Ucraina susţine transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate de la Nistru într-una civilă cu mandat internaţional.
Prim-ministrul R. Moldova, Vlad Filat, a avut joi o întrevedere cu omologul său ucrainean, Nikolai Azarov. Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei oficiale a premierului Vlad Filat la Kiev, pe care o întreprinde în perioada 2-3 februarie. Premierul este însoţit de o delegaţie care include reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din ţara noastră.
Cei doi premieri au menţionat importanţa acestei vizite, în contextul împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Ucraina şi semnarea Acordului de cooperare dintre cele două state. În acest context, oficialii au remarcat dinamica pozitivă a dezvoltării relaţiilor bilaterale şi progresul înregistrat în ultimii doi ani, în mod special.
Oficialii de la Chişinău şi Kiev au abordat o serie de aspecte care vizează problemele existente, în vederea soluţionării acestora în interesul cetăţenilor ambelor state. Astfel, s-a convenit asupra dinamizării procesului pentru definitivarea demarcării frontierei de stat, impulsionarea negocierilor pe subiectele ce vizează drepturile patrimoniale şi protecţia mediului înconjurător, dar şi privind dezvoltarea relaţiilor moldo-ucrainene în sfera umanitară.
Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problema transnistreană şi a procesului de reglementare. Vlad Filat a menţionat rolul Ucrainei în derularea acestui proces, în special în contextul preşedinţiei ucrainene în OSCE, în anul 2013. În context, Nikolai Azarov a confirmat că Ucraina susţine poziţia privind transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate în una civilă cu mandat internaţional.

În Republica Moldova va fi implementat Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, după modelul Uniunii Europene.
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a definitivat un proiect de lege în acest sens, pe care îl va prezenta Guvernului pentru aprobare şi promovare în Parlament. Documentul prevede ca toate apelurile de urgenţă în reţelele publice de telefonie să fie realizate prin intermediul unui singur număr – 112.
Serviciul 112 presupune preluarea apelurilor de urgenţă de la cetăţeni şi alertarea echipelor operative de urgenţă specializate în vederea asigurării unei reacţii imediate, uniforme şi unitare pentru soluţionarea situaţiilor în care este ameninţată viaţa, integritatea ori sănătatea populaţiei, ordinea publică, proprietatea publică şi privată ori mediul. Potrivit lui Sergiu Florea, consultant principal la MTIC, introducerea sistemului respectiv va impune operatorilor de telefonie obligativitatea de a utiliza numărul unic de urgenţă 112, care va fi prestat gratuit.
În prezent, în Republica Moldova activează, în mod independent, servicii operative de urgenţă care funcţionează pe principii organizatorice diferite şi care nu dispun de o platformă tehnologică modernă de prelucrare a informaţiei şi de comunicaţii fiabile. Serviciul de urgenţă 112 este preluat după modelul ţărilor-membre ale UE şi se înscrie în procesul de racordare a legislaţiei naţionale la cea europeană.

În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova  participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, susţine că decizia finală de a organiza refrendum sau alegerii prezidenţiale va fi luată de AIE până la prima şedinţă a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară.
Această afirmaţie a fost făcută de premier la solictarea presei de a comenta afirmaţiile liderului socialiştilor, Igor Dodon, care a spus că mai oferă un răgaz AIE. Dodon a mai spus că este pregătit să negocieze pentru alegerea unui preşedinte de ţară apartinic.
De asemenea Vlad Filat a spus că PCRM s-a transformat dintr-un partid serios în unul de scandal, iar deputaţii comunişti dacă au vrut să asiste la şedinţa Executivului trebuiau să vină la timp şi să nu întârzie. El a mai afirmat că aceia ce doresc ca, în R. Moldova, să fie tensiuni, să îşi asume aceste rezultatele.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Partidul Liberal şi-a prezentat propuenerile de modificarea a Legii Supreme. Liberalii propun ca preşedintele ţării să fie ales cu 51 de voturi şi nu cu 61 cum este în prezent. De asemenea PL cere micşorarea vârstei pentru candidaţii la preşedenţie de la 40 la 35 de ani.
De asemenea, reprezentanţi PLDM au prezentat experţilor alianţei viziunea partidului privind modificarea Constituţiei, a anunţat liderul fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ.
Anterior liderul PLDM Vlad Filat a spus că în urma modificării Constituţiei îşi doreşte o reformă reală în toate domeniile.

Preşedintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, Anna Harlamenko, a declarat că premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a acceptat invitaţia sa de a vizita Republica Moldova la sfârşitul primăverii.
Anna Harlamenko a vorbit în timpul unei conferinţe de presă recente despre rezultatele vizitei unei delegaţii de legislatori găgăuzi la Ankara şi Istanbul. Potrivit preşedintelui parlamentului din Gagauz Yeri, delegaţia a avut întrevederi cu preşedintele turc Abdullah Gul, cu prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan şi cu preşedintele Marii Adunări Naţionale, Cemil Cicek. Anna Harlamenko a spus că tematica economică a fost subiectul-cheie al negocierilor purtate în Turcia.
Delegaţia de deputaţi din Unitatea teritorial-administrativă găgăuză a discutat despre crearea companiilor mixte şi despre investiţii în agricultura regiunii la Camera de Comerţ şi Industrie din Turcia, la agenţia de dezvoltare internaţională TIKA şi cu un şir de mari companii. Parlamentarii găgăuzi au primit asigurări de susţinere în eforturile lor de a face recunoscute diplomele de studii moldoveneşti în Turcia şi de a consolida spaţiul informaţional al Gagauz Yeri.

Şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău ar putea avea loc la sfârşitul lunii februarie – începutul lunii martie, a declarat marţi la Chişinău ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu, după o întrevedere cu omologul său, Iurie Leancă.
El a precizat că aceasta va fi anticipată de o întâlnire pregătitoare, iar în cadrul şedinţei urmează să fie puse în discuţie proiecte ce ţin de interconectarea energetică a celor două state, construcţia unor poduri peste Prut, dar şi posibilitatea oferirii de asistenţă de către România pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Bucureştiul şi Chişinăul discută despre posibilitatea organizării unei şedinţe comune de mai bine de un an, dar aceasta a fost amânată de mai multe ori în această perioadă. Cele două părţi au convenit însă că aceasta se va desfăşura la Galaţi.
Potrivit lui Leancă, în cadrul întrevederii de marţi, au fost trecute în revistă agenda bilaterală şi planurile comune pentru anul curent, care urmează a fi unul memorabil din punct de vedere al integrării europene şi al relaţiilor dintre cetăţeni.
Cristian Diaconescu a menţionat că a venit la Chişinău pentru a transmite un semnal cu privire la substanţa pe care o pune în relaţia specială dintre România şi R. Moldova. “Este un moment special, deoarece ambele state încearcă să găsească soluţii pentru criza economică şi să facă faţă aşteptărilor de cooperare”, a precizat Diaconescu, citat de Moldpres.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a ţinut să infirme unele zvonuri precum că România ar intenţiona să stopeze procesul de acordare a cetăţeniei române. “Informaţia e falsă, chiar astăzi am extins secţia consulară a Ambasadei României de la Chişinău pentru a face faţă solicitărilor”. El a adăugat că, în a două jumătate a anului 2012, România va intra într-o nouă fază a planului privind liberalizarea regimului de vize. “Pot să spun moldovenilor că, în 2012, nu vor apărea elemente restrictive ce ţine de circulaţia cetăţenilor”, a spus Diaconescu.
Ministul român de externe a participat la inaugurarea unei anexe a Consulatului României la Chişinău, unde a fost prezent premierul Vlad Filat, şi ambasadorul român, Marius Lazurca. Cristian Diaconescu mai are programate întrevederi cu premierul Vlad Filat, vicepremierul pentru  reintegrare, Eugen Carpov, şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

Preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, va întreprinde începând de marţi o vizită de două zile la Moscova, la invitaţia  Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill.
Marian Lupu va participa la aniversarea a trei ani de la întronizarea Patriarhului Bisericii ortodoxe ruse, anunţă preşedinţia de la Chişinău.
Patriarhul rus a întreprins o vizită în Republica Moldova la începutul lunii octombrie 2011, când a primit cea mai înaltă distincţie a ţării – ‘Ordinul Republicii’ – de la Marian Lupu. În schimb, el l-a decorat cu o distincţie bisericească pe fostul preşedinte, liderul comuniştilor Vladimir Voronin.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a reiterat că o întâlnire a sa cu papa Benedict al XVI-lea nu este în prezent posibilă. ‘Pentru ca o astfel de întâlnire să aibă succes se impune să fie rezolvate – dacă nu complet, cel puţin mai energic – problemele aflate în dispută’, a subliniat patriarhul Kirill într-un interviu apărut luni în presa sârbă.
Printre problemele în dispută, Kirill a evocat ‘ocuparea bisericilor ortodoxe’ din Ucraina de către greco-catolici. Încă în urmă cu un an, media ruse scriau că o întâlnire între patriarhul Rusiei şi Suveranul Pontif, care ar putea rezolva multe din contradicţiile existente între cele două biserici, ‘este mai reală ca niciodată’. O posibilă întâlnire între patriarhul rus şi papă se întrevedea încă pe vremea defunctului patriarh rus Aleksii al II-lea. În 2007, acesta afirmase că nu are nimic împotriva unei astfel de întrevederi. Cu toate acestea, comunicarea constructivă a liderilor celor două biserici este împiedicată de unele ‘contradicţii insurmontabile’ sub forma misionarilor catolici în Rusia, a prozelitismului romano-catolic şi răspândirii uniatismului în Ucraina.

Preşedintele interimar al R. Moldova a trecut în revistă contingentul militar ce urmează să plece în Germania şi le-a urat succes la exerciţiu.
La eveniment au fost prezenţi ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi ambasadorul SUA în R. Moldova, William H. Moser. Arta militară nu se învaţă în cazarmă, dar în poligoanele de instruire, a firmat Marian Lupu.
În dimineaţa zilei de marţi, 31 ianuarie, Armata Naţională a Republicii Moldova va detaşa la exerciţiul desfăşurat la baza militară din Hohenfels, Germania, 120 de militari profesionişti. Militarii moldoveni vor desfăşura în comun cu subunităţile naţiunilor partenere  operaţiuni de patrulare, escortare, deplasare, transportare şi sprijin. Scopul exerciţiului este evaluarea nivelului de pregătire al subunităţilor pentru rotaţia trupelor în cadrul misiunilor internaţionale.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportarea, cazarea şi diurna militarilor, vor fi suportate de Comandamentul SUA în Europa.
„Acest exerciţiu va Moldova să-şi întărească capabilităţile existente şi să-şi dezvolte deprinderi noi pentru participarea în operaţiuni internaţionale”, a opinat ambasadorul SUA în R. Moldova, William H. Moser, care consideră că pentru militarii Armatei Naţionale exerciţiul respectiv este o experienţă unică.
La rândul său, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a specificat că pregătirea trupelor de menţinere a păcii este o prioritate în Armata Naţională, iar militarii vor reprezenta cu cinste R. Moldova.
„În conformitate cu planurile de dezvoltare ale Armatei Naţionale, subunităţile de menţinere a păcii urmează să fie certificate în acest an pentru îndeplinirea operaţiunilor la nivel internaţional. Din acest considerent, sunt convins că acest exerciţiu va spori pregătirea efectivului nostru pentru atingerea acestui deziderat”, a declarat cu referire la detaşarea contingentului militar în Germania, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.

Şeful diplomaţiei româneşti, Cristian Diaconescu, este aşteptat pe 31 ianuarie la Chişinău.
Programul vizitei ministrului Cristian Diaconescu la Chişinău include convorbiri oficiale la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu omologul său Iurie Leancă, primiri la premierul Vlad Filat,  Eugen Carpov, viceprim-ministrul pentru reintegrare, precum şi o întrevedere cu Dorin Chirtoacă, primarul general al Municipiului Chişinău.
Convorbirile vor urmări, în principal, analizarea priorităţilor de cooperare bilaterală şi a posibilităţilor de dezvoltare a acesteia, în contextul obiectivului strategic comun de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, şeful diplomaţiei române va realiza un schimb de vederi asupra unor teme de interes reciproc de pe agenda regională.
Un moment important pe agenda vizitei ministrului afacerilor externe îl reprezintă participarea la ceremonia de inaugurare a unei noi aripi a Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău, eveniment ce se va desfăşura în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor din Republica Moldova.

Noul ministru al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, saptamana trecuta, după ceremonia de preluare a mandatului organizată la sediul MAE, că va continua demersurile pentru ca în 2012 să fie închis capitolul integrării României în zona Schengen. “Este o situaţie într-adevăr complexă, este un moment intern şi extern destul de alambicat, dar, pe de altă parte, sunt convins că paşi serioşi s-au făcut în direcţia bună. Evident voi continua demersurile ca în anul 2012 să închidem acest capitol al integrării României în zona Schengen. Şi sunt de asemenea convins că evoluţiile până în acest moment la nivelul acumulărilor pentru o decizie corespunzătoare au fost deja făcute. Deci, chiar dacă este ceva mai complicat, lucrurile vor fi soluţionate corespunzător”, a asigurat Diaconescu.
Întrebat ce va schimba în activitatea MAE, el a menţionat că nu vrea să înceapă prin schimbări, prima zi de muncă fiind de evaluare. “Sunt convins că sunt lucruri care pot fi continuate cât se poate de rapid şi această abordare mi se pare cea mai utilă. Priorităţile nu vor fi nici extrem de deosebite, nici altele decât cele care au funcţionat până acum”, a mai menţionat noul şef al diplomaţiei române.

Un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova va participa în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania.
Armata Naţională va detaşa la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major. Militarii vor desfăşura în comun cu subunităţile naţiunilor partenere  operaţiuni de patrulare, escortare, deplasare, transport şi sprijin.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Scopul exerciţiului este evaluarea nivelului de pregătire al subunităţilor pentru rotaţia trupelor în cadrul misiunilor internaţionale.
Comandamentul SUA în Europa va suporta cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale a R. Moldova (transportul, cazarea şi diurna militarilor).
Ceremonia oficială de detaşare a contingentului Armatei Naţionale în Germania va avea loc luni, 30 ianuarie, ora 13:00. Revenirea militarilor R. Moldova este planificată duminică, 26 februarie.