Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei în România, în urma unor declaraţii critice făcute de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth privind noile politici ale Guvernului român referitoare la minorităţi, a anunţat miercuri Budapesta.
Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. România şi-a exprimat dezaprobarea faţă de remarcile făcute de Nemeth săptămâna trecută, potrivit cărora noile legi ale României, inclusiv cele referitoare la dreptul de vot şi la minorităţi, sunt “motive de îngrijorare”. Un alt punct criticat au fost eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părţii române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum şi un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.
Secretarul de stat din cadrul Ministerului ungar de Externe, Zsolt Nemeth, a declarat joia trecută că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria, transmite Mediafax. El a precizat că în ultimii ani relaţiile româno-ungare au fost caracterizate de un respect mutual şi o recunoaştere a intereselor reciproce, ceea ce a condus la realizarea multor proiecte de succes. Nemeth a adăugat, totuşi, că este încă posibilă evitarea pericolului şi Guvernul ungar are voinţa politică să facă acest lucru.

Premierul Victor Ponta a declarat luni, în Parlament, că va milita pentru o relaţie “mult mai pragmatică şi eficientă” a României cu Republica Moldova.
Totodată, Ponta a spus că doreşte ca România să fie mult mai bine reprezentată şi să îşi manifeste interesele “mult mai pregnant” pe scena europeană. El şi-a manifestat speranţa că prin alegerea lui Francois Hollande la preşedinţia Franţei vocea României “va fi mai bine auzită”. “Nu pot decât să sper că odată cu alegerea unui nou preşedinte în Franţa a domnului Francois Hollande că vocea României va fi mai bine auzită şi că niciodată un preşedinte al Franţei nu îl va îndepărta cu mâna pe reprezentantul statului român aşa cum din păcate s-a întâmplat în perioada trecută”, a spus Ponta.
Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, că îi va propune lui Bogdan Aurescu să rămână secretar de stat la MAE. Întrebat când va stabili algoritmul de împărţire a secretarilor de stat, Ponta a răspuns: “Nu e vorda de un algoritm, ci de acordul USL, care vorbeşte foarte clar de paritate între USL şi ACD. Acolo unde sunt doi secretari de stat, unul va fi din partea noastră, unul va fi din partea ACD”.
El a spus că în mod sigur vor fi şi oameni care îşi vor continua mandatul. “Vă dau un singur exemplu: îi voi propune domnului Aurescu să rămână în continuare secretar de stat, şi în mod cert nu va fi singurul”, a spus Ponta.
Ministrul desemnat al Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat luni, după ce a fost avizat în comisii, că algoritmul stabilit în USL referitor la repartizarea secretarilor de stat din MAE este de doi pentru PSD şi unul al ACD, nefiind însă exclusă şi sprijinirea politică a unora din cei actuali. De asemenea, el a arătat că nu este în interesul guvernării USL să disloce oameni foarte competenţi şi l-a dat exemplu pe Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru afaceri globale şi politică de securitate.
“Bogdan Aurescu este de departe cel mai bun jurist în relaţiile externe ale României. Din păcate, România are puţini jurişti care s-au aplecat ca şi carieră asupra detaliilor acestor relaţii. Personal, voi fi foarte încântat să lucrez cu Bogdan Aurescu”, a afirmat Marga. În MAE sunt trei secretari de stat: Bogdan Aurescu, Luminiţa Odobescu şi Anton Niculescu, cărora li se adaugă şi secretarul general Maria Ligor.

Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit, joi, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, ocazie cu care a asigurat că MAE a creat premisele pentru o participare cât mai substanţială a României la Summitul NATO de la Chicago.
Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe a avut o întrevedere cu şefii misiunilor diplomatice din statele membre UE, NATO, Republicii Populare Chineze şi Federaţiei Ruse acreditaţi în România.
“România consideră că există toate condiţiile pentru o reuniune de succes la nivel înalt, astfel încât interesele şi voinţa tuturor aliaţilor să fie reflectate în rezultatele reuniunii”, consideră Diaconescu. Conform MAE, şeful diplomaţiei române le-a mulţumit demnitarilor străini pentru excelenta colaborare avută de-a lungul mandatului său, perioadă în care a fost creat un context favorabil pentru dezvoltarea de noi proiecte eficiente atât la nivel bilateral, cât şi multilateral şi şi-a exprimat încrederea că diplomaţia română va continua să promoveze cu profesionalism şi onestitate interesele României şi obiectivele comune din cadrul UE şi NATO, consolidând şi intensificând, în acelaşi timp, relaţiile bilaterale cu fiecare ţară parteneră.

Obiective atinse în cursul mandatului

Diaconescu a evidenţiat, cu această ocazie, unele obiective esenţiale de politică externă atinse în cursul mandatului său. “România a avut în ultimele luni un rol activ pe plan european, în special în promovarea intereselor naţionale în relaţie cu politicile UE, precum aderarea la spaţiul Schengen, respectarea libertăţilor fundamentale ale Uniunii, cât şi dosarul guvernanţei economice a UE. În al doilea rând, ţara noastră a continuat consolidarea şi diversificarea parteneriatelor speciale cu ţări europene şi euro-atlantice. În acest sens, ministrul Diaconescu şi-a exprimat satisfacţia pentru discuţiile avute cu partea americană, cât şi cu omologii din Italia, Finlanda,  Germania, Turcia, Polonia, Olanda, Spania, Suedia şi Ungaria”, subliniază MAE.
Ministerul mai arată că a promovat o agendă activă şi cuprinzătoare cu partenerii regionali, în special cu Republica Moldova. Diaconescu a salutat, de asemenea, progresele înregistrate în relaţia cu Serbia, Albania, Georgia şi Ucraina, iar în ceea ce priveşte proiectele cu parteneri din zonele mai îndepărtate, el a subliniat importanţa planului ambiţios de cooperare cu R.P. Chineză discutat la nivel de prim-miniştri la Varşovia, cât şi întâlnirile de lucru regionale cu ambasadori din statele arabe, Asia şi America Latină.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău califică drept regretabil interviul acordat de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova în care acesta declară că retragerea militarilor ruşi din Transnistria ar fi inoportună şi reiterează necesitatea retragerii de pe teritoriul Republicii Moldova a forţelor militare ruseşti.
“Anumite declaraţii făcute în acest interviu regretabil lasă loc pentru interpretări. În acest sens reiterăm că în conformitate cu angajamentele internaţionale şi prevederile constituţionale ale Republicii Moldova, autorităţile moldoveneşti pledează ferm pentru retragerea necondiţionată de pe teritoriul ţării a forţelor militare ruseşti, inclusiv a muniţiilor stocate la Cobasna”, potrivit unui comentariu al diplomaţiei de la Chişinău, oferit marţi pentru Agerpres.
Potrivit aceluiaşi comentariu, Republica Moldova depune eforturi susţinute în vederea transformării misiunii de pacificare într-o misiune civilă sub mandat internaţional. Reacţia diplomaţiei de la Chişinău vine după ce ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă a declarat într-un interviu publicat luni de Itar-Tass că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Aceste declaraţii au fost criticate şi de politicieni de la Chişinău, potrivit cărora acestea nu ar corespunde poziţiei oficiale a Republicii Moldova.
În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.

La Ambasada României de la Damasc s-au înregistrat, până în prezent, un număr de 215 cetăţeni români (şi familiile acestora) iar dintre aceştia 45 au adresat cereri de repatriere imediată şi 170 cereri de repatriere ulterioară.
Conform procedurilor de sprijin consular acordat de MAE, prin Ambasada României la Damasc, în limitele competenţelor sale, a fost posibilă până în prezent repatrierea în bune condiţii în România a unui număr de 18 cetăţeni români. Alţi 11 cetăţeni români erau aşteptaţi să sosească în ţară  în cursul nopţii de 23 spre 24 februarie 2012.
MAE solicită cetăţenilor români aflaţi în Siria să semnaleze prezenţa lor în această ţară prin contactarea Ambasadei României la Damasc sau a  Departamentului Consular. O echipă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe s-a deplasat, în perioada 15-20 februarie 2012, în regiune pentru demersuri pregătitoare a managementului unei eventuale situaţii de urgenţă care ar implica cetăţeni români. În urma acestei misiuni, au fost identificate  modalităţi de acţiune pentru sprijinirea în caz de necesitate a cetăţenilor români. Acţiunea face parte din planul de acţiune consulară al MAE pentru organizarea unei eventuale repatrieri a cetăţenilor români din Siria.

Contact permanent

Situaţia de securitate şi umanitară din Siria continuă să fie preocupantă. Misiunea României în Siria menţine un contact permanent cu cetăţenii români din zonele de conflict, acordându-le sprijinul necesar în funcţie de situaţia specifică în care se găsesc. De asemenea, eliberează documente de călătorie şi asigură serviciile consulare necesare, după caz.
MAE face apel către cetăţenii români aflaţi în Siria să se înregistreze în Registrul Unic al Ambasadei României la Damasc, pentru a fi în permanenţă informaţi în legătură cu posibilităţile de asistenţă consulară şi cu situaţia din zonă. În cadrul Departamentului Consular din MAE funcţionează o linie telefonică dedicată -  +40.21.319.21.37 -  la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24/24, pentru solicitări de sprijin şi informaţii consulare. De asemenea, Departamentul Consular răspunde solicitărilor de informaţii transmise prin Internet, la adresa de e-mail: drco@mae.ro
Cetăţenii români care au contactat Departamentul Consular au fost sfătuiţi să menţină legătura cu Ambasada României la Damasc sau cu MAE al României şi să comunice orice informaţii noi care intervin în cazurile semnalate.
Datele de contact ale Ambasadei României în Republica Arabă Siriană la care cei interesaţi pot obţine informaţii şi asistenţă consulară sunt:
Adresa: 8, Rue Ibrahim Hanano, P.O. Box 4454, Damascus
Telefon: 00-963-11-332.75.72; 00-963-11-332.75.70
Mobil: 00-963-932.809.768
Fax: 00-963-11-332.75.71
E-mail: damascamb@gmail.com
Website: http://damasc.mae.ro

Secţia consulară:
Telefon: 00-963-11-334.895.21; 00-963-11-334.895.20
Fax: 00-963-11-332.75.71
E-mail:consulara@gmail.com

Olanda nu se lasă şi îşi menţine poziţia: Nu vrea România in Schengen. MAE îşi exprimă dezacordul faţă de menţinerea de către Olanda a condiţionării aderării la spaţiul Schengen de progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
“MAE îşi exprimă dezacordul faţă de menţinerea abordării strict politice a Olandei în ceea ce priveşte interpretarea progreselor României în cadrul MCV, respectiv privind conectarea artificială a aderării la spaţiul Schengen de raportul MCV din vara 2012″, se arată într-un comunicat MAE de la Bucureşti. MAE arată că a luat notă de constatările din scrisoarea transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe olandez Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului din Olanda, referitoare la rapoartele intermediare ale Comisiei Europene pentru România şi Bulgaria în cadrul MCV, precum şi de conţinutul dezbaterilor desfăşurate, joi, pe această temă în legislativul olandez.
În acest context, MAE reaminteşte că raportul intermediar privind progresele României în cadrul MCV, publicat de Comisia Europeană în 8 februarie, consemnează în detaliu progresele realizate de România. În plus, ministerul arată că şi autorităţile olandeze au recunoscut faptul că România a înregistrat progrese în scrisoarea transmisă la 14 februarie către Parlamentul naţional, precum şi în luările de poziţie ale oficialilor olandezi în contextul publicării raportului.
“Raportul interimar publicat de Comisia Europeană ilustrează cu claritate, cu argumente tehnice de necontestat, caracterul cuprinzător, substanţial şi durabil al măsurilor de reformă adoptate de România în sfera de aplicabilitate a MCV. Mai mult, prin constatările şi recomandările sale, raportul certifică foarte clar faptul că aplicarea reformelor în România a depăşit etapa legislativă şi se axează în prezent pe implementare consecventă şi consolidarea unor rezultate pozitive, deja vizibile în practică”, subliniază MAE.

Iniţiativa contreversată a PVV

Parlamentul European a decis să organizeze o dezbatere în cadrul viitoarei sale sesiuni plenare din martie pe tema site-ului de Internet antieuropean şi antiimigraţie creat de partidul olandez PVV al lui Geert Wilders, la iniţiativa preşedintelui grupului PPE, Joseph Daul. Dezbaterea va avea loc la 13 martie la Strasbourg, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European. Ambasadorii din Olanda ai unui număr de 10 ţări din Europa Centrală şi de Est au trimis o scrisoare deschisă liderilor partidelor politice de la Haga pentru a protesta în legătură cu un site creat de formaţiunea antiimigraţie PVV pentru a strânge plângeri împotriva cetăţilor din statele respective. Liderul PVV Geert Wilders a spus ca reacţie la scrisoarea ambasadorilor că ‘este păcat’. Site-ul nu se concentrează pe anumite ţări, ci adună informaţii în legătură cu tulburarea ordinii publice şi presiunea asupra locurilor de muncă, a spus Wilders, citat de Volkskrant.
Comisarul european pentru justiţie Viviane Reding a declarat vineri seară că site-ul ‘este un apel deschis la intoleranţă’. “Site-ul PVV contravine în totalitate principiilor europene”, a precizat Reding. “În Europa, sprijinim libertatea. Sprijinim un continent liber unde cetăţenii pot circula, munci şi studia unde vor”, a spus Reding. Site-ul, lansat recent, le cere oamenilor să raporteze plângeri legate de imigranţi din Europa Centrală şi de Est în Olanda. “Aveţi probleme cu oameni din Europa Centrală şi de Est? V-aţi pierdut slujba în favoarea unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se scrie pe site. “Europa să ne slăbească”, a spus Wilders ca reacţie la declaraţia comisarului Reding. “Am avut peste 32.000 de rapoarte.

Având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate din Siria, la nivelul MAE, a fost creată o celulă de criză.
Aceasta va fi coordonată de directorul politic al MAE. Activitatea celulei de criză va consta în gestionarea aspectelor care decurg din evoluţia situaţiei  politice  şi de securitate din Siria, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români, coordonarea mecanismului de consultare inter-instituţională, precum şi cu partenerii externi.
Această structură va asigura şi coordonarea celulei de intervenţie pe linie consulară, înfiinţată la nivelul Departamentului Consular, unde  funcţionează o linie telefonică dedicată – +40.21.319.21.37 -  la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24/24, pentru asistenţă şi informaţii consulare.
Ministerul Afacerilor Externe reiterează şi cu această ocazie recomandarea adresată cetăţenilor români de a evita călătoriile în această ţară, iar celor care se află deja pe teritoriul sirian, să-l părăsească cât mai curând posibil prin mijloacele comerciale de transport încă operaţionale (aeriene, navale şi terestre).
Ministerul Afacerilor Externe solicită cetăţenilor români prezenţi pe teritoriul Siriei să contacteze Ambasada României la Damasc (prin telefon, fax sau internet), pentru a-şi înregistra prezenţa şi transmite propriile coordonate, precum şi pe cele ale rudelor lor, astfel încât, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă, să poată beneficia, la cerere, de asistenţa statului român.

Patru romani repatriati

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe informează că un grup de patru cetăţeni români va fi repatriat, vineri, la cerere, din Siria. MAE arată că cei patru cetăţeni urmează să sosească la Bucureşti, pe aeroportul Henri Coandă, cu o cursă comercială preconizată să aterizeze la ora 9,50. “Măsura face parte din procedurile de sprijin consular acordat de MAE, prin Ambasada României la Damasc, în limitele competenţelor sale. Misiunea României în Siria este în permanent contact cu cetăţenii români din zonele de conflict, acordându-le sprijinul necesar în funcţie de situaţia specifică în care se găsesc aceştia. De asemenea, eliberează documente de călătorie şi asigură serviciile consulare necesare, după caz”, arată MAE.
Ministerul reaminteşte cetăţenilor români aflaţi încă în Siria că fără o înregistrare prealabilă la misiunea diplomatică, autorităţile române nu pot identifica cele mai adecvate modalităţi de sprijin. Astfel, MAE reiterează apelul către cetăţenii români aflaţi în Siria să se înregistreze în Registrul Unic al Ambasadei României la Damasc, pentru a fi în permanenţă informaţi în legătură cu posibilităţile de asistenţă consulară şi cu situaţia din zonă. În cadrul Departamentului Consular din MAE funcţionează o linie telefonică dedicată -  +40.21.319.21.37 -  la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24 de ore din 24, pentru solicitări de sprijin şi informaţii consulare.
Cei interesaţi pot obţine informaţii şi asistenţă consulară la datele de contact ale Ambasadei României în Republica Arabă Siriană – Adresa: 8, Rue Ibrahim Hanano, P.O. Box 4454, Damascus şi la telefoanele 00-963-11-332.75.72; 00-963-11-332.75.70 (telefoane fixe); 00-963-932.809.768 (mobil); 00-963-11-332.75.71 (fax). De asemenea, cei interesaţi se pot adresa secţiei consulare la telefonele: 00-963-11-334.895.21; 00-963-11-334.895.20; 00-963-11-332.75.71 (fax) şi la adresa de e-mail:consulara@gmail.com.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu l-a primit, joi, pe E.S. Oleg Sergheevici Malghinov, ambasador agreat al Federatiei Ruse la Bucuresti, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare. Demnitarul roman l-a felicitat pentru preluarea postului de la Bucuresti si i-a urat succes noului ambasador, asigurandu-l de sprijinul MAE in indeplinirea mandatului sau.  A subliniat importanta valorificarii de catre ambele parti, prin actiune comuna, a oportunitatilor de dezvoltare pe baze pragmatice a relatiilor bilaterale si a evidentiat dinamica pozitiva a contactelor la nivel de lucru din ultima perioada, care vor continua si in acest an, exprimand speranta ca aceasta se va traduce in viitor intr-un salt calitativ al dialogului politic. Ambasadorul Oleg Malghinov a evocat importanta pe care Federatia Rusa o acorda dezvoltarii relatiilor bilaterale cu Romania, ca stat membru al UE si NATO, cu rol important si vizibil pe plan regional, cu precadere in zona Marii Negre. Dezvoltarea pozitiva a schimburilor comerciale, care au crescut in 2011 cu peste 20% fata de anul anterior, si a cooperarii economice din ultimii doi ani a fost evocata de ambele parti ca un factor benefic pentru evolutia de ansamblu a relatiilor romano-ruse si a fost recunoscuta utilitatea continuarii demersurilor comune pe aceste coordonate.

Alianta Nord-Atlantica mizeaza pe "smart defence"

Secretarul de stat in MAE roman, Bogdan Aurescu a avut ieri, 8 februarie 2012, o întrevedere cu o delegaţie americană condusă de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend, relateaza serviciul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În cadrul discuţiilor, secretarul de stat Bogdan Aurescu a abordat stadiul proiectelor bilaterale de cooperare în cadrul dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american. Astfel, Aurescu a salutat intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi a discutat stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia. De asemenea, cele două părţi au mai trecut în revistă perspectivele declarării capabilităţii interimare a NATO cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), respectiv ale iniţiativei Smart Defense, o temă care figurează de asemenea pe agenda Summit-ului. Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pe care România îl acordă iniţiativei Smart Defense, ca alternativă viabilă în contextul dificultăţilor financiare globale.

Eforturi comune

Bogdan Aurescu a avut cu această ocazie şi o întrevedere separată cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, concentrată pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic România – SUA. Oficialul român a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, şi a mulţumit demnitarului SUA pentru efortul depus ca negociator-şef al Declaraţiei pentru partea americană. Discuţiile au oferit, de asemenea, oportunitatea abordării şi altor aspecte de interes de pe agenda bilaterală, precum cooperarea economică, inclusiv în contextul recentei creări a American-Romanian Business Council.
Totodata, cei doi oficiali au abordat pe larg şi perspectivele României de accedere în Programul Visa Waiver (VWP), oficialul român subliniind interesul major pe care ţara noastră îl acordă îndeplinirii acestui obiectiv, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.

Băsescu: Ne vom implica în toate proiectele de tipul “smart defense”

„(…) Vom continua să se implicăm în toate proiectele de tipul smart defense”, a declarat, la sfarsitul lunii ianuarie 2012, preşedintele roman Traian Băsescu, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. “Am menţionat că, până la intrarea în NATO, România a fost o ţară care nu a avut o securitate garantată. Abia după intrarea României în NATO avem cu toţii sentimentul că securitatea României este bine garantată şi asigurată. Cu certitudine, ştim că securitatea nu se face cadou. Şi că atunci când eşti într-un club care are ca obiectiv securitatea colectivă trebuie să ai propriile contribuţii”, a spus preşedintele, conform Mediafax.
Traian Băsescu a adăugat că, în acest context, a discutat cu secretarul general problema scutului antirachetă “care va avea elemente poziţionate pe teritoriul României, în relaţia bilaterală cu SUA”. “Am exprimat speranţa că la summit-ul de la Chicago acestea vor fi menţionate ca fiind parte a sistemului interimar antirachetă al NATO, ieşind din statutul de sistem bilateral în relaţia România-SUA”, a explicat preşedintele roman. Basescu a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.

Subiecte strategice

Anterior intalnirii cu Rasmussen, presedintele roman Basescu a declarat ca unul din principalele subiecte ce vor fi discutate cu inaltul oficial NATO va fi conceptul de “”smart defense””, liderul roman adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave. “În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a mai explicat Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.

Smart Defense pe scurt

Iniţiativa Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre. Smart Defense îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defense se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.
România a manifestat un sprijin constant faţă de iniţiativa cooperării multinaţionale şi a arătat interes pentru unele dintre proiectele propuse sub egida acestei iniţiative, se arata intr-un comunicat al MAE roman. Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, în cadrul vizitei Preşedintelui României, delegaţia americană de negociere fiind condusă de Marie Yovanovitch, iar cea română de Bogdan Aurescu.

Fara vize in Statele Unite ale Americii, visul imposibil al al diplomatiei de la Bucuresti

Secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, ieri, cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, relateaza serviciul de presa al MAE roman, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cei doi oficiali au discutat despre recalcularea ratei de refuz pentru obtinerea de către cetătenii români a vizelor necesare pentru a călători în SUA, secretarul de stat roman primind asigurari ca noul proiect legislativ pe această temă, dezbatut de Legislativul american, este favorabil ţării noastre, propunând o rată de refuz a vizelor de 10%.
Astfel, Marie Yovanovitch a reconfirmat sprijinul administraţiei americane pentru includerea Romaniei în acest program şi a oferit o serie de detalii privind noul proiect legislativ introdus pe agenda Congresului SUA, la 31 ianuarie 2012, prin care se redefinesc condiţiile de participare la VWP. La randul sau, Bogdan Aurescu a remarcat caracterul favorabil pentru România al unora dintre prevederile noului proiect, cum ar fi calcularea noii rate de refuz propuse, de 10% (faţă de 3% în prezent), prin raportare la numărul de aplicanţi de viză, iar nu la cel de aplicaţii (ca în prezent), propunere pe care partea română a avansat-o încă din 2009.

Promisiuni prezidentiale

Reamintim ca la sfârşitul lunii mai 2011, preşedintele american Barack Obama a anunţat, la Varşovia, că doreşte o modificare în ceea ce priveşte criteriile de intrare în Visa Waiver, prin care nu va mai fi luată în considerare rata de refuz a vizelor, ci proporţia de persoane care depăşesc şederea legală în Statele Unite. Ulterior, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, a arătat, într-o conferinţă de presă, că în cazul în care această lege va trece în Congres în forma susţinută de preşedintele Obama, “ar putea avea o implicaţie pozitivă” asupra participării României la programul Visa Waiver. În prezent, pentru ca o ţară să fie inclusă în programul Visa Waiver – prin care este eliminată obligativitatea obţinerii în prealabil a unei vize de intrare în SUA – ia în calcul, ca principal criteriu, rata respingerii solicitărilor de viză formulate de cetăţenii respectivei ţări. Rata de respingere a vizelor nu trebuie să depăşească 3%.