România va desemna doi consuli onorifici în Macedonia care să îi reprezinte pe aromânii din statul balcanic. De asemenea, Traian Băsescu a mulţumit preşedintelui Gjorge Ivanov pentru tratamentul şi recunoaştere minorităţii aromâne. “Am mulţumit domnului Preşedinte pentru recunoaşterea minorităţii aromâne, vlahii din Macedonia, şi tratamentul corect pe care minoritatea de etnie română îl primeşte în Macedonia”, a spus Traian Băsescu. “De asemenea, am luat notă de acordul comunicat, urmând să fie materializat legal pentru desemnarea a doi consuli onorifici ai României în Macedonia, având ca principal obiectiv reprezentarea vlahilor, aromânilor în relaţia cu autorităţile de stat şi locale macedonene”, a declarat preşedintele României, după întâlnirea cu omologul său din Macedonia..

Bucuresti, perceptie negativa

Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a declarat, joi, că macedonenii au o percepţie negativă asupra Bucureştiului şi României, unde s-a decis “soarta popoarelor mici”, dar a mărturisit că bunicul său şi-a “câştigat existenţa” în România. Premierul Emil Boc a avut, joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu preşedintele Republici Macedonia, Gjorge Ivanov. “În toate întâlnirile încercăm să schimbăm percepţia care este prezentă în Macedonia în privinţa Bucureştiului şi României, nu din vina dumneavoastră sau a poporului, dar Bucureştiul nouă ne trezeşte sentimente negative. La Bucureşti s-au întâmplat întâlniri unde se decidea soarta popoarelor mici. Aşadar, prin această apropiere, încercăm să schimbăm această percepţie, mai ales că minoritatea macedoneană are şi reprezentant în Parlamentul României, care primeşte sprijin din partea Guvernului şi mai ales buget, care provine tot din bugetul României”, i-a spus Ivanov lui Boc, conform traducerii oficiale. La Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 Macedoniei i-a fost respinsă includerea în Membership Action Plan privind aderarea la Alianţă, ca urmare a opoziţiei exercitate de Grecia, care are un diferend cu statul ex-iugoslav pe seama denumirii acestei ţări, care coincide cu numele vechii regiuni elene.

Romania, colac de salvare pentru macedoneni

În schimb, premierul Emil Boc a afirmat sprijinul României pentru aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană. “Macedonia poate conta întotdeauna pe sprijinul României pentru tot ceea ce înseamnă susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a ţării dumneavoastră”, a spus premierul. Gjorge Ivanov a menţionat, însă, că multe dintre cântecele populare din Macedonia fac referire la România, pentru că aici macedonenii şi-au găsit libertatea în perioada ocupaţiei otomane de la Skopje. “România mult timp a fost un spaţiu unde macedonenii şi-au găsit libertatea, pentru că noi am fost sub jugul otoman, iar România a fost liberă. Datorită acestui fapt, în multe cântece populare din Macedonia România este cuprinsă. Bunicul meu şi bunicul ambasadorului nostru au fost în România să-şi câştige existenţa”, a mărturisit preşedintele Republicii Macedonia.

Aromanii, recunoscuti ca minoritate etnica

În context, Gjorge Ivanov a subliniat că încurajează minoritatea aromână din Macedonia să se declare ca atare, în condiţiile în care acest stat este singurul din Europa în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate etnică, prin constituţie, şi se bucură de toate drepturile politice. “Mai ales că preşedintele (Traian Băsescu – n.r.) a chemat toţi macedonenii la recensământul care urmează să se declare macedoneni, la fel şi noi încercăm să facem acelaşi lucru cu minoritatea aromână în Macedonia. Noi suntem singurii din Balcani şi din Europa unde prin constituţie este recunoscută comunitatea aromână. Aromânii în Macedonia îşi exercită toate drepturile, au dreptul la televiziune, la radio, editează în limba maternă, au asociaţii culturale şi partide politce”, a mai spus oficialul de la Skopje. Totodată, el a mulţumit părţii române pentru drepturile conferite minorităţii macedonene din România.

Reciprocitate in problema minoritatilor nationale

La rândul său, premierul Emil Boc l-a felicitat pe preşedintele macedonean pentru drepturile conferite comunităţii româneşti din această ţară. “Vă mulţumesc şi vă felicit pentru faptul că şi dumneavoastră recunoaşteţi la nivel politc comunitatea română – vlahi, aromâni şi sunt bunuri câştigate pe care să le consolidăm”, a spus Boc. Premierul a amintit că şi România acordă o importanţă majoră minorităţilor naţionale. “Există şi în Constituţia noastră un text care dă posibilitatea de a reprezenta în Parlamentul României minorităţile naţionale, inclusiv minoritatea macedoneană, chiar dacă nu obţin numărul de voturi necesar pentru alegerea unui deputat. În temeiul acestui articol constituţional, 18 minorităţi naţionale sunt reprezentate în Parlamentul României şi România a acordat şi va acorda în continuare un suport prezervării şi consolidării relaţiei cu minorităţile naţionale, pentru că fac parte din istoria noastră şi reprezintă şi viitorul convieţuirii între noi şi minorităţile naţionale. Soluţia a fost şi rămâne întotdeauna cooperarea, integrarea şi nu izolarea, iar recunoaşterea la nivel politic a minorităţilor este un semn al democraţiei şi al consolidării statului de drept”, a subliniat Boc.

Sute de mii de macedoneni au fost joi, la Skopje, pentru a sărbători împlinirea a 20 de ani de independenţă a Macedoniei. Ţara balcanică, fără ieşire la mare, cu doar 2 milioane de locuitori, a fost singura fostă republică iugoslavă care s-a separat fără vărsare de sînge în 1991. Cu toate acestea, violenţa a izbucnit un deceniu mai tîrziu, după ce forţele guvernamentale au reprimat o rebeliune armată a etnicilor albanezi care doreau mai multe drepturi ale minorităţilor. În prezent, estimează analiştii, Macedonia încă încearcă să-şi construiască identitatea naţională. Macedonia este, de mult timp, angajată într-o dispută în ceea ce priveşte numele său cu Grecia, care susţine că denumirea “Macedonia” implică revendicări teritoriale asupra provinciei sale cu acelaşi nume. Nici relaţiile cu Bulgaria nu sînt dintre cele mai bune, Sofia considerînd limba macedoneană un dialect al limbii bulgare. “In prim- planul atentiei noastre se situeaza construirea unei economii stabile, telul prioritar fiind aderarea la Uniunea Europeana si, apoi, de a deveni un stat membru cu drepturi depline al NATO. Dar, in acelasi timp, ne preocupa instituirea unei cooperari rodnice si sincere cu toate tarile, in special cu statele din vecinatatea imediata, intre care se afla si Romania. Anul acesta, tarile noastre marcheaza 19 ani de relatii diplomatice si 10 ani de la semnarea Acordului de prietenie intre Republica Macedonia si Romania, prin care se exprima dorinta clara de consolidare si de continuare a relatiilor de cooperare in toate domeniile de interes comun, relatii bazate si pe “podurile prieteniei” traditionale formate de macedonenii din Romania si de aromanii din Macedonia”, a declarat pentru Ziarul de Prahova, Ljupco Arsovski, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Macedonia la Bucuresti.

VMRO-DPMNE, actualul partid de coalitie aflat la guvernare in Macedonia de orientare conservatoare, a castigat alegerile parlamentare anticipate care au avut loc duminica, potrivit agentiei MINA. Potrivit rezultatelor dupa numararea a 91% dintre buletinele de vot, VMRO-DPMNE are 387.000 voturi (56 de mandate), adversarii de stanga din SDSM au 321.000 de voturi (43 de mandate), partidul minoritatii albaneze al lui Ali Ahmeti, DUI, care este in coalitia de guvernare, are 100.000 de voturi (14 mandate), iar partidul albanez rival, DPA – 52.000 de voturi (8 mandate). VMRO-DPMNE deja si-a revendicat victoria, duminica seara, dar va trebui sa-si caute parteneri pentru o guvernare stabila. Cel mai probabil, isi va reinnoi alianta cu albanezii lui Ali Ahmeti. Nikola Gruevski ramane premier al Macedoniei, a anuntat un deputat al partidului sau, duminica seara, intr-o conferinta de presa. “Aceasta victorie inseamna ca majoritatea cetatenilor Macedoniei au recunoscut ca VMRO, chiar si in timpuri de criza si in cele mai dificile conditii, stie cum sa faca fata problemelor”, a fost mesajul transmis de partidul lui Gruevski. Parlamentul de la Skopje are 123 de locuri, iar inainte de anticipate, partidul de la putere avea 63 de locuri. Macedonenii au venit in numar destul de mare la urne, duminica, iar scrutinul s-a desfasurat fara incidente majore, o evolutie importanta fata de alte dati. Alegerile au fost monitorizate de 3.500 de observatori locali si peste 300 de observatori internationali. Pentru prima oara in istoria tarii, diaspora va fi reprezentata de trei deputati care se vor adauga celor 120 de parlamentari de existenti påna in prezent.

Sectiile de votare din Macedonia au fost deschise duminica dimineata, la ora 8.00 a Romåniei pentru alegeri legislative anticipate, in urma carora aproximativ 1,8 milioane de alegatori vor desemna 123 de membri ai Parlamentului. in cursa electorala sunt inscrise doua coalitii – cea a dreptei nationaliste, aflata la putere, care regrupeaza 24 de partide in jurul VMRO-DPMNE (19,4 la suta din intentiile de vot), si coalitia de stanga, dominata de SDSM (15,1 la suta din intentiile de vot). Nemultumiti de divergentele politice permanente si de efectele crizei economice, mai mult de 47 la suta dintre macedoneni s-au declarat indecisi inaintea votului. Alegerile anticipate au fost convocate in aprilie, dupa declansarea unei crize politice ca urmare a plecarii din Parlament a deputatilor SDSM. Acestia au protestat astfel fata de deschiderea unei anchete impotriva postului de televiziune privat A1, care sustine opozitia si are o atitudine critica la adresa Guvernului. Pentru prima data in istoria tarii, diaspora macedoneana va fi reprezentata in noul Parlament de trei deputati.

Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.

Proiectul ILECUs

Proiectul ILECUs, implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia si Ministerul Administratiei si Internelor (reprezentat de Directia Schengen, in calitate de junior partner cu responsabilitati de manager de proiect pentru toate activitatile cu impact asupra statului Muntenegru), a vizat crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului. Valoarea proiectului a fost de 2 milioane de EURO, finantat in totalitate de catre Comisia Europeana. Proiectia activitatilor in cadrul ILECUs a fost structurata pe doua paliere: unul legat de spatiul geografic (statele tinta mentionate), iar cel de-al doilea secvential, pe tema abordata (managementul proiectului, abordarea strategica, coordonarea financiara a activitatilor, Europol, Interpol, Eurojust, Olaf, Frontex, armament de distrugere in masa, prevenirea criminalitatii, IT&C etc.). ILECUs a reprezentat primul proiect al autoritatilor romane, pe componenta de ordine si siguranta publica, in care partii romane i-au revenit sarcini concrete care au avut drept obiectiv transferul de know-how si exportul de competenta catre un stat tert si care nu a implicat simpla trimitere a unor experti, ci chiar implementarea secventiala a unor obiective distincte. Astfel, Ministerul Administratiei si Internelor a participat cu experti la masurile de pregatire continua organizate in cadrul proiectului, pe diferite componente de lucru: cooperare politieneasca, securizarea frontierelor de stat, cooperare transfrontaliera prin puncte sau birouri de contact, schimbul de date operative, utilizarea ofiterilor de legatura si a atasatilor de afaceri interne, crearea unui centru de cooperare politieneasca.

Parlamentul Macedoniei

Deputatii macedoneni s-au pronuntat la sfarsitul saptamanii trecute pentru dizolvarea parlamentului lor, deschizand calea alegerilor anticipate ce ar trebui sa fie anuntate in curand, relateaza presa balcanica. Toti deputatii prezenti, adica 79 din 120 de reprezentanti, au votat in favoarea motiunii prezentate de coalitia guvernamentala condusa de VMRO-DPMNE, a primului ministru Nikola Gruevski. Presedintele Parlamentului, Trajko Veljanoski, urmeaza sa convoace alegeri anticipate. Gruevski a propus mai inainte ca alegerile sa aiba loc la 5 iunie. Macedonia traverseaza o criza politica din ianuarie, data la care principalul partid de opozitie, Uniunea Social Democrata, a decis sa boicoteze lucrarile Parlamentului. SDSM a luat aceasta decizie pentru a protesta impotriva inghetarii conturilor bancare ale unui canal de televiziune, A1, si trei ziare favorabile opozitiei si al caror proprietar, magnatul Velija Ramkovski, este suspectat de evaziune fiscala. Opozitia cere de atunci alegeri anticipate. La sfarsitul lunii martie, Parlamentul macedonean a decis sa amane pentru luna octombrie recensamantul populatiei in Macedonia, prevazut initial sa se efectueze in aprilie, din cauza crizei politice din tara si a posibilei organizari a alegerilor anticipate. “Luand in consideratie climatul politic, am decis in cadrul coalitiei guvernamentale sa aminam recensamintul”, a explicat presei Rafiz Aliti, un parlamentar al Uniunii Democrate pentru Integrare, formatiune a minoritatii albaneze care face parte din coalitia guvernamentala. “Opozitia a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate si probabil ca ele vor avea loc. Nu este posibil sa se organizeze in acelasi timp alegerile si recensamantul”. Opozitia macedoneana boicoteaza Parlamentul de la sfirsitul lunii ianuarie si cere alegeri anticipate. Data scrutinului nu a fost inca stabilita, puterea si opozitia nereusind sa se inteleaga asupra modalitatilor de votare.

Macedonia ar putea deveni Republica Macedonia – Skopje

La sfarsitul lunii februarie, guvernul macedonean a venit cu o propunere menita sa puna capat disputei cu Grecia pe tema numelui tarii. Ministrul afacerilor externe Antonio Milososki i-a trimis o scrisoare secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, prin care il informeaza ca este de acord ca noul nume al tarii sa fie Republica Macedonia – Skopje. Aceasta varianta pentru noul nume a fost discutata inca in timpul summitului NATO din 2008, dar atunci Atena nu a fost de acord. Daca Grecia ar accepta de aceasta data noul nume, Skopje va organiza un referendum in cadrul caruia acesta ar trebui aprobat, a precizat Milososki. Inca de la inceputul anilor ‘90, intre Atena si Skopje exista o disputa legata de numele fostei republici iugoslave. Grecia este impotriva folosirii denumirii Macedonia, care coincide cu numele unei provincii a sa. Tensiunile dintre cele doua state balcanice au crescut in 2008, cand Grecia n-a permis ca vecina sa sa adere la NATO. Gasirea unei solutii acceptabile pentru numele Macedoniei face parte si din conditiile pentru integrarea europeana a tarii.

O delegatie a Ministerului Administratiei si Internelor – Directia Schengen a participat miercuri la Conferinta privind infiintarea Unitatii ILECUs din Croatia, care se desfasoara la Zagreb. Evenimentul reprezinta etapa finala a Proiectului ILECUs – crearea de Unitati de cooperare politieneasca (Puncte Focale Nationale) pentru cooperarea operationala si strategica in Balcanii de Vest – desfasurat in sase state din regiune: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Proiectul ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units) este implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia, precum si Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea acestuia fiind de 2 mil. EURO, finantat in totalitate de catre Uniunea Europeana. Activitatile desfasurate in cadrul parteneriatului constau in crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului in tarile Balcanilor de Vest. Proiectul, primul de acest gen implementat de autoritatile romane, pe componenta de ordine si siguranta, a fost derulat de Directia Schengen a M.A.I. Pentru aportul M.A.I. in cadrul parteneriatului, s-a decis organizarea Conferintei de Inchidere a Proiectului ILECUs la Bucuresti, in perioada 16 -18 mai a.c., finantarea evenimentului fiind asigurata din bugetul Comisiei Europene. In data de 09 septembrie 2009, in contextul desfasurarii celei de-a noua Conferinte Ministeriale Regionale de la Brdo/Slovenia privind crima organizata, migratia ilegala si terorismul, secretarul de stat Serban Nicolae a semnat un Memorandum de Intelegere privind Crearea Unitatilor Internationale de Coordonare a Aplicarii Legii (International Law Enforcement Coordination Units – ILECUs), alaturi de ministrii de interne din Albania, Austria, Bosnia Hertegovina, Croatia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia si Slovenia. Acest memorandum de intelegere a reprezentat o declaratie de intentii a factorilor decizionali din toate statele participante, precum si angajamentul acestora de a atinge obiectivele proiectului ILECUs, si anume: intensificarea cooperarii politienesti internationale; crearea unor platforme unitare de cooperare si schimb de informatii; crearea unui spatiu de securitate in Balcanii de Vest. Romania are o contribuitie semnificativa la procesul de dezvoltare a unui spatiu de securitate in sud-estul Europei, cu atat mai mult cu cat Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei Schengen, este partener cu drepturi depline, alaturi de structurile din Austria si Slovenia, in Proiectul ILECUs – proiect transnational finantat de Uniunea Europeana.

Parlamentul macedonean a decis marti sa amane pentru luna octombrie recensamantul populatiei in Macedonia, prevazut initial sa se efectueze in aprilie, din cauza crizei politice din tara si a posibilei organizari a alegerilor anticipate. “Luand in consideratie climatul politic, am decis in cadrul coalitiei guvernamentale sa aminam recensamintul”, a explicat presei Rafiz Aliti, un parlamentar al Uniunii Democrate pentru Integrare, formatiune a minoritatii albaneze care face parte din coalitia guvernamentala. “Opozitia a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate si probabil ca ele vor avea loc. Nu este posibil sa se organizeze in acelasi timp alegerile si recensamantul”. Opozitia macedoneana boicoteaza Parlamentul de la sfirsitul lunii ianuarie si cere alegeri anticipate. Data scrutinului nu a fost inca stabilita, puterea si opozitia nereusind sa se inteleaga asupra modalitatilor de votare.

Macedonia ar putea deveni Republica Macedonia – Skopje

La sfarsitul lunii februarie, guvernul macedonean a venit cu o propunere menita sa puna capat disputei cu Grecia pe tema numelui tarii. Ministrul afacerilor externe Antonio Milososki i-a trimis o scrisoare secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, prin care il informeaza ca este de acord ca noul nume al tarii sa fie Republica Macedonia – Skopje. Aceasta varianta pentru noul nume a fost discutata inca in timpul summitului NATO din 2008, dar atunci Atena nu a fost de acord. Daca Grecia ar accepta de aceasta data noul nume, Skopje va organiza un referendum in cadrul caruia acesta ar trebui aprobat, a precizat Milososki. Inca de la inceputul anilor ’90, intre Atena si Skopje exista o disputa legata de numele fostei republici iugoslave. Grecia este impotriva folosirii denumirii Macedonia, care coincide cu numele unei provincii a sa. Tensiunile dintre cele doua state balcanice au crescut in 2008, cand Grecia n-a permis ca vecina sa sa adere la NATO. Gasirea unei solutii acceptabile pentru numele Macedoniei face parte si din conditiile pentru integrarea europeana a tarii.

Macedonia, sprijinita de la Bucuresti

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a avut pe 23 februarie 2011, convorbiri cu omologul din Republica Macedonia, Antonio Milososki, aflat in vizita de lucru la Bucuresti. „Vizita domnului ministru Antonio Milososki este un excelent prilej pentru a aduce la zi tabloul relatiilor bilaterale romano-macedonene. Exercitiul aceste este cu atat mai interesant cu cat aniversam 10 ani de la semnarea Tratatului de prietenie si colaborare dintre Romania si Macedonia in 2001”, a declarat seful diplomatiei romane, subliniind dorinta celor doua parti de a extinde cooperarea. Cei doi demnitari au analizat domeniile prioritare de cooperare bilaterala, cu accent pe oferta de expertiza a Romaniei in domeniul integrarii europene si euro-atlantice a Republicii Macedonia. In acest context, ministrul Baconschi a facut referire la intreg cadrul juridic dintre cele doua tari. „Este important ca intreg cadrul juridic bilateral sa fie completat si actualizat. Ne-am propus finalizarea negocierilor pe texte legate de cooperarea in domeniul educatiei, in stiinta si cultura, in domeniul militar si intre ministerele Justitiei”, a evidentiat ministrul roman al Afacerilor Externe. In ceea ce priveste sustinerea activa a Romaniei pentru integrarea europeana si euroatlantica a Republicii Macedonia, ministrul roman a declarat: „Romania este un suporter activ al extinderii UE si NATO in regiunea Balcanilor de Vest. Suntem convinsi ca aceasta este dubla vocatie geostrategica a tuturor tarilor din regiune si vom actiona in continuare pentru ca procesul sa fie finalizat. Desigur, este imperativ ca ritmul reformelor sa fie mentinut, ca executivul de la Skopje sa-si concentreze eforturile asupra indeplinirii domeniilor prioritare mentionate in raportul de tara al Comisiei Europene din 2010. Dialogul permanent si de substanta al prietenilor macedoneni cu UE va contribui inclusiv la consolidarea statului de drept si la asumarea valorilor europene, elemente ce vor conferi R. Macedonia un rol major in asigurarea stabilitatii regionale”. La randul sau, omologul macedonean a exprimat multumirile sale pentru pozitia Romaniei. „Pretuim sprijinul Romaniei, care este o tara care sustine aderarea tarilor din Balcanii de Vest in UE, mai ales a celor care isi doresc aceasta aderare la marea familie europeana. Trebuie sa lucram mult mai intensiv pentru a ajunge la scopul final”, a declarat ministrul Antonio Milososki. Ministrul Baconschi a remarcat ca acest an se implinesc zece ani de la incheierea Acordului de la Ohrid, document istoric atat pentru R. Macedonia, cat si pentru regiunea Balcanilor de Vest, la a carui realizare Romania a avut un rol substantial, in calitate de Presedintie-in-Exercitiu a OSCE in 2001. Discutiile s-au axat si pe consolidarea relatiilor economice. „Schimburile economice sunt in crestere, companii romanesti ar putea participa la licitatii pentru dezvoltarea sistemului energetic national din Macedonia. Putem, de asemenea, fi utili in dezvoltarea infrastructurii de IT a statului macedonean”, a declarat seful diplomatiei romane.

Politisti kosovari antrenati de fortele KFOR

Progresele inregistrate de catre politia kosovara in a-si putea asigura singura securitatea frontierelor a determinat NATO sa cedeze sambata controlul acestora, potrivit mass-mediei internationale, citate de KARADENIZ-PRESS. “Transferul de responsabilitati se bazeaza pe evolutiile pozitive (aparute) in Kosovo in anul care a trecut”, a declarat generalul german Erhard Buhler, comandantul KFOR, forta care are in componenta 8.500 de militari. “Am cedat deja (politiei locale – n.r.), in aprilie, controlul frontierei cu Albania”, a mai adaugat el. Generalul Erhard Buhler a precizat insa ca forta KFOR este pregatita “sa faca tot ce este necesar pentru a sustine politia din Kosovo” in noua sa misiune. Ministrul kosovar de Interne Bajram Rexhepi a declarat ca acest transfer constituie “un moment important” pentru politia din Kosovo, “care si-a sporit capacitatea de a prelua noi responsabilitati”. KFOR se afla in Kosovo din iunie 1999, data la care Slobodan Milosevici, in acea perioada presedinte iugloslav, a fost constrans sa isi retraga fortele din acest teritoriu, dupa o campanie de bombardamente aeriene ale NATO asupra fostei Iugoslavii. Kosovo si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008, in ciuda protestelor vehemente ale Begradului. Aceasta independenta a fost recunoscuta pana in prezent de 72 de state, printre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state din componenta Uniunii Europene.

Uniunea Europeana, prea obosita pentru o noua extindere

Politica de extindere a Uniunii Europene este pusa la incercare de criza economica si de o anumita “oboseala a extinderii” din partea europenilor, dar mai multe tari, intre care Marea Britanie, Finlanda, Italia si Suedia, incearca sa schimbe aceasta tendinta. Ministrii europeni ai Afacerilor Externe si-au reafirmat in mod oficial la Bruxelles, “sustinerea ferma fata de politica de extindere”. Insa, in culise, in opinia multora “nu este o perioada propice extinderii, care devine o politica a pasilor foarte marunti”, a recunoscut un diplomat. Dupa ce a integrat zece tari, in 2004, Uniunea si-a dat seama ca a acceptat prea rapid tari putin pregatite, ca Romania si Bulgaria, in 2007, apreciaza un diplomat. “Din aceasta cauza, clubul si-a inasprit regulile, se misca incet, iar astazi este un pic frustrant pentru tarile care aspira sa se alature”. Negocierile de aderare cu Turcia stau marturie in acest sens. In prezent, ele se apropie de un punct mort, in contextul in care Croatia, care le-a inceput in acelasi timp, in 2005, spera sa le incheie in primul semestru din 2011, pentru a adera la Uniune pana in 2013.

Etapa turca

Presedintia belgiana a Uniunii spera sa atinga o noua etapa, deschizand, luna aceasta, un nou capitol de negocieri cu Ankara, asupra Concurentei, transmite Mediafax. Insa, ministrul belgian al Afacerilor Externe, Steven Vanackere, a recunoscut ca nu acesta este cazul, afirmand, totodata, ca “acesta nu este un recul”. Parti intregi din cadrul negocierilor sunt blocate din cauza impasului in negocierile privind reunificarea Ciprului si refuzului Ankarei de a recunoaste Republica Cipru, care a aderat la Uniune in 2004.
In mod fundamental, tari ca Franta sau Germania sunt foarte reticente fata de ideea unei aderari a acestei tari cu 78 de milioane de locuitori. Insa, Turcia are aparatorii ei, intre care ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague. El a apreciat, la Bruxelles, ca europenii ar trebui sa isi continue eforturile “in vederea unei aderari a Turciei” la Uniune. “Pana atunci, insa, va fi necesara ameliorarea cooperarii noastre in materie de politica externa”, a adaugat el, referindu-se la divergentele din acest an, intre Ankara si europeni, asupra sanctiunilor contra programului nuclear iranian. Intr-un material de presa publicat duminica, Hague si ministrii Afacerilor Externe italian, Franco Frattini, suedez, Carl Bildt, si finlandez, Alexander Stubb, au pledat ca Europa “sa se indrepte din nou catre exterior”. In opinia lor, chiar criza ar trebui sa motiveze Uniunea sa se deschida catre noi membri, care o pot “ajuta sa revina la dinamism economic”. Insa, in opinia secretarului de Stat francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, chiar si britanicii sunt mai putin favorabili extinderii, in comparatie cu perioada anterioara, din cauza evolutiei opiniei publice. Abia lansate in iulie, negocierile de aderare ale Islandei sunt foarte afectate de diferende asupra pescuitului, iar Uniunea se pregateste sa ia masuri de retorsiune, interzicand debarcarea macroului islandez in porturile sale. Tara candidata din 2005, Macedonia asteapta, in continuare, deschiderea formala a negocierilor de aderare, blocata de disputa sa cu Grecia referitoare la numele sau. Ministrii au mai hotarat sa transfere sefilor de stat si de Guvern responsabilitatea acordarii statutului de candidat Muntenegrului. Albania si Serbia, care au depus o cerere in aprilie si, respectiv, in decembrie 2009, nu au obtinut, inca, acest statut.

Aderarea Macedoniei blocata de refuzul Greciei

Vestea buna a primit-o Muntenegru, pentru care ministrii au hotarat sa transmita liderilor europeni propunerea de a-i acorda statutul de tara candidata. Reusita este cu atat mai importanta pentru Muntenegru cu cat inaintea reuniunii nu era clar ca se va ajunge la un acord intre cei 27. Alte doua tari care au depus cereri pentru obtinerea statutului de candidat la aderare, este vorba despre Serbia si Albania, vor trebui sa mai astepte un raspuns din partea Uniunii, iar Macedonia ramane in continuare blocata de refuzul Greciei de a o recunoaste cu acest nume. Islandei, care a inceput recent negocierile, i se cere o cat mai rapida si completa aplicare in legislatia nationala a acquis-ului comunitar, in timp ce Croatiei i se cer progrese la capitolul justitie si afaceri interne.Cu toate acestea, Croatia ar putea sa mai inchida trei capitole de negociere saptamana viitoare si sa finalizeze negocierile pana in vara anului viitor.