Presedintele PCRM, Vladimir Voronin, respinge negocierile cu AIE

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova nu a participat vineri la dialogul lansat de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, în vederea găsirii unei soluţii pentru alegerea şefului statului. Liderii Partidului Liberal şi ai Partidului Liberal Democrat au participat la dialogul iniţiat de preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, pentru soluţionarea crizei politice din Republica Moldova. Membrii Alianţei pentru Integrare Europeană au aşteptat aproximativ o oră ca şi PCRM-ul să participe la discuţii, dar în final acestea s-au desfăşurat în absenţa reprezentanţilor opoziţiei comuniste, relatează Publika TV.
La finalul întâlnirii, democratul Marian Lupu a refuzat să dea detalii presei despre discuţii. “Noi civilizat am chemat colegii, i-am aşteptat. Sunt nişte discuţii care rămân între noi. Când va fi timpul veţi cunoaşte rezultatul. Ne-am gândit, fiind oameni gospodari, să nu treacă timpul în zadar, ne-am aşezat, am discutat afaceri de-ale noastre”, a spus liderul PD.
De altfel, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a anunţat încă de joi că formaţiunea sa nu va participa la dialogul politic lansat de Marian Lupu, pe motiv că Partidul Comuniştilor nu are ce face la negocieri. “Ce să facem noi, să le turnăm apă minerală?”, s-a întrebat Voronin.
Preşedintele interimar al R. Moldova, democratul Marian Lupu, a invitat partidele parlamentare la o masă rotundă la 30 septembrie şi 1 octombrie, pentru a identifica soluţii în vederea alegerii şefului statului. Liderul PD a declarat că este gata să renunţe la funcţia de candidat al Alianţei pentru Integrare Europeană pentru fotoliul de şef al statului.

Generalul Dominic, victima a jocurilor politice de la Chisinau

Seful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Iurie Dominic, a fost demis astăzi din functia pe care o detine, proiectul privind eliberarea sa din functie fiind prezentat în sedinta Guvernului de la Chisinau. Generalul Dominic a dost demis la ordinul presedintelui interimar, Marian Lupu, „ca urmare a necesităţii întăririi şi menţinerii disciplinei militare si neadmiterii pentru viitor a abaterilor de la regulamentele militare”. Anuntul vine pe fondul intensificarii colaborarii dintre fortele militare ale statelor membre NATO si armata Republicii Moldova, colaborare contestata de fortele politice rusofone de la Chisinau.
Potrivit ordinului semnat de Marian Lupu, “se atenţionează Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne (Departamentul Trupelor de Carabineri) şi Serviciul Grăniceri asupra necesităţii întăririi şi menţinerii disciplinei militare. Ministrul apărării să iniţieze procedura legală de demitere din funcţie a domnului Iurie Dominic, şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Comandant al Armatei Naţionale”.
De asemenea, Consiliului Colegial al Ministerului Apărării, întrunit, vineri 23 septembrie a decis eliberarea din fucție a comandantului Brigazii de infanterie motorizată „Dacia”, locotenent-colonelul Andrei Grosu. Iniţial, Ministrul Apărării de la Chisinau, liberalul Vitalie Marinuta, a refuzat să comenteze această decizie. „Nu am primit încă niciun document. O să comentez atunci când o să-l văd”, a declarat Marinuţa.

Speculaţii politice

Lupu, în calitate de comandant suprem al fortelor armate, a semnat vineri, 23 septembrie, ordinul de demitere a lui Iurie Dominic, şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Comandant al Armatei Naţionale. Ordinul cu privire la demiterea sefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale a venit după ce săptămâna trecută un soldat din Brigada de infanterie motorizată „Dacia” a fost împuşcat din imprudenţă de santinela care se afla în serviciul de gardă.
Surse politice de la Chisinau, citate de mass-media locala, au declarat ca miza reala a conflictului este lupta pentru controlul asupra Armatei Nationale dintre partidele politice, membre ale AIE. Sursele citate au mai adaugat ca generalul Iurie Dominic, considerat un apropiat al PLDM, condus de premierul Vlad Filat, va fi inlocuit de un inalt ofiter agreat de Partidul Democrat din Moldova, condus de presedintele interimar Marian Lupu. Potrivit surselor oficiale, printre candidati se numara  Vitalie Stoian, locţiitor şef Marele Stat Major al Armatei Naţionale, Director al Marelui Stat Major, apropiat al conducerii PDM.

Filat regreta

Premierul libral-democrat Vlad Filat s-a arătat nemultumit de demiterea lui Dominic, reşateaza mass-media locala. „Păcat, pentru că domnul Dominic e un profesionist desăvârsit. Am avut ocazia să-l cunosc personal. Asa se întâmplă că la noi responsabilitatea se pune pe seama unei singure persoane. Să-i transmiteti multumiri pentru activitatea sa. Sper că motivele au fost suficiente si pertinente”, a mentionat Filat. „Sper ca atunci când voi veni cu remanieri, bazate pe argumente, să fie aceeasi abordare”, a mai spus Filat, citat de mass-media.

Colaborarea militara SUA-R. Moldova, continua

Relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii în diferite domenii, inclusiv cel militar, au fost temele de bază a întrevederii dintre ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, şi William H. Moser, ambasadorul SUA. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii asupra stadiului actual al relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, exprimîndu-şi convingerea că există toate premisele pentru amplificarea acestora în condiţii reciproc avantajoase. Ministrul Marinuţa a mulţumit guvernului SUA pentru susţinerea acordată MAp la realizarea diferitor programe de modernizare a Armatei Naţionale, oferirea burselor de studii pentru militarii moldoveni în instituţiile de învăţămînt din SUA, implementarea proiectelor comune în beneficiul întregii societăţi moldoveneşti. Vitalie Marinuţa l-a felicitat pe William H. Moser cu numirea acestuia în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova, exprimîndu-şi convingerea că colaborarea dintre statele noastre va fi în continuarea fructuoasă şi reciproc avantajoasă. La rîndul său, Ambasadorul William H. Moser, a reiterat că ţara sa susţine în continuare aspiraţiile reformatoare ale poporului Republicii Moldova, specificînd disponibilitatea SUA de a rămîne un partener credibil şi pe viitor. Oficialul american s-a mai arătat convins de utilitatea domeniilor de colaborare dintre ministerele apărării ale Moldovei şi SUA.

Oamenii de cultură din R. Moldova îl contrazic pe preşedintele interimar Lupu, în privinţa semnificaţiei aducerii steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare la Chişinău. Marian Lupu a declarat recent că „este un gest care vine încă o dată să sublinieze că România recunoaşte şi în trecut, şi în prezent, şi în viitor statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova”. Oamenii de cultură şi oficiali din Republica Moldova şi România afirmă că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare uneşte două maluri ale Prutului, este un simbol al unirii şi frăţiei. Aceştia spun că numai prin eforturi comune drapelul a putut fi adus la Chişinău, în premieră. Steagul este expus la Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, transmite Info-Prim Neo. Directorul muzeului, Eugen Sava, spune că valoarea drapelului este inestimabilă. „Un astfel de eveniment va arăta într-o secvenţă nouă rolul muzeului în societate, rolul educaţional, nu numai ştiinţific, ci şi din punct de vedere al studierii patrimoniului naţional, din punct de vedere al educaţiei generaţiei tinere”, a declarat directorul muzeului. Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a spus că expoziţia este un eveniment deosebit pentru că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este un obiect care ţine de patrimoniul internaţional. „Este un obiect care a trecut prin mâinile lui Ştefan cel Mare, practic singurul drapel care s-a păstrat de la Ştefan cel Mare până la noi şi în acest sens stindardul are o semnificaţie spirituală pentru toţi românii. Cred că este o onoare pentru Republica Moldova a avea aici, la Chişinău, această relicvă naţională”, a menţionat viceministrul culturii. Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Petre Guran, a menţionat că expoziţia a fost organizată într-un timp foarte scurt, în 6 săptămâni. A fost un test de capacitate de colaborare. Instituţiile româneşti sunt dispuse să răspundă unei chemări, unei dorinţe a iubitorilor de artă din Republica Moldova, aceea de admira şi de a cunoaşte acest obiect, a declarat Petre Guran.

Istorie comuna

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că a fost nevoie de implicarea mai multor persoane şi instituţii pentru a putea aduce stindardul la Chişinău. A fost făcută o vitrină specială, care a fost desfăcută şi remontată la Chişinău. A fost asigurată o casetă cu heliu pentru protejarea stindardului. „Realizarea unei expoziţii înseamnă 99% negocieri, diplomaţie, discuţii şi un efort coordonat al unei echipe. Această expoziţie nu putea să fie realizată dacă nu am fi dorit să arătăm fraţilor români de peste Prut că istoria noastră este comună, că dincolo de acea apă care ne desparte şi care nu este atât de adâncă cum cred unii, există posibilitatea de a stabili legături de solidaritate, există posibilitatea de a fi uniţi, dacă nu prin alt lucru, atunci prin patrimoniul nostru cultural”, a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, a menţionat că acest eveniment este un semn al maturităţii pe care a atins-o relaţia dintre România şi Republica Moldova. „Atunci când raporturile dintre noi sunt bune, când guvernele de la Bucureşti şi Chişinău sunt angajate într-o colaborare întemeiată pe încredere, cele mai spectaculoase lucruri sunt posibile”, a declarat diplomatul.

Neintelegeri la varf

Steagul lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău pe 24 august. Pentru găzduirea steagului, autorităţile au cheltuit circa 300 de mii de lei. Stindardul va fi expus de pe 27 august până pe 10 septembrie, iar pe 12 septembrie va fi transportat înapoi la Bucureşti. Aducerea steagului lui Stefan cel Mare provoaca neintelegeri la varf. Marian Lupu sustine ca initiativa a fost a ambasadorului roman, in acelasi timp si Vlad Filat se arata fericit ca partea romana a raspuns solicitarii sale de a aduce exponatul la Chisinau. “La urma urmei, acest proiect, precum am fost eu informat, este initiativa Ambasadei Romaniei aici si, personal, a domnului ambasador al Romaniei, care a fost si la mine si m-a informat despre aceasta initiativa si m-a intrebat care este opinia mea”, a declarat Marian Lupu. Presedintele interimar a salutat acest gest, sustinand ca aceasta confirma faptul ca Romania recunoaste statalitatea Republicii Moldova. “Nici n-am incercat sa ma implic, fiindca este un proiect al Ambasadei si eu respect initiativele si ideile lor. Salut prezenta aici a drapelului lui Stefan cel Mare, salut aceasta initiativa a ambasadorului Romaniei si a ambasadei, salut acordul autoritatilor de la Bucuresti, care a oferit o reactie pozitiva la initiativa ambasadei”, a mai adaugat Lupu.

Tensiunile politice dintre presedintele interimar, Marian Lupu, si premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, au cunoscut marti un nou episod tensionat. Seful PD a declarat ca nu este interesat de concluziile premierului Filat, lider al PLDM, dupa consultarile cu societatea civila si a acuzat PLDM ca nu doreste semnarea acordului AIE la nivel local. “Înteleg ca un acord la nivel national (privind colaborarea la nivel local a partidelor din cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana, aflata la guvernare – n.r.) nu va fi semnat. Se doreste un pachet la nivel raional. Cel putin asta auzim in ultimele trei saptamani de la colegii nostri verzi. Lipsa de vointa pentru a semna un acord la nivel national inseamna o situatie de izbeliste in continuare. Nu se doreste ca centrul sa se implice in teritoriu”, a precizat Lupu, citat de portalul Unimedia.md. “Acum sunt practic convins ca doua componente AIE si-au dorit acord, o a treia a spus ca vrea doar de ochii lumii. Acum se porneste un proces haotic, dezorganizat. Se va intampla ca la Anenii Noi, unde PD a ramas fara fractiune”, a mai spus Marian Lupu. “Pe noi asemenea lucruri nu ne aranjeaza categoric. Va fi un dezastru, dezmat, daca situatia va continua la fel si in continuare. Poate cuiva ii este convenabil asta, ca sa-si ia 24 de presedinti de raioane. Mai avem poate o zi, poate doua, dar dupa asta explodeaza situatia din teritoriu”, a avertizat Marian Lupu. “PLDM nu doreste o formula de parteneriat cu PD si PL, doar maximizarea scorului la nivel local”, a conchis presedintele PD.

Lupta pe ciolan

Dupa alegerile locale de luna trecuta, cele trei partide din AIE – democratii, democrat-liberalii si liberalii - nu au reusit sa semneze un acord AIE la nivel local. La fel ca la ultimele algeri legislative, cele trei formatiuni au obtinut scorul diferite si destul de departate, astfel incat PLDM a fost partidul cu cei mai multi votanti, dorind ca in actualul guvern sa ocupe cele mai multe portofolii. Astfel, PLDM urmeaza sa obtina presedintia a 13 raioane, PD – 9 raioane si PL – 4 raioane. De cealalta parte, liberal-democratii au lasat sa se inteleaga ca PD si PL isi doresc prea mult in raport cu scorul reusit la alegerile locale. Dintre cele trei partide, PLDM a obtinut cel mai bun rezultat la alegerile locale. Premierul a demarat saptamana trecuta consultari cu societatea civila in privinta activitatii Guvernului. Atunci Vlad Filat promitea ca va prezenta bilantul pe 8 iulie, dar concluziile au fost amanate pentru marti, 12 iulie. Tacerea premierului a dat nastere mai multor scenarii priviind viitorul Guvernului, scrie Publika.md. Timp de o saptamana, presa a scris despre consultarile premierului cu societatea civila, precum si despre miza acestor negocieri. Daca unii observatori au scris despre consultari ca despre o campanie de imagine, altii au relatat despre intentia lui Filat de a crea o alianta cu comunistii.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a acordat marţi distincţii de stat Ambasadorului SUA în R. Moldova, Asif Chaudry, şi Ambasadorului Franţei, Pierre Andrieu. De asemenea, au fost acordate distincţii Corpului Păcii în R. Moldova şi reprezentanţilor Alianţei Franceze, în persoana lui Emmanuel Skoulios, preşedinte al Alianţei Franceze la Chişinău, şi Jean-François Myard, trezorier al Alianţei Franceze. Preşedintele interimar le-a acordat ambasadorilor Asif Chaudhry, Pierre Andrieu şi Corpului Păcii SUA în Moldova “Ordinul de Onoare”, iar lui Jean-François Myard şi Emmanuel Skoulios le-a conferit medalia “Meritul Civic”, în semn de recunoştinţă pentru aprofundarea relaţiilor moldo-americane, respectiv moldo-franceze. În cadrul ceremoniei, Ambasadorul SUA la Chişinău Asif Chaudry a declarat că este o onoare să accepte această distincţie. Asif Chaudry a menţionat că SUA s-a angajat plenar să susţină reformele şi eforturile Republicii Moldova de a deveni membru prosper al UE şi a specificat că, împreună cu familia sa, a petrecut în ţara noastră un timp foarte frumos şi că “Moldova va fi mereu în sufletele noastre”. De asemenea, Ambasadorul Franţei Pierre Andrieu a declarat că distincţia oferită onorează, prin intermediul lui, întreaga echipă a Ambasadei franceze, dar şi pe toţi francezii. Pierre Andrieu a adus mulţumiri pentru relaţiile amicale şi cordiale pe care le-a avut în Republica Moldova.

Merite deosebite

Preşedintele interimar Marian Lupu a menţionat că distincţiile oferite vin să pună în evidenţă meritele deosebite ale persoanelor decorate pentru promovarea nu doar a intereselor ţărilor pe care le reprezintă, dar şi pentru promovarea interesului naţional al Republicii Moldova. Marian Lupu a specificat că aceste distincţii reprezintă un semn de recunoştinţă şi din partea sa personal, pentru că au fost foarte activi şi şi-au adus contribuţia la procesul de integrare europeană, la a aduce mai aproape popoarele noastre, pentru aportul substanţial în materie de relaţii şi schimburi economice, comerciale. Preşedintele interimar a mulţumit reprezentanţilor Corpului Păcii şi Alianţei Franceze pentru contribuţia la dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova, distincţiile fiind oferite în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi colaborare şi pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova.

Seful Executivul de la Chisinau Vlad Filat l-a acuzat vineri pe prim-vicepresedintele Parlamentului, democratul Vlad Plahotniuc, ca se afla in spatele unor scandaluri care au avut loc recent la Chisinau si a avertizat ca nu va tolera ca acesta sa-si impuna regulile in R. Moldova. “Voi stiti cine este papusarul. E Plahotniuc. Nu se vede?”, a afirmat premierul Vlad Filat, care a adaugat ca prim-vicepresedintele Parlamentului de la Chisinau este vinovat pentru recentele scandaluri ce au avut loc in mai multecompanii intreprinderi cu capital majoritar de stat din Republica Moldova. Premierul Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat, a dat asigurari  ca nu va tolera ca “papusarul” sa-si impuna propriile reguli. “Eu nu voi tolera acest lucru. Voi face regula. Pentru mine este important ca legea sa fie respectata”, a afirmat premierul Filat intr-o conferinta de presa, potrivit Stirea Zilei. “Am demonstrat toleranta, intelegere, am cedat unde era nevoie. Mi s-a cerut sa mentin Alianta pentru Integrare Europeana, dar mentinerea AIE nu inseamna ca voi fi partas la faradelegile din Republica Moldova”, a mai afirmat premierul Vlad Filat.

Replica lui Plahotniuc

In replica, prim-vicepresedintele Parlamentului de la Chisinau, democratul Vlad Plahotniuc, a respins acuzatiile premierului liberal-democrat Vlad Filat privind implicarea in scandalurile din R. Moldova si a dezvaluit ca acesta i-a cerut sa-l sprijine in politica in 2009, oferindu-i in schimb anumite contracte. “Este un limbaj mai putin demn de un prim-ministru, as spune un limbaj de bulevard. Eu atribui aceste declaratii tensiunii electorale si sper ca frustrarile personale ii vor trece”, a declarat prim-vicepresedintele Parlamentului, dupa ce premierul Vlad Filat a afirmat intr-o conferinta de presa ca democratul Vlad Plahotiuc este “papusarul” din spatele scandalurilor recente din R. Moldova. “Daca m-as cobori si eu la un astfel de limbaj atunci trebuia sa operez cu termeni ca “regele contrabandei”, gangsterul tranzitiei, contrabandistul secolului. Nu am facut asa ceva si cred ca e corect”, a afirmat Plahotniuc, citat de portalul Unimedia.

Acuzatii grave

Vicepresedintele PD a facut si unele dezvaluri privind relatia sa cu Vlad Filat. “In 2009, acesta m-a rugat sa nu intru in politica ci sa-l ajut sa devina el politicianul numarul 1, vrând sa-l inlocuiasca pe Voronin, pe care il admira. Eu l-am refuzat. Ulterior, el mi-a promis ca daca il voi ajuta, el ma va favoriza, ma va priveligia si imi va facilita anumite contracte, ca sa devin eu numarul 1. Eu l-am refuzat. Iata motivul acestei debandade. Astea sunt frustrari personale si frica concurentiala. Multe persoane s-au dezamagit de capacitatile lui manageriale, pe care eu le cunosc. Din aceasta cauza Vlad Filat a avut un rezultat nu prea bun in alegeri”, a mai afirmat Plahotniuc.  Ulterior, el mi-a promis ca daca il voi ajuta, el ma va favoriza, ma va priveligia si imi va facilita anumite contracte, ca sa devin eu numarul 1. Eu l-am refuzat. Iata motivul acestei debandade. Astea sunt frustrari personale si frica concurentiala. Multe persoane s-au dezamagit de capacitatile lui manageriale, pe care eu le cunosc. Din aceasta cauza Vlad Filat a avut un rezultat nu prea bun in alegeri”, a mai afirmat Plahotniuc.

Interventia lui Lupu

Nici presedintele interimar al Republicii Moldova nu a stat departe de acest scandal. Democratul Marian Lupu, a calificat declaratiile premierului Vlad Filat drept o pregatire a coalitiei intre Partidul Liberal Democrat si Partidul Comunistilor. “Este o rabufnire de emotii foarte puternice, ascunse de mult timp. Eu nu exclud ca este o pregatire pentru schimbarea actualei guvernari, si formarea altei coalitii, vorbesc de coalitia PLDM si PCRM”, a declarat Lupu.

Armata Naţională, dar şi întregul sistem de apărare, au nevoie de reformare, dar acestea trebuie modernizate în baza unor programe şi strategii bune determinate, şi nu în baza unor abordări sporadice, a declarat marţi la Chişinău, Marian Lupu. Problemele reformării şi modernizării structurilor Armatei Naţionale, precum şi activitatea comandamentelor militare în direcţia respectivă au fost discutate într-o şedinţă a Consiliului Colegial al Ministerului Apărării, eveniment la care a participat şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. “Astăzi discutăm chestiuni strategice, care în mod evident au tangenţă şi cu partea financiară şi nu doar. În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate, a fost discutată Analiza Strategică a Apărării, au fost făcute concluziile necesare şi trasate sarcinile de rigoare. Rămîne doar să definitivăm care va fi pachetul resurselor financiare în raport cu Produsul Intern Brut sau alte formule, fiindcă, în funcţie de resursele disponibile, depinde tactica pe care trebuie s-o aplicăm pentru reformarea armatei. Armata are nevoie de reformă, armata are nevoie de resurse de dotare”, a accentuat Lupu. Preşedintele interimar a mai declarat că, pînă la sfîrşitul lunii iunie, Parlamentul urmează să adopte Strategia Securităţii Naţionale, lucru care va permite, ulterior, elaborarea şi implementarea altor documente de program care vizează activitatea sistemului de apărare. Lupu a cerut conducerii Ministerului Apărării elaborarea şi prezentarea spre aprobare a unui set de programe sociale pentru cadrele militare, în special, a celor ce ţin de asigurarea cu spaţiu locativ. “Vom susţine toate programele de dezvoltare a armatei, protecţie socială a militarilor, deoarece dorim să avem o armată mobilă, capabilă să facă faţă misiunilor care-i revin conform Constituţiei”, a subliniat Marian Lupu. Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, adoptarea de către Parlament a Strategiei Securităţii Naţionale va permite instituţiei elaborarea şi punerea în funcţiune a Strategiei Militare Naţionale, un element foarte important în procesul de construcţie militară, modernizare şi reformare a Armatei Naţionale. De asemenea, în cadrul şedinţei, au fost puse în discuţie proiectele de dezvoltare a comandamentelor forţelor terestre, aviaţie şi logistică, care urmează a fi finalizate şi înaintate spre aprobare pînă la sfîrşitul anului curent. În opinia lui Vitalie Marinuţa, implementarea acestor programe de modernizare a Armatei Naţionale va permite crearea unei structuri militare moderne, completată cu cadre profesioniste şi dotată cu tehnică şi armament, care ar asigura securitatea militară a statului la cel mai înalt nivel.

Viziunea lui Vitalie Marinuta

Intr-un interviu postat pe siteul Minsterului Apărării, referindu-se la obiectivele ministerului, Vitalie Marinuţa susţine că “finalizarea procesului de elaborare şi adoptare a Strategiei Securităţii Naţionale şi a Strategiei Militare Naţionale sînt obiectivele principale ale Ministerului Apărării pentru anul 2011, deoarece punerea în aplicare a acestor două documente ne va permite să elaborăm o nouă structură a armatei şi să schimbăm cadrul legislativ cu privire la apărare. Printre priorităţile Ministerului Apărării se numără şi elaborarea, cu sprijinul Guvernului, a unui program de construcţie a spaţiului locativ pentru cadrele militare, care va reduce gravitatea problemei respective în rîndul efectivului, precum şi continuarea procesului de schimbare a uniformei militare, care a fost aprobată prin decret prezidenţial în 2010. Ca să anticipez următoarea întrebare – trecerea la uniforma nouă ne va costa circa 8 mln lei, suma respectivă încadrîndu-se în alocaţiile bugetare anuale pentru echipament. Accentuez că echiparea militarilor în uniforme noi va avea loc treptat, odată cu epuizarea stocurilor existente din dotarea Armatei Naţionale”. De asemenea, în ceea ce priveşte nevoile Armatei Naţionale, pentru a corespunde standardelor europene, ministrul consideră că “ este nevoie de finanţare adecvată şi, nu în ultimul rînd, de susţinerea iniţiativelor înaintate de Ministerul Apărării în Guvern şi Parlament. Anul trecut, bugetul militar al Republicii Moldova a constituit 227 de milioane de lei, fiind cel mai mic atît din Europa, cît şi din spaţiul ex-sovietic. De exemplu, dintre fostele republici sovietice, în anul 2011, mai puţin de un procent din PIB au alocat pentru apărare Republica Moldova şi Kazahstanul, 0,55% şi, respectiv, 0,9%. Dar, dacă transformăm aceste cifre în bani reali, atunci rezultă că noi vom cheltui pentru apărare 29 de milioane de dolari SUA, iar Kazahstanul – 1297 de milioane de dolari. Prin urmare, cheltuielile pentru apărare au fost şi sînt foarte mici, iar aceasta presupune întregul spectru de cheltuieli suportate de stat pentru Forţele Armate, inclusiv achiziţionarea şi modernizarea de echipamente militare şi armamente, salariile militare, costurile operaţiunilor militare, construcţii, asigurări, cercetări şi educaţie”. Ministrul Vitalie Marinuţa este de părere că criza economică a afectat armata. “Dacă e să continui tema finanţării Armatei Naţionale, atunci trebuie să remarc că bugetul alocat Ministerului Apărării a acoperit necesităţile armatei doar parţial. Majoritatea banilor alocaţi au fost direcţionaţi spre achitarea indemnizaţiilor băneşti ale militarilor, asigurarea medicală, alimentare, echipament, precum şi spre plata serviciilor comunale. Totodată, austeritatea financiară a influenţat negativ încadrarea în Armata Naţională a specialiştilor calificaţi din sectorul civil. Totodată, a sporit şi numărul de militari, în special din categoria soldaţi şi sergenţi prin contract, care s-au eliberat din iniţiativă proprie din Armata Naţională. Analiza efectuată relevă că motivul principal în scăderea atractivităţii şi motivaţiei pentru serviciul militar pe contract rezidă în anularea obligativităţii statului cu privire la asigurarea cu spaţiu locativ a militarilor. De asemenea, motivarea lor a fost afectată atît de suspendarea plăţilor pentru închirierea spaţiului locativ, cît şi de îngheţarea creşterii salariale pînă în anul 2013”, este de părere ministrul Apărării.

“Victoria partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană în majoritatea covârşitoare a raioanelor şi oraşelor ne va permite să continuăm programul de modernizare a statului, de asigurare a creşterii economice, de creare a locurilor de muncă bine plătite, de ridicare a nivelului de trai. Proiectele începute în primii doi ani de guvernare vor fi încununate de succes prin colaborarea eficientă între administraţia publică locală democratică şi administraţia centrală de stat – Preşedinţie, Parlament, Guvern”, se spune într-o declaraţie comună făcută de liderii Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu. “Alegerile locale generale din 5 iunie au reprezentat un factor puternic de consolidare a democraţiei în Republica Moldova şi un pas enorm pe calea integrării europene. La 19 iunie, într-un şir de localităţi va fi organizat turul doi de scrutin. Partidele componente ale AIE vor desfăşura o acţiune solidară şi coordonată pentru susţinerea candidaţilor AIE şi pentru excluderea oricărei coalizări cu partidul comuniştilor. Ne vom coordona toate acţiunile şi în procesul complex de formare a alianţelor democratice în consiliile comunale, raionale, orăşeneşti şi municipale”, se mai spune în declaraţie.

Obiectiv comun

“Vom acţiona solidar şi în Chişinău. Obiectivul nostru comun este alegerea unei administraţii democratice, competente şi eficiente, capabilă să asigure stabilitatea capitalei Republicii Moldova, dezvoltarea ei armonioasă şi durabilă, să sprijine cursul european al guvernării democratice în ansamblu. La 19 iunie, să fim împreună pentru Dorin Chirtoacă. Să-i acordăm un nou mandat de Primar General pentru a continua proiectele majore începute, pentru a îmbunătăţi viaţa tuturor locuitorilor Municipiului. Alegerea unui primar democrat în fruntea capitalei va spori coeziunea internă a societăţii noastre, va consolida sprijinul şi simpatia europeană pentru Republica Moldova. Împreună, vom opri alunecarea ţării către un nou regim autoritar! În acest moment de mare responsabilitate, facem apel către toţi cetăţenii Municipiului Chişinău să nu se lase înşelaţi de minciună, demagogie şi populism, să participe cu toţii la turul doi de scrutin. La 19 iunie, votăm împreună candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană! Votăm Dorin Chirtoacă!”, susţin cei trei lideri ai AIE.

Marian Lupu si Traian Basescu

Presedintele Traian Basescu a anuntat, joi, ca a stabilit, impreuna cu presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, sa fie elaborat in cel mai scurt timp planul de actiune pentru punerea in aplicare a declaratiei privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana. De asemenea, la randul sau, Marian Lupu i-a multumit joi sefului statului roman, Traian Basescu, pentru sprijinul financiar acordat Republicii Moldova, fara de care, spune oficialul moldovean, reconstructia caselor in urma inundatiilor de anul trecut ar fi fost “o misiune imposibila”. “Am avut discutii foarte bune, consistente, care se inscriu deja in traditia dialogului intre Bucuresti si Chisinau din ultimii doi ani -sa speram ca vom consolida aceasta traditie – si mai ales, s-a mai creat un lucru, poate extrem de important pentru relatia romano-moldoveana, si anume ca ceea ce stabilim se intampla. Am convingerea ca vom continua acest mod de lucru in relatia bilaterala. Cu domnul Presedinte am abordat practic toata gama de probleme politice interne si externe. Mesajul nostru catre domnul Presedinte si catre partidele din Alianta este ca ne dorim o alianta cat mai solida, care sa garanteze evolutia spre Europa a Republicii Moldova. Am stabilit impreuna cu domnul Presedinte ca, in cel mai scurt timp, va trebui sa elaboram planul de actiune pentru a pune in aplicare declaratia privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana dintre Romania si Republica Moldova, declaratia semnata intre mine si presedintele Ghimpu, la acel timp”, a declarat Traian Basescu. “De asemenenea, in discutiile noastre am abordat prioritatile Republicii Moldova in raport cu Uniunea Europeana si l-am asigurat pe domnul presedinte Lupu de tot sprijinul nostru atat pentru acordul de libera circulatie, acordul privind vizele, pentru acordul aprofundat privind crearea unui spatiu economic european, pentru inceperea negocierilor in vederea unui acord de asociere. Nu in ultimul rand, am abordat prioritatile in relatia bilaterala, si ele s-au asezat in sectorul energetic in mod deosebit, proiectele de cuplare, de interconectare a retelelor noastre energetice si a retelelor de transport gaze; si, de asemenea, am avut discutii atat la nivelul plenului delegatiei, au fost si discutiile bilaterale intre ministri, in ceea ce priveste utilizarea banilor alocati prin Parteneriatul Estic”, a incheiat Basescu.

Multumiri pentru ajutorul financiar

“Am dat curs acestei invitatii si, la scurt timp, aceasta vizita are loc, o vizita care, in viziunea mea, ne va permite sa determinam, pentru viitor, liniile directorii de consolidare si aprofundare a relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Romania, in context strict bilateral, cat si intr-un context mai larg; ma refer la cel european. Vreau, la fel, sa constat ca discutiile pe care le-am purtat atat in format restrans, cat si in formatul delegatiilor oficiale, au fost foarte constructive si foarte pozitive. Am constatat un progres deosebit in relatiile noastre pe parcursul anului 2010, in special prin dezvoltarea foarte importanta a cadrului juridic al raporturilor bilaterale dintre tarile noastre. Au fost semnate circa 24 de instrumente juridice bilaterale, lucru care imi permite sa constat ca deja, la etapa zilei de astazi, am constituit un cadru legal, un cadru juridic solid si promitator, care ne permite in continuare sa avansam pe calea unor actiuni, programe si proiecte concrete, practice. Intre acele documente juridice semnate este si Acordul privind micul trafic la frontiera, de o importanta deosebita pentru Republica Moldova. Aici m-as referi si la Acordul privind colaborarea in domeniul culturii, Acordul privind recunoasterea reciproca a diplomelor, un document semnat de Republica Moldova cu Romania in premiera, in calitate de stat membru al Uniunii Europene. La fel, prezinta un interes deosebit pentru noi, nu in ultimul rand, Tratatul privind regimul de frontiera. Si aici vreau sa va spun ca am gasit o limba comuna si am stabilit un numitor comun cu domnul Presedinte privind sincronizarea procedurilor de ratificare a acestui acord. Tot aici, am convenit sa continuam dialogul la subiectul unui document politic larg, care ar stabili reperele strategice de colaborare strategica dintre Republica Moldova si Romania, de lunga durata, care ar depasi ciclurile electorale”, a spus Marian Lupu. “Tot aici, vreau sa ii multumesc domnului Presedinte pentru initiativa domniei sale de acordare a unui suport financiar deosebit de valoros pentru Republica Moldova, in valoare de 100 de milioane de euro, un program care a inceput sa fie deja valorificat. Importanta deosebita a acestui gest consta si in faptul ca acest suport financiar vine in conditii destul de grele pentru Romania, conditii economice, financiare. Cu atat mai mult este apreciat acest gest, repet, de importanta practica pentru noi, fiindca pe aceasta cale Republica Moldova a obtinut un suport real, un suport financiar pentru promovarea unui sir de proiecte de importanta deosebita pentru noi. Ar fi de mentionat, tot aici, pe filiera dialogului politic, si deschiderea Consulatelor Romaniei la Ungheni si Balti-Cahul, multe alte actiuni care sunt foarte relevante pentru consolidarea relatiilor bilaterale dintre statele noastre. Nu in ultimul rand, relatiile economice, relatiile comerciale au fost puse in discutie in cadrul sedintei de astazi, intrevederii de astazi. Romania este un partener strategic si, in acest sens pentru Republica Moldova, plasandu-se pe locul doi in sensul exporturilor moldovenesti si pe locul trei in sensul importurilor in Republica Moldova. Am mentionat interesul statului meu pentru atragerea masiva a investitiilor romanesti in economia Republicii Moldova, avand astazi o pondere de circa 8% din totalul investitiilor. Sunt convins ca exista posibilitati si rezerve suplimentare la acest capitol. Am adus multumirile noastre domnului Presedinte pentru sustinerea Republicii Moldova, demersului european al tarii noastre. Republica Moldova la moment face parte din Parteneriatul Estic, aderand cu alte cinci tari”, a mai declarat presedintele interimar al R. Moldova.

Sprijin pentru aderarea la UE

“Vreau sa ii multumesc inca o data domnului presedinte Traian Basescu pentru suportul Romaniei in sustinerea Moldovei in cadrul negocierilor pe care le purtam cu Uniunea Europeana, pe marginea unui proiect de acord de asociere, dialogul privind liberalizarea regimului de vize si negocierile, care sper, vor incepe de curand, pe marginea unui acord de liber-schimb. Nu uitam ca Romania a fost unul din initiatorii ideii de formare a unui grup de prieteni ai Moldovei, atragand un numar impunator de state membre ale Uniunii Europene, si acest grup este un suport foarte si foarte valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Voi profita de aceasta ocazie pentru a inainta domnului presedinte Basescu invitatia sa efectueze o vizita oficiala in Republica Moldova, la momentul cand domnia sa va considera posibil acest lucru” a incheiat oficialul de peste Prut. Marian Lupu si-a inceput joi vizita oficiala de doua zile in Romania, fiind primit la Palatul Cotroceni de seful statului roman, Traian Basescu. Programul vizitei lui Marian Lupu include si convorbiri cu presedintele Senatului, Mircea Geoana, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc si cu liderii grupurilor parlamentare. Mai sunt prevazute intalniri si cu oameni de afaceri, potentiali investitori, prin intermediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Din componenta delegatiei Republicii Moldova, aprobata miercuri de Guvernul de la Chisinau, fac parte trei ministri – vicepremierul si ministrul Economiei si Comertului, Valeriu Lazar, ministrul Mediului, Gheorghe Salaru, si cel al Dezvoltarii Regionale si Constructiilor, Marcel Raducan. Marian Lupu va fi insotit si de deputatul Igor Corman, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana, si de o serie de functionari din cadrul guvernului si ai presedintiei. Vizita are loc la un an de la cea a predecesorului sau, Mihai Ghimpu, care a semnat cu Traian Basescu, la 27 aprilie 2010, instituirea unui parteneriat strategic intre cele doua tari pentru integrarea europeana a Republicii Moldova. Tot atunci, a fost semnat si acordul prin care Romania se angajeaza sa acorde un ajutor financiar nerambursabil Republicii Moldova de 100 de milioane de euro, pe parcursul a patru ani.

Cea de-a sasea runda de negocieri a Acordului de Asociere intre Republica Moldova si Uniunea Europeana s-a desfasurat luni la Chisinau. Delegatia R. Moldova a fost condusa de Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, negociator-sef al Acordului de Asociere, si cea a UE – de Miroslav Lajcak, Director executiv pentru Europa si Asia Centrala in cadrul Serviciului European pentru Actiune Externa, negociator-sef al UE. Partile au inchis provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de Dialogul Politic si Reforme, Cooperare in domeniul Politicii Externe si de Securitate. Capitolul Justitie, Libertate si Securitate este, la fel, aproape de un acord provizoriu. In ceea ce priveste compartimentul Cooperarea Economica, Sectoriala si Financiara, din cele 24 capitole negociate, 21 au fost inchise provizoriu. Ambele delegatii au trecut in revista actiunile de pregatire pentru lansarea negocierilor privind crearea Zonei de Comert Liber Aprofundat si Cuprinzator. In cadrul rundei de luni, delegatiile Republicii Moldova si Uniunii Europene au semnat cel de-al doilea Raport de Progres privind negocierile Acordului de Asociere, care va fi prezentat la reuniunea Consiliului de Cooperare R. Moldova-UE din 5 mai 2011. Cea de-a saptea runda de negocieri a Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeana va avea loc in iunie la Bruxelles. Anuntul a fost facut tot luni de catre viceministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Natalia Gherman, in cadrul unei conferinte sustinuta impreuna cu directorul executiv pentru Europa si Asia Centrala a Serviciul European pentru Actiune Externa, Comisia Europeana, Mirosalv Lajcak. Potrivit viceministrului MAEIE, Natalia Gherman, cea de-a sasea runda de negocieri s-a desfasurat cu succes. “Au fost finalizate negocierile pe 21 din cele 24 de capitole ale Acordului, se mai negociaza pe subiecte ce tin de mediu, impozite si transport. Tot astazi a fost semnat si cel de a doilea raport de progres al negocierilor”, a precizat Gherman. Si Mirosalv Lajcak s-a declarat multumit de cursul negocierilor. “Cea de-a sasea runda a fost una lucrativa, se munceste mult, iar negociatorii sint bine pregatiti. Semnarea acestui Acord este un element cheie in relatia R. Moldova-UE. Odata ce va fi semnat acordul, R. Moldova va fi mai aproape de UE, iar moldovenii vor putea circula mai usor in spatiul european. In prezent, Uniunea Europeana revizuieste documentele ce tin de parteneriatele de vecinatate si statele mai active vor beneficia de finantare. Sper ca Moldova va da dovada de forta”, a opinat Lajcak. Negocierile privind semnarea unui Acord de Asociere RM-UE au fost lansate la 12 ianuarie 2010. Documentul va contine trei componente: acordul politic, de liber schimb si regimul liberalizat de vize.

Marian Lupu, la Bruxelles

Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, efectueaza o vizita oficiala la Bruxelles, in perioada 9 – 13 aprilie, la invitatia Presedintelui Parlamentului European Jerzy Buzek. Programul vizitei include intrevederi cu Jerzy Buzek, Presedintele Parlamentului European, Stefan Fule, Comisar pentru Extindere si Politica Europeana de Vecinatate, Andre Flahaut, Presedintele Camerei Reprezentantilor Regatului Belgiei, Willy Demeyer, Prim-vicepresedintele Senatului Regatului Belgiei, cu alti oficiali europeni. In cadrul intrevederilor vor fi abordate subiecte privind actiunile in contextul integrarii europene a Republicii Moldova, situatia social-politica din republica, reglementarea conflictului transnistrean si altele. Marian Lupu si deputatul Igor Corman, presedinte al Comisiei parlamentare politica externa si integrare europeana, vor participa la Bruxelles pe 11 aprilie la a IV-a Reuniune a Forului Parlamentar al Comunitatii Democratiilor, gazduita de Parlamentul European. Potrivit agendei conferintei, Marian Lupu va rosti un discurs despre valorificarea oportunitatilor Parteneriatului Estic si cooperarea interparlamentara. Forul Parlamentar al Comunitatii Democratiilor, fondat la 12 martie 2010, reuneste parlamentari din 18 tari, inclusiv Lituania, SUA, tari din Europa, America Latina si Asia, care au ca scop consolidarea ideilor democratiei, respectarii libertatii si drepturilor omului.