Fostul ministru britanic al Apărării Liam Fox a generat o nouă dispută cu Rusia, afirmând că Kremlinul intenţionează să se folosească de Jocurile Olimpice de anul viitor de la Londra pentru a introduce spioni în Marea Britanie. Fostul ministru a avertizat Marea Britanie că nu poate împiedica unele “persoane foarte dubioase” să intre în ţară sub pretextul protejării sportivilor ruşi, relatează presa britanică, citată de Mediafax. Fox, care a avut acces la date strict secrete ale serviciilor de informaţii înainte de a fi nevoit să demisioneze în octombrie, este unul dintre politicienii de rang înalt care vorbesc public despre ameninţarea pe care o reprezintă pentru Marea Britanie revigoararea  activităţii de spionaj a Rusiei.
Declaraţiile sale au fost calificate însă de Kremlin drept “paranoia”. “Nu suntem îngrijoraţi în legătură cu opinia lui. Este paranoia tipică”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al premierului rus Vladimir Putin. Un fost oficial britanic la Moscova a declarat însă: “Există o problemă aici în a ne asigura că Jocurile Olimpice nu vor deveni o scuză pentru operaţiuni clandestine”.

Rusoaica Katia Zatuliveter, suspectată de spionaj şi care avea o relaţie cu un parlamentar britanic, a câştigat marţi apelul său împotriva expulzării din Marea Britanie. Comisia Specială de Apeluri privind Imigraţia (SIAC) a decis că Zatuliveter, în vârstă de 26 de ani, nu ar trebui trimisă înapoi în Rusia, relatează BBC News. Ministerul britanic de Interne s-a declarat dezamăgit de această decizie şi şi-a apărat decizia de a o expulza din motive de securitate naţională. Zatuliveter a lucrat într-un post de cercetător parlamentar pentru liberal-democratul Mike Hancock, în vârstă de 65 de ani, şi în acelaşi timp a avut o relaţie cu acesta, transmite Mediafax. În cursul audierilor, s-au formulat acuzaţii potrivit cărora tânăra a fost plasată în cadrul biroului parlamentarului deoarece acesta era membru al Comisiei de apărare. Hancock a insistat că a avut acces numai la documente de apărare care erau deja în domeniul public şi a negat că i-ar fi transmis vreun secret tinerei. SIAC a decis că Zatuliveter nu a avut contacte cu spioni ruşi în timp ce lucra pentru Hancock.
Katia Zatuliveter, în vârstă de 26 de ani, este cel mai de succes spion rus din ultimii 30 de ani, susţine un fost agent KGB, citat de presa britanica. Fostul agent KGB Oleg Gordievski, în vârstă de 73 de ani, care a fugit în Marea Britanie în 1985 cu ajutorul serviciilor britanice de informaţii externe, a declarat că Zatuliveter s-a folosit de relaţia ei de patru ani cu Hancock pentru a transmite Kremlinului secrete militare britanice. Potrivit lui, aceasta a provocat pagube enorme Marii Britanii şi ar fi privită ca o eroină de Rusia, transmite Mediafax. “Timp de patru ani ea a copiat documente militare şi le-a dus la ambasadă. Practic, ea a dezarmat Marea Britanie în faţa Rusiei”, a declarat Gordievski.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat marţi “în cei mai severi termeni” atacul împotriva misiunii diplomatice britanice de la Teheran, ocupată de manifestanţi care au vandalizat sediul ambasadei. “Membrii Consiliului de Securitate reamintesc principiul inviolabilităţii reşedinţelor diplomatice şi consulare şi obligaţia guvernelor statelor gazdă (…) de a lua toate măsurile necesare pentru a le proteja”, au subliniat cele cincisprezece membre ale Consiliului într-o declaraţie. Ministerul de Externe iranian şi-a exprimat marţi regretele în legătură cu atacul comis împotriva ambasadei britanice la Teheran, ocupată de manifestanţi care au distrus sediile cancelariei, informează Agerpres. Într-un comunicat publicat de agenţia Mehr, ministerul şi-a exprimat “regretele pentru comportamentul inacceptabil al unui număr restrâns de manifestanţi, în pofida eforturilor poliţiei” şi a afirmat că “a cerut autorităţilor să adopte imediat măsurile necesare” pentru a pune capăt ocupării ambasadei. “Ministerul de Externe insistă asupra angajamentului Republicii islamice de a proteja clădirile şi personalul diplomatic şi şi-a afirmat respectul faţă de reglementările internaţionale şi imunitatea clădirilor diplomatice”, se arată în comunicat.
Londra le-a solicitat marţi tuturor cetăţenilor săi din Iran “să rămână în casele lor” şi “să adopte un profil discret”, pe fondul atacării ambasadei britanice de către manifestanţi la Teheran. Înalţi responsabili britanici “au discutat cu însărcinatul cu afaceri iranian de la Londra pentru a solicita intervenţia imediată a autorităţilor iraniene pentru a relua controlul asupra situaţiei şi a proteja incinta noastră diplomatică, după cum sunt obligaţi de convenţiile internaţionale”, a anunţat Foreign Office într-un comunicat.
Ambasada, atacata si incendiata
Ambasada britanică a fost “atacată, invadată şi incendiată”, conform diplomaţiei britanice. MAE de la Londra şi-a modificat totodată recomandările pentru cetăţenii britanici aflaţi în Iran, în urma acestui incident. Acestora li se cere în prezent să “rămână la casele lor” şi să “adopte un profil discret în aşteptarea de informaţii suplimentare”. Potrivit unui jurnalist AFP aflat la Teheran, zeci de manifestanţi au pătruns marţi în ambasada Marii Britanii fără ca poliţia să intervină şi au dat jos drapelul britanic, înlocuindu-l cu unul iranian. Conform unor martori, protestatarii au ars şi documente din interiorul clădirii.
MAE rus a denunţat incidentul ca fiind “inacceptabil”. “Actele unei mulţimi de protestatari comise prin violarea dreptului internaţional universal (…) sunt inacceptabile şi merită să fie condamnate”, a afirmat diplomaţia rusă într-un comunicat. La rândul lor, Italia şi Franţa au condamnat cu fermitate agresiunea. “Ceea ce s-a produs în incinta ambasadei britanice de la Teheran este absolut intolerabil”, a precizat ministrul italian de externe Giulio Terzi. “Franţa consideră autorităţile iraniene responsabile pentru securitatea şi integritatea tuturor misiunilor diplomatice de la Teheran”, a spus şeful diplomaţiei franceze Alain Juppe, adăugând că “în aceste condiţii inacceptabile, Franţa îşi exprimă deplina sa solidaritate cu Marea Britanie”.

Primul avion internaţional F-35 Lightning II produs de Lockheed Martin a ieşit din fabrică duminică noaptea. Ministerul Apărării din Marea Britanie va folosi avionul cu decolare scurtă şi aterizare verticală (STOVL), cunoscut sub numele BK-1, pentru antrenamente şi teste operaţionale. BK-1 va trece printr-o serie de teste funcţionale ale sistemului de alimentare înainte să fie transferat la linia de zbor pentru teste la sol şi în aer, ce vor fi efectuate în lunile următoare. Avionul este programat să fie livrat în 2012. “Acest prim avion F-35 pentru primul nostru partener internaţional din program este un simbol al colaborării valoroase pe care o avem cu Marea Britanie”, a declarat Tom Burbage, Vicepreşedinte Executiv al Programului F-35 şi Director General pentru Integrarea Programului. “Lucrând împreună în spiritul cooperării, ne asigurăm că Forţele Aeriene şi Marina Regatului Unit beneficiază de capabilităţile tehnologiei de generaţia a cincea şi, în acelaşi timp, că în Marea Britanie se creează locuri de muncă într-un sector tehnologic avansat.” Căpitanul Harv Smyth, responsabilul naţional al Marii Britanii pentru programul Joint Strike Fighter (JSF), a spus: “Acesta este un pas înainte extraordinar de important pentru programul JSF în Marea Britanie şi abia aşteptăm să începem operarea primului nostru avion F-35 anul viitor. JSF este ideal pentru necesităţile viitoare ale Marii Britanii în ceea ce priveşte capabilităţile de luptă în aer, pentru că este dotat cu un sistem aerian de generaţia a cincea, capabil să opereze atât de la sol, cât şi de la bordul noului nostru portavion Queen Elizabeth Class.”

F-35 trebuie sa reziste 40 de ani

Marea Britanie va juca un rol vital în procesul global de producţie, dezvoltare ulterioară şi susţinere a avionlui F-35 în următorii 40 de ani, ceea ce va aduce ţării beneficii economice de durată. “Acest program asigură Armatei Marii Britanii capabilităţi de neegalat în domeniul inteligenţei, supravegherii, identificării şi recunoaşterii ţintei (ISTAR) în luptă, dar este în acelaşi timp şi un fator esenţial de creştere economică, pentru că va susţine mii de locuri de muncă în Marea Britanie pe o perioadă de peste două decenii”, a adăugat directorul diviziei de Aeronautică al Lockheed Martin în Marea Britanie, Paul Livingston. Participarea globală este centrală în programul F-35 şi este esenţială pentru succesul şi eficienţa acestuia în economia de scară.

Noua state implicate in programul JSF

Programul cuprinde nouă state partenere: Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Australia, Danemarca şi Norvegia. În octombrie 2010, Israelul a ales F-35A drept avionul de luptă de nouă generaţie al Forţelor sale Aeriene şi urmează să îl primească prin intermediul programului de vânzări internaţionale de tehnică militară al Guvernului S.U.A. În plus, Japonia şi Republica Coreeană analizează în acest moment achiziţia de avioane F-35 pentru modernizarea flotei lor de luptă. F-35 Lightning II este un avion de luptă de generaţia a cincea, care combină nedetectabilitatea radar avansată cu viteza şi agilitatea unui avion de luptă, informaţia complet integrată provenită de la senzori cu operaţiunile în reţea şi mentenanţa avansată.Lockheed Martin dezvoltă programul F-35 împreună cu principalii săi parteneri industriali, Northrop Grumman şi BAE Systems. Cu sediul în Marea Britanie, BAE Systems este responsabilă de o serie diversă de capabilităţi în cadrul programului F-35, printre care decolarea scurtă şi aterizarea verticală, producţia lean avansată, testele de zbor şi susţinerea sistemelor aeriene.

Inalta Curte britanica a interzis dezvaluirea numelor a doi diplomati care au avut o relatie cu rusoaica Katia Zatuliveter, suspectata de spionaj pentru Rusia si care ar putea fi expulzata din Marea Britanie, potrivit cotidianului The Telegraph. Potrivit ziarului, decizia de pastrare a anonimatului celor doua persoane a fost dictata de necesitatea evitarii unei “eventuale lezari a relatiilor internationale”. Conform sursei mentionate, rusoaica frecventa un diplomat german care ocupa un post important in NATO, precum si un diplomat olandez, consilierul unui membru al familiei regale dintr-un stat european. inainte de arestarea sa la 2 decembrie 2010 ca presupusa spioana rusa, tanara a fost asistenta parlamentarului liberal-democrat Mike Hancock, membru al comisiei palamentare pentru aparare, fiind si amanta acestuia. Cu toate ca nu a fost formulata oficial nicio acuzatie, mandatul de expulzare a fost emis. Rusoaica a respins categoric speculatiile presei privitoare la legaturile sale cu serviciile speciale ruse si s-a declarat gata sa lupte pana la capat pentru reputatia sa. La 18 octombrie, o comisie speciala a inceput examinarea apelului ei la decizia de expulzare din Marea Britanie, iar hotararea va fi anuntata la sfarsitul lunii noiembrie.

Marea Britanie doreste sa puna sub acuzare un al doilea barbat in dosarul uciderii fostului spion KGB Aleksandr Litvinenko, in decembrie 2006, la Londra. Procurorii britanici intentioneaza sa ceara extradarea lui Dmitri Kovtun, un om de afaceri rus si fost ofiter KGB, care a fost anterior un martor cheie in dosarul Litvinenko. Acuzatiile ar fi bazate pe documente noi obtinute in acest caz, scrie Sunday Times. Otravirea fostului agent rus, devenit critic vehement al Kremlinului, in noiembrie 2006, la Londra, a generat o criza de amploare in relatiile ruso-britanice, dupa ce Moscova a refuzat sa il extradeze pe principalul suspect in dosar, Andrei Lugovoi. Suspectul a declarat ca este dispus sa coopereze cu justitia britanica. El a afirmat intr-un interviu acordat in 2008 publicatiei Times ca intentioneaza sa il trimita la Londra pe prietenul sau Dmitri Kovtun, una dintre ultimele persoane care s-au intalnit cu victima inainte ca aceasta sa se imbolnaveasca. Relatiile dintre Londa si Moscova au cunoscut o deteriorare treptata pe parcursul ultimilor cinci ani de la uciderea la Londra a fostului ofiter KGB, Alekandr Litvinenko.

NATO ‘nu are nicio intenţie de a interveni’ în Iran şi susţine căutarea unei soluţii diplomatice în dosarul nuclear iranian, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. ‘NATO nu are nicio intenţie de a interveni în Iran şi nu este implicată, ca alianţă, în chestiunea iraniană’, a declarat Rasmussen, referindu-se la informaţiile din presă care fac referire la o dezbatere în cadrul guvernului israelian despre oportunitatea de a recurge la lovituri militare asupra Iranului, transmite Agerpres. ‘Susţinem eforturile internaţionale pentru căutarea unor soluţii politice şi diplomatice la problema iraniană şi fac apel la liderii iranieni să se conformeze rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi să pună capăt îmbogăţirii uraniului’, a anunţat şeful Alianţei cu sediul la Bruxelles. Presa israeliană a relatat, în ultimele zile, despre o dezbatere începută în guvernul israelian între susţinătorii şi opozanţii unui posibil atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene. De asemenea, The Guardian scrie că armata Marii Britanii se grăbeşte cu planurile privind o potenţială intervenţie militară în Iran. Britanicii ar putea lansa proiectile asupra unor puncte strategice din Iran. Deja strategii militari analizează care sunt locurile cele mai bune pentru a-şi plasa navele şi submarinele echipate cu rachete Tomahawk. În afară de resursele militare proprii, britanicii mizează şi pe ajutorul americanilor. Ziariştii de la The Guardian au discutat cu mai mulţi membri ai Casei Albe şi ai opoziţiei care susţin că, după revoluţia din Libia, Iranul a devenit din nou o problemă a diplomaţiei americane. Potrivit surselor citate de publicaţia britanică, preşedintele SUA, Barack Obama, nu ar dori să se angajeze într-un nou conflict armat înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012. Cu toate acestea, planul preşedintelui american s-ar putea schimba din cauza anxietăţii create de agenţii secreţi de securitate precum şi din cauza poziţiei mult mai războinice adoptate în ultima vreme de Iran. Totodată, britanicii se aşteaptă ca americanii să le ceară permisiunea să-şi înceapă atacul din Diego Garcia, un teritoriu britanic din Oceanul Indian, pe care americanii l-au mai folosit în conflictele din Orientul Mijlociu.

Aleksandr Lukasenko, supranumit si „ultimul dictator al Europei” este pe cale de a fi dat in judecata de un cabinet de avocatura britanic in cadrul unui proces ce vizeaza incalcari ale drepturilor omului. O astfel de actiuni in instanta ar putea deveni un precedent pentru procese impotriva celor ce incalca drepturile omului, comenteaza ziarul The Independent. Firma McCue and Partners, cu sediul in Knightsbridge, specializata in procese contra gruparilor teroriste ca Real IRA si Hamas, planuieste sa publice un dosar cu probe impotriva presedintelui belarus, cu ajutorul caruia procurorii straini sa poata sa-l acuze pe Lukasenko, in cazul in care acesta calatoreste in jurisdictia lor. Planul initial a vizat utilizarea tribunalelor britanice pentru acuzarea lui Lukasenko, in baza legilor Marii Britanii cu privire la jurisdictia universala. Anterior au mai existat incercari de a deschide cazuri impotriva strainilor care incalca drepturile omului, intre care un lider razboinic afgan si presupusi autori ai genocidului din Rwanda, insa cei vizati traiau in interiorul frontierelor britanice.

Lukasenko, interzis in UE

Dar Lukasenko, descris ca “ultimul dictator din Europa”, face in prezent obiectul unor interdictii de calatorie pe teritoriul Uniunii Europene, tocmai din cauza abuzurilor regimului sau impotriva drepturilor omului. De aceea este putin probabil ca acesta sa intre prea curand in vreo tara europeana. in schimb, McCue and Partners spera ca procurori din tari aliate in mod traditional Belarusului sa ceara acces la dosarul sau de 68 de pagini si sa formuleze acuzatii in vederea unui proces, reducand si mai mult locurile in care Lukasenko poate calatori. Din motive strategice, firma nu va anunta despre care tari este vorba, dar se pare ca sunt vizate Rusia, Venezuela, Vietnam si republicile din Asia Centrala, din cauza relatiilor apropiate cu Lukasenko. “Problema cu dictatorii este ca nu joaca un joc corect. Dupa aproape doua decenii de abuzuri impotriva drepturilor omului, victimele au hotarat sa adopte o pozitie eroica. intr-un prim pas, ele vor trebui sa caute dreptatea in afara Belarusului”, a declarat Matthew Jury, partener in cadrul firmei, care a condus investigatiile asupra abuzurilor. in ultima perioada, regimul din Belarus a fost tot mai izolat, in urma reprimarii brutale a activistilor care sustin democratia, dar si din cauza deteriorarii rapide a situatiei economice. Belarusul este pe cale sa isi privatizeze toate industria energetica pe care este pregatita sa o ofere Gazpromului la un pret modic.

Flota militara a Republicii Venezuela ameninta Uniunea Europeana

Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor, relateaza mass-media regionala, citand o scrisoare deschisa a liderului de la Caracas, adresata presei venezuelene. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a  criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.

Acuzatii cu repetitie

Liderul Venezuelei, Hugo Chavez, a mai solicitat anterior statelor Uniunii Europene acordarea independentei coloniilor europene din America Latina. In timpul unui recent interviu radiofonic acordat unui post de radio din Aruba (n.r.-posesiune latino-americana a Regatului Tarilor de Jos), Chavez a subliniat ca Venezuela va acorda o importanta asistenta economica noilor state din regiune. Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.

Ofensiva anti-britanica

Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.

Fostii sefi ai diplomatiei britanice ii cer premierul de la Londra David Cameron ca in perspectiva vizitei sale la Moscova sa traga la raspundere Executivul rus pe mai multe chestiuni, relateaza BBC. Mesajul este semnat de Margaret Beckett, David Miliband, Jack Straw si Sir Malcolm Rifkind. Acestia vor ca Dmitri Medvedev sa fie facut raspunzator in legatura cu esecul in protejarea afacerilor in fata coruptiei. In scrisoarea publicata de Sunday Times, diplomatii ii ce prremierului sa dezbata si dosarul uciderii lui Aleksandr Litvinenko la Londra, in 2006. In scrisoare se precizeaza ca sute de mii de oameni de afaceri rusi sunt in inchisori dupa ce au cazuit victima coruptiei permise de autoritati. “Periolul coruptiei nu se opreste la granitele Rusiei, iar asasinarea lui Litvinenko arata cum consecintele ignorarii legii lovesc tarmurile britanice”. Cameron se va duce la Moscova duminica, intr-o incercare de a imbunatati relatiile cu Medvedev si Vladimir Putin. Va fi prima vizita a unui premier britanic la Moscova de la cea efectuata de Tony Blair in urma cu sase ani. Recent, oficialii britanici au dezvaluit ca niciun ministru sau diplomat britanic nu a mai vorbit direct cu Putin in ultimii patru ani. Relatiile bilaterale sunt tensionate de la asasinarea lui Litvinenko. Litvinenko, critic al Kremlinului, a fost otravit iar Rusia a refuzat sa-l extradeze pe principalul suspect.