Operatiunile PKK, finantate din Romania, Republica Moldova si Ucraina

Un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie a.c, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.
Fata de Aktay Resit existau doua mandate de arestare emise pe judecatorii Tribunalului de Pedepse Grele din Diyarbakir, primul inca din 1995. In Republica Turcia, Resit, membru al conducerii militare a Partidul Muncitoresc din Kurdistan din regiunile de la frontiera cu Siria si Iran, a fost implicat in trei atentate teroriste, produse la granita cu Siria. Conform surselor oficiale de la Bucuresti, in Romania, acuzatul s-a insurat si si-a deschis o firma, prin care vindea haine in Piata Berceni din capitala Romaniei. Surse din cadrul Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca acesta a efectuat o serie de deplasari in Republica Moldova, inclusiv in regiunea separatista transnistreana, acuzatii neconfirmate de autoritatile de la Chisinau. Sursele citate au mai subliniat că Aktay Resit ar fi avut legaturi comerciale cu cetateni ai Republicii Moldova, precum si cu alti cetateni turci si irakieni, de etnie kurda, domiciliati in fosta republica sovietica.

Se considera persecutat politic

In apararea lui Resit, avocatii acestuia au sustinut in fata judecatorilor romani ca acesta ar fi, de fapt, persecutat politic in tara sa, sustinand totodata ca in 2001 clientul ar fi beneficiat de statutul de refugiat in Romania. “Pe de alta parte, solicita a se avea in vedere starea precara de sanatate, care, in opinia sa, in urma transferului, s-ar inrautatii, extradat va fi supus la rele tratamente, doveditor fiind faptul ca in 1991, cel pe care il apara precum si familia acestuia au fost arestati, timp in care au fost supusi la acte de tortura, soldate cu infirmitate”, a explicat unul din avocatii lui Aktay Mehmet Resit, potrivit hotararii Curtii de Apel Bucuresti. Procurorii romani au sustinut insa in fata judecatorilor ca autoritatile din tara noastra i-au retras lui resit statutul de refugiat inca din toamna anului trecut.
In cererea formulata de oficialii turci pentru extradarea lui Aktay Resit, anchetatorii  de pe Bosfor au aratat ca acesta din urma a participat la mai multe actiuni violente in ianuarie si martie 1992, dar si martie 1994, chiar in regiunea natala a acestuia, Nusaybin.

Terorism cu repetitie

Noile operatiuni comune ale serviciilor de informatii din Romania si Turcia readuc in atentia publicului colaborarea secreta dintre Ankara si Bucuresti, menita sa opreasca amenintarea reprezentata de PKK la adresa statelor din regiunea Marii Negre. Anterior, procurorii DIICOT de la Bucuresti au destructurat o grupare formata din cetateni columbieni, romani si de alte nationalitati, specializata in traficul de cocaina, drogurile fiind aduse din America de Sud in Romania ascunse in containere cu peste congelat. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, suportul tehnic si informativ a fost asigurat de catre ofiteri de informatii din cadrul Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Serviciul de Informatii Externe (SIE), care au beneficiat, la randul lor, de asistenta Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, si a altor servicii partenere din statele UE. Potrivit surselor citate, cocaina urma sa fie distribuita, prin diferite retele infractionale, inclusiv subordonate Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), in statele Uniunii Europene, Ucraina, Republica Moldova si tarile din Balcanii de Vest.

Nucleu columbian

Nucleul retelei de crima organizata se afla in Columbia, fiind reprezentat de catre liderii cartelului de droguri Medellin, respectiv fratii Miguel si Victor Mejia Munera (”Gemenii” sau “Los Mellizos”). Activitatea infractionala a fost desfasurata in Romania de catre inculpatii Nadolu Constantin, zis „Paco” si Iosef Catalin, zis „Jesi” si „Carlitos”, sub coordonarea lui Victor Manuel Porto Sanchez, acestia asigurand preluarea in Romania a drogurilor de mare risc din America de Sud, coordonand si faza incipienta de distribuire a cocainei catre diferite retele. Victor Manuel Porto Sanchez zis „El Viejo”, de nationalitate columbiana, este cercetat pentru savarsirea unor infractiuni de trafic international de droguri de mare risc si omor.
Conform surselor judiciare de la Bucuresti, inculpatii au participat la organizarea transportarii pe cale maritima, pe ruta Ecuador (Guayaquil) – Spania (Algericas) – Italia (Gioia Tauro) – Romania (portul Constanta – Agigea – Sud) a unor mari cantitati de cocaina disimulate in containere incarcate cu peste congelat. Preluarea drogurilor era realizata sub forma importului legal de marfuri, inculpatii folosind in acest scop o societate comerciala avand sediul in com. Stefanestii de Jos, judetul Ilfov, pentru importarea unor containere test, in scopul verificarii reactiei autoritatilor. Dupa efectuarea testului, inculpatii au realizat un transport efectiv de cocaina, pe ruta maritima Ecuador – Romania, destinatia finala a drogurilor fiind, in principal, statele din Europa de Vest.
La data de 5.12.2007, autoritatile ecuadoriene au capturat acest transport de 364 kg. cocaina, in valoare de 22 milioane de euro, drogurile fiind disimulate in cutii cu peste congelat. Intentia inculpatilor a fost aceea de a trafica, pe ruta America De Sud – Romania – Vestul Europei, cantitatea totala de 1.5 tone de cocaina, in valoare de 90 de milioane euro. In cauza au fost efectuate un numar de 7 perchezitii domiciliare in mun. Bucuresti si in jud. Ilfov. Actiunea procurorilor D.I.I.C.O.T. de monitorizare a membrilor gruparii a fost realizata in mod coordonat si in cooperare cu ofiterii D.E.A. a SUA si cu autoritatile competente din Ecuador, Italia si Spania.

Soferii cocainei

Trei soferi de TIR din Romania au ajuns sefi de retele de trafic international de droguri. Ultimul capturat este Constantin Nadolu, care, impreuna cu Catalin Iosef, nepotul iluzionistului Iosefini, intentiona sa treaca prin Romania peste doua tone de cocaina, relateaza mass-media de la Bucuresti. Arestarea, saptamana trecuta, a traficantului de cocaina Constantin Nadolo dezvaluie un tipar al romanilor care au avansat in ierarhia retelelor internationale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Fostii soferi de TIR sunt cei mai eficienti si greu de depistat sefi de retele de trafic international de droguri. Ei au exercitiul comertului la negru cu blugi, cafea si guma de mestecat, spun ofiterii antidrog. Dupa 1990, unii soferi de TIR s-au specializat in contrabanda cu cafea si tigari, iar apoi au trecut la trafic de droguri, ajungand, in scurt timp, capi de retele internationale. Intre cei mai cunoscuti sefi de retele din Romania, care au fost capturati in ultimii ani, sunt Emil Crivac, George Laurentiu Dinu si Constantin Nadolu.

Filiera kurda

Emil Crivac, specializat in trafic de heroina pe ruta Turcia-Italia-Olanda, a fost arestat in 2004, cand politistii antidrog au descoperit 112 kilograme de heroina intr-o rulota care-i apartinea. George Laurentiu Dinu, zis Gore, specializat in trafic de heroina pe ruta Turcia-Germania-Franta, a fost arestat in 2009 in dosarul furtului de arme de la o unitate militara din Ciorogarla. Gore lucra cu membrii importanti ai structurilor PKK din Romania si Republica Moldova, cu care tinea legatura telefonic (acesta cunoscand bine limba turca si satisfacator limba kurda), dupa cum arata interceptarile facute de SRI, dezvaluite de mass-media de la Bucuresti. Ultimul, arestat de curand, este Constantin Nadolu, care urma sa transporte din Ecuador in Romania peste doua tone de cocaina. In acest ultim caz, arestarile au inceput in Ecuador in 2007, cand s-a capturat un container cu 360 kilograme de cocaina. Containerul apartinea unei firme din Romania, fusese inchiriat si trimis in Ecuador de Nadolu pentru a importa peste congelat.

Cocaina internationala

In 2007, un politist antidrog din Romania a aflat ca Nadolu a comandat peste doua tone de cocaina si a platit primul transport. In baza protocoalelor de cooperare internationala, informatia a fost transmisa mai departe pentru ca transportul sa fie supravegheat prin agenti infiltrati. Insa autoritatile ecuadoriene au decis sa captureze containerul la sursa, sa-i aresteze pe capii retelei, astfel ca atunci in Romania nu au ajuns probele directe care sa ateste implicarea lui Nadolu. Probele au venit prin comisie rogatorie abia la inceputul acestui an, cand fostul sofer a fost arestat alaturi translatorul si colaboratorul sau, Catalin Iosef. „Beneficiarul final” al cocainei, respectiv omul din Spania care trebuia sa plaseze drogurile pe piata, nu a fost arestat deocamdata.

Infractor diplomat

Nadolu ar fi ajuns sa-i cunoasca pe membrii retelelor de traficanti din Ecuador si Columbia prin Catalin Iosef, care ar fi avut in principal rolul de translator. „Iosef a trait in Mexic si Nicaragua pe vremea cand facea parte din trupa de circ; vorbeste bine spaniola, este un tip foarte destept, educat. El tinea legatura telefonica cu Manuel Porto Sanchez din Ecuador”, relateaza sursele citate de cotidianul „Romania Libera”. Se presupune ca Nadolu si Iosef s-au cunoscut in showroom-uri, ambii fiind pasionati de masini. Nadolu are o viata mondena intensa, concediile si le face in Thailanda, Dubai, Turcia, in hoteluri de lux, nu lipseste de la raliurile de Formula 1 si merge des la vanatoare alaturi de VIP – uri.

Cocaina la Chisinau

Surse oficiale din cadrul Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca PKK foloseste teritoriul Republicii Moldova pentru coordonarea unor actiuni de anvergura in statele Uniunii Europene (UE) si a Comunitatii Statelor Independente (CSI), actiuni menite sa asigure finantarea activitatii structurilor PKK, implicate intr-un sangeros razboi cu autoritatile de la Ankara. Sursele MIT citate au estimat la aproximativ 100-120 numarul de membrii si simpatizanti activi ai PKK, aflati momentan pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv in regiunea separatista transnistreana. Totodata, sursele MIT citate au mai declarat ca in Ucraina functioneaza una dintre cele mai extinse retele de sprijin financiar si logistic a PKK, in fosta republica sovietica avand rezidenta aproximativ 500-600 de membrii si simpatizanti activi ai organizatiei separatiste kurde. Surse din cadrul comunitatii cetatenilor turci din Ucraina estimeaza ca in aceasta tara se afla, cu forme legale si ilegale, aproximativ 19-20 de mii de cetateni ai Republicii Turcia sau originari din Republica Turca a Ciprului de Nord, nerecunoscuta diplomatic si politic de comunitatea internationala.
La randul lor, surse oficiale din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova, au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca SIS monitorizeaza permanent activitatile membrilor PKK pe teritoriul national Republicii Moldova, la o serie de suspecti fiindu-le interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Sursele oficiale din cadrul SIS au mai declarat ca activitatea de monitorizare si prevenire eficienta a activitatii PKK in Republica Moldova este grav afectata de catre existenta conflictului transnistrean si imposibilitatea autoritatilor constitutionale de la Chisinau de a-si exercita prerogativele legale in Transnistria si sectorul de frontiera moldo-ucrainean, controlat de autoritatile secesioniste de a Tiraspol.

Divizia moldoveneasca a PKK

Potrivit surselor oficiale din cadrul MIT, citate anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, o serie de cetateni ai Republicii Moldova sunt implicati in ample actiuni criminale, menite sa asigure finantarea PKK, inclusiv traficul de droguri, inclusiv cocaina columbiana, catre statele UE si CSI. Astfel cetateanul Republicii Moldova, Vasile R., din orasul Cahul (situat in sudul Republicii Moldova), a fost identificat de MIT ca facand parte dintr-o grupare PKK, specializata pe traficul de droguri si de persoane din Turcia, statele CSI si alte tari asiatice, catre UE, grupare care a asigurat, in anul 2010, un venit de aproximativ 6-7 milioane de Euro pentru PKK. Conform surselor citate, cetateanul Republicii Moldova a fost implicat si in actiuni „comerciale” ale PKK din Romania, Italia si Portugalia, acesta avand si cetatenia lusitana.
Un alt caz documentat pe larg de Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), este cel al cetateanului Republicii Moldova, Sergiu L., din orasul Edinet, care pe parcursul anilor 2008-2010, impreuna cu mai multi cunoscuti membri ai PKK au deschis o serie de firme in regiunea Padova din Italia, prin care au efectuat operatiuni de spalare a fondurilor obtinute de structurile PKK din Italia si Austria in urma traficului de persoane si de droguri, inclusiv cocaina, actiuni stopate in urma cooperarii dintre autoritatile italiene si cele de la Ankara.
Conform surselor MIT, un aspect important al racolarii cetatenilor Republicii Moldova de catre PKK este cel al legitimarii prezentei unor membrii PKK in statele UE, unde multi cetateni din fosta republica sovietica si-au legalizat statutul mult mai usor fata de membrii PKK, proveniti din Turcia, Irak sau Siria. Astfel, potrivit datelor MIT, PKK a platit pana la 10 mii de euro unor femei din Republica Moldova, domiciliate in Italia pentru ca acestea sa accepte casatorii de forma cu membrii ai PKK. Sursele citate au dat exemplu Svetlanei M., originara din orasul Comrat (UTA Gagauzia), si care a domiciliat cativa ani in orasele Adana si Istanbul din Republica Turcia, unde a fost recrutata de PKK, si care recruta femei din Republica Moldova si Ucraina pentru astfel de actiuni. Oficialii MIT au mai declarat ca MIT a documentat mai multe cazuri de acest fel in Italia, existand insa suspiciuni intemeiate ca aceasta practica afecteaza si comunitatile cetatenilor moldoveni din Spania si Portugalia.

Romania, baza a terorismului kurd

Reamintim ca anul trecut, doi cetateni turci, suspectati de apartenenta la gruparea terorista PKK, au fost retinuti de autoritatile romane, fiind expulzati sub escorta militara. Conform Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI), cei doi cetateni turci au fost ridicati din Bucuresti, dupa ce Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din Ministerul Administratiei si Internelor au furnizat date care contureaza legaturile celor doi turci la gruparea PKK, inclusa pe lista organizatiilor teroriste in Uniunea Europeana si SUA. Unul dintre cetatenii turci a solicitat ORI acordarea statutului de refugiat in Romania, insa i-a fost refuzat, fiind declarat indezirabil.

Operatiune de anvergura

Ofiterii din cadrul Oficiului Roman pentru Imigrari(ORI) – Serviciul Combaterea Sederii si Muncii Ilegale a Strainilor Bucuresti in baza informatiilor furnizate de catre Serviciul Roman de Informatii(SRI) si Directia Generala de Informatii si Protectiei Interna (DGIPI) au desfasurat in luna august 2010, in Bucuresti, mai multe actiuni pentru depistarea strainilor cu sedere ilegala. Ofiterii specializati din cadrul Serviciul Combaterea Sederii si Muncii Ilegale a Strainilor Bucuresti au fost sesizati de lucratorii SRI, cu privire la existenta unor informatii conform carora pe teritoriul Romaniei, se afla un cetatean turc suspectat ca face parte dintr-o organizatie terorista. La data de 25.08.2010 s-a declansat in Bucuresti o actiune specifica ocazie cu care a fost identificat si retinut, cetateanul turc C. S. in varsta de 28 ani. Cel in cauza solicitase O.R.I., acordarea statutului de refugiat in Romania si, dupa derularea procedurilor specifice, conform hotararii instantei competente, cererea i-a fost respinsa si acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei in termen de 15 zile. Prin sentinta autoritatilor competente,  cetateanul turc C.S., a fost declarat indezirabil pe o perioada de 15 ani pentru ratiuni de securitate nationala. Totodata s-a dispus si luarea in custodie publica a strainului care a fost cazat la Centrul de cazare a  Strainilor Luati in Custodie Publica-Otopeni, pana la data punerii in executare a hotararii instantei.

Kurd ilegal

De asemenea, in baza informatiilor furnizate de catre Directia Generala de Informatii si Protectiei Interna (DGIPI), politistii Oficiului Roman pentru Imigrari(ORI) –Serviciul Combaterea Sederii si Muncii Ilegale a Strainilor Bucuresti au desfasurat in data de 18 august a.c., in zona Gara de Nord, o actiune in urma caruia a fost depistat cetateanul turc G. E., care a intrat ilegal in Romania la sfarsitul lunii iunie 2010, si intentiona sa treaca fraudulos  frontiera de stat pentru a ajunge in Germania
Organele abilitate au dispus luarea in custodie publica a strainului, in consecinta, politistii ORI l-au escortat la Centrul de Cazare a Strainilor luati in Custodie Publica – Otopeni, in vederea indepartarii de pe teritoriul Romaniei, conform art. 88 alin. 7 din O.U.G. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata.

Raport ingrijorator

Conform raportului de activitate al MIT, vizand anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continua sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti.
Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.

Terorist retinut

Un important membru al organizatiei Kongra Gel (un alt nume al PKK-n.r.), a fost retinut anterior de autoritatile romanesti in timp ce incerca sa treaca ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns intr-un TIR inmatriculat in Germania, si condus de un etnic kurd. Cetateanul turc de etnie kurda, Cealan Huseyin, in varsta de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul Romaniei, fiind suspectat de savarsirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucuresti. Acesta este considerat drept terorist in Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informatii externe a PKK, fiind implicat in mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva obiectivelor turcesti din UE si unor organizatii din importanta diaspora kurda, care se opun PKK. „Cel in cauza solicitase acordarea statutului de refugiat in tara noastra si, dupa derularea procedurilor specifice, conform unei hotarari a instantei, acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei pana la data 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenta la organizatii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrans de ofiteri din cadrul IGPF si DGIPI au monitorizat pas cu pas actiunile cetateanului turc, in vederea stabilirii intentiilor acestuia si luarii masurilor legale. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca, in cursul lunii iunie 2009, acesta intentiona sa plece spre frontiera de vest a tarii unde, cu sprijinul unor conationali ai sai, intentiona sa treaca fraudulos frontiera in Ungaria. In acest sens, cetateanul turc a platit unui conational suma de 2.000 dolari, urmand sa fie imbarcat intr-un TIR, pentru a iesi ilegal din Romania”, se arata intr-un comunicat remis presei de catre Politia de Frontiera, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intentiona sa ajunga in Austria sau Germania, state unde exista importante structuri ale organizatiei teroriste kurde.

Mostenire sumbra

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista, care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in “legitima aparare” pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.

SRI confirma

Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti „o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic „Frontul de Eliberare al Kurzilor” (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in „Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept „excelenta legatura pentru activitatile PKK”. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri.

Combaterea PKK

La data de 6 februarie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Orhan Kop, alias Salih Bingoltekin (nume fals), nume de cod “Orhan” – adjunctul liderului PKK din tara noastra, responsabil financiar al gruparii, relata cotidianul roman Ziua. Potrivit sarcinilor care-i reveneau pe linia organizatiei teroriste kurde, acesta era coordonatorul echipelor de colectori de fonduri (membri si simpatizanti activi ai PKK), in beneficiul gruparii, care actionau inclusiv prin mijloace si metode violente. In urma unor investigatii complexe, SRI a obtinut date potrivit carora Orhan Kop, urmare a sarcinilor primite din partea conducerii organizatiei, intentiona sa actioneze in forta (prin santaj si amenintari directe cu moartea) asupra mai multor oameni de afaceri turci din Romania, pentru a-i determina sa sustina financiar organizatia. Pentru asigurarea conspirativitatii actiunii, Orhan a apelat la o echipa PKK, formata din persoane care nu aveau rezidenta in tara noastra si care urmau sa soseasca din exterior special pentru astfel de operatiuni.
Orhan Kop a venit in Romania in luna ianuarie 2000, solicitand acordarea statutului de refugiat politic, uzand, in acest sens, de o identitate falsa, pe numele de Salin Bingoltekin. Pe caile specifice unui serviciu secret, SRI a obtinut informatii potrivit carora Orhan Kop este membru PKK si a executat in Turcia, in perioada 1996-1999, o pedeapsa privativa de libertate, datorita implicarii in activitati teroriste. In urma acestor date, autoritatile romane au luat decizia de a-i refuza acestuia acordarea statutului de refugiat.
In perioada 17-19 aprilie 2002, ofiteri ai Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI au realizat, in cooperare cu Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Ministerul de Interne, o actiune de distrugere a activitatilor unor cetateni turci de origine kurda (Gundogdu Mehmet si Gundogdu Mahmut, alias Akarsu Hasan), simpatizanti activi ai organizatiei PKK din Romania. In aceasta operatiune a fost depistat un pistol cu glont si cinci cartuse, care se aflau depozitate intr-o ascunzatoare a liderului PKK din Romania, Fahri Aras. In urma actiunii SRI-DCCOA, etnicii kurzi au fost arestati, iar armamentul a fost scos din circuitul gruparii teroriste. Ulterior, ofiterii SRI au stabilit ca persoanele care gestionau armamentul erau fosti combatanti ai fortelor kurde de gherila care actioneaza in nordul Irakului.
Masurile ofensive realizate de SRI, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK, au determinat parasirea ilegala a tarii noastre, la sfarsitul lunii aprilie 2002, cu destinatia Bulgaria, de catre liderul gruparii – Fahri Aras, nume de cod “ALI”. Activitatile SRI pe linia combaterii terorismului kurd au continuat. La data de 13 iunie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (nume fals), nume de cod “AHMET”, liderul din Romania al organizatiei KADEK/ PKK, cel care a preluat comanda filialei din Romania de la Fahri Aras.
Expulzarea a fost decisa in urma faptului ca SRI detinea dovezi ca Tayfur Orum ordonase reluarea actiunilor de amenintare, inclusiv prin folosirea de metode si mijloace violente, asupra etnicilor kurzi rezidenti in tara noastra, in scopul determinarii acestora sa “stranga randurile” in jurul organizatiei si sa reia sprijinul financiar si logistic in favoarea gruparii. Tayfur Orum a venit in Romania in luna aprilie 2002, utilizand si el o identitate falsa – Erbil Mutalip.
Serviciile secrete europene partenere ale SRI au comunicat ulterior ca retinerea si expulzarea din Romania a activistilor KADEK/ PKK Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (lider local) si Ali Kizil, alias Gezenoz Mahfuz (adjunctul liderului) a prevenit o operatiune majora a PKK in Europa de Vest. Supravegherea operativa continua, obtinerea de informatii si actiunile ofensive ale ofiterilor de lupta antiterorista din cadrul SRI in cazul liderului Tayfur Orum, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK au determinat parasirea ilegala a teritoriului tarii noastre, la inceputul lunii iulie 2002, cu destinatia Ungaria, de catre noul lider al gruparii – Ali Kizil alias Gezenoz Mahfuz, nume de cod “CEMAL”.

Nume de cod Sedat

O alta operatiuni importanta a SRI a fost aceea de arestare si expulzare in Turcia, a cetateanului turc Semih Genc, alias “SEDAT”, ex-liderul nucleului din Romania al organizatiei teroriste turce DHKP/C (Partidul Revolutionar de Eliberare a Poporului), relata acelasi cotidian. In cadrul investigatiilor facute de SRI au fost obtinute date si informatii despre prezenta si activitatea pe teritoriul Romaniei a unui nucleu al organizatiei teroriste DHKP/C, condus de catre cetateanul turc Semih Genc, alias Mustafa Ektik, nume de cod „SEDAT”. SRI a obtinut informatii care au certificat faptul ca Semih Genc este coordonatorul activitatilor desfasurate de organizatia DHKP/C in mediile comerciantilor turci din tara noastra si ca se afla in directa subordonare fata de centrala organizatiei din Grecia. Ofiterii SRI specializati in lupta antiterorista au stabilit ca, in baza ordinelor si instructiunilor transmise de Semih Genc, membrii gruparii DHKP/C – filiala din Romania si-au intensificat actiunile de colectare de fonduri din tara noastra, inclusiv prin utilizarea de mijloace si metode violente (amenintari, agresiuni fizice), solicitand comerciantilor turci achitarea unor sume de bani in beneficiul organizatiei. Semih Genc a condus si operatiunile de scoatere ilegala din Romania a unor mari sume de bani, destinate sustinerii financiare a activitatilor organizatiei din Turcia.
Avand in vedere pericolul evident rezultat din activitatea in Romania, a lui Semih Genc, precum si solicitarea autoritatilor turce de localizare si extradare a acestui activist important al DHKP/C, SRI a initiat si a coordonat o operatiune complexa, in colaborare cu MI, care a vizat localizarea, arestarea si expulzarea in Turcia a celui in cauza. Trebuie precizat ca pe numele lui Semih Genc existau doua mandate internationale de arestare. La 4 Octombrie 2002, Ministerul de Justitie a decis retragerea definitiva a statutului de refugiat in Romania a lui Semih Genc.
Un fapt deosebit de important trebuie precizat. Dupa includerea DHKP/C pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana, Romania a fost primul stat european care a luat primele masuri pentru combaterea activitatilor acestei organizatii, printr-o actiune de arestare si expulzare in Turcia a unui lider al acestei grupari.

Expulzari pe banda rulanda

Raportul MIT pe 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, recunoaste aportul adus de Romania in lupa impotriva terorismului kurd. Reamintim ca SRI a luat masuri pentru expulzarea din Romania a mai multor lideri extremisti kurzi, inclusiv Asef Sari, unul din liderii regionali ai PKK. Asef Sari se afla in atentia SRI inca din 2001, cand a intrat in Romania pe baza unui pasaport falsificat. Serviciul secret romanesc avea informatii, primite din partea autoritatilor turcesti, potrivit carora Asef Sari fusese condamnat in Turcia pentru activitati teroriste, prin intermediul PKK.
La 22 iunie 1999, Asef Sari a primit o condamnare de 3 ani si 9 luni, activitatea sa in sprijinul organizatiei teroriste kurde fiind documentata de serviciile secrete turcesti. Refugiat la Bucuresti, kurdul s-a implicat serios in activitatile KADEK (fost PKK), ajungand pana la pozitia de sef al Departamentului economic si coordonator al operatiunilor financiare din Romania. Asef Sari s-a implicat puternic in activitatea KADEK in Romania, desfasurand operatiuni ilegale care mergeau pana la santaj, extorcare de fonduri si amenintari cu moartea pentru afaceristii turci si kurzi care nu cotizau cu diverse sume la conturile KADEK, relata anterior mass-media de la Bucuresti.

Bomba Wikileaks

Anterior, potrivit unei telegrame Wikileaks, citate de mass-media de la Bucuresti, consilierul UE Onno Simmons a atras atentia ca “unele surse ar fi spus ca exista o «intelegere» intre «anumite grupuri arabe» si Guvernul Romaniei: «Lasati-ne sa spalam bani (in Romania) si nu vom ataca tine romanesti»”. Informatia apare intr-o relatare care citeaza o telegrama Wikileaks transmisa de misiunea diplomatica de la Bucuresti. Conform sursei citate, telegrama este nedatata, dar din context rezulta ca relateaza evenimente din 2006. Subiectul telegramei: “Grupul de Actiune G8 Antiterorism discuta despre dialogul cu Islam, despre crima organizata si siguranta frontierelor”.
In telegrama se vorbeste despre o intalnire “G8 Counter-Terrorism Action Group (CTAG) gazduita de Ambasada Rusiei”, in care Consilierul Uniunii Europene, Onno Simmons, a aratat ca “Mafia joaca un rol daunator si secret in Romania”. “Remarcand absenta relatarilor de catre presa sau de catre politie a omorurilor intre bande, el a sugerat ca crima organizata din Romania ‘ar putea fi asa de bine organizata incat nici nu e nevoie sa se impuste intre ei». El a precizat ca UE nu are informatii specifice in acest moment, manifestandu-si opinia ca grupurile de crima organizata din Romania ‘stau sub radar’ si lucreaza ilegal si in secret cu oficiali ai guvernului”, se arata in telegrama, potrivit mass-media locale. Telegrama continua precizand ca Simmons “a atras atentia ca unele surse ar fi spus ca exista o ‘intelegere’ intre ‘anumite grupuri arabe’ si guvernul Romaniei: «Lasati-ne sa spalam bani (in Romania) si nu vom ataca tinte romanesti’. Mai tarziu in discutie, acesta a precizat ca ‘operatiunile PKK sunt finantate de catre operatiuni ilegale in Romania’ (Comentariu (n.r. al ambasadei SUA): In timpul discutiei, Simmons a recunoscut ca nu are probe materiale pentru ceea ce a sustinut, sugerand ca «poate colegii nostri din SUA au mai multe informatii». Simmons e cunoscut in randurile diplomatice din Bucuresti ca fiind una dintre cele mai sceptice voci in ceea ce priveste progresul Romaniei catre integrare europeana”.

Membrii PKK folosesc Romania drept baza terorista

Doi cetăţeni turci, suspectaţi de apartenenţă la gruparea teroristă PKK, au fost reţinuţi de autorităţile române şi vor fi expulzaţi sub escortă militară, relateaza Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit ORI, cei doi cetăţeni turci au fost ridicaţi din Bucureşti, după ce Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din Ministerul Administraţiei şi Internelor au furnizat date care conturează legăturile celor doi turci la gruparea PKK, inclusă pe lista organizaţiilor teroriste în Uniunea Europeană şi SUA. Unul dintre cetăţenii turci a solicitat ORI acordarea statutului de refugiat în România, însă i-a fost refuzat, fiind declarat indezirabil.

Operatiune de anvergura

Ofiterii din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) – Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti în baza informaţiilor furnizate de către Serviciul Român de Informaţii(SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă(DGIPI) au desfăşurat în luna august a.c., în Bucureşti, mai multe acţiuni pentru depistarea străinilor cu şedere ilegală. Ofiţerii specializaţi din cadrul Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au fost sesizaţi de lucrătorii SRI, cu privire la existenţa unor informaţii conform cărora pe teritoriul României, se află un cetăţean turc suspectat că face parte dintr-o organizaţie teroristă. La data de 25.08.2010 s-a declanşat în Bucureşti o acţiune specifică ocazie cu care a fost identificat şi reţinut, cetăţeanul turc C. S. în vârstă de 28 ani. Cel în cauză solicitase O.R.I., acordarea statutului de refugiat în România şi, după derularea procedurilor specifice, conform hotărârii instanţei competente, cererea i-a fost respinsă şi acesta trebuia să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile. Prin sentinţa autorităţilor competente,  cetăţeanul turc C.S., a fost declarat indezirabil pe o perioadă de 15 ani pentru raţiuni de securitate naţională. Totodata s-a dispus şi luarea în custodie publică a străinului care a fost cazat la Centrul de cazare a  Străinilor Luaţi în Custodie Publică-Otopeni, până la data punerii în executare a hotărârii instanţei.

Kurd ilegal

De asemenea, în baza informaţiilor furnizate de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI), poliţiştii Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) –Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au desfăşurat în data de 18 august a.c., în zona Gara de Nord, o acţiune în urma căruia a fost depistat cetăţeanul turc G. E., care a intrat ilegal în România la sfârşitul lunii iunie 2010, şi intentiona să treaca fraudulos  frontiera de stat pentru a ajunge în Germania
Organele abilitate au dispus luarea în custodie publică a străinului, în consecinţă, poliţiştii ORI l-au escortat la Centrul de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică – Otopeni, în vederea îndepărtării de pe teritoriul României, conform art. 88 alin. 7 din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

Raport ingrijorator

Conform raportului de activitate al MIT, vizand anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continua sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti.
Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.

Terorist retinut

Un important membru al organizatiei Kongra Gel (un alt nume al PKK-n.r.), a fost retinut anterior de autoritatile romanesti in timp ce incerca sa treaca ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns intr-un TIR inmatriculat in Germania, si condus de un etnic kurd. Cetateanul turc de etnie kurda, Cealan Huseyin, in varsta de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul Romaniei, fiind suspectat de savarsirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucuresti. Acesta este considerat drept terorist in Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informatii externe a PKK, fiind implicat in mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva obiectivelor turcesti din UE si unor organizatii din importanta diaspora kurda, care se opun PKK. „Cel in cauza solicitase acordarea statutului de refugiat in tara noastra si, dupa derularea procedurilor specifice, conform unei hotarari a instantei, acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei pana la data 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenta la organizatii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrans de ofiteri din cadrul IGPF si DGIPI au monitorizat pas cu pas actiunile cetateanului turc, in vederea stabilirii intentiilor acestuia si luarii masurilor legale. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca, in cursul lunii iunie 2009, acesta intentiona sa plece spre frontiera de vest a tarii unde, cu sprijinul unor conationali ai sai, intentiona sa treaca fraudulos frontiera in Ungaria. In acest sens, cetateanul turc a platit unui conational suma de 2.000 dolari, urmand sa fie imbarcat intr-un TIR, pentru a iesi ilegal din Romania”, se arata intr-un comunicat remis presei de catre Politia de Frontiera, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intentiona sa ajunga in Austria sau Germania, state unde exista importante structuri ale organizatiei teroriste.

Mostenire sumbra

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista, care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in “legitima aparare” pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.

SRI confirma

Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti „o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic „Frontul de Eliberare al Kurzilor” (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in „Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept „excelenta legatura pentru activitatile PKK”. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri.

Combaterea PKK

La data de 6 februarie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Orhan Kop, alias Salih Bingoltekin (nume fals), nume de cod “Orhan” – adjunctul liderului PKK din tara noastra, responsabil financiar al gruparii, relata cotidianul roman Ziua. Potrivit sarcinilor care-i reveneau pe linia organizatiei teroriste kurde, acesta era coordonatorul echipelor de colectori de fonduri (membri si simpatizanti activi ai PKK), in beneficiul gruparii, care actionau inclusiv prin mijloace si metode violente. In urma unor investigatii complexe, SRI a obtinut date potrivit carora Orhan Kop, urmare a sarcinilor primite din partea conducerii organizatiei, intentiona sa actioneze in forta (prin santaj si amenintari directe cu moartea) asupra mai multor oameni de afaceri turci din Romania, pentru a-i determina sa sustina financiar organizatia. Pentru asigurarea conspirativitatii actiunii, Orhan a apelat la o echipa PKK, formata din persoane care nu aveau rezidenta in tara noastra si care urmau sa soseasca din exterior special pentru astfel de operatiuni.
Orhan Kop a venit in Romania in luna ianuarie 2000, solicitand acordarea statutului de refugiat politic, uzand, in acest sens, de o identitate falsa, pe numele de Salin Bingoltekin. Pe caile specifice unui serviciu secret, SRI a obtinut informatii potrivit carora Orhan Kop este membru PKK si a executat in Turcia, in perioada 1996-1999, o pedeapsa privativa de libertate, datorita implicarii in activitati teroriste. In urma acestor date, autoritatile romane au luat decizia de a-i refuza acestuia acordarea statutului de refugiat.
In perioada 17-19 aprilie 2002, ofiteri ai Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI au realizat, in cooperare cu Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Ministerul de Interne, o actiune de distrugere a activitatilor unor cetateni turci de origine kurda (Gundogdu Mehmet si Gundogdu Mahmut, alias Akarsu Hasan), simpatizanti activi ai organizatiei PKK din Romania. In aceasta operatiune a fost depistat un pistol cu glont si cinci cartuse, care se aflau depozitate intr-o ascunzatoare a liderului PKK din Romania, Fahri Aras. In urma actiunii SRI-DCCOA, etnicii kurzi au fost arestati, iar armamentul a fost scos din circuitul gruparii teroriste. Ulterior, ofiterii SRI au stabilit ca persoanele care gestionau armamentul erau fosti combatanti ai fortelor kurde de gherila care actioneaza in nordul Irakului.
Masurile ofensive realizate de SRI, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK, au determinat parasirea ilegala a tarii noastre, la sfarsitul lunii aprilie 2002, cu destinatia Bulgaria, de catre liderul gruparii – Fahri Aras, nume de cod “ALI”. Activitatile SRI pe linia combaterii terorismului kurd au continuat. La data de 13 iunie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (nume fals), nume de cod “AHMET”, liderul din Romania al organizatiei KADEK/ PKK, cel care a preluat comanda filialei din Romania de la Fahri Aras.
Expulzarea a fost decisa in urma faptului ca SRI detinea dovezi ca Tayfur Orum ordonase reluarea actiunilor de amenintare, inclusiv prin folosirea de metode si mijloace violente, asupra etnicilor kurzi rezidenti in tara noastra, in scopul determinarii acestora sa “stranga randurile” in jurul organizatiei si sa reia sprijinul financiar si logistic in favoarea gruparii. Tayfur Orum a venit in Romania in luna aprilie 2002, utilizand si el o identitate falsa – Erbil Mutalip.
Serviciile secrete europene partenere ale SRI au comunicat ulterior ca retinerea si expulzarea din Romania a activistilor KADEK/ PKK Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (lider local) si Ali Kizil, alias Gezenoz Mahfuz (adjunctul liderului) a prevenit o operatiune majora a PKK in Europa de vest. Supravegherea operativa continua, obtinerea de informatii si actiunile ofensive ale ofiterilor de lupta antiterorista din cadrul SRI in cazul liderului Tayfur Orum, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK au determinat parasirea ilegala a teritoriului tarii noastre, la inceputul lunii iulie 2002, cu destinatia Ungaria, de catre noul lider al gruparii – Ali Kizil alias Gezenoz Mahfuz, nume de cod “CEMAL”.

Nume de cod Sedat

O alta operatiuni importanta a SRI a fost aceea de arestare si expulzare in Turcia, a cetateanului turc Semih Genc, alias “SEDAT”, ex-liderul nucleului din Romania al organizatiei teroriste turce DHKP/C (Partidul Revolutionar de Eliberare a Poporului), relata acelasi cotidian. In cadrul investigatiilor facute de SRI au fost obtinute date si informatii despre prezenta si activitatea pe teritoriul Romaniei a unui nucleu al organizatiei teroriste DHKP/C, condus de catre cetateanul turc Semih Genc, alias Mustafa Ektik, nume de cod „SEDAT”. SRI a obtinut informatii care au certificat faptul ca Semih Genc este coordonatorul activitatilor desfasurate de organizatia DHKP/C in mediile comerciantilor turci din tara noastra si ca se afla in directa subordonare fata de centrala organizatiei din Grecia. Ofiterii SRI specializati in lupta antiterorista au stabilit ca, in baza ordinelor si instructiunilor transmise de Semih Genc, membrii gruparii DHKP/C – filiala din Romania si-au intensificat actiunile de colectare de fonduri din tara noastra, inclusiv prin utilizarea de mijloace si metode violente (amenintari, agresiuni fizice), solicitand comerciantilor turci achitarea unor sume de bani in beneficiul organizatiei. Semih Genc a condus si operatiunile de scoatere ilegala din Romania a unor mari sume de bani, destinate sustinerii financiare a activitatilor organizatiei din Turcia.
Avand in vedere pericolul evident rezultat din activitatea in Romania, a lui Semih Genc, precum si solicitarea autoritatilor turce de localizare si extradare a acestui activist important al DHKP/C, SRI a initiat si a coordonat o operatiune complexa, in colaborare cu MI, care a vizat localizarea, arestarea si expulzarea in Turcia a celui in cauza. Trebuie precizat ca pe numele lui Semih Genc existau doua mandate internationale de arestare. La 4 Octombrie 2002, Ministerul de Justitie a decis retragerea definitiva a statutului de refugiat in Romania a lui Semih Genc.
Un fapt deosebit de important trebuie precizat. Dupa includerea DHKP/C pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana, Romania a fost primul stat european care a luat primele masuri pentru combaterea activitatilor acestei organizatii, printr-o actiune de arestare si expulzare in Turcia a unui lider al acestei grupari.

Expulzari pe banda rulanda

Raportul MIT pe 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, recunoaste aportul adus de Romania in lupa impotriva terorismului kurd. Reamintim ca SRI a luat masuri pentru expulzarea din Romania a mai multor lideri extremisti kurzi, inclusiv Asef Sari, unul din liderii regionali ai PKK. Asef Sari se afla in atentia SRI inca din 2001, cand a intrat in Romania pe baza unui pasaport falsificat. Serviciul secret romanesc avea informatii, primite din partea autoritatilor turcesti, potrivit carora Asef Sari fusese condamnat in Turcia pentru activitati teroriste, prin intermediul PKK.
La 22 iunie 1999, Asef Sari a primit o condamnare de 3 ani si 9 luni, activitatea sa in sprijinul organizatiei teroriste kurde fiind documentata de serviciile secrete turcesti. Refugiat la Bucuresti, kurdul s-a implicat serios in activitatile KADEK (fost PKK), ajungand pana la pozitia de sef al Departamentului economic si coordonator al operatiunilor financiare din Romania. Asef Sari s-a implicat puternic in activitatea KADEK in Romania, desfasurand operatiuni ilegale care mergeau pana la santaj, extorcare de fonduri si amenintari cu moartea pentru afaceristii turci care nu cotizau cu diverse sume la conturile KADEK, relata anterior mass-media de la Bucuresti.

Ministrul israelian Ehud Barak ameninta Turcia

Ministrul israelian al Apararii, Ehud Barak, si-a exprimat ingrijorara cu privire la numirea noului sef al serviciilor secrete turce, Hakan Fidan, pe care l-a calificat drept “sustinator al Iranului”, intr-un discurs difuzat de postul de radio al armatei israeliene, citat de mass-media internationala. “Turcia este o tara prietena, un aliat strategic, dar numirea in ultimele saptamani a unui nou sef al serviciilor secrete turce, care este un sustinator al Iranului, ne ingrijoreaza”, a declarat la sfarsitul lui iulie Barak, in cadrul unei reuniuni interne a partidului laburist pe care il conduce. El a apreciat cu aceasta ocazie ca numirea acestui oficial turc risca sa permita “iranienilor sa aiba acces la informatii secrete”.

Biografie contestata

Hakan Fidan a fost numit la conducerea Organizatiei Nationale de Informatii (MIT) la sfarsitul lunii mai 2010. Potrivit biografiei oficiale, Fidan, in varsta de 42 de ani, a condus Agentia turca pentru cooperare si dezvoltare (TIKA), a fost subsecretar pentru Afaceri Externe al premierului si a reprezentat Turcia la Agentia Internationala pentru Energie Atomica. Conform presei turce, acest ultim post i-a permis sa aiba o pozitie centrala pentru a observa negocierile pe tema dosarului nuclear iranian.
Reamintim ca relatiile dintre Israel si Turcia, altadata foarte apropiate, s-au degradat in ultimii ani, ajungand la cel mai scazut nivel dupa raidul israelian impotriva unei flotile de ajutor international pentru Fasia Gaza, de la 31 mai 2010, in cursul caruia noua turci au fost ucisi. Turcia si-a rechemat ambasadorul, a anulat manevrele militare comune si a pretins scuze pe care Israelul refuza sa i le prezinte.

Politia turca a intervenit in forta pentru arestarea celor acuzati

Politia turca a anuntat recent arestarea unei grupari acuzate de furtul si vanzarea de date personale a 70 de milioane de cetateni turci, informeaza presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. Gruparea infractionala, formata din 12 barbati si 3 femei, obtinea informatiile accesand bancile de date ale institutiilor publice si semipublice, a precizat politia din Istanbul. Adresele, numerele de telefon si datele de identificare ale cetatenilor erau stocate intr-o baza de date, ce era apoi vanduta, impreuna cu doua programe de cautare dupa adresa si numar de telefon, unor firme de avocatura.
La capatul a opt luni de investigatii, politia a efectuat la 24 iulie perchezitii simultane in sapte orase, printre care si Istanbul. Au fost confiscate laptop-uri, stick-uri de memorie si CD-uri, precum si contracte de vanzare cu 15 firme de avocatura. Contractele au fost predate Ministerului de Justitie de la Ankara, care va decide daca va da in judecata firmele respective.

Circa 15 cadre militare, banuiti ca ar fi pus la cale o eventuala cadere a Executivului islamisto-conservator condus de premierul Recep Erdogan, in anul 2003, au fost anchetate duminica, la Istanbul, de catre procurori, informeaza agentia de presa turca, Anadolu. Cei 15 fac parte din lotul celor 18 militari iesiti la pensie, care au fost arestati vineri. Situatia lor se afla acum in mana procurorilor care pot decide daca acestia vor fi eliberati sau vor fi deferiti mai departe unui tribunal de la Ankara. In paralel, premierul turc l-a convocat duminica pe seful Statului Major al Armatei turce, generalul Ilker Basbug, cu care a purtat o discutie de circa doua ore in spatele usilor inchise. Potrivit analistilor internationali, lupta interna din Turcia se duce intre clasa politica laica care are simpatia si sprijinul Armatei si Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), aflat la guvernare. Pana in prezent, autoritatile turce au arestat aproximativ 70 de militari, sub pretextul uneltirii impotriva actualului guvern, dintre care 33 de ofiteri superiori au fost deja inculpati si incarcerati.

Armata turca a intrat in conflict cu guvernul Recep Erdogan

Autoritatile judiciare turce au pus recent in stare de libertate opt militari apartinand unei unitati a fortelor speciale, arestati la sfarsitul lunii decembrie 2009, in cursul unei anchete cu privire la o posibila conspiratie a armatei impotriva guvernului de la Ankara, relateaza mass-media turca, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor judiciare citate, autoritatile pregatesc arestarea unui numar de ofiteri activi si rezervisti, acuzati de participare la un vast complot, vizand rasturnarea printr-o lovitura de stat militara a guvernului islamist moderat condus de Recep Tayip Erdogan.
Obiectivul anchetei il constituie un posibil complot vizand asasinarea vicepremierului turc Bulent Arinc, iar arestarea celor opt militari a fost precedata la 19 decembrie de punerea in stare de arest a doi ofiteri, un colonel al fortelor terestre si un pilot militar care au trecut de cateva ori prin fata resedintei vicepremierului Arinc la bordul unui automobil. Cei doi ofiteri, membri ai serviciului militar de informatii turc, au fost eliberati, dar la 26 decembrie au fost rearestati impreuna cu alti sase militari sub banuiala de participare la complot. Armata turca a declarat ca nu se opune unei perchezitii a politiei la sediul unitatii fortelor speciale din care fac parte militarii arestati.
Reamintim ca zeci de ofiteri, membri ai corpului universitar si jurnalisti turci sunt judecati sub banuiala de implicare intr-o tentativa de lovitura de stat si a emis ipoteza ca valul de arestari si procesele fac parte din efortul autoritatilor de a-si impune controlul asupra fortelor armate si a dovedi ca Turcia este un stat cu o democratie stabila, una din conditiile esentiale pentru aderarea la UE.

Premierul turc Erdogan, confruntat cu o noua lovitura de stat militara

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a dezmintit informatiile referitoare la presupusele tensiuni care ar exista intre guvernul sau si fortele armate turce, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia sefului guvernului turc a fost facuta cu ocazia intrunirii Consiliului National al Securitatii de la Ankara pentru a lua in dezbatere informatiile referitoare la un presupus complot vizand asasinarea adjunctului sau Bulent Arinc. La randul sau, postul de televiziune qatariot Al-Jazeera relateaza ca intrunirea de urgenta a Consiliului Securitatii Nationale al Republicii Turcia constituie o tentativa de calmare a situatiei. Reamintim ca ieri, la o intalnire cu un important grup de oameni de afaceri din Turcia si strainătate, Erdogan a declarat ca nimeni nu va beneficia de pe urma declaratiilor ca intre armata si guvern ar exista o stare de tensiune.
Totodata, procuratura turca a ordonat pentru prima oara in istoria Turciei efectuarea unei perchezitii in birourile armatei turce. Perchezitia a fost ordonata dupa ce garzile de corp ale vicepremierului Arinc au observat un automobil cu doi ofiteri la bord dand de mai multe ori tarcoale resedintei oficiale a adjunctului lui Erdogan. Armata turca a declarat ca cei doi ofiteri de la bordul masinii efectuau o operatiune de securitate cu privire la o scurgere de informatii militare secrete, iar Statul Major General (SMG) al armatei turce a anuntat arestarea, de catre serviciile militare de securitate a opt ofiteri in legatura cu scurgerea de informatii amintita. Premierul Erdogan s-a intalnit cu seful SMG, comandantul fortelor terestre, precum si sefii principalelor servicii de informatii, dupa arestarea ofiterilor suspecti de implicare in furtul de informatii militare.

Complot militar la Ankara

Anterior, reputatia si credibilitatea pe plan intern si extern a armatei turce s-a aflat sub lupa mass-media de la Ankara, care a dezvaluit existenta unui plan al fortelor militare privind o lovitura de stat indreptata impotriva guvernului, relateaza mass-media regionala. Asa-numitul “Plan de Actiune impotriva Reactio­narilor” (Irtica) este opera colonelului Dursun Cicek si este indreptat impotriva Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP) aflat la guvernare, acuzat de “activitati reactionare” la adresa secularismului, armata turca fiind garantul constitutional al laicitatii statului turc. Seful statului major al armatei, turce, generalul lker Basbug, a negat insa o astfel de conspiratie, respingand speculatiile aparute in mass-media.
Planul dezvaluit din luna iunie 2009 de ziarul liberal Taraf face referire la luarea unor masuri care sa submineze sprijinul public pentru AKP si pentru miscarea religioasa Gulen, acuzate ca vor sa transforme Turcia dintr-un stat secular in unul islamist. Partidul premierului Recep Tayyip Erdogan, AKP, a fost chiar la un pas de desfiintare, fiind acuzat atat de generalii armatei dar si de magistrati ca are o agenda islamista secreta. Primul-ministru a deschis deja un proces in instanta pentru a-i gasi pe autorii acestui demers. Erdogan incearca astfel sa evite o noua lovitura de stat la Ankara, dupa ce, din 1960 si pana azi, patru guverne civile au fost inlaturate de la putere de catre armata. La randul lor, oficialii militari turci au declansat si ei o ancheta. Un ofiter a afirmat, sub acoperirea anonimatului, ca acest complot a fost ordonat de generalul Hasan Igsiz, numarul doi in comanda amatei la acea vreme, si ca imediat dupa ce in presa au aparut primele informatii legate de acest plan, hard disk-urile computerelor stafului general al armatei au fost sterse. Acelasi ofiter le-a vorbit anchetatorilor despre existenta unui alt document in care se manifesta profunda ingrijorare a armatei dupa victoria la alegerile din 2007 a lui Erdogan si care venea la doar cateva luni dupa ce fotele militare de la Ankara il amenintasera cu o lovitura de stat.

Razboi judiciar

Conflictele dintre sistemul judiciar si AKP s-au intensificat in ultima perioada, presedintele Curtii Supreme de Apel din Turcia, judecatorul Hasan Gerceker, anuntand recent ca investigheaza informatiile potrivit carora guvernul de la Ankara ar fi dispus ascultarea convorbirilor membrilor acestei instante, considerat un bastion al secularismului laic turcesc. Anuntul lui lui Gerceker survine dupa ce presa turca a relatat ca Ministerul de Justitie a ordonat interceptarea telefoanelor magistratilor Curtii de Apel si ai altor instante. Conform unor surse din cadrul Milli Istihbarat Teskilati (MIT – principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia – n.r.), citate de agentia KARADENIZ-PRESS, printre cei carora li se asculta telefoanele se numara un judecator care a incercat inculparea presedintelui Abdullah Gul (fost membru al AKP) pentru acuzatii de coruptie, si procurorul-sef al Istanbulului, implicat intr-un caz impotriva gruparii nationaliste laice „Ergenekon”, suspectata de tentativa de a debarca actualul guvern islamist moderat de la Ankara.

Serviciile secrete de la Ankara au taiat finantarea al-Qaida

Reteaua terorista al-Qaida a beneficiat, in primele 10 luni ale anului 2009, de venituri de peste 8 milioane de dolari USD din operatiuni ilegale ale retelelor de crima organizata pe teritoriul Republicii Turcia, se arata intr-un raport al Milli Istihbarat Teskilati (n.r. – MIT –principalul serviciu turc de informatii), citat in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Conform sursei citate principalele operatiuni ale retelelor de crima organizata afiliate al-Qaida implicau traficul de droguri, traficul ilegal de persoane, rapiri de persoane si colectarea unor taxe de protectie din diferite regiuni ale Turciei, inclusiv Istambul, capitala economica a tarii. Raportul MIT mai subliniaza efectele actiunilor serviciilor de informatii de la Ankara asupra infrastructurii financiare a organizatiei, peste 80 de presupusi membri al retelei al-Qaida fiind retinuti, in ultimul an, de autoritatile turce in colaborare cu serviciile de informatii americane, israeliene si saudite. MIT mai atrage atentia asupra ramificatiilor extinse de care dispune reteaua al-Qaida pe teritoriul Turciei si al Republicii Turce a Ciprului de Nord, subliniind ca in 2009 a scazut in mod semnificativ nivelul activitatilor retelei in Turcia si in cadrul comunitatilor turce din alte state.
Reamintim ca anterior, unul dintre sefii retelei teroriste a fost inregistrat in timp ce solicita ajutor financiar de urgenta unui sponsor din Turcia, afirmand ca Al Qaida nu mai are bani sa finanteze atacurile sinucigase. Canalul de televiziune american CBS a interceptat un mesaj pe care Mostafa Abu al-Yazid, despre care se crede ca este responsabilul cu finantele din organizatia Al Qaida, l-a trimis unei persoane de contact din Turcia. Yazid, care este principalul lider taliban din Afganistan, este auzit in timp ce solicita “ajutor financiar de urgenta”. “Ne lipsesc fondurile aici, in arena jihadului din Afganistan. Ritmul lent al operatiunilor de-acum se datoreaza lipsei fondurilor, iar multi dintre mujahedini nu pot sa puna in practica razboiul sfant deoarece nu exista bani suficienti”, spune Yazid. “S-a ajuns la situatia in care exista multi care vor sa devina martiri si care vor sa-si sacrifice vietile pentru Allah, insa noi nu avem mijloacele sa-i echipam”, aduaga Abdul al-Yazid.

Teroristi falimentari

Organizatia terorista al-Qaida se afla in cea mai proasta situatie financiara din ultimii ani, considera si oficialii americani, citati de mass-media de peste ocean. In paralel, fondurile de care dispun talibanii din Afghanistan si Pakistan au crescut cu ajutorul traficului de droguri, subliniaza surse oficiale din cadrul serviciilor americane de informatii. Conform oficialilor de la Trezoreria Statelor Unite, al-Qaeda ar fi lansat mai multe apeluri pentru a primi finantare in cursul acestui an, transmite BBC. Influenta organizatiei teroriste a scazut deja, iar liderii ei au avertizat ca lipsa fondurilor afecteaza recrutarile si antrenamentele militantilor. Oficialii americani spun, insa, ca situatia se poate inversa oricand pentru ca al-Qaida are in continuare multi finantatori care isi permit sa contribuie si sa o salveze.
Criza financiara nu i-a lovit totusi si pe talibani in ciuda incercarilor SUA de a-i intercepta pe furnizori. Trimisul special al Statelor Unite in Afganistan, Richard Holbrooke, sustine ca cea mai mare parte a fondurilor provin din donatii facute din tarile din Golf, iar fenomentul e greu de controlat din cauza numarului mare al celor care ii sprijina pe talibani. Holbrooke mai spune si ca organizatiile teroriste au inceput sa se finanteze singure. Astfel, serviciile americane considera ca miscarea talibana din Pakistan se sustine si prin piratarea filmelor, muzicii, precum si prin contrabanda de tigari si alcool in tara majoritar musulmana.
Reamintim ca recent politia spaniola a arestat miercuri 17 persoane, suspectate ca ar avea legaturi cu gruparea terorista al-Qaida pentru Maghrebul islamic. Toti cei retinuti sunt cetateni algerieni si marocani, fiind acuzati de trafic de droguri, furt si falsificare de carti de credit. Cea mai grava acuzatie insa este cea de sprijinire a unei gruparii teroriste, cu banii obtinuti ilegal. Suspectii activau in nordul Spaniei si aveau legaturi in Franta, Italia si Algeria. Arestarile au fost ordonate de un magistrat al Audientei Nationale spaniole, sub acuzatia de spalare de bani in scopul finantarii unor actiuni teroriste.

Strategia rapirilor

Confruntata cu diminuarea semnificativa a fondurilor, reteaua al-Qaida si gruparile afiliate au intensificat rapirile de persoane, in mod deosebit cetateni occidentali. Astfel gruparea terorista al-Qaida din Magrebul Islamic a revendicat saptamana trecuta rapirea a patru cetateni europeni, un francez si trei spanioli, luna trecuta, in Mali si Mauritania. Teroristii si-au asumat responsabilitatea rapirilor prin intermediul unei inregistrari audio trimise marti postului arab de televiziune Al Jazeera. “Doua unitati de mujahedini curajosi au reusit sa rapeasca patru europeni, in doua operatiuni distincte. Astfel, francezul Pierre Camatte a fost rapit pe 25 noiembrie in Mali, iar in Mauritania au fost capturati cetateni spanioli, pe 29 noiembrie”, a declarat pe inregistarea trimisa presei un purtator de cuvant Al teroristilor, Saleh Abu Mohammad. Acesta a mai adaugat ca “Franta si Spania vor fi informate asupra cererilor legitime ale mujahedinilor”.
Francezul Pierre Camatte a fost rapit de teroristi din hotelul in care se afla cazat, in regiunea Sahel, din nordul Maliului. Cei trei spanioli capturati in Mauritania lucrau ca voluntari pentru o organizatie umanitara, fiind identificati ca Albert Vilalta si Alicia Gamez, de 35 de ani, si Roque Pascual, de 50 de ani.
La inceputul acestui an, Al Qaida din Magrebul Islamic si-a asumat responsabilitatea pentru uciderea britanicului Edwin Dyer, unul din cei 6 cetateni occidentali rapiti in Niger, in luna ianuarie. Teroristii au anuntat atunci ca il vor ucide pe Dyer, daca guvernul britanic nu il va elibera pe clericul musulman Abu Qatada, aflat in detentie in Marea Britanie.
Organizatia Al-Qaida pentru Maghrebul Islamic este o structura terorista formata din diferite grupari din nordul Africii care, incepand cu 2007, s-au aliat cu al-Qaida, organizatia terorista extinzandu-se si in Europa, fapt favorizat de existenta unor importante comunitati musulmane originare din Maroc, Algeria, Tunisia, Senegal, Mauritania si alte state din Africa musulmana.

Combaterea finantarii terorismului, in pericol

Lista ONU cu persoanele care sustin financiar terorismul este pe cale sa devina irelevanta pentru ca modul secret in care este alcatuita si administrata intra in contradictie cu drepturile omului, subliniau anterior expertii internationali in combaterea terorismului, citati de agentiile de presa. Eforturile globale de blocare a banilor ce alimenteaza terorismul international sunt la un pas de a esua pentru ca modul netransparent in care sunt alcatuite diferitele liste negre cu finantatori ai organizatiilor teroriste intra de multe ori in conflict cu prevederile privind protectia drepturilor omului. Potrivit cotidianului american “The Washington Post”, aplicarea sanctiunilor internationale impotriva celor 503 persoane si organizatii aflate pe lista ONU a finantatorilor terorismului este defectuoasa, deoarece o serie de tari au inceput sa permita accesul suspectilor la conturile detinute din cauza deciziilor judecatoresti ale instantelor nationale si internationale.
In luna septembrie 2008, Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a apreciat ca programul prin care ONU incearca sa blocheze fluxurile financiare care alimenteaza Al Qaeda si luptatorii talibani din Afganistan violeaza drepturile fundamentale ale celor vizati pentru ca acestia nu pot contesta aparitia pe lista de finantatori ai terorismului, chiar si dupa ce anchete oficiale ii exonereaza de orice suspiciune. CEJ si-a motivat decizia subliniind ca, pe langa faptul ca nu-si pot demonstra nevinovatia, suspectii ale caror conturi sunt blocate nu au acces la dovezile pe baza carora au fost declarati finantatori ai terorismului, intrucat acestea sunt declarate secrete de catre ONU. Decizia CEJ a venit dupa ce procurorii din mai multe state europene nu au gasit nici un fel de dovezi privind legaturi sau finantarea terorismului in cazul mai multora dintre organizatiile si persoanele de pe lista neagra a ONU.

Filiera islandeza

Un caz mai neobisnuit legat de folosirea defectuoasa a legilor impotriva finantarii terorismului a fost generat de criza financiara. Islanda, una dintre tarile cele mai afectate, s-a trezit inclusa in categoria entitatilor teroriste, dupa ce, in incercarea de a opri extinderea falimentelor islandeze, Londra a inghetat activele unor banci islandeze falimentare, prevalandu-se de legislatia britanica antiterorism. Decizia Londrei sugereaza ca Islanda, unul dintre cei 26 de membri NATO si candidat la aderarea la UE, este o entitate terorista, figurand pe site-ul Ministerului de Finante britanic alaturi de Al Qaida sau state acuzate de finantarea terorismului, precum Sudan sau Coreea de Nord. Totusi, mai multe anchete americane au atras atentia asupra folosirii sistemului bancar islandez de catre fundatii sau firme banuite ca ar avea legatura cu teroristii islamisti.

Regrete tarzii

Un purtator de cuvant al organizatiei teroriste Al Qaeda si-a exprimat regretul pentru “victimele musulmane colaterale” ale propriilor actiuni din Afganistan, Pakistan si din alte regiuni ale lumii, intr-un mesaj video inedit, in limba engleza, transmite postul de televiziune american CNN. Inregistrarea de 17 minute, in care apare Adam Gadahn, poreclit Azzam Americanul, a fost postata saptamana trecuta pe un site islamist. Al Qaeda “a condamnat si continua sa condamne” atacurile fortelor occidentale, spune Gadahn, care, in continuare, tine sa precizeze ca miscarea “trimite condoleante familiilor barbatilor, femeilor si copiilor musulmani morti in aceste atacuri (…) Si ne rugam lui Allah sa aiba mila de cei omorati si sa ii accepte ca martiri”. “Exprimam acelasi lucru si in privinta musulmanilor care au cazut victime colaterale ale operatiilor mujahedinilor impotriva cruciatilor si aliatilor si marionetelor lor”, din Afganistan, Pakistan (regiunile Waziristan si Valea Swat) si de pretutindeni, a mai spus Azzam Americanul.

Val de violente

Insurgentii islamisti apropiati de al-Qaida au intensificat in ultima vreme valul de atentate, care au provocat deja peste 2.500 de morti in ultimii doi ani. Recent, acestia au lovit centrul celui mai securizat dispozitiv Pakistanului, singura putere nucleara militara recunoscuta din lumea musulmana. Pentru 24 de ore, insurgentii islamisti apropiati de al-Qaeda au tinut in suspans lumea intreaga, cu un atac foarte mediatizat urmat de o lunga luare de ostatici, 42 de militari si civili angajati ai armatei fiind retinuti intr-o cladire din apropirea cartierului general al armatei pakistaneze, in orasul-garnizoana Rawalpindi.
Atacul a fost lansat la primele ore ale diminetii, cu putin timp inaintea rugaciunii de dimineata. 39 de ostatici au fost eliberati in doua randuri, dar bilantul atacului a fost sangeros: trei ostatici si doi soldati si-au pierdut viata, in timp ce patru agresori au murit, a declarat generalul Athar Abbas, purtatorul de cuvant al armatei. Al cincilea atacator, ranit, a fost capturat la patru ore de la inceputul asaltului.
Armata pakistaneza denunta periodic atacurile Miscarii Talibanilor din Pakistan (TTP), apropiata al-Qaida, care acuza Islamabadul pentru alianta cu Washingtonul in “razboiul impotriva terorismului”. De teama unor noi atacuri, masurile de securitate au fost intarite la Islamabad si Rawalpindi, orase transformate deja in adevarate fortarete. Masurile de securitate au fost intarite mai ales dupa ce noul lider al TTP, Hakimullah Mehsud, a jurat sa intensifice atacurile impotriva “Americii si Pakistanului” pentru a razbuna moartea predecesorului sau Baitullah Mehsud, care a fost ucis la 5 august.

Spionii al-Qaida

Franta a arestat recent un cercetator de la Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare (CERN) pentru banuite legaturi cu militanti al-Qaeda, au declarat surse oficiale fraceze, citate de mass-media locala. Barbatul este unul dintre cei doi frati retinuti anterior in orasul Vienne, aflat in sud-estul Frantei. Fratii sunt banuiti ca au legaturi cu Al-Qaeda din Maghrebul islamic (AQIM), aripa nord-africana a organizatiei teroriste Al-Qaeda. CERN, laboratorul de fizica a particulelor al Europei, este cunoscut pentru un accelerator de particule al carui scop este recrearea conditiilor Big Bang-ului.
Arestarile din Franta vin la scurt timp dupa ce patru ofiteri din cadrul fortelor britanice de politie se afla sub supraveghere atenta dupa ce au fost indentificati ca fiind spioni ai retelei teroriste Al Qaida. Oficiali din MI5 (Serviciul intern de informatii) sunt de parere ca acestia ar fi agenti “in adormire” care vindeau informatii secrete, din interiorul Scotland Yard-ului, catre mai multe grupari teroriste. Despre ofiterii suspectati de spionaj se crede ca ar fi folosit metode similare celor folosite de organizatia terorista IRA in anii ’70, cand aceasta organizatie a reusit sa infiltreze oameni in politie si in armata. Se cunoaste ca toti cei patru sunt de origine asiatica, locuiesc la Londra si se banuieste ca ar fi implicati in legaturi cu organizatii extremiste islamice din Marea Britanie, precum si cu grupuri teroriste din intreaga lume, incluzand in ultima categorie si baze de antrenament ale Al Qaeda din Pakistan si Afganistan. Sefii MI5 cred ca aceste “cartite” au fost infiltrate pe post de “agenti in adormire” – agenti deplin conspirati – pentru a tine mereu informata reteaua Al-Qieda de eventuale raiduri antiteroriste puse la cale de Politia londoneza. Se presupune ca acestia patru ar fi accesat deja informatii sensibile referitoare la operatiuni secrete menite sa eradicheze celule teroriste care planuiau atacuri pe teritoriul Marii Britanii.
“Daca exista oameni in cadrul politiei care ofera informatii gruparilor teroriste, acestia trebuie stopati. De cand numele lor a iesit la iveala, se fac eforturi non-stop pentru a afla totul despre trecutul acestora”, a declarat o sursa din Scotland Yard pentru News of the World. Numele acestor ofiteri au aparut in urma unei discrete anchete interne care urmarea “infiltrarile” din cadrul politiei, ancheta care se afla in desfasurare inca de la atacurile cu bomba din iulie 2005.
Anul trecut, MI5 era de parere ca numarul celor care au legaturi cu retelele extremiste se ridica la opt, atat ofiteri cat si civili in interiorul politiei britanice. Numarul ofiterilor, etnici ai diferitelor minoritati, a crescut in urma unui scandal public in care politia londoneza era acuzata de rasism. Patrick Mercer, ofiter din cadrul politiei militare a afirmat: “Aceasta descoperire facuta de MI5 nu ma surprinde. Recrutarea unor persoane de alta etnie in pozitii cheie din administratie, in scopul de a ne proteja, reprezinta un risc. Trebuie sa ne intarim metodele de protectie pana nu e prea tarziu”, a mai declarat acesta.

Politica asasinatelor

CIA a cheltuit cel putin 1 milion de dolari pentru un program secret al serviicilor de informatii, care s-a dasfasurat vreme de opt ani si era menit sa organizeze detasamente operative insarcinate cu asasinarea liderilor Al Qaeda. Programul a fost fost incheia abia in 23 iunie 2009, dupa ce directorul CIA, Leon Panetta, a aflat de existenta sa. El a cerut a doua zi o intalnire de urgenta cu comisiile pentru informatii ale Congresului pentru a le informa despre program si despre faptul ca acesta a fost anulat. Intre timp, a iesit la iveala si faptul ca fostul vicepresedinte american, Dick Cheney, i-a ordonat CIA-ului sa nu informeze Congresul de existenta programului.
Ultima dezvaluire in acest caz, precizeaza publicatia britanica, a fost facuta de un oficial care a declarat, sub protectia anonimatului, ca programul a durat vreme de opt ani si ca CIA a cheltuit in vederea desfasurarii sale cel putin un milion de dolari. Potrivit sursei citate de “Daily Mail”, in cadrul operatiunilor s-ar fi desfasurat atacuri terestre cu echipe de “exterminatori”. Comisia congresionala pentru servicii secrete i-a cerut deja CIA-ulu sa-i puna la dispozitie documentele legate de program si oficialii agentiei au spus ca se vor supune acestei cereri. Acesta ar putea fi preludiul unei investigatii detaliate asupra operatiunii secrete si a motivelor pentru care existenta sa i-a fost ascunsa Congresului, noteaza “Daily Mail”. Inainte de a lua o hotarare, comisia va incerca insa sa stabileasca cat de multi bani au fost cheltuiti pentru desfasurarea programului secret, daca in cadrul sau au fost facute antrenamente si daca au existat oficiali care au calatorit in vederea implementarii sale. Intre timp, precizeaza mass-media britanica, Panetta a ordonat deja o analiza interna a progamului.

Jihad chinezesc

Un lider marcant al gruparii teroriste al-Qaida i-a indemnat recent pe musulmanii uiguri din provincia Xianjiang sa se pregateasca pentru razboiul sfant impotriva Chinei “opresive”. Liderul terorist Abu Yahya al-Libi avertizeaza China, prin intermediul unei inregistrari postate pe Internet, ca va avea o soarta similara celei a Uniunii Sovietice, care s-a dezintegrat in urma cu doua decenii, transmite Reuters. “Statul ateist se pregateste sa cada. Va avea aceeasi soarta ca si Rusia”, spune al-Libi in inregistrarea in care acuza Beijingul de masacrarea minoritarilor uiguri si incercarea de a dizolva identitatea acestora. “Nu exista alta cale de combatere a injustitiei si opresiunii decat intoarcerea uigurilor la religia lor si… pregatirea serioasa pentru Jihad in numele lui Allah si inarmarea acestora in fata invadatorilor”, a mai declarat liderul al-Qaida. De asemenea, acesta a precizat ca este o datorie de onoare pentru toti musulmanii sa fie alaturi de “fratii lor oprimati din Turkistanul de Est” si sa le ofere tot sprijinul.
Uigurii musulmani din provincia chineza Xianjiang, numita de islamisti Turkistanul de Est, au puternice legaturi culturale cu popoarele musulmane din Asia Centrala, precum si etnicii turcici din alte regiuni. Tinutul locuit de acestia este cel mai mare producator de gaze naturale din China si gazduieste resurse importante de petrol.

Al-Qaida nucleara

Al-Qaida ar folosi armele nucleare pakistaneze in lupta sa impotriva Statelor Unite, daca ar avea acces la ele, a declarat un lider al gruparii. “Cu voia lui Dumnezeu, armele nucleare nu vor cadea in mainile americanilor, ci le vor lua mujahedinii si le vor folosi impotriva americanilor”, a declarat Mustafa Abu al-Yazid, liderul al-Qaida in Afganistan, informeaza agentiile de presa. “Strategia organizatiei in perioada urmatoare este aceeasi ca in perioada precedenta: sa loveasca in capul sarpelului, in capul tiraniei – Statele Unite”, a mai declarat el dupa ce a fost intrebat de planurile al-Qaida. Abu al-Yazid, cunoscut si drept Abu Saeed al-Masri, a declarat ca al-Qaida va continua “operatiunile pe scara larga impotriva dusmanului” – referindu-se la Statele Unite. “Am cerut si cerem ca toate ramurile al-Qaida sa desfasoare astfel de operatiuni”, a spus el, referindu-se la atacuri impotriva fortelor americane din Irak si Afganistan.
El a dat, insa, asigurari ca organizatia este dispusa sa accepte un armistitiu de circa 10 ani cu Statele Unite, daca Washingtonul este de acord ca isi retraga trupele din tarile musulmane si daca nu vor mai sustine Israelul si guvernele prooccidentale din tarile musulmane.

Terorism cibernetic

La randul sau, Ministrul Securitatii din Marea Britanie, Lord West, a avertizat ca organizatia terorista al-Qaida planuieste un razboi cibernetic la adresa regatului. Gruparile teroriste, care deja folosesc Internetul pentru recrutarea adeptilor, propaganda si ca modalitate de comunicare, planuiesc sa-l transforme intr-o arma periculoasa, a spus Lord, citat de The Telegraph. Avertismentul ministrului vine in contextul in care Guvernul a publicat noua strategie de securitate cibernetica, menita sa inlature amenintarile ce vin pe calea virtuala. In afara potentialelor atacuri cibernetice venite din partea teroristilor, Marea Britanie se confrunta cu amenintari venite disnspre guvernele unor tari precum China si Rusia, dar si din partea unor bande criminale organizate, a mai spus el. Tocmai de aceea s-a impus crearea unui centru care sa monitorizeze si sa analizeze atacurile de tip cibernetic in timp real, considera oficialul britanic.

Turcia este amenintata de un nou val de atentate teroriste

Uniunea Europeana s-a declarat „preocupata” de decizia Curtii Constitutionale turce de dizolvare a principalului partid prokurd din tara, o decizie care a provocat ample proteste ale etnicilor kurzi din Turcia si diaspora kurda din statele UE, relateaza canalul kurd de televiziune KNN TV, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Oficiali ai organizatiilor extremiste kurde, citati de canalul kurd ROJ TV, au avertizat ca vor intensifica atacurile asupra obiectivelor militare, diplomatice si economice ale statului turc din intreaga lume. Romania este vizata in mod direct de operatiunile gruparilor teroriste kurde, considera surse oficiale din Milli Istihbarat Teskilati (MIT- principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia – n.r.), citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS.
“UE este preocupata de aceasta decizie” luata de o tara aflata in procesul de negociere pentru a adera la blocul comunitar, a anuntat serviciul de presa al presedintiie suedeze a UE intr-un comunicat, citat de agentiile internationale de presa. „Dizolvarea unui partid politic este o masura exceptionala ce trebuie decisa cu precautie”, a adaugat presedintia suedeza. „Uniunea Europeana cheama Turcia, tara ce negociaza aderarea sa (la UE-n.r.), sa ia masurile constitutionale pentru a pune legislatia sa asupra partidelor politice in conformitate cu regulile europene”, conchide presedintia suedeza in comunicatul de presa.

Decizie contestata

Hotararea Curtii Constitutionale turce, dominata de partizani ai politicii dure fata de importanta minoritate kurda, a fost contestata de o parte a clasei politice de la Ankara, care se teme de intensificarea conflictului din regiunea Kurdistanului. Partidul pentru o Societate Democratica (DTP) a fost dizolvat intrucat el a devenit un “focar de activitati ce aduc prejudiciu independentei statului si unitatii sale indivizibile”, a declarat in fata presei presedintele Curtii Hasim Kiliç, dupa patru zile de deliberari.
Decizia a fost luata in unanimitate de cei 11 judecatori, in timp ce o majoritate calificata de sapte voturi era ceruta pentru a pronunta dizolvarea, a indicat Kiliç, adaugand ca 37 de cadre ale partidului, dintre care presedintele sau, deputatul Ahmet Türk si deputata Aysel Tugluk, au interdictie in viata politica pentru o durata de cinci ani. Judecatorul a anuntat de asemenea ridicarea imunitatii parlamentare de care beneficiau Türk si Tugluk, precum si confiscarea de catre Trezoreria statului turc a bunurilor mobile si imobile ale partidului.
DTP dispune de 21 de locuri in parlament. Decizia urmeaza unei proceduri lansate in 2007 de procurorul Curtii de Casatie Abdurrahman Yalcinkaya, care acuza DTP de a se supune unor ‘directive’ ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizatie terorista de Ankara si de statele membre UE si NATO. Aysel Tugluk a declarat in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS ca „eforturile de interzicere a partidelor kurde din Turcia va esua lamentabil. Cei 19 deputati vor adera in cel mai scurt timp la grupul parlamentar al Partidului Pacii si Democratiei (PPD), unde vor continua sa apere valorile democratiei in Turcia”. Sursa citata a mai declarat ca in urmatoarele saptamani o serie de alti deputati independenti din parlamentul unicameral de la Ankara se vor alatura PPD, acestia putand astfel sa formeze un nou grup parlamentar functional, care conform legislatiei turce trebuie sa aiba 20 de membri.

Magistratii turci, monitorizati

Verdictul Curtii, dominata de armata turca, ostila politicii de reconciliere cu minoritatea kurda, intervine pe fondul implementarii de catre guvernul islamist moderat AKP a uor masuri economice si culturale menite sa limiteze sprijinul acordat de etnicii kurzi din Turcia organizatiei PKK si sa puna capat sangerosului razboi.
Conflictele dintre sistemul judiciar si AKP s-au intensificat in ultima perioada, in urma cu doua saptamani presedintele Curtii Supreme de Apel din Turcia, judecatorul Hasan Gerceker, anuntand ca investigheaza informatiile potrivit carora guvernul de la Ankara ar fi dispus ascultarea convorbirilor membrilor acestei instante, considerat un bastion al secularismului laic turcesc. Anuntul lui lui Gerceker survine dupa ce presa turca a relatat ca Ministerul de Justitie a ordonat interceptarea telefoanelor magistratilor Curtii de Apel si ai altor instante. Conform surselor MIT, citate de agentia KARADENIZ-PRESS, printre cei carora li se asculta telefoanele se numara un judecator care a incercat inculparea presedintelui Abdullah Gul (fost membru al AKP) pentru acuzatii de coruptie, si procurorul-sef al Istanbulului, implicat intr-un caz impotriva gruparii nationaliste laice „Ergenekon”, suspectata de tentativa de a debarca actualul guvern islamist moderat de la Ankara.

Romania, tinta terorismului kurd

Conform raportului de activitate al MIT, vizand prima jumatate a anului 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continua sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti.
Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.

Terorist retinut

Un important membru al organizatiei Kongra Gel (un alt nume al PKK-n.r.), a fost retinut recent de autoritatile romanesti in timp ce incerca sa treaca ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns intr-un TIR inmatriculat in Germania, si condus de un etnic kurd. Cetateanul turc de etnie kurda, Cealan Huseyin, in varsta de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul Romaniei, fiind suspectat de savarsirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucuresti. Acesta este considerat drept terorist in Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informatii externe a PKK, fiind implicat in mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva obiectivelor turcesti din UE si unor organizatii din importanta diaspora kurda, care se opun PKK. „Cel in cauza solicitase acordarea statutului de refugiat in tara noastra si, dupa derularea procedurilor specifice, conform unei hotarari a instantei, acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei pana la data 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenta la organizatii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrans de ofiteri din cadrul IGPF si DGIPI au monitorizat pas cu pas actiunile cetateanului turc, in vederea stabilirii intentiilor acestuia si luarii masurilor legale. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca, in cursul lunii iunie 2009, acesta intentiona sa plece spre frontiera de vest a tarii unde, cu sprijinul unor conationali ai sai, intentiona sa treaca fraudulos frontiera in Ungaria. In acest sens, cetateanul turc a platit unui conational suma de 2.000 dolari, urmand sa fie imbarcat intr-un TIR, pentru a iesi ilegal din Romania”, se arata intr-un comunicat remis presei de catre Politia de Frontiera, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intentiona sa ajunga in Austria sau Germania, state unde exista importante structuri ale organizatiei teroriste.

Mostenire sumbra

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista, care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in “legitima aparare” pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.

SRI confirma

Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti „o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic „Frontul de Eliberare al Kurzilor” (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in „Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept „excelenta legatura pentru activitatile PKK”. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri.

Combaterea PKK

La data de 6 februarie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Orhan Kop, alias Salih Bingoltekin (nume fals), nume de cod “Orhan” – adjunctul liderului PKK din tara noastra, responsabil financiar al gruparii, relata cotidianul roman Ziua. Potrivit sarcinilor care-i reveneau pe linia organizatiei teroriste kurde, acesta era coordonatorul echipelor de colectori de fonduri (membri si simpatizanti activi ai PKK), in beneficiul gruparii, care actionau inclusiv prin mijloace si metode violente. In urma unor investigatii complexe, SRI a obtinut date potrivit carora Orhan Kop, urmare a sarcinilor primite din partea conducerii organizatiei, intentiona sa actioneze in forta (prin santaj si amenintari directe cu moartea) asupra mai multor oameni de afaceri turci din Romania, pentru a-i determina sa sustina financiar organizatia. Pentru asigurarea conspirativitatii actiunii, Orhan a apelat la o echipa PKK, formata din persoane care nu aveau rezidenta in tara noastra si care urmau sa soseasca din exterior special pentru astfel de operatiuni.
Orhan Kop a venit in Romania in luna ianuarie 2000, solicitand acordarea statutului de refugiat politic, uzand, in acest sens, de o identitate falsa, pe numele de Salin Bingoltekin. Pe caile specifice unui serviciu secret, SRI a obtinut informatii potrivit carora Orhan Kop este membru PKK si a executat in Turcia, in perioada 1996-1999, o pedeapsa privativa de libertate, datorita implicarii in activitati teroriste. In urma acestor date, autoritatile romane au luat decizia de a-i refuza acestuia acordarea statutului de refugiat.
In perioada 17-19 aprilie 2002, ofiteri ai Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI au realizat, in cooperare cu Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Ministerul de Interne, o actiune de distrugere a activitatilor unor cetateni turci de origine kurda (Gundogdu Mehmet si Gundogdu Mahmut, alias Akarsu Hasan), simpatizanti activi ai organizatiei PKK din Romania. In aceasta operatiune a fost depistat un pistol cu glont si cinci cartuse, care se aflau depozitate intr-o ascunzatoare a liderului PKK din Romania, Fahri Aras. In urma actiunii SRI-DCCOA, etnicii kurzi au fost arestati, iar armamentul a fost scos din circuitul gruparii teroriste. Ulterior, ofiterii SRI au stabilit ca persoanele care gestionau armamentul erau fosti combatanti ai fortelor kurde de gherila care actioneaza in nordul Irakului.
Masurile ofensive realizate de SRI, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK, au determinat parasirea ilegala a tarii noastre, la sfarsitul lunii aprilie 2002, cu destinatia Bulgaria, de catre liderul gruparii – Fahri Aras, nume de cod “ALI”. Activitatile SRI pe linia combaterii terorismului kurd au continuat. La data de 13 iunie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (nume fals), nume de cod “AHMET”, liderul din Romania al organizatiei KADEK/ PKK, cel care a preluat comanda filialei din Romania de la Fahri Aras.
Expulzarea a fost decisa in urma faptului ca SRI detinea dovezi ca Tayfur Orum ordonase reluarea actiunilor de amenintare, inclusiv prin folosirea de metode si mijloace violente, asupra etnicilor kurzi rezidenti in tara noastra, in scopul determinarii acestora sa “stranga randurile” in jurul organizatiei si sa reia sprijinul financiar si logistic in favoarea gruparii. Tayfur Orum a venit in Romania in luna aprilie 2002, utilizand si el o identitate falsa – Erbil Mutalip.
Serviciile secrete europene partenere ale SRI au comunicat ulterior ca retinerea si expulzarea din Romania a activistilor KADEK/ PKK Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (lider local) si Ali Kizil, alias Gezenoz Mahfuz (adjunctul liderului) a prevenit o operatiune majora a PKK in Europa de vest. Supravegherea operativa continua, obtinerea de informatii si actiunile ofensive ale ofiterilor de lupta antiterorista din cadrul SRI in cazul liderului Tayfur Orum, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK au determinat parasirea ilegala a teritoriului tarii noastre, la inceputul lunii iulie 2002, cu destinatia Ungaria, de catre noul lider al gruparii – Ali Kizil alias Gezenoz Mahfuz, nume de cod “CEMAL”.

Nume de cod Sedat

O alta operatiuni importanta a SRI a fost aceea de arestare si expulzare in Turcia, a cetateanului turc Semih Genc, alias “SEDAT”, ex-liderul nucleului din Romania al organizatiei teroriste turce DHKP/C (Partidul Revolutionar de Eliberare a Poporului), relata acelasi cotidian. In cadrul investigatiilor facute de SRI au fost obtinute date si informatii despre prezenta si activitatea pe teritoriul Romaniei a unui nucleu al organizatiei teroriste DHKP/C, condus de catre cetateanul turc Semih Genc, alias Mustafa Ektik, nume de cod „SEDAT”. SRI a obtinut informatii care au certificat faptul ca Semih Genc este coordonatorul activitatilor desfasurate de organizatia DHKP/C in mediile comerciantilor turci din tara noastra si ca se afla in directa subordonare fata de centrala organizatiei din Grecia. Ofiterii SRI specializati in lupta antiterorista au stabilit ca, in baza ordinelor si instructiunilor transmise de Semih Genc, membrii gruparii DHKP/C – filiala din Romania si-au intensificat actiunile de colectare de fonduri din tara noastra, inclusiv prin utilizarea de mijloace si metode violente (amenintari, agresiuni fizice), solicitand comerciantilor turci achitarea unor sume de bani in beneficiul organizatiei. Semih Genc a condus si operatiunile de scoatere ilegala din Romania a unor mari sume de bani, destinate sustinerii financiare a activitatilor organizatiei din Turcia.
Avand in vedere pericolul evident rezultat din activitatea in Romania, a lui Semih Genc, precum si solicitarea autoritatilor turce de localizare si extradare a acestui activist important al DHKP/C, SRI a initiat si a coordonat o operatiune complexa, in colaborare cu MI, care a vizat localizarea, arestarea si expulzarea in Turcia a celui in cauza. Trebuie precizat ca pe numele lui Semih Genc existau doua mandate internationale de arestare. La 4 Octombrie 2002, Ministerul de Justitie a decis retragerea definitiva a statutului de refugiat in Romania a lui Semih Genc.
Un fapt deosebit de important trebuie precizat. Dupa includerea DHKP/C pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana, Romania a fost primul stat european care a luat primele masuri pentru combaterea activitatilor acestei organizatii, printr-o actiune de arestare si expulzare in Turcia a unui lider al acestei grupari.

Expulzari pe banda rulanda

Raportul MIT pe 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, recunoaste aportul adus de Romania in lupa impotriva terorismului kurd. Reamintim ca SRI a luat masuri pentru expulzarea din Romania a mai multor lideri extremisti kurzi, inclusiv Asef Sari, unul din liderii regionali ai PKK. Asef Sari se afla in atentia SRI inca din 2001, cand a intrat in Romania pe baza unui pasaport falsificat. Serviciul secret romanesc avea informatii, primite din partea autoritatilor turcesti, potrivit carora Asef Sari fusese condamnat in Turcia pentru activitati teroriste, prin intermediul PKK.
La 22 iunie 1999, Asef Sari a primit o condamnare de 3 ani si 9 luni, activitatea sa in sprijinul organizatiei teroriste kurde fiind documentata de serviciile secrete turcesti. Refugiat la Bucuresti, kurdul s-a implicat serios in activitatile KADEK (fost PKK), ajungand pana la pozitia de sef al Departamentului economic si coordonator al operatiunilor financiare din Romania. Asef Sari s-a implicat puternic in activitatea KADEK in Romania, desfasurand operatiuni ilegale care mergeau pana la santaj, extorcare de fonduri si amenintari cu moartea pentru afaceristii turci care nu cotizau cu diverse sume la conturile KADEK, relateaza cotidianul romanesc Ziua.