Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Chicago, că SUA şi UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene.
“Formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind prin negocieri în interiorul sistemului deja creat de 5+2. Nici SUA, nici UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene”, a spus Traian Băsescu după Summitul NATO de la Chicago. El a arătat că declaraţia adoptată cu ocazia Summitului Alianţei “reflectă un obiectiv de politică externă românesc” legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate”.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, luni, că NATO îşi menţine, prin declaraţia adoptată la summitul Alianţei de la Chicago, interesul pentru Balcanii de Vest. El s-a declarat mulţumit de faptul că în documentul adoptat la Chicago sunt reprezentate obiectivele pentru care “ne-am bătut când a fost summitul de la Bucureşti”.
“Aş începe cu zonele de vecinătate pentru România. Atunci când veţi consulta Declaraţia summitului, veţi vedea că se menţine interesul NATO pentru Balcanii de Vest, pentru vecinătatea estică, adică Marea Neagră, Caucazul de Sud. De asemenea, Declaraţia summitului reflectă un alt obiectiv de politică externă românesc care a fost legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate. Veţi vedea menţionată în Declaraţia summitului şi problema Transnistriei, în mod special o menţiune pentru Transnistria, precum şi reafirmarea organizaţiei noastre, reafirmarea Alianţei cu privire la susţinerea fără rezerve a principiului de drept internaţional generat de suveranitatea statelor precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Iată, alt element de interes pentru noi care este reflectat aşa cum l-am susţinut întotdeauna. De asemenea, pentru Transnistria aş face o menţiune specială: formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind, prin negocieri, în interiorul sistemului deja creat de 5+2, deci nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene. “, a declarat Traian Băsescu.

Bulgaria nu va fi implicată în nicio dispută teritorială cu România pe tema rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, dă asigurări ministrul bulgar al Economiei, Energiei şi Turismului, Delian Dobrev.
În opinia lui Dobrev, cele două ţări nu vor ajunge la dispute teritoriale, dat fiind că amândouă au rezerve de gaze naturale în propriile zone economice din Marea Neagră, informează presa de la sud de Dunăre. Dobrev se referă la disensiunile dintre Bulgaria şi România privind un perimetru de 17 kilometri pătraţi situat în Marea Neagră, la frontiera dintre cele două state.
România a sugerat deja că disputa poate fi soluţionată de o instanţă de arbitraj. Bulgaria insistă însă pe negocieri bilaterale, transmite Mediafax. Dobrev a reamintit că Guvernul bulgar a reformulat recent textul care instituia un moratoriu privind extracţia gazelor de şist. “Acum, nu mai există obstacole în privinţa exploatării gazelor naturale convenţionale. Sperăm că sunt suficiente rezerve de gaz în Marea Neragră. Nu intenţionăm să intrăm în conflict cu România pe tema acestor gaze. România a descoperit 40 de miliarde de metri cubi de gaze în zona sa din Marea Neagră. Vom începe exploatarea zăcămintelor chiar acum. Zona care aparţine Bulgariei este mai mare decât cea a României”, a spus el.

Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru “Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valu­tare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei.  Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.

Interes pentru România

De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic “Polonia-Europa Centrală-China”.
“A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească “pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.

Miliarde de dolari pentru salvarea Europei

China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. “Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.

Miercuri, 25 aprilie, s-au aniversat zece ani de la semnarea, la Kiev, de către miniştrii de Externe din cele şase state riverane la Marea Neagră – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – a Documentului privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră, Documentul CSBM naval la Marea Neagră.
Implementarea Documentului CSBM naval a început cu 1 ianuarie 2003. Documentul naval la Marea Neagră exprimă angajamentul statelor participante de a creşte, în continuare, încrederea şi securitatea în regiune, precum şi convingerea acestora că aranjamentele regionale de securitate reprezintă o contribuţie semnificativă la stabilitatea generală în Europa.
România acordă o importanţa deosebită Documentului CSBM naval la Marea Neagră, un aranjament regional funcţional, ţara noastră participând, alături de celelalte state, la exerciţiile navale organizate sub această egidă. Potrivit MAE, cel mai recent, România a deţinut preşedinţia statelor participante la Documentul CSBM naval la Marea Neagră în 2010 şi a organizat în 2011 vizita la baza navală din portul Constanţa şi exerciţiul militar RELIANCE 2011.
Documentul CSBM conţine un set de măsuri în legătură cu forţele şi activităţile navale ale statelor participante în Marea Neagră şi reglementări privind activităţile similare ale statelor participante desfăşurate cu terţe state. Măsurile privind stabilitatea şi cooperarea în domeniul naval la Marea Neagră sunt măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi sunt concepute pentru a promova încrederea reciprocă şi pentru a risipi îngrijorarea cu privire la activităţile militare, prin încurajarea transparenţei.
Anual au loc reuniuni de evaluare a implementării Documentului CSBM naval la Marea Neagră, organizate de statul care deţine preşedinţia aranjamentului. În 2012, aceasta este exercitată de Turcia. Cea mai importantă realizare a preşedinţiei române (2010) a fost adoptarea deciziei privind folosirea reţelei de comunicare a OSCE pentru transmiterea notificărilor, în urma unui proces care a durat aproximativ patru ani.

Blackseafor revine la Constanta

În perioada 6-26 aprilie 2012, corveta „Contraamiral Eustaţiu Sebastian” va participa la faza a II-a a celei de-a XI-a activări a Grupului de Cooperare Navală din Marea Neagră – BLACKSEAFOR, relateaza surse militare, citate de mass-media regionala. Nava militară este comandată de locotenent-comandorul Valentin Cătălin Vlad şi are la bord pentru această misiune un echipaj alcătuit din 90 militari.
În cadrul acestei etape, navele grupării vor desfăşura exerciţii în comun pe Marea Neagră, precum şi vizite în porturile Constanţa, Sevastopol (Ucraina) şi Instanbul (Turcia). Activităţile Grupului Naval BLACKSEAFOR vor consta în exerciţii navale de luptă contra minelor, căutare şi salvare pe mare, asistenţă umanitară şi protecţia mediului.
În perioada 6-9 aprilie, vor face escală în portul Constanţa navele militare TCG YAVUZ (Turcia), UPS CHERKASY (Ucraina), BGS RESHITELNY (Bulgaria) şi RFS TSEZAR KUNIKOV (Federaţia Rusă), care este şi nava comandant a grupării.

Echilibru de forte în schimbare la Marea Negră

Din punct de vedere militar, România, Turcia, si Bulgaria, constituie un avanpost al NATO în zona Mării Negre, contrabalansând în acelasi timp influenta Rusiei la în această mare închisă, se arata intr-o recenta analiza publicata de cotidianul roman “Curentul”. Mai mult, Turcia detine controlul strâmtorilor Bosfor si Dardanele în urma semnării în 1936 a Conventiei de la Montreux. Acest document conferă Turciei dreptul de militariza aceste puncte strategice într-o situatie de conflict armat. Despre cele două strâmtori, Nicolae Titulescu obisnuia să spună că sunt „inima Turciei“, dar în acelasi timp si „plămânii României“. Astăzi, cele două state sunt parte a celui mai mare proiect defensiv din istoria omenirii cunoscut mai simplu sub denumirea de scutul antirachetă al NATO. În partea sa, România găzduieste bateriile de interceptori terestrii sub forma de rachete SM-3, în timp ce Turcia va asigura partea de radar a întregii arhitecturi. Acesta va fi instalat în provincia turcă Malatya (sud-est) la doar câteva sute de kilometri de imensa baza aeriana de la Incirlik, folosită si de aviatia americană.

Porţiunea de platoul continental din Marea Neagră aflată în dispută între România şi Bulgaria este situată într-o zonă prin care este proiectată trecerea conductei Southstream.
Proiectul Southstream vizează construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia către Bulgaria, prin Marea Neagră, şi, mai departe către Grecia, Italia şi Austria. De asemenea, în cazul soluţionării favorabile României a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia în cazul în care proiectul Nabucco ar fi finalizat, au declarat pentru Mediafax, surse diplomatice. Potrivit aceloraşi surse, Bulgaria ar fi început deja discuţii cu Exxon referitoare la zona în litigiu.
Sursele citate au mai declarat că porţiunea respectivă, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri pătraţi, nu este singura chestiune legată de frontiera cu Bulgaria, în opinia Bucureştiului. Astfel, România ia în calcul deschiderea de discuţii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunăre, care conform regulilor, este trasată pe mijlocul firului de apă. Rediscutarea ei ar fi necesară, susţin sursele citate, în contextul erodării naturale a malului bulgăresc. Avantajul ar fi, în acest caz, faptul că pe porţiunea românească ar intra mai multe insule de pe fluviu.

Reacţia Bulgariei

Delimitarea zonelor maritime nu este o problemă în relaţiile dintre Bulgaria şi România, se precizează într-o luare poziţie transmisă de purtătorul de cuvânt al Ministerului bulgar al Afacerilor Externe, Vesela Cerneva. Bulgaria şi România poartă negocieri pentru delimitarea zonelor din Marea Neagră de mai bine de 20 ani. Ultima rundă de negocieri (cea de a 17-a) a avut loc la Sofia în decembrie 2011, iar următoarea va avea loc la Bucureşti în acest an, notează dna Cerneva, citată de Agerpres. Negocierile au loc într-o atmosferă de prietenie şi în contextul voinţei celor două ţări, astfel încât diferendul să fie rezolvat prin semnarea unui acord bilateral. Subiectul nu reprezintă nicio problemă în relaţiile bilaterale, care sunt de parteneriat, de bună vecinătate şi în spiritul apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, subliniază oficialul.
Ministrul român al afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seara, într-o emisiune la Digi 24, că “există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat. “Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a spus Cristian Diaconescu. El a susţinut că acest subiect există de mult timp şi a subliniat că România nu a intrat “într-o etapă revendicativă”.

Aspecte legate de dezvoltarea societăţii civile în regiunea Mării Negre şi perspectivele de cooperare între MAE român şi GMF au fost discutate marţi de secretarul de stat Bogdan Aurescu cu Enders Wimbush, senior director pentru politică externă şi societate civilă al German Marshall Fund of the United States, şi cu Alina Inayeh, directorul Biroului din Bucureşti al GMF.
Reprezentantul German Marshall Fund a prezentat principalele proiecte avute în vedere de GMF în perioada următoare şi s-a discutat posibilitatea participării MAE român la o parte din aceste proiecte, multe dintre ele de interes comun, de exemplu în domeniul securităţii cibernetice.  De asemenea, a fost efectuat un schimb de vederi privind principalele teme actuale ale agendei de securitate şi regionale. Astfel, au fost discutate priorităţile agendei Summit-ului NATO de la Chicago, inclusiv apărarea antirachetă şi iniţiativa Smart Defense, dar şi perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean.
Bogdan Aurescu  a arătat că România doreşte dezvoltarea unei culturi a dialogului în regiunea Mării Negre, la care să contribuie şi dezbaterile frecvente între actorii importanţi din regiune, reprezentanţii instituţiilor europene şi ai mediului academic şi societăţii civile. Totodată, a exprimat satisfacţia pentru aniversarea în 2012 a 5 ani de la înfiinţarea Black Sea Trust for Regional Cooperation, ca proiect al GMF, cu sediul la Bucureşti.

Black Sea Trust for Regional Cooperation

German Marshall Fund este o instituţie non-guvernamentală americană care se ocupă de politici publice şi acordarea de burse în scopul promovării cooperării şi bunei înţelegeri între America de Nord şi Europa, pe teme de interes global şi trans-atlantic. GMF îşi atinge scopul prin sprijinirea unor instituţii sau personalităţi care activează în zona activităţilor trans-atlantice, prin oferirea de analize şi cercetări pe teme de interes trans-atlantic, prin aducerea la un loc a liderilor şi membrilor comunităţii de afaceri sau a celei politice, ori prin crearea unor oportunităţi de schimburi de păreri.
În plus, GMF mai sprijină o serie de iniţiative care îşi propun consolidarea democraţiilor. Fondat în 1972, GMF este prezent pe ambele maluri ale Atlanticului – în afară de cartierul general din Washington mai are şapte birouri în Europa, inclusiv unul în Bucureşti.
În cadrul acestui birou din Bucureşti funcţionează şi BST (Black Sea Trust for Regional Cooperation), care are printre fondatori GMF, Guvernul României şi USAID. De la fondarea sa, în 2007, BST a acordat circa 280 de burse (în valoare de peste 8 milioane USD) unor ONG-uri locale sau naţionale, entităţi ale administraţiei locale, institute politice şi alte instituţii din Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, R. Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.
Black Sea Trust for Regional Cooperation promovează cooperarea regională şi buna guvernanţă în regiunea lărgită a Mării Negre sprijinind iniţiativele transfrontaliere, participarea civică etc. Un eveniment notabil în anul 2011 a fost cel de-al patrulea Forum anual al ONG-urilor de la Marea Neagră, BST fiind unul dintre organizatori. Cu peste 300 de participanţi (societate civilă, organizaţii internaţionale şi guvernamentale) din întreaga regiune, Forumul s-a axat pe strategii şi politici pentru regiunea lărgită a Mării Negre, încercând să contribuie la dezvoltarea cooperării regionale.

România continuă să rămână o ţară importantă de tranzit pentru droguri, potrivit raportului 2012 International Narcotics Control Strategy Report, publicat recent de Departamentul de Stat al SUA.
Conform aceleiaşi surse, România rămâne o parte constituentă a unei rute nord-balcanice bine-stabilite pentru opiu, morfină, heroină şi alte substanţe care merg spre şi dinspre Afganistan, Europa Centrală şi de Vest. Cea mai importantă captură de cocaină din întreaga Europă, în 2009, a avut loc la Constanţa, aminteşte documentul, adăugând că România şi alte ţări est-europene cu ieşire la Marea Neagră devin din ce în ce mai atractive pentru traficanţii internaţionali de cocaină aflaţi în căutare de puncte de intrare alternative în pieţele din Europa de Vest.
Criza economică globală a continuat să aibă un impact asupra tuturor agenţiilor guvernamentale româneşti, iar resursele destinate unităţilor de luptă antidrog au fost mai puţine decât de obicei. Agenţii români au avut ocazia să participe la sesiuni de antrenament avansat la Bucureşti şi la Budapesta şi au reuşit să intre posesia unor echipamente de specialitate, însă uneori operaţiunile au avut de suferit din cauza resurselor limitate.

România şi SUA colaborează pentru combaterea fenomenului

În pofida acestor provocări, autorităţile române continuă să coopereze îndeaproape cu SUA şi omologii regionali în operaţiuni internaţionale de combatere, notează raportul Departamentului de Stat. Uzul de droguri a crescut în România în ultimii ani, în parte din cauza nivelului crescând de sărăcie, punctează aceeaşi sursă.
Programe de educaţie şi prevenire a consumului de droguri sunt organizate în cooperare cu autorităţile locale, ONG-uri, organizaţii religioase şi companii private. Raportul notează existenţa şi a unor programe de dezintoxicare, însă şi faptul că opţiunile de tratament sunt limitate. Primul centru de tratament pentru dependenţii de droguri a fost deschis în România de-abia în 1996. Numărul de narcomani s-a dublat în ultimii cinci ani, în timp ce vârsta medie a utilizatorului a scăzut, avertizează textul american.

DEA, implicată în România

În ceea ce priveşte latura politică, România nu încurajează şi nici nu facilitează producţia ilicită sau distribuţia de droguri sau alte substanţe asociate. Nu există dovezi în favoarea faptului că oficiali înalţi români ar fi implicaţi în astfel de activităţi.
În fine, raportul Departamentului de Stat afirmă că DEA a continuat să fie implicată foarte mult în România de-a lungul lui 2011, transmite Agerpres. Cooperarea bilaterală şi multilaterală au continuat să crească şi a avut drept rezultat succese comune în anchete de trafic internaţional de droguri. SUA sunt gata să ajute România să facă faţă provocărilor constante ridicate de traficul de droguri, dar persistă îngrijorările că lipsa fondurilor din cauza crizei economice va continua să aibă un impact negativ asupra capacităţii poliţiei din România de a combate traficul de droguri.

Romania si Turcia au purtat discuti, joi, in legatura cu dezvoltarea parteneriatului strategic semnat intre cele doua tari in decembrie 2011. In acest sens, Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o rundă de consultări pe tematica de securitate cu ambasadorul Fatih Ceylan, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia. Consultările s-au desfăşurat în contextul, foarte favorabil, al Parteneriatului Strategic bilateral, lansat în decembrie 2011, cu prilejul vizitei Preşedintelui României în Republica Turcia. În cadrul discuţiilor au fost abordate subiectele cele mai importante pentru cele două state aflate pe agenda de securitate euro-atlantică, îndeosebi pregătirea Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), cooperarea şi securitatea în regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi aspecte ale cooperării bilaterale româno-turce sub egida Parteneriatului Strategic. A fost discutat în detaliu stadiul în care se află conflictele îngheţate din regiune. De asemenea, au mai fost abordate evoluţiile în curs din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Părţile au realizat şi un schimb privind stadiul cooperării bilaterale şi paşii următori necesari operaţionalizării Parteneriatului Strategic.

 Scut la Marea Neagra

Dialogul a evidenţiat opiniile convergente ale României şi Turciei pe teme de securitate, în special cu privire la necesitatea adoptării unor decizii la Summit-ul NATO de la Chicago privind: implementarea capabilităţii interimare de apărare antirachetă a NATO, întărirea relaţiilor NATO cu partenerii Alianţei şi continuarea politicii uşilor deschise, continuarea angajamentului NATO în Balcanii de Vest, avansarea procesului de tranziţie în Afganistan şi reafirmarea determinării Alianţei de a continua acordarea sprijinului şi după 2014, precum şi importanţa identificării unor iniţiative şi proiecte concrete sub egida Smart Defense. Au fost totodată examinate perspectivele cooperării NATO-Rusia, inclusiv în contextul Summit-ul NATO de la Chicago. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că, la Chicago, Alianţa este în măsură să îndeplinească obiectivul declarării capabilităţii interimare de apărare antirachetă a NATO. Oficialul român a subliniat că Summit-ul NATO oferă oportunitatea transmiterii unui mesaj încurajator cu privire la menţinerea perspectivelor apropierii de structurile euro-atlantice a statelor din vecinătatea estică. A fost evidenţiată, totodată, importanţa pe care o acordă regiunii extinse a Mării Negre şi cooperării cu Turcia în domeniu, inclusiv în perspectiva reflectării acestei teme importante de politică externă în documentele Summit-ului de la Chicago. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a acceptat cu plăcere invitaţia omologului turc pentru continuarea consultărilor pe teme de securitate în Republica Turcia, în cadrul unei noi runde.