Marea Britanie intenţionează să adreseze un mesaj de fermitate Iranului, dar nu doreşte o acţiune militară din cauza programului nuclear iranian sau a situaţiei din Strâmtoarea Ormuz, afirmă ministrul britanic de Externe, William Hague.
“Subliniez că nu dorim o acţiune militară, nu preconizăm acest lucru. Este sarcina forţelor noastre armate să se pregătească de orice eventualitate, dar nu cerem acest lucru”, a explicat Hague.
Marea Britanie a trimis o navă militară în Strâmtoarea Ormuz pentru a se alătura grupului de escortă al unui portavion american. “Am cerut cu succes sancţiuni eficiente, le-am adoptat pentru că nu dorim un conflict militar”, a explicat William Hague.
William Hague a avertizat totuşi că orice tentativă a Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz ar fi ilegală şi ar fi sortită eşecului.
La mijlocul lunii ianuarie, Iranul a anunţat că vrea “să-i pedepsească” pe cei care sunt răspunzători de asasinarea unui savant din domeniul nuclear ucis miercuri într-un atentat cu maşină capcană,  referindu-se la SUA, Israel şi Mrea Britanie. “Considerăm că faptul de a comite un act terorist în scopul uciderii unui om de ştiinţă reprezintă o ameninţare pentru naţiune (…). Vom căuta să-i pedepsim pe cei care sunt în spatele asasinării lui Mostafa Ahmadi Roshan”, a afirmat un responsabil din armata iraniană, Massoud Jazayeri, potrivit mai multor mass media locale. “Duşmanii naţiunii iraniene, precum Statele Unite, Marea Britanie şi regimul sionist (Israel, n.red.), trebuie să răspundă pentru actele lor”, a adăugat acesta.

Ministerul britanic al Apărării va desfiinţa 4.200 de posturi din cadrul armatei, fiind vorba de a doua restructurare din ultima perioadă.
Forţele Terestre vor pierde 2.900 de posturi, Forţele Aeriene Regale, 1.000, iar Marina militară regală, 300, informează BBC. Ministerul Apărării a explicat că vor fi luate decizii dificile din cauza reducerii bugetului destinat apărării. În 2010, Forţele Navale şi Forţele Aeriene anunţau că vor reduce numărul posturilor cu 5.000 fiecare, până în 2015.
Potrivit BBC, din cauza reducerilor, Forţele Aeriene şi cele Navale vor fi nevoite să apeleze la voluntari în unele cazuri.
La sfârşitul anului trecut, armata australiană a anunţat că este interesată să angajeze militari instruiţi în străinătate, în special în Marea Britanie. Royal Australian Navy a trimis o delegaţie în Marea Britanie pentru a examina posibilităţile de recrutare a marinarilor disponibilizaţi de Royal Navy britanică.
Mai multe sectoare – între care şi armata – cunosc dificultăţi de recrutare în Australia, din cauza succesului sectorului minier care atrage, cu salarii consistente, mână de lucru calificată, între care numeroşi ingineri. Royal Australian Navy caută ingineri, piloţi de avioane de luptă marinari de submarin, arată The Australian. Cotidianul afirmă că militarii recrutaţi vor beneficia de o procedură accelerată pentru a obţine naţionalitatea australiană.
În Marea Britanie, reducerile de buget ale Ministerului Apărării se vor traduce – între altele – prin suprimarea a circa 17.000 de posturi în cele trei categorii de forţe armate (terestră, navală şi aeriană) până în 2015.

Iranul vrea “să-i pedepsească” pe cei care sunt răspunzători de asasinarea unui savant din domeniul nuclear ucis miercuri într-un atentat cu maşină capcană, a afirmat sâmbătă un înalt oficial militar, referindu-se la SUA, Israel şi Mrea Britanie.
“Considerăm că faptul de a comite un act terorist în scopul uciderii unui om de ştiinţă reprezintă o ameninţare pentru naţiune (…). Vom căuta să-i pedepsim pe cei care sunt în spatele asasinării lui Mostafa Ahmadi Roshan”, a afirmat un responsabil din armata iraniană, Massoud Jazayeri, potrivit mai multor mass media locale.
“Duşmanii naţiunii iraniene, precum Statele Unite, Marea Britanie şi regimul sionist (Israel, n.red.), trebuie să răspundă pentru actele lor”, a adăugat acesta.
Savantul Mostafa Ahmadi Roshan, implicat în controversatul program nuclear iranian, a fost ucis miercuri de explozia unei bombe magnetice, montată de un motociclist pe automobilul său, la Teheran.
Un atentat cu bombă de acelaşi fel comis în ianuarie 2010 s-a soldat cu moartea lui Masoud Ali Mohammadi, profesor la Universitatea din Teheran. Ayatollahul Ali Khamenei, ghidul suprem al Republicii islamice, a acuzat “CIA şi Mossad”, serviciile americane şi israeliene de informaţii, că sunt în spatele atentatului şi a promis că “cei care au comis această crimă vor fi pedepsiţi”. Washingtonul a respins price implicare în atentat şi preşedintele israelian Shimon Peres a afirmat că nu are la cunoştinţă o eventuală implicare a ţării sale.

Agentii britanici vor fi achitati intr-un numar de cazuri de presupusa complicitate la tortura in strainatate, relateaza BBC News, precizând ca Scotland Yard si Parchetul General vor da publicitatii joi un comunicat in acest sens. Concluzia intervine in urma unei anchete privind comportamentul unor ofiteri din MI5 si MI6. Desi era asteptat ca nicio punere sub acuzare sa nu aiba loc in unele cazuri, se pare ca declaratia de joi va contine alte informatii semnificative. Potrivit BBC, faptul ca Scotland Yard a pregatit comunicatul impreuna cu Parchetul este foarte important, deoarece sugereaza ca investigatiile politiei nu s-au incheiat. Ancheta, care a inceput in martie 2009, a fost declansata de acuzatii ca MI5 a fost complice la torturarea fostului detinut de la Guantanamo Binyam Mohamed. De asemenea, s-a spus ca un presupus ofiter MI5, cunoscut ca Martorul B, stia si a aprobat relele tratamente la care a fost supus Mohamed in Pakistan. Procurorul general Kier Starmer a conchis in cele din urma ca nu exista suficiente dovezi pentru ca Martorul B sa fie pus sub acuzare. El a decis, insa, ca o ancheta mai ampla va continua. O investigatie a examinat si acuzatii vizând un ofiter al MI6.

Flota militara argentiniana ameninta ramasitele imperiului colonial britanic

Argentina şi-a reiterat luni revendicările asupra Malvinelor (insulele Falkland) şi a chemat Marea Britanie să angajeze negocieri, cu ocazia celei de-a 179-a aniversări a prezenţei trupelor britanice în acest arhipelag situat la 500 de km de coastele argentiniene, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un comunicat al ministerului argentinian al Afacerilor externe, citat de AFP, Buenos Aires “reafirmă încă o dată drepturile inalienabile ale Argentinei asupra insulelor Malvine, Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, precum şi asupra zonelor maritime din jurul acestora, care sunt o parte integrantă din teritoriul naţional” argentinian.
Reamintim ca autoritatile de la Buenos Aires au obiceiul de a reînnoi revendicările sale asupra suveranităţii Malvinelor în fiecare an pe 3 ianuarie, data debarcării trupelor britanice în arhipelag în 1833. La randul sau, primul ministru britanic David Cameron, a declarat sambata ca  Marea Britanie nu va negocia niciodată suveranitatea Malvinelor (Falkland în engleză), revendicate de Argentina, cu excepţia cazului în care locuitorii lor doresc acest lucru. “Indiferent de dificultăţile cu care se confruntă Regatul Unit, dorinţa guvernului de a garanta securitatea şi prosperitatea teritoriilor de peste mări, dintre care insulele Falkland, rămâne deplină”, a declarat David Cameron, în mesajul său de Crăciun adresat locuitorilor acestor insule controlate din 1833 de Marea Britanie.

UE, amenintata de Chavez

Anterior, presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor si America de Sud, inclusiv insulele Falkland. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a  criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.

Ofensiva anti-britanica

Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.

Fostul ministru britanic al Apărării Liam Fox a generat o nouă dispută cu Rusia, afirmând că Kremlinul intenţionează să se folosească de Jocurile Olimpice de anul viitor de la Londra pentru a introduce spioni în Marea Britanie. Fostul ministru a avertizat Marea Britanie că nu poate împiedica unele “persoane foarte dubioase” să intre în ţară sub pretextul protejării sportivilor ruşi, relatează presa britanică, citată de Mediafax. Fox, care a avut acces la date strict secrete ale serviciilor de informaţii înainte de a fi nevoit să demisioneze în octombrie, este unul dintre politicienii de rang înalt care vorbesc public despre ameninţarea pe care o reprezintă pentru Marea Britanie revigoararea  activităţii de spionaj a Rusiei.
Declaraţiile sale au fost calificate însă de Kremlin drept “paranoia”. “Nu suntem îngrijoraţi în legătură cu opinia lui. Este paranoia tipică”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al premierului rus Vladimir Putin. Un fost oficial britanic la Moscova a declarat însă: “Există o problemă aici în a ne asigura că Jocurile Olimpice nu vor deveni o scuză pentru operaţiuni clandestine”.

Rusoaica Katia Zatuliveter, suspectată de spionaj şi care avea o relaţie cu un parlamentar britanic, a câştigat marţi apelul său împotriva expulzării din Marea Britanie. Comisia Specială de Apeluri privind Imigraţia (SIAC) a decis că Zatuliveter, în vârstă de 26 de ani, nu ar trebui trimisă înapoi în Rusia, relatează BBC News. Ministerul britanic de Interne s-a declarat dezamăgit de această decizie şi şi-a apărat decizia de a o expulza din motive de securitate naţională. Zatuliveter a lucrat într-un post de cercetător parlamentar pentru liberal-democratul Mike Hancock, în vârstă de 65 de ani, şi în acelaşi timp a avut o relaţie cu acesta, transmite Mediafax. În cursul audierilor, s-au formulat acuzaţii potrivit cărora tânăra a fost plasată în cadrul biroului parlamentarului deoarece acesta era membru al Comisiei de apărare. Hancock a insistat că a avut acces numai la documente de apărare care erau deja în domeniul public şi a negat că i-ar fi transmis vreun secret tinerei. SIAC a decis că Zatuliveter nu a avut contacte cu spioni ruşi în timp ce lucra pentru Hancock.
Katia Zatuliveter, în vârstă de 26 de ani, este cel mai de succes spion rus din ultimii 30 de ani, susţine un fost agent KGB, citat de presa britanica. Fostul agent KGB Oleg Gordievski, în vârstă de 73 de ani, care a fugit în Marea Britanie în 1985 cu ajutorul serviciilor britanice de informaţii externe, a declarat că Zatuliveter s-a folosit de relaţia ei de patru ani cu Hancock pentru a transmite Kremlinului secrete militare britanice. Potrivit lui, aceasta a provocat pagube enorme Marii Britanii şi ar fi privită ca o eroină de Rusia, transmite Mediafax. “Timp de patru ani ea a copiat documente militare şi le-a dus la ambasadă. Practic, ea a dezarmat Marea Britanie în faţa Rusiei”, a declarat Gordievski.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat marţi “în cei mai severi termeni” atacul împotriva misiunii diplomatice britanice de la Teheran, ocupată de manifestanţi care au vandalizat sediul ambasadei. “Membrii Consiliului de Securitate reamintesc principiul inviolabilităţii reşedinţelor diplomatice şi consulare şi obligaţia guvernelor statelor gazdă (…) de a lua toate măsurile necesare pentru a le proteja”, au subliniat cele cincisprezece membre ale Consiliului într-o declaraţie. Ministerul de Externe iranian şi-a exprimat marţi regretele în legătură cu atacul comis împotriva ambasadei britanice la Teheran, ocupată de manifestanţi care au distrus sediile cancelariei, informează Agerpres. Într-un comunicat publicat de agenţia Mehr, ministerul şi-a exprimat “regretele pentru comportamentul inacceptabil al unui număr restrâns de manifestanţi, în pofida eforturilor poliţiei” şi a afirmat că “a cerut autorităţilor să adopte imediat măsurile necesare” pentru a pune capăt ocupării ambasadei. “Ministerul de Externe insistă asupra angajamentului Republicii islamice de a proteja clădirile şi personalul diplomatic şi şi-a afirmat respectul faţă de reglementările internaţionale şi imunitatea clădirilor diplomatice”, se arată în comunicat.
Londra le-a solicitat marţi tuturor cetăţenilor săi din Iran “să rămână în casele lor” şi “să adopte un profil discret”, pe fondul atacării ambasadei britanice de către manifestanţi la Teheran. Înalţi responsabili britanici “au discutat cu însărcinatul cu afaceri iranian de la Londra pentru a solicita intervenţia imediată a autorităţilor iraniene pentru a relua controlul asupra situaţiei şi a proteja incinta noastră diplomatică, după cum sunt obligaţi de convenţiile internaţionale”, a anunţat Foreign Office într-un comunicat.
Ambasada, atacata si incendiata
Ambasada britanică a fost “atacată, invadată şi incendiată”, conform diplomaţiei britanice. MAE de la Londra şi-a modificat totodată recomandările pentru cetăţenii britanici aflaţi în Iran, în urma acestui incident. Acestora li se cere în prezent să “rămână la casele lor” şi să “adopte un profil discret în aşteptarea de informaţii suplimentare”. Potrivit unui jurnalist AFP aflat la Teheran, zeci de manifestanţi au pătruns marţi în ambasada Marii Britanii fără ca poliţia să intervină şi au dat jos drapelul britanic, înlocuindu-l cu unul iranian. Conform unor martori, protestatarii au ars şi documente din interiorul clădirii.
MAE rus a denunţat incidentul ca fiind “inacceptabil”. “Actele unei mulţimi de protestatari comise prin violarea dreptului internaţional universal (…) sunt inacceptabile şi merită să fie condamnate”, a afirmat diplomaţia rusă într-un comunicat. La rândul lor, Italia şi Franţa au condamnat cu fermitate agresiunea. “Ceea ce s-a produs în incinta ambasadei britanice de la Teheran este absolut intolerabil”, a precizat ministrul italian de externe Giulio Terzi. “Franţa consideră autorităţile iraniene responsabile pentru securitatea şi integritatea tuturor misiunilor diplomatice de la Teheran”, a spus şeful diplomaţiei franceze Alain Juppe, adăugând că “în aceste condiţii inacceptabile, Franţa îşi exprimă deplina sa solidaritate cu Marea Britanie”.

Primul avion internaţional F-35 Lightning II produs de Lockheed Martin a ieşit din fabrică duminică noaptea. Ministerul Apărării din Marea Britanie va folosi avionul cu decolare scurtă şi aterizare verticală (STOVL), cunoscut sub numele BK-1, pentru antrenamente şi teste operaţionale. BK-1 va trece printr-o serie de teste funcţionale ale sistemului de alimentare înainte să fie transferat la linia de zbor pentru teste la sol şi în aer, ce vor fi efectuate în lunile următoare. Avionul este programat să fie livrat în 2012. “Acest prim avion F-35 pentru primul nostru partener internaţional din program este un simbol al colaborării valoroase pe care o avem cu Marea Britanie”, a declarat Tom Burbage, Vicepreşedinte Executiv al Programului F-35 şi Director General pentru Integrarea Programului. “Lucrând împreună în spiritul cooperării, ne asigurăm că Forţele Aeriene şi Marina Regatului Unit beneficiază de capabilităţile tehnologiei de generaţia a cincea şi, în acelaşi timp, că în Marea Britanie se creează locuri de muncă într-un sector tehnologic avansat.” Căpitanul Harv Smyth, responsabilul naţional al Marii Britanii pentru programul Joint Strike Fighter (JSF), a spus: “Acesta este un pas înainte extraordinar de important pentru programul JSF în Marea Britanie şi abia aşteptăm să începem operarea primului nostru avion F-35 anul viitor. JSF este ideal pentru necesităţile viitoare ale Marii Britanii în ceea ce priveşte capabilităţile de luptă în aer, pentru că este dotat cu un sistem aerian de generaţia a cincea, capabil să opereze atât de la sol, cât şi de la bordul noului nostru portavion Queen Elizabeth Class.”

F-35 trebuie sa reziste 40 de ani

Marea Britanie va juca un rol vital în procesul global de producţie, dezvoltare ulterioară şi susţinere a avionlui F-35 în următorii 40 de ani, ceea ce va aduce ţării beneficii economice de durată. “Acest program asigură Armatei Marii Britanii capabilităţi de neegalat în domeniul inteligenţei, supravegherii, identificării şi recunoaşterii ţintei (ISTAR) în luptă, dar este în acelaşi timp şi un fator esenţial de creştere economică, pentru că va susţine mii de locuri de muncă în Marea Britanie pe o perioadă de peste două decenii”, a adăugat directorul diviziei de Aeronautică al Lockheed Martin în Marea Britanie, Paul Livingston. Participarea globală este centrală în programul F-35 şi este esenţială pentru succesul şi eficienţa acestuia în economia de scară.

Noua state implicate in programul JSF

Programul cuprinde nouă state partenere: Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Australia, Danemarca şi Norvegia. În octombrie 2010, Israelul a ales F-35A drept avionul de luptă de nouă generaţie al Forţelor sale Aeriene şi urmează să îl primească prin intermediul programului de vânzări internaţionale de tehnică militară al Guvernului S.U.A. În plus, Japonia şi Republica Coreeană analizează în acest moment achiziţia de avioane F-35 pentru modernizarea flotei lor de luptă. F-35 Lightning II este un avion de luptă de generaţia a cincea, care combină nedetectabilitatea radar avansată cu viteza şi agilitatea unui avion de luptă, informaţia complet integrată provenită de la senzori cu operaţiunile în reţea şi mentenanţa avansată.Lockheed Martin dezvoltă programul F-35 împreună cu principalii săi parteneri industriali, Northrop Grumman şi BAE Systems. Cu sediul în Marea Britanie, BAE Systems este responsabilă de o serie diversă de capabilităţi în cadrul programului F-35, printre care decolarea scurtă şi aterizarea verticală, producţia lean avansată, testele de zbor şi susţinerea sistemelor aeriene.

Inalta Curte britanica a interzis dezvaluirea numelor a doi diplomati care au avut o relatie cu rusoaica Katia Zatuliveter, suspectata de spionaj pentru Rusia si care ar putea fi expulzata din Marea Britanie, potrivit cotidianului The Telegraph. Potrivit ziarului, decizia de pastrare a anonimatului celor doua persoane a fost dictata de necesitatea evitarii unei “eventuale lezari a relatiilor internationale”. Conform sursei mentionate, rusoaica frecventa un diplomat german care ocupa un post important in NATO, precum si un diplomat olandez, consilierul unui membru al familiei regale dintr-un stat european. inainte de arestarea sa la 2 decembrie 2010 ca presupusa spioana rusa, tanara a fost asistenta parlamentarului liberal-democrat Mike Hancock, membru al comisiei palamentare pentru aparare, fiind si amanta acestuia. Cu toate ca nu a fost formulata oficial nicio acuzatie, mandatul de expulzare a fost emis. Rusoaica a respins categoric speculatiile presei privitoare la legaturile sale cu serviciile speciale ruse si s-a declarat gata sa lupte pana la capat pentru reputatia sa. La 18 octombrie, o comisie speciala a inceput examinarea apelului ei la decizia de expulzare din Marea Britanie, iar hotararea va fi anuntata la sfarsitul lunii noiembrie.