti sanatosi si zdraveni (…) Cu Moldova trebuie sa fim buni vecini, asa este hotararea poporului nostru care traieste aici”, a declarat Anatol Kaminski, candidatul preferat al Kremlinului.
Rusia il sustine in mod deschis pe liderul Legislativului de la Tiraspol, Anatoli Kaminski, in incercarea de a-l inlocui pe Smirnov, dupa ce Kremlinul a recunoscut ca l-a scapat de sub control pe actualul lider, transmite Mediafax. Totodata, un post rus de televiziune care emite si in zona transnistreana a difuzat un documentar in care Igor Smirnov este acuzat de incurajarea unor crime si delapidarea unor sume de bani. Documentarul se bazeaza pe informatii despre originea veniturilor familiei Smirnov. Acesta prezinta imagini cu locuinta familiei Smirnov de la periferia capitalei ruse, a carei valoare este estimata la zece milioane de dolari.
Potrivit documentarului, in timpul campaniei electorale din 2006, in Transnistria au avut loc asasinate la comanda, mod in care Smirnov si-ar fi eliminat rivalii. “Smirnov nu poate renunta la putere, deoarece intreaga sa familie ar ajunge dupa gratii”, a declarat Mihail Bergman, un fost comandant militar, citat in documentar.