Seful NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, luni, la finalul intalnirii cu presedintele Traian Basescu, ca Alianta va conta pe Romania pentru a construi relatii puternice cu tari din Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. “Vom continua sa contam pe Romania pentru a construi relatii puternice cu partenerii nostri, mai ales in Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. Acestea sunt regiuni in care Romania este angajata deplin”, a spus el.  Rasmussen a mai declarat ca sustine politica “usilor deschise” a Aliantei. “Suntem cu totii de acord ca integrarea euro-atlantica este cea mai buna pentru stabilitate si securitate. Politica usilor deschise va continua”, a apreciat el. La randul sau, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania isi mentine opinia ca este necesar un parteneriat cu Rusia.  “in ceea ce priveste cooperarea NATO-Rusia, Romania isi mentine punctele de vedere exprimate anterior, ca avem nevoie de un parteneriat cu Federatia Rusa, bazat pe incredere si respectarea angajamentelor anterioare. Acest lucru l-am mentionat, l-am subliniat in discutiile cu secretarul general. De asemenea, apreciem la cel mai inalt grad initiativa NATO de a invita Rusia la discutiile legate de Afganistan. Cu certitudine, Federatia Rusa si statele din Asia Centrala pot fi participanti la securizarea a ceea ce NATO a obtinut pana acum, ce va obtine pana la sfarsitul perioadei de tranzitie pe un termen lung si la consolidarea unei societati democratice in Afganistan”, a spus Basescu.  El a precizat ca in discutiile cu Rasmussen a subliniat ca “NATO sa dea o atentie deosebita regiunii in care se afla Romania”. “Sustinem politica usilor deschise pentru statele din Balcanii de Vest, sustinem o solutie care sa consolideze pozitia de aliat a Georgiei. si de asemenea problematica de securitate a Marii Negre, pe care o desfasuram si pe plan regional impreuna cu aliatii turci si bulgari, trebuie sa ramana in atentia summit-ului NATO de la Chicago, cu toate implicatiile ei, inclusiv cele legate de securitatea energetica”, a mai spus Traian Basescu. El a mai spus ca programul de tranzitie privind Afganistanul va fi respectat, Romania isi va diminua prezenta combatanta in a doua parte a anului 2013, dar a precizat ca, daca vor exista dubii cu privire la securitatea regiunii, trupele vor fi mentinute. Seful statului a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.

Grupul petrolier Petrom împreună cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, o filială a companiei Exxon Mobil, au început forajul de explorare la sonda Domino -1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre.
Sonda Domino-1 este situată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri şi va fi forată cu tehnologie de ultimă generaţie. Forajul va fi executat de către vasul ultramodern de clasă mondială Deepwater Champion, care a sosit recent în apele româneşti după finalizarea programului de foraj offshore din Turcia. Se estimează că operaţiunile de foraj vor dura aproximativ 90 de zile. ‘Suntem încântaţi de colaborarea cu Petrom în acest proiect – o colaborare care are la bază experienţa ExxonMobil, unul dintre liderii mondiali în explorarea în ape de mare adâncime şi vasta experienţă a companiei Petrom în România. Apreciem eforturile depuse de autorităţile române pentru a sprijini progresul lucrărilor de explorare în Marea Neagră’, a afirmat Ian A. Fischer, director general al EEPRL.
Forajul de explorare, în special în astfel de zone neexplorate din Marea Neagră, poate conduce sau nu la o descoperire. Dacă se va confirma o descoperire comercială, dezvoltarea ulterioară a perimetrului Neptun va avea un impact industrial, social şi economic pozitiv semnificativ asupra României, consideră reprezentanţii Petrom. “Împreună cu partenerul nostru ExxonMobil, dezvoltăm un proiect unic pentru România. Explorarea în ape de mare adâncime implică riscuri investiţionale mari şi necesită investiţii de mai multe sute de milioane de dolari, dar un eventual succes ar schimba fundamental perspectivele sectorului energetic românesc”, a declarat Johann Pleininger, membru al directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie.
Perimetrul Neptun are o suprafaţă de aproximativ 9.900 kilometri pătraţi în ape cu o adâncime ce variază între 50 şi 1.700 metri. În noiembrie 2008, ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited şi Petrom au semnat un acord prin care ExxonMobil a achiziţionat o participaţie de 50% în zona de mare adâncime a perimetrului Neptun. De la acel moment, cele două companii au lucrat îndeaproape pentru achiziţia de date seismice 3D şi pentru evaluarea potenţialului de hidrocarburi în perimetrul Neptun.
În perioada 2009-2010 Petrom şi ExxonMobil au achiziţionat date pentru peste 3.000 kilometri pătraţi din cadrul perimetrului Neptun, cu ajutorul tehnologiei seismice 3D de ultimă generaţie – în cadrul celui mai mare program seismic desfăşurat vreodată în România.

Autoritatile de la Moscova  vor da in folosinta un nou radar din clasa Voronej in apropiere de orasul siberian Irhutk pana la sfarsitul anului, in cadrul sistemului de avertizare timpurie, a declarat duminica un purtator de cuvant din armata. “Anul acesta, un radar de noua generatie va fi dat in folosinta. Nu este finalizat, dar functioneaza deja in regim de testare”, a spus colonelul Aleksei Zolotuhin, purtator de cuvant insarcinat cu apararea antiracheta in Ministerul rus al Apararii. Alte trei radare din clasa Voronej functioneaza deja la Lehtusi, in apropiere de Sankt Petersburg, la Armavir in zona Marii Negre si la Pionerski, langa Kaliningrad. Radarul de la Pionerski are o raza de 6.000 de kilometri si poate urmari simultan, cu mare acuratete, aproape 500 de tinte. Cele de la Lehtusi si Armavir ar avea capacitati similare. Noile radare din clasa Voronej vor inlocui in cele din urma radarele invechite din clasa Dnepr si Darval si vor putea sa acopere si zonele de granita care pana acum nu puteau fi monitorizate, precizeaza RIA Novosti. Kremlinul spune ca desfasurarea rachetelor interceptoare americane si a radarelor in Europa este o amenintare potentiala la adresa arsenalului nuclear rus, in timp ce Washingtonul incearca sa convinga Moscova ca scutul antiracheta este destinat exclusiv protejarii fata de atacurile unor state imprevizibile precum Iranul.

Parisul continua sa ajute la inarmarea Rusiei si la transferul de tehnologie catre Moscova, in ciuda faptului ca Franta este membra a NATO. Dupa achizitionarea de nave militare Mistral, contractorii francezi sunt gata sa propuna Moscovei si alte tehnologii de lupta de ultima ora, potrivit lui Arnaud Kalika, membru al sectiei militare a Clubului Valdai. Exceptie de la acest nou targ franco-rus fac rachetele balistice, mijloacele de lupta radioelectronica, codurile NATO si sistemele automatizate de comanda si control. Analistii internationali considera ca o parte dintre navele Mistral vor fi utilizate in Marea Neagra intr-o incercare de reinoire a flotei ruse din aceasta zona si pentru a castiga noi parghii de putere. Expertul francez a confirmat ca negocierile dintre Moscova si Paris privind incheierea contractului constructiei celui de-al treilea si al patrulea Mistral deruleaza cu succes, informeaza Vocea Rusiei.Santierele navale rusesti vor construi corpurile celei de-a treia si a patra nava Mistral pentru care Rusia va cheltui 2,5 miliarde euro. Participarea Corporatiei Unite de Constructii Navale din Rusia va ajunge la 70-80% in comparatie cu aportul ei de 30-40% la constructia primelor doua portelicoptere de tipul Mistral. Kalika sustine ca acest document va fi semnat in 2012. Franta va livra Rusiei primele doua portelicoptere in 2014 si 2015. La sfarsitul anului trecut compania franceza de stat de constructii navale DCNS a primit din partea Rusiei un avans in valoare de 1,2 miliarde euro si incepe constructia primului portelicopter pentru Rusia. Un alt expert militar, Igor Korotcenko, a mentionat ca Franta este principalul partener al Rusiei in domeniul colaborarii militaro-tehnic: „In ultimii ani, intre Moscova si Paris s-au legat relatii de parteneriat strategic in acest domeniu. Franta prezinta interes pentru Rusia, in primul rand ca furnizor de tehnologii militare noi, avand in vedere fabricarea lor pe viitor in Rusia. Noi primim tehnologii franceze in domeniul echipamentelor de vedere nocturna care se folosesc, printre altele, la tancurile T-90. La randul lor, ele sunt livrate clientilor straini. Componentele franceze de avionica sunt folosite la avioanele de vanatoare Su-30 si sunt livrate in cadrul contractelor de export clientilor din strainatate. Exista perspective bune privind cooperarea dintre Rusia si Franta in domeniul dotarii digitale a echipamentului pentru infanteristi Felin”. Organizat acum in urma cu sapte ani de catre agentia rusa de stiri si informatii „ RIA Novosti” si Consiliul de Politica Externa si Aparare, clubul de discutii Valdai a rapid o platforma unde se discuta importante probleme legate de politica externa a Moscovei.

Scut franco-rusesc

Dar colaborarea dintre cele doua tari ar putea fi extinsa. In vara anului trecut, ministrul francez de externe Alain Juppe afirma la la reuniunea Clubului Valdai de la Moscova ca Franta vrea sa asocieze Rusia in constructia unui scut european antiracheta, in special pentru a contracara influenta Statelor Unite in Europa, si in particular in zona Marii Negre. „Ne-am exprimat foarte clar la summitul de la Lisabona, din luna noiembrie, spunand ca vrem ca acest sistem de aparare antiracheta sa asocieze Statele Unite, Europa, NATO si Rusia. Franta impartaseste un numar dintre indoielile Rusiei privind amplasarea acestui sistem, in special vointa de a pastra capacitatea noastra suverana de disuasiune nucleara, care nu trebuie afectata de apararea antiracheta. Rusia si Franta au, in aceasta privinta, abordari comune ”, a spus Juppe. „Acum este vorba de negociere pentru amplasarea acestui sistem. Nu este simplu. Discutiile dintre americani si rusi sunt dificile, stim bine. Dar obiectivul nostru este sa asociem Rusia la acest demes”, a precizat oficialul francez subliniind inca o data ca sistemul nu este orientat impotriva Rusiei. Lucrarile pe formarea comuna a unui scut antiracheta european au inceput in noiembrie la summitul Rusia-NATO de la Lisabona.

Expansiunea SUA la Marea Neagra, blocata de Conventia de la Montreaux

Transformarile continue din zona Marii Negre a condus in ultimii ani la reaprinderea unei discutii mai vechi referitoare la necesitatea reactualizarii, in noul context geopolitic, a Conventiei de la Montreux, document semnat la 21 iulie 1936 care reglementeza in prezent echilibrului de forte la Marea Neagra. Acest document, ce isi face efectele de mai bine de 75 de ani, limiteaza dreptul vaselor de razboi de a trece prin stramtorile Marii Negre, dar stabileste in acelasi timp si regimul de navigatie a navelor comerciale. Conventia de la Montreux a fost invocata in ultimii ani in special in probleme militare si de securitate iar timpul razboiului dintre Rusia si Georgia, din august 2008, Moscova a acuzat ca navele SUA care transportau ajutor umanitar pentru georgieni ca ar incalca prevederile Conventiei. Vasele de razboi ale statelor din afara bazinul Marii Negre cu o greutate mai mare de 10.000 de tone nu pot intra in acest spatiu. In cazul in care mai multe vase ale aceleiasi tari intra in Marea Neagra, tonajul lor total nu trebuie sa depaseasca 45.000 de tone. Mai mult, submarinele trebuie sa navigheze numai la suprafata. Odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei la Alianta Nord-Atlantica si Uniunea Europeana in ultima decada si sporirea influentei celor doua state in acest spatiu se pune intrebarea daca acest document nu ar trebui modificat. In ciuda faptului ca deja jumatate din cele sase state sunt deja membre NATO (Romania, Bulgaria si Turcia) iar Georgia isi doreste sa primeasca cat se poate de curand „road map-ul” care sa o duca in structurile Aliantei, Marea Neagra inclina balanta puterii spre acest bloc militar. Pozitia inca de forta a Rusiei in acest spatiu si noua abordare a liderului ucrainean cu veleitati proruse, Victor Ianukovici, fac ca statutul Marii Negre sa ramana inca indecis. Din aceasta ecuatie nu poate fi exclusa Turcia care nu doreste doar sa ramana doar sub umbrela NATO si incepe sa isi arate tot mai des pretentiile de jucator de prim rang, nu numai ca putere regionala in zona Marii Negre, ci mai ales ca jucator extrem de abil la confluenta a doua lumi – Europa si Asia.

Scurt istoric din izvoare diplomatice

Despre cele doua stramtori in cauza – Bosfor si Dardanele – fostul sef al diplomatiei romane Nicolae Titulescu obisnuia sa spuna ca sunt „inima Turciei”, dar in acelasi timp si „plamanii Romaniei”. El opina ca in acest caz cele doua organe vitale nu pot functiona decat intr-un corp comun si ca „simpla intelepciune dicteaza celor doua natiuni sa formeze un intreg”. In ciuda acestor vorbe frumoase, atitudinea Romaniei era in acele vremuri mult mai rezervata vizavi de aceasta decizie unilaterala a Turciei de a remilitariza in 1936 cele doua stramtori. Acest fapt reprezenta abandonarea articolul 23 al Conventiei de la Lausanne din 1923 semnata de Turcia dupa primul razboi mondial prin care cele doua stramtori era declarate libere. Graba in care a dorit Turcia sa rezolve problema a fost determinata in special de remilitarizarea zonei Renaniei de catre Germania lui Hitler, fapt ce contravenea dreptului international si calca in picioare prevederile Tratatului de la Versailles din 1919, dar si Tratatul de la Locarno din 1925 care stipula ca Renania va ramane demilitarizata permanent, oferindu-se astfel o zona tampon de-a lungul Rinului pentru Franta. Ca Romania nu privea cu ochi buni aceasta remilitarizare a stramtorilor de catre Turcia este un fapt elocvent desprins din memoriile diplomatului si fost premier Constantin Argetoianu care in 18 iunie 1936 (cu circa o luna inaintea semnarii noului document – n.a.) nota: “mi-a mai spus (Titulescu -na.) ca inchiderea Stramtorilor este un dezastru pentru noi, ca turcii au facut-o din ordinul rusilor (suntem doar toti aliati sinceri, am observat eu) ca la Montreux nu mai e nimic de facut decat de salvat forma (aceasta eterna forma care acopera neantul si permite celor indrazneti sa-si realizeze toate dezideratele”.

Tatonari pontice

Dar nu numai Argetoianu noteaza aceasta angoasa a Romaniei vizavi de modificarile aduse regimului stramtorilor pe care Turcia le avea in vizor. O colectie de documente (Romania – Turcia,  relatii diplomatice, vol.1, 1923-1938) recent publicate de Directia Arhive Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) demonstreaza ca Bucurestii nu era tocmai de acord cu aceasta propunere a Ankarei, ci voiau o solutie negociata cu partenerii din Mica Intelegere, alianta prin care Romania se alatura Cehoslovaciei si Iugoslaviei in incercarea de a  contrabalansa revizionismul maghiar si nu numai. Practic, semnarea acestei conventii maritime a pus si ea umarul la dezintegrarea acestei aliante. La 10 aprilie 1936, Nicolae Titulescu trimitea catre Ministerul Afacerilor Straine de la Bucuresti o telegrama prin care dadea o serie de indicatii conform carora trimisul extraordinar si plenipotentiar al Romania la Ankara la acea vreme, Eugen Filloti, ar fi trebuit sa discute cu partea turca problema remilitatizarii stramtorilor: „Ca raspuns la telegrama Dvs. 684, Rog a vedea pe Tevfik Rustu Aras (minstrul turc de Externe -n.a.) si a-i spune ca sunt adanc indurerat de comunicarea sa (reinarmarea stramtorilor – n.a.). Nu voiesc sa vorbesc pentru moment de fond, ci numai de procedeu. Deja la Londra  Tevfik Rustu Aras a procedat fata de mine intr-un chip pe careu voiesc sa-l judec aci, punandu-ma la curent cu cele ce voia sa faca la Consiliul Societatii Natiunilor, in momentul in care incepea sedinta, atunci cand Iugoslavia discutase chestiunea in ajun.  Tevfik Rustu Aras, in vizita de despartirea ce mi-a facut la Londra, mi-a comunicat ca va inscrie chestiunea inarmarii Stramtorilor la ordinea de zi a intrunirii de la 4 mai, la Belgrad. Procedeul intrebuintat azi de Tevfik Rustu Aras este contrariul propriei sale propuneri. El pune Romania si statele Micii Intelegeri in cea mai grea situatie pentru apararea drepturilor lor fata de Austria, Ungaria si Bulgaria. Ce sorti de izbanda pot sa mai aiba cererile noastre fata de aceste state cand chiar unul dintre aliatii nostri, bazandu-se pe consideratii de securitate si onoare, cere schibarea regimului militar existent. Fac un calduros apel catre  Tevfik Rustu Aras sa amane orice demers pana la discutarea chestiunii la 4 mai, la Belgrad. Nu se poate refuza unui aliat o asemenea cerere, mai ales cand chestiunea est inscrisa pe ordinea de zi. Astept raspuns urgent”, scria Titulescu pentru Filloti. Acestadin urma a procedat asa cum i s-a cerut de la Bucuresti, numai ca ministrul  Tevfik Rustu Aras i-a raspuns ca nu i se poate satisface dorinta, „deoarece demersul si momentul facerii lui sunt stabilite de Consiliul de Ministrii, aprobat de partidul guvernamental si de Presedinteie Republicii, astfel incat ministrul Afacerilor Straine (respectiv Tevfik Rustu Aras -n.a.) nu poate intarzia executarea stricta a mandatului primit”. Ceea ce este la fel de important este ca in 21 iulie 1936, in aceeasi zi in care se semneaza Conventia de la Montreux, tot in aceasta localitate elvetiana, Romania parafeaza Pactul de Asistenta Mutuala cu URSS. Documentul a fost elaborat de Nicolae Titulescu sub presiunea unor amenintari venite din partea omologului sau Maxim Litvinov care i-ar fi spus ca in cazul in care Romania nu ia atitudine in legatura cu ascensiunea extremei drepte in Romania pe fondul remilitatizarii Renaniei, Rusia va reanexa Basarabia „pentru ca facem (noi, romanii -n.a.) politica germana”. Acesta nu si-a mai facut efectul doarece la numai 40 de zile distanta, Titulescu avea sa fie inlaturat din guvernul Tatarascu.

Inconstienta Ucrainei, avantajul Rusiei

Revenind la o data mai apropiata, perioada razboiului rece a insemnat o oaza de liniste in ceea ce priveste eventual situatii militare tensionate in bazinul Marii Negre, realitate datorata in special acestei Conventii de la Montreux. Dupa prabusirea fostei Uniunii Sovietice la inceputul anilor ‘90, se poate afirma ca o mare putere contemporana, Rusia, si doua puteri regionale, Ucraina si Turcia, isi construiesc conceptiile strategice, politice si economice tinand cont de aceasta mare si de spatiul adiacent ei. In aceasta triada, prin prisma parteneriatului strategic cu SUA, Romania a inceput o campanie diplomatica imprumutata parca de la Turcia care se traduce prin „zero probleme cu vecinii”. Este adevarat, intr-o varianta proprie cu nuantele si adaugirile aferente. Daca cu Bulgaria si Georgia, Bucurestii pastreaza relatii si interese comune stranse, in toamna acestui an, seful diplomatiei romane a avut o vizita la Kiev in urma caruia acesta a declarat recent, in cadrul unei intalniri informale cu presa, ca a avut o primire buna „de sus pana jos”. Chiar daca in relatia bilaterala Romania-Ucraina s-a inregistrat o usoara incalzire, in ceea ce priveste jocul la Marea Neagra, Ucraina a dat un semnal extrem de important care practic ii anuleaza orice speranta de aderare la NATO. Prin semnarea unei prelungiri pe 25 de ani a intelegerii ruso-ucrainene ce tine de stationarea flote ruse in porturile ucrainene din Crimeea de la Sevastopol si Feodosia. Pe langa aceasta, Ucraina a permis servicii speciale rusesti FSB sa revina la Sevastopol pentru a asigura securizarea acestei obiectiv. In ciuda unei promisiuni de la reducere a pretului gazelor cu circa 30% de la 330 de dolari la 230 de dolari pe metru cub de gaze, Ucraina a incheiat anul 2011 platind un pret de circa 400 de dolari, fapt ce a pus practic capat unei asa-zise „luni de miere” dintre Ucraina si Rusia, autoritatile de la Kiev dorind in prezent sa actioneze in judecata Rusia. Moscova se apara insa cu intelegerile bilaterale privind pretul si volumul gazelor rusesti semnate inca de pe vremea premierului Iulia Timosenko.

(va urma)

Inainte de plecarea in Turcia, presedintele Basescu a dorit sa ofere presei cateva detalii despre ce va insemna parteneriatul strategic care urmeaza a fi semnat in Turcia intre cele doua tari. Parteneriatul strategic cu Turcia pune accent pe cooperarea economica, in domeniul militar si de securitate, a declarat, luni, presedintele Traian Basescu. “Obiectivul acestei vizite este legat de consolidarea cooperarii bilaterale. Cu aceasta ocazie voi semna cu presedintele Turciei o declarație de parteneriat strategic care vizeaza mai multe domenii: cooperarea in politica externa, cooperare in domeniul militar si de securitate. Aici, avand in vedere ca ambele țari fac parte din sistemului scutului antiracheta, cooperarea este cu atat mai importanta, precum si valențele acestei cooperari pentru securitate la Marea Neagra”, a afirmat seful statului, la declarația facuta pe aeroportul Henri Coanda. Cooperarea economica va ocupa si ea un loc important in cadrul parteneriatului strategic. “Un accent deosebit se pune in acest document pe cooperarea economica. Romania priveste la Turcia ca pe o piața care trebuie dezvoltata si unde marfurile romanesti ar putea avea un acces mai mare, chiar daca, spre exemplu, in primele noua ale anului, nivelul comerțului bilateral a depasit 3,5 miliarde de euro, apreciem ca piața turca e o piața care poate fi dezvoltata in continuare”, a spus Traian Basescu. Tot in Declarația parteneriatului strategic ”se stabilesc prioritațile in cooperarea in domeniul asigurarii energiei - fie ca vorbim de proiectul Nabucco sau de energie electrica -, protecția mediului, justiție si afaceri interne, in mod deosebit in zona luptei antiteroriste, cultura, educație, stiința”, a mai explicat presedintele Romaniei. Vizita este importanta in condițiile cresterii economice inregistrate de Turcia in ultimul timp, a aratat seful statului. Este ”o vizita importanta avand in vedere in mod deosebit evoluția economica a Turciei in ultima decada. Este clar ca

Noi piete de desfacere

Romania trebuie sa faca mai mult pentru a-si reduce dependența de oscilațiile de pe piețele europene, ceea ce inseamna ca trebuie sa dam atenție acelor parteneri care pot absorbi marfuri produse in Romania”, a explicat Traian Basescu. Vizita de stat de doua zile are loc la invitatia presedintelui turc, Abdullah Gül. in cadrul vizitei, seful statului roman va mai avea convorbiri oficiale cu presedintele Marii Adunari Nationale a Republicii Turcia, Cemil Cicek. in prima zi a vizitei, presedintele Traian Basescu se va intalni cu reprezentantii comunitatii romanesti din Republica Turcia. De asemenea, in cea de-a doua zi, vizita va prilejui participarea sefului statului la un Forum de afaceri turco-roman, la Istanbul, precum si o intrevedere cu Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Bisericii Ortodoxe. Premierului Recep Erdogan, care se reface in urma unei operații, probabil “ca o sa-i fac o vizita prieteneasca acasa pentru a-i spune sanatate”, a mentionat Traian Basescu. in februarie, dupa o intalnire bilaterala, la Munchen, cu omologul sau turc, Ahmet Davutoglu, seful diplomatiei romane informa ca Romania si Turcia isi propun sa construiasca un parteneriat strategic si ca lucreaza deja la un plan de actiune. Romania are incheiate astfel de parteneriate strategice cu SUA, Franta, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Azerbaidjan, iar cu China, Coreea de Sud si Japonia are “relatii de parteneriat”. Turcia este al cincilea partener economic al Romaniei, numarul firmelor turcesti care isi desfasoara activitatea in Romania a atins cifra de 6.000, iar ministrul turc de externe estima, in august, la Bucuresti, ca intr-o perioada cat mai scurta de timp se va atinge obiectivul de 10 miliarde de dolari al schimburilor comerciale.

Agentia turca Anadolu scria in august ca firmele turcesti isi vor spori semnificativ investitiile in stainatate in 2011, tari est-europene lovite de criza, precum Romania si Grecia, fiind destinatii principale ale planurilor acestor companii

Autoritatile de la Bucuresti si Sofia s-au aratat, in ultimii ani, tot mai dispuse sa investeasca in tehnologii noi la Marea Neagra. Oamenii de stiinta bulgari si romani vor lua parte la dezvoltarea unui proiect de sistem de alerta timpurie privind riscul producerii unui tsunami in Marea Neagra. Proiectul este finantat prin programul de cooperare transfrontaliera al UE, iar costul sau total se ridica la circa 6 milioane de euro – unul dintre cele mai mari proiecte stiintifice dezvoltate in prezent in Bulgaria, relateaza Sofia News Agency. Proiectul este foarte important pentru siguranta cetatenilor romani si bulgari care locuiesc in apropiere de litoral, precum si pentru sectorul turistic al celor doua tari, a explicat profesorul Orlin Dimitrov, de la Institutul bulgar de oceanologie. 10 statii de observare vor fi amplasate in zona de coasta a Bulgariei si Romaniei. „Statiile vor detecta vibratiile de pe fundul marii – vibratii care arata daca urmeaza sa se produca seisme si daca aceste cutremure pot produce valuri seismice”, a explicat Dimitrov. Potrivit expertilor, coastele Romaniei si Bulgariei risca sa fie lovite de un tsunami, in cazul unui cutremur puternic.

Romania si Suedia au decis sa impulsioneze proiectul constructiei cablului submarin Constanta-Istanbul, in conditiile in care studiul de fezabilitate – realizat de o firma suedeza – a fost finalizat, insa partea turca pare sa aiba dubii in privinta proiectului si intarzie sa-si dea acordul. Acest cablu ar putea avea o lungime de circa 400 km, s-ar intinde intre Constanta si Istanbul, la un cost de 1,5 milioane euro pe kilometru, deci circa 600 milioane euro in total. Producerea acestui tip de cablu este mai delicata, intrucat necesita un material special. Proiectul privind o noua interconexiune prin cablul submarin “HVDC Link” este dezvoltat in comun de Transelectrica si TEIAs, transportatorul turc de energie electrica, si ar permite Romaniei, care are un excedent de productie, sa vanda direct energie electrica pe piata deficitara a Turciei, fara a mai trece prin reteaua Bulgariei, tara care percepe taxe mari de tranzit. Transelectrica si firma Vattenfall Power Consultant AB din Suedia au semnat in iunie 2009 contractul de servicii pentru realizarea studiului de fezabilitate, inclusiv studiul de mediu si caietele de sarcini, pentru proiectul cablului electric submarin Romania – Turcia (HVDC Link).

Dezvoltarea relatiilor romane-suedeze

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, la Stockholm, cea de-a doua runda de consultari din acest an cu secretarul de stat din Ministerul suedez al Afacerilor Externe, Frank Belfrage. in plan bilateral, demnitarii roman si suedez au discutat modalitatile de intensificare a contactelor politice dintre cele doua tari, de crestere a volumului schimburilor economice si a investitiilor suedeze in Romania. Ambii oficiali au subliniat interesul celor doua parti si necesitatea impulsionarii proiectului constructiei cablului electric submarin Constanta -  Istanbul, informeaza MAE intr-un comunicat. Studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului electric submarin Romania – Turcia a costat peste 1,24 milioane de euro, costurile fiind suportate de Transelectrica in proportie de 75%, iar restul de 25% din costuri a fost suportat de Nuclearelectrica. Excedentul de electricitate din Dobrogea ameninta siguranta in exploatare a Sistemului Energetic National (SEN), astfel ca este necesara construirea cat mai rapida a cablului electric submarin dintre Romania si Turcia, care sa preia acest excedent, avertizau, in martie, oficiali ai Transelectrica. Prin cablul submarin ce va uni Romania de Turcia se va putea transporta energie electrica intre Rusia, Ucraina, Moldova, Romania si Turcia. Alte variante includ transportul de electricitate intre Turcia, Romania, Polonia, Serbia si Ungaria, iar studiul de fezabilitate urma sa stabileasca si alte posibilitati de trasport de energie intre statele europene.

Turcia are rezerve

Problema acestui proiect pare a fi la partea turca care nu isi da acordul pentru inceperea lucrarilor la acest cablu submarin. Transportatorul national de electricitate Transelectrica a avizat proiectul cablului electric submarin dintre Romania si Turcia, proiect de circa 600 de milioane de euro, iar o delegatie a companiei s-a aflat la 24 februarie 2011 in Turcia pentru ca si partea turca, TEIAs, sa aprobe aceasta investitie. Proiectul ar putea fi dezvoltat in parteneriat public-privat. Odata demarata constructia cablului, proiectul ar putea fi materializat in doi-trei ani. “Speram ca in acest an sa facem societatea de proiect pentru acest viitor cablu electric. Vrem sa atragem investitori si cautam finantare”, declara fostul director general al Transelectrica Stelian Gal, in februarie 2011.

Proiectul de lege care reglementează înfiinţarea Gărzii de Coastă în zona litoralului Mării Negre, a Dunării Maritime şi a Deltei Dunării, precum şi alte măsuri privind reorganizarea Poliţiei de Frontieră Române a fost adoptat marţi, în Camera Deputaţilor – Cameră decizională în acest caz. Actul normativ aprobat aduce modificări în structura organizatorică a Poliţiei de Frontieră, putând fi asigurat astfel un înalt nivel de supraveghere şi control la frontiera maritimă şi fluvială a României. Legea prevede înfiinţarea inspectoratelor teritoriale ale PFR la fiecare frontieră a României cu statele vecine şi înlocuirea inspectoratelor judeţene existente în prezent cu servicii teritoriale. „Adoptarea acestei legi reprezintă încă un pas în procesul de reformă şi modernizare a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Noua configuraţie ne permite să gestionăm mai bine resursa umană pe care o avem la dipoziţie şi, în acelaşi timp, să avem un plus de eficienţă la frontierele României”, a spus Traian Igaş.

Garda de Coasta la Constanta si Tulcea

Garda de Coastă va fi organizată la nivelul administrativ al judeţelor Constanţa şi Tulcea, prin reorganizarea inspectoratelor judeţene ale Poliţiei de frontieră Constanţa şi Tulcea. Legea stabileşte o serie de măsuri “în scopul asigurării unui climat de ordine şi siguranţă publică, securizării frontierelor aeriene, terestre, maritime şi fluviale, combaterii migraţiei ilegale, asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, etc., având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene”, informează serviciul de presa al MAI. Garda de Coastă va avea ca zonă de competenţă suprafaţa din teritoriul naţional constituită din zona de frontieră corespunzătoare judeţelor Constanţa şi Tulcea, Dunărea maritimă, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi zona conomică exclusivă. De asemenea, vizează crearea cadrului legal pentru reglementarea efectuării controlului pentru trecerea frontierei de stat a navelor care intră sau ies în/din porturile româneşti în/din curse externe, având în vedere şi obiectivul prioritar pentru România – aderarea la Spaţiul Schengen -, aspect care presupune stabilirea unor noi principii ale controlului navelor care circulă pe fluviul Dunărea, aplicabile după data stabilită prin decizie a Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controlului la frontierele interne.

Bulgaria si Turcia vor semna un acord politic pentru a construi un gazoduct ce va lega cele doua tari, pentru eventuale livrari de urgenta. in marja Forumului Energetic si Economic al Marii Negre, de la Istanbul, ministrul bulgar al economiei Traicio Traikov si cel turc al energiei si resurselor naturale Taner Yildiz au negociat cu succes planurile pentru conducta si au convenit ca acesta este un proiect strategic pentru ambele tari, relateaza Sofia News Agency. Traikov si Yildiz au discutat rezultatele muncii unui grup de experti care studiaza si evalueaza aspectele tehnice si comerciale ale transportului de gaze naturale via Turcia catre Bulgaria. Gazoductul bulgaro-turc, alaturi de interconectorul cu Grecia vor asigura livrari de gaz din zona caspica atat pentru Bulgaria, cat si pentru intreaga regiune. Conducta va avea o lungime de 77 de kilometri si o capacitate cuprinsa intre 1 si 3 miliarde de metri cubi pe an, ce ar putea fi dublata ulterior.