Moscova ar avea in prezent la fel de multi spioni in Marea Britanie ca si in timpul Razboiului Rece, au declarat surse din serviciile de securitate de la Londra, citate de Daily Telegraph. Pana la jumatate dintre angajatii ambasadei ruse din Londra ar putea fi implicati in strangerea de informatii, potrivit oficialilor, care precizeaza ca pana la 40 de spioni rusi ar opera in tara. Unii ar fi implicati in spionaj obisnuit de stat, in timp ce altii monitorizeaza oligarhii care au emigrat la Londra sau se ocupa de spionaj industrial. Exista temeri ca Moscova isi va intensifica eforturile in urmatoarele luni, cand serviciile britanice se vor concentra pe Jocurile Olimpice si pe Jubileul reginei. Relatia stransa a Marii Britanii cu Statele Unite reprezinta, de asemenea, o sursa majora de interes pentru Rusia, care spera sa poata obtine acces astfel la informatii americane, a avertizat un expert. Relatiile dintre cele doua tari au fost tensionate in ultimii ani, in special dupa uciderea lui Aleksandr Litvinenko la Londra, in 2006. in acelasi an, Londra a fost acuzata ca a pus un dispozitiv de spionaj intr-o piatra falsa ascunsa pe o strada din Moscova, pentru a fura date confidentiale.

Serviciile britanice de informaţii interne au descoperit un complot vizând asasinarea pe teritoriul Marii Britanii a unui fost lider separatist cecen aflat în exil la Londra, Ahmed Zakaiev.
Potrivit presei britanice, autorităţile britanice sunt “tot mai îngrijorate” de faptul că cetăţeni ai Federaţiei Ruse ar putea fi victime ale unor asasinate cu caracter politic sau mafiot în Marea Britanie. În martie, un bancher rus, Gherman Gorbunţov, a fost rănit grav prin împuşcare lângă domiciliul său din Londra.
Serviciile britanice de informaţii interne (MI5) se tem că Ramzan Kadîrov, liderul prorus al Ceceniei, o republică rusă din Caucaz, ar putea încerca să ordone asasinarea lui Ahmed Zakaiev. Kadîrov, care este responsabil de asasinarea unui anumit număr de opozanţi, are o listă neagră de persoane, dintre care unele trebuie să fie ucise, în opinia sa, iar Zakaiev, care trăieşte în Marea Britanie, s-ar afla pe listă.

Kadirov neaga acuzatiile

Un purtător de cuvânt al lui Kadîrov a calificat drept “aiureli” aceste informaţii, într-o declaraţie pentru agenţia Interfax, transmite Mediafax. “Ahmed Zakaiev nu reprezintă niciun interes pentru Rusia. El nu este politician, nu este liderul niciunui separatism, nu există separatişti” în Cecenia, a declarat acest purtător de cuvânt, Alvi Karimov. “Fără îndoială, cineva a avut nevoie, la Londra, să utilizeze numele lui Zakaiev pentru a aţâţa isteria antirusă”, a adăugat el.
Ahmed Zakaiev a declarat, la rândul său, pentru Sunday Telegraph, că nu este la curent cu această tentativă de asasinat, dar a adăugat că a fost informat despre tentative anterioare. “În prezent, în Regatul Unit există mai mulţi spioni ruşi decât în timpul Războiului Rece”, a declarat el. Potrivit Sunday Telegraph, ministerul britanic de Interne a cerut expulzarea unui rus stabilit în Marea Britanie, suspectat de MI5 că se află în spatele complotului care îl vizează pe Ahmed Zahaiev, dar justiţia britanică i-a permis acestui rus să rămână în ţară pentru a face apel.

Fostul bancher Gherman Gorbuntov, aflat in stare critica dupa ce a fost impuscat la Londra, este cautat de autoritatile din Republica Moldova pentru infractiuni financiare, potrivit cotidianului rus Komsomolskaia Pravda. Procurorii de peste Prut au initiat mai multe anchete in cazul lui German Gorbuntov, care a fost proprietarul Universalbank in Republica Moldova, o companie inchisa in februarie. “Putem formula o mie de solicitari, dar Marea Britanie nu il va extrada”, a declarat procurorul Viorel Radetchi. Fostul bancher rus German Gorbuntov, care a fost proprietarul unor societati financiare in Rusia si Republica Moldova, a fost impuscat, in centrul Londrei, fiind in stare critica. German Gorbuntov a fost impuscat cu o arma semiautomata in timp ce intra intr-un bloc din cartierul londonez Isle of Dogs. Politia londoneza considera ca este vorba de o tentativa de asasinat. Autorul atacului nu a fost prins, iar Gorbuntov este in stare critica intr-un salon pazit de politie. Se pare ca atacul a avut loc marti seara, dar politia a anuntat abia vineri identitatea victimei.

Douăsprezece state sud-americane au emis o declaraţie comună prin care condamnă prezenţa forţelor militare britanice în Insulele Falkland, controlate de Marea Britanie.
Miniştrii de externe ai celor douăsprezece state au cerut, de asemenea, demararea unor negocieri pentru a găsi o soluţie pentru ceea ce au numit “situaţie colonială anacronică în America de Sud”. Tensiunile generate de statutul Insulelor Falkland au crescut în ajunul aniversării, luna viitoare, a războiului pentru Falkland. Explorările petroliere care au loc în jurul insulelor inflamează şi mai mult situaţia.
Ministrul argentinian de externe, Héctor Timerman, a declarat că ţara sa intenţionează să protejeze resursele din apele sudice ale Atlanticului, resurse care aparţin “tuturor argentinienilor”. Ministerul de externe al Marii Britanii a insistat, însă, că în jurul Insulelor Falkland se desfăşoară o activitate comercială legitimă.
În schimb, SUA au anunţat că îşi vor păstra neutralitatea în disputa dintre Londra şi Argentina cu privire la suveranitatea asupra Insulelor Falkland, potrivit unui responsabil american cu rang înalt. “Poziţia noastră rămâne de neutralitate”, a declarat, vineri, responsabilul citat sub acoperirea anonimatului. El a subliniat că Washingtonul sprijină o soluţie negociată în această dispută.
“SUA recunosc administraţia britanică de facto a arhipelagului, dar nu iau nicio poziţie în ce priveşte revendicările de suveranitate ale celor două părţi”, a continuat el. SUA “sprijină cooperarea dintre Buenos Aires şi Marea Britanie în subiecte practice şi cer o rezolvare paşnică a ansamblului problemei”. Responsabilul american a făcut aceste declaraţii la o zi după încheierea vizitei efectuate de premierul britanic, David Cameron, în SUA. Londra îşi exercită suveranitatea asupra Insulelor Falkland din 1833.

Boris Karpicikov, un fost agent KGB, a dezvăluit pentru presa britanică misiunile pe care le-a îndeplinit în Ţările Baltice şi în Marea Britanie, una dintre principalele ţinte ale serviciilor secrete ruseşti.
Născut în Letonia, în 1959, Karpicikov a fost racolat de KGB pe vremea când lucra într-o uzină sovietică din sectorul aerospaţial. După prăbuşirea URSS, Karpicikov a rămas în Letonia, unde s-a înrolat în serviciul secret din statul baltic independent. Timp de trei ani, a fost agent dublu, continuând să furnizeze informaţii KGB-ului, rebotezat FSB.
În tot acest răstimp, el a pătruns prin efracţie în sediul ambasadei britanice din Riga, unde a plantat microfoane şi a coordonat operaţiuni de dezinformare a populaţiei letone în privinţa CIA. Ajuns la Londra după ce a ieşit din Rusia cu un paşaport fals, fostul agent s-a ocupat de discreditarea ruşilor din exil care se opuneau regimului acutalului premier, Vladimir Putin. Karpicikov a mai dezvăluit cum oamenii Kremlinului plăteau cu ora persoane care să particpe la mitinguri contra ziaristei Ana Politkovskaia şi a fostului lider cecen Ahmed Zakaiev.

Listă cu agenţi KGB în Lituania

În altă ordine de idei, autorităţile lituaniene au făcut publice pe Internet numele a 238 de cetăţeni care au avut statutul de rezervişti ai KGB în epoca sovietică, şi intenţionează să dezvăluie numele celor care au refuzat să îşi dezvăluie legăturile cu fostul serviciu de securitate. Toate aceste informaţii, ca şi detalii privind metodele de recrutare sau tehnicile de interogatoriu folosite de KGB în Lituania sunt conţinute în mii de dosare sovietice aflate în custodia Centrului pentru cercetarea genocidului şi a rezistenţei, şi care urmează să fie făcute publice în curând. “Cred că acest proiect va ajuta Lituania să se vindece de boala KGB. Întotdeauna e mai bine să cunoşti adevărul”, a declarat directorul Centrului, Birute Burauskaite.
Fostul ministru de externe Antanas Valionis şi şeful Departamentului securităţii statului, Arvidas Pocius, se află pe lista celor 238 de nume. Ei au recunoscut, în urmă cu câţiva ani, că au fost rezervişti ai KGB, carierele lor având de suferit de pe urma acestei mărturisiri. Potrivit lui Burauskaite, mii de dosare ale KGB vor fi făcute publice în viitorul apropiat. Ele conţin informaţii despre biografiile şi operaţiunile ofiţerilor KGB, dar şi ale celor înregistraţi ca rezervişti, dar care nu au recunoscut că au lucrat pentru KGB.

Marea Britanie intenţionează să adreseze un mesaj de fermitate Iranului, dar nu doreşte o acţiune militară din cauza programului nuclear iranian sau a situaţiei din Strâmtoarea Ormuz, afirmă ministrul britanic de Externe, William Hague.
“Subliniez că nu dorim o acţiune militară, nu preconizăm acest lucru. Este sarcina forţelor noastre armate să se pregătească de orice eventualitate, dar nu cerem acest lucru”, a explicat Hague.
Marea Britanie a trimis o navă militară în Strâmtoarea Ormuz pentru a se alătura grupului de escortă al unui portavion american. “Am cerut cu succes sancţiuni eficiente, le-am adoptat pentru că nu dorim un conflict militar”, a explicat William Hague.
William Hague a avertizat totuşi că orice tentativă a Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz ar fi ilegală şi ar fi sortită eşecului.
La mijlocul lunii ianuarie, Iranul a anunţat că vrea “să-i pedepsească” pe cei care sunt răspunzători de asasinarea unui savant din domeniul nuclear ucis miercuri într-un atentat cu maşină capcană,  referindu-se la SUA, Israel şi Mrea Britanie. “Considerăm că faptul de a comite un act terorist în scopul uciderii unui om de ştiinţă reprezintă o ameninţare pentru naţiune (…). Vom căuta să-i pedepsim pe cei care sunt în spatele asasinării lui Mostafa Ahmadi Roshan”, a afirmat un responsabil din armata iraniană, Massoud Jazayeri, potrivit mai multor mass media locale. “Duşmanii naţiunii iraniene, precum Statele Unite, Marea Britanie şi regimul sionist (Israel, n.red.), trebuie să răspundă pentru actele lor”, a adăugat acesta.

Ministerul britanic al Apărării va desfiinţa 4.200 de posturi din cadrul armatei, fiind vorba de a doua restructurare din ultima perioadă.
Forţele Terestre vor pierde 2.900 de posturi, Forţele Aeriene Regale, 1.000, iar Marina militară regală, 300, informează BBC. Ministerul Apărării a explicat că vor fi luate decizii dificile din cauza reducerii bugetului destinat apărării. În 2010, Forţele Navale şi Forţele Aeriene anunţau că vor reduce numărul posturilor cu 5.000 fiecare, până în 2015.
Potrivit BBC, din cauza reducerilor, Forţele Aeriene şi cele Navale vor fi nevoite să apeleze la voluntari în unele cazuri.
La sfârşitul anului trecut, armata australiană a anunţat că este interesată să angajeze militari instruiţi în străinătate, în special în Marea Britanie. Royal Australian Navy a trimis o delegaţie în Marea Britanie pentru a examina posibilităţile de recrutare a marinarilor disponibilizaţi de Royal Navy britanică.
Mai multe sectoare – între care şi armata – cunosc dificultăţi de recrutare în Australia, din cauza succesului sectorului minier care atrage, cu salarii consistente, mână de lucru calificată, între care numeroşi ingineri. Royal Australian Navy caută ingineri, piloţi de avioane de luptă marinari de submarin, arată The Australian. Cotidianul afirmă că militarii recrutaţi vor beneficia de o procedură accelerată pentru a obţine naţionalitatea australiană.
În Marea Britanie, reducerile de buget ale Ministerului Apărării se vor traduce – între altele – prin suprimarea a circa 17.000 de posturi în cele trei categorii de forţe armate (terestră, navală şi aeriană) până în 2015.

Iranul vrea “să-i pedepsească” pe cei care sunt răspunzători de asasinarea unui savant din domeniul nuclear ucis miercuri într-un atentat cu maşină capcană, a afirmat sâmbătă un înalt oficial militar, referindu-se la SUA, Israel şi Mrea Britanie.
“Considerăm că faptul de a comite un act terorist în scopul uciderii unui om de ştiinţă reprezintă o ameninţare pentru naţiune (…). Vom căuta să-i pedepsim pe cei care sunt în spatele asasinării lui Mostafa Ahmadi Roshan”, a afirmat un responsabil din armata iraniană, Massoud Jazayeri, potrivit mai multor mass media locale.
“Duşmanii naţiunii iraniene, precum Statele Unite, Marea Britanie şi regimul sionist (Israel, n.red.), trebuie să răspundă pentru actele lor”, a adăugat acesta.
Savantul Mostafa Ahmadi Roshan, implicat în controversatul program nuclear iranian, a fost ucis miercuri de explozia unei bombe magnetice, montată de un motociclist pe automobilul său, la Teheran.
Un atentat cu bombă de acelaşi fel comis în ianuarie 2010 s-a soldat cu moartea lui Masoud Ali Mohammadi, profesor la Universitatea din Teheran. Ayatollahul Ali Khamenei, ghidul suprem al Republicii islamice, a acuzat “CIA şi Mossad”, serviciile americane şi israeliene de informaţii, că sunt în spatele atentatului şi a promis că “cei care au comis această crimă vor fi pedepsiţi”. Washingtonul a respins price implicare în atentat şi preşedintele israelian Shimon Peres a afirmat că nu are la cunoştinţă o eventuală implicare a ţării sale.

Agentii britanici vor fi achitati intr-un numar de cazuri de presupusa complicitate la tortura in strainatate, relateaza BBC News, precizând ca Scotland Yard si Parchetul General vor da publicitatii joi un comunicat in acest sens. Concluzia intervine in urma unei anchete privind comportamentul unor ofiteri din MI5 si MI6. Desi era asteptat ca nicio punere sub acuzare sa nu aiba loc in unele cazuri, se pare ca declaratia de joi va contine alte informatii semnificative. Potrivit BBC, faptul ca Scotland Yard a pregatit comunicatul impreuna cu Parchetul este foarte important, deoarece sugereaza ca investigatiile politiei nu s-au incheiat. Ancheta, care a inceput in martie 2009, a fost declansata de acuzatii ca MI5 a fost complice la torturarea fostului detinut de la Guantanamo Binyam Mohamed. De asemenea, s-a spus ca un presupus ofiter MI5, cunoscut ca Martorul B, stia si a aprobat relele tratamente la care a fost supus Mohamed in Pakistan. Procurorul general Kier Starmer a conchis in cele din urma ca nu exista suficiente dovezi pentru ca Martorul B sa fie pus sub acuzare. El a decis, insa, ca o ancheta mai ampla va continua. O investigatie a examinat si acuzatii vizând un ofiter al MI6.

Flota militara argentiniana ameninta ramasitele imperiului colonial britanic

Argentina şi-a reiterat luni revendicările asupra Malvinelor (insulele Falkland) şi a chemat Marea Britanie să angajeze negocieri, cu ocazia celei de-a 179-a aniversări a prezenţei trupelor britanice în acest arhipelag situat la 500 de km de coastele argentiniene, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un comunicat al ministerului argentinian al Afacerilor externe, citat de AFP, Buenos Aires “reafirmă încă o dată drepturile inalienabile ale Argentinei asupra insulelor Malvine, Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, precum şi asupra zonelor maritime din jurul acestora, care sunt o parte integrantă din teritoriul naţional” argentinian.
Reamintim ca autoritatile de la Buenos Aires au obiceiul de a reînnoi revendicările sale asupra suveranităţii Malvinelor în fiecare an pe 3 ianuarie, data debarcării trupelor britanice în arhipelag în 1833. La randul sau, primul ministru britanic David Cameron, a declarat sambata ca  Marea Britanie nu va negocia niciodată suveranitatea Malvinelor (Falkland în engleză), revendicate de Argentina, cu excepţia cazului în care locuitorii lor doresc acest lucru. “Indiferent de dificultăţile cu care se confruntă Regatul Unit, dorinţa guvernului de a garanta securitatea şi prosperitatea teritoriilor de peste mări, dintre care insulele Falkland, rămâne deplină”, a declarat David Cameron, în mesajul său de Crăciun adresat locuitorilor acestor insule controlate din 1833 de Marea Britanie.

UE, amenintata de Chavez

Anterior, presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor si America de Sud, inclusiv insulele Falkland. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a  criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.

Ofensiva anti-britanica

Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.