Karadeniz Press » Macedonia

Macedonia. Controverse pe marginea legii lustratiei

Ari Berg — Thu, 26 Jan 2012 08:14:33 +0000

Curtea Constituţională din Macedonia a anunţat miercuri că a suspendat o controversată lege zisă a lustraţiei pentru a discuta pe marginea unui articol care îi obligă pe intelectuali să spună dacă au fost colaboratori ai poliţiei politice comuniste.
Legea îi vizează pe demnitarii şi funcţionarii din administraţia de stat, dar şi pe ziarişti, angajaţi ai ONG-urilor, lideri religioşi, avocaţi şi profesori. În termenii articolului controversat, aceştia din urmă au obligaţia de a trimite autorităţilor, înainte de 31 ianuarie, o scrisoare autentificată la notar, în care să declare dacă au colaborat sau nu cu instituţia amintită în perioada în care Macedonia era inclusă în fosta federaţie iugoslavă comunistă, dezmembrată în anii 1990.
Guvernul a creat o comisie specială, după ce a primit la jumătatea lunii ianuarie 12.000 de scrisori, potrivit unui membru al comisiei, transmite Agerpres. Conform articolului de lege în cauză, dacă o persoană face declaraţii false în această privinţă, riscă să-şi piardă serviciul. Sesizată de opoziţia parlamentară de stânga, Curtea Constituţională urmează să dea un verdict în termen de două luni în legătură cu articolul litigios.

NATO face apel la Grecia si Macedonia sa-si reglementeze diferendul

Ari Berg — Wed, 07 Dec 2011 09:13:17 +0000

NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. “Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

Si capra, si varza. CIJ acuza Grecia, dar nu ii impune sa accepte Macedonia

Ari Berg — Mon, 05 Dec 2011 14:17:00 +0000

CIJ a încercat să împace şi capra şi varza. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, opunîndu-se aderării Macedoniei (FYROM) la NATO sub pretextul că nu a fost găsit un nume care să-i convină pentru această fostă republică iugoslavă, a decis luni Curtea Internaţională de Justiţie. “Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

Macedonia cere ajutorul Greciei pentru aderarea la UE

Ari Berg — Tue, 29 Nov 2011 13:22:13 +0000

Premierul macedonean i-a cerut luni omologului său grec să sprijine planul pentru ca această ţară să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Un comunicat al biroului lui Nikola Gruevski afirmă că el i-a scris lui Lucas Papademos spunîndu-i că negocierile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE “ar aduce un climat pozitiv de încredere reciprocă necesar pentru a rezolva permanent divergenţele dintre ţările noastre”.
Macedonia este candidat la aderarea la UE începînd din 2005, dar nicio dată nu a fost stabilită pentru începerea negocierilor de aderare din cauza unei dispute cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave. Atena susţine ca utilizarea denumirii implică revendicări teritoriale asupra regiunii sale din nord Macedonia. Comisia Europeană a publicat trei rapoarte pozitive succesive recomandînd deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei la Uniunea Europeana. Dar de fiecare dată, Atena a blocat deschiderea discuţiilor.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul.
Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional.

Macedonia sau FYROM? Curtea Internationala de Justitie decide pe 5 decembrie

Ari Berg — Fri, 25 Nov 2011 08:39:54 +0000

Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul, citat de Agerpres. Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional. În noiembrie 2008, Macedonia a sesizat CIJ pentru ca această instanţă să ordone Greciei să înceteze să se mai opună în vreun fel aderării sale la NATO sau la orice altă organizaţie internaţională. Macedonia reproşează Greciei că i-a blocat prin veto aderarea la NATO în aprilie 2008 şi că a încălcat acordul bilateral interimar încheiat în 1995 şi care guvernează relaţiile dintre cele două state. Macedonia a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite în 1993, sub numele provizoriu de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM). Peste 120 de ţări, printre care SUA şi Rusia, au recunoscut însă acest stat ca “Republica Macedonia”

Romania si Macedonia, unite de grija fata de minoritatile nationale

Ari Berg — Fri, 07 Oct 2011 08:12:57 +0000

România va desemna doi consuli onorifici în Macedonia care să îi reprezinte pe aromânii din statul balcanic. De asemenea, Traian Băsescu a mulţumit preşedintelui Gjorge Ivanov pentru tratamentul şi recunoaştere minorităţii aromâne. “Am mulţumit domnului Preşedinte pentru recunoaşterea minorităţii aromâne, vlahii din Macedonia, şi tratamentul corect pe care minoritatea de etnie română îl primeşte în Macedonia”, a spus Traian Băsescu. “De asemenea, am luat notă de acordul comunicat, urmând să fie materializat legal pentru desemnarea a doi consuli onorifici ai României în Macedonia, având ca principal obiectiv reprezentarea vlahilor, aromânilor în relaţia cu autorităţile de stat şi locale macedonene”, a declarat preşedintele României, după întâlnirea cu omologul său din Macedonia..

Bucuresti, perceptie negativa

Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a declarat, joi, că macedonenii au o percepţie negativă asupra Bucureştiului şi României, unde s-a decis “soarta popoarelor mici”, dar a mărturisit că bunicul său şi-a “câştigat existenţa” în România. Premierul Emil Boc a avut, joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu preşedintele Republici Macedonia, Gjorge Ivanov. “În toate întâlnirile încercăm să schimbăm percepţia care este prezentă în Macedonia în privinţa Bucureştiului şi României, nu din vina dumneavoastră sau a poporului, dar Bucureştiul nouă ne trezeşte sentimente negative. La Bucureşti s-au întâmplat întâlniri unde se decidea soarta popoarelor mici. Aşadar, prin această apropiere, încercăm să schimbăm această percepţie, mai ales că minoritatea macedoneană are şi reprezentant în Parlamentul României, care primeşte sprijin din partea Guvernului şi mai ales buget, care provine tot din bugetul României”, i-a spus Ivanov lui Boc, conform traducerii oficiale. La Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 Macedoniei i-a fost respinsă includerea în Membership Action Plan privind aderarea la Alianţă, ca urmare a opoziţiei exercitate de Grecia, care are un diferend cu statul ex-iugoslav pe seama denumirii acestei ţări, care coincide cu numele vechii regiuni elene.

Romania, colac de salvare pentru macedoneni

În schimb, premierul Emil Boc a afirmat sprijinul României pentru aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană. “Macedonia poate conta întotdeauna pe sprijinul României pentru tot ceea ce înseamnă susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a ţării dumneavoastră”, a spus premierul. Gjorge Ivanov a menţionat, însă, că multe dintre cântecele populare din Macedonia fac referire la România, pentru că aici macedonenii şi-au găsit libertatea în perioada ocupaţiei otomane de la Skopje. “România mult timp a fost un spaţiu unde macedonenii şi-au găsit libertatea, pentru că noi am fost sub jugul otoman, iar România a fost liberă. Datorită acestui fapt, în multe cântece populare din Macedonia România este cuprinsă. Bunicul meu şi bunicul ambasadorului nostru au fost în România să-şi câştige existenţa”, a mărturisit preşedintele Republicii Macedonia.

Aromanii, recunoscuti ca minoritate etnica

În context, Gjorge Ivanov a subliniat că încurajează minoritatea aromână din Macedonia să se declare ca atare, în condiţiile în care acest stat este singurul din Europa în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate etnică, prin constituţie, şi se bucură de toate drepturile politice. “Mai ales că preşedintele (Traian Băsescu – n.r.) a chemat toţi macedonenii la recensământul care urmează să se declare macedoneni, la fel şi noi încercăm să facem acelaşi lucru cu minoritatea aromână în Macedonia. Noi suntem singurii din Balcani şi din Europa unde prin constituţie este recunoscută comunitatea aromână. Aromânii în Macedonia îşi exercită toate drepturile, au dreptul la televiziune, la radio, editează în limba maternă, au asociaţii culturale şi partide politce”, a mai spus oficialul de la Skopje. Totodată, el a mulţumit părţii române pentru drepturile conferite minorităţii macedonene din România.

Reciprocitate in problema minoritatilor nationale

La rândul său, premierul Emil Boc l-a felicitat pe preşedintele macedonean pentru drepturile conferite comunităţii româneşti din această ţară. “Vă mulţumesc şi vă felicit pentru faptul că şi dumneavoastră recunoaşteţi la nivel politc comunitatea română – vlahi, aromâni şi sunt bunuri câştigate pe care să le consolidăm”, a spus Boc. Premierul a amintit că şi România acordă o importanţă majoră minorităţilor naţionale. “Există şi în Constituţia noastră un text care dă posibilitatea de a reprezenta în Parlamentul României minorităţile naţionale, inclusiv minoritatea macedoneană, chiar dacă nu obţin numărul de voturi necesar pentru alegerea unui deputat. În temeiul acestui articol constituţional, 18 minorităţi naţionale sunt reprezentate în Parlamentul României şi România a acordat şi va acorda în continuare un suport prezervării şi consolidării relaţiei cu minorităţile naţionale, pentru că fac parte din istoria noastră şi reprezintă şi viitorul convieţuirii între noi şi minorităţile naţionale. Soluţia a fost şi rămâne întotdeauna cooperarea, integrarea şi nu izolarea, iar recunoaşterea la nivel politic a minorităţilor este un semn al democraţiei şi al consolidării statului de drept”, a subliniat Boc.

Macedonia, 20 de ani de independenta

Ari Berg — Fri, 09 Sep 2011 08:21:05 +0000

Sute de mii de macedoneni au fost joi, la Skopje, pentru a sărbători împlinirea a 20 de ani de independenţă a Macedoniei. Ţara balcanică, fără ieşire la mare, cu doar 2 milioane de locuitori, a fost singura fostă republică iugoslavă care s-a separat fără vărsare de sînge în 1991. Cu toate acestea, violenţa a izbucnit un deceniu mai tîrziu, după ce forţele guvernamentale au reprimat o rebeliune armată a etnicilor albanezi care doreau mai multe drepturi ale minorităţilor. În prezent, estimează analiştii, Macedonia încă încearcă să-şi construiască identitatea naţională. Macedonia este, de mult timp, angajată într-o dispută în ceea ce priveşte numele său cu Grecia, care susţine că denumirea “Macedonia” implică revendicări teritoriale asupra provinciei sale cu acelaşi nume. Nici relaţiile cu Bulgaria nu sînt dintre cele mai bune, Sofia considerînd limba macedoneană un dialect al limbii bulgare. “In prim- planul atentiei noastre se situeaza construirea unei economii stabile, telul prioritar fiind aderarea la Uniunea Europeana si, apoi, de a deveni un stat membru cu drepturi depline al NATO. Dar, in acelasi timp, ne preocupa instituirea unei cooperari rodnice si sincere cu toate tarile, in special cu statele din vecinatatea imediata, intre care se afla si Romania. Anul acesta, tarile noastre marcheaza 19 ani de relatii diplomatice si 10 ani de la semnarea Acordului de prietenie intre Republica Macedonia si Romania, prin care se exprima dorinta clara de consolidare si de continuare a relatiilor de cooperare in toate domeniile de interes comun, relatii bazate si pe “podurile prieteniei” traditionale formate de macedonenii din Romania si de aromanii din Macedonia”, a declarat pentru Ziarul de Prahova, Ljupco Arsovski, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Macedonia la Bucuresti.

Partidul premierului din Macedonia castiga scrutinul legislativ anticipat

Razvan Iorga — Mon, 06 Jun 2011 13:59:05 +0000

VMRO-DPMNE, actualul partid de coalitie aflat la guvernare in Macedonia de orientare conservatoare, a castigat alegerile parlamentare anticipate care au avut loc duminica, potrivit agentiei MINA. Potrivit rezultatelor dupa numararea a 91% dintre buletinele de vot, VMRO-DPMNE are 387.000 voturi (56 de mandate), adversarii de stanga din SDSM au 321.000 de voturi (43 de mandate), partidul minoritatii albaneze al lui Ali Ahmeti, DUI, care este in coalitia de guvernare, are 100.000 de voturi (14 mandate), iar partidul albanez rival, DPA – 52.000 de voturi (8 mandate). VMRO-DPMNE deja si-a revendicat victoria, duminica seara, dar va trebui sa-si caute parteneri pentru o guvernare stabila. Cel mai probabil, isi va reinnoi alianta cu albanezii lui Ali Ahmeti. Nikola Gruevski ramane premier al Macedoniei, a anuntat un deputat al partidului sau, duminica seara, intr-o conferinta de presa. “Aceasta victorie inseamna ca majoritatea cetatenilor Macedoniei au recunoscut ca VMRO, chiar si in timpuri de criza si in cele mai dificile conditii, stie cum sa faca fata problemelor”, a fost mesajul transmis de partidul lui Gruevski. Parlamentul de la Skopje are 123 de locuri, iar inainte de anticipate, partidul de la putere avea 63 de locuri. Macedonenii au venit in numar destul de mare la urne, duminica, iar scrutinul s-a desfasurat fara incidente majore, o evolutie importanta fata de alte dati. Alegerile au fost monitorizate de 3.500 de observatori locali si peste 300 de observatori internationali. Pentru prima oara in istoria tarii, diaspora va fi reprezentata de trei deputati care se vor adauga celor 120 de parlamentari de existenti påna in prezent.

Macedonia isi alege parlamentarii

Razvan Iorga — Sun, 05 Jun 2011 15:50:16 +0000

Sectiile de votare din Macedonia au fost deschise duminica dimineata, la ora 8.00 a Romåniei pentru alegeri legislative anticipate, in urma carora aproximativ 1,8 milioane de alegatori vor desemna 123 de membri ai Parlamentului. in cursa electorala sunt inscrise doua coalitii – cea a dreptei nationaliste, aflata la putere, care regrupeaza 24 de partide in jurul VMRO-DPMNE (19,4 la suta din intentiile de vot), si coalitia de stanga, dominata de SDSM (15,1 la suta din intentiile de vot). Nemultumiti de divergentele politice permanente si de efectele crizei economice, mai mult de 47 la suta dintre macedoneni s-au declarat indecisi inaintea votului. Alegerile anticipate au fost convocate in aprilie, dupa declansarea unei crize politice ca urmare a plecarii din Parlament a deputatilor SDSM. Acestia au protestat astfel fata de deschiderea unei anchete impotriva postului de televiziune privat A1, care sustine opozitia si are o atitudine critica la adresa Guvernului. Pentru prima data in istoria tarii, diaspora macedoneana va fi reprezentata in noul Parlament de trei deputati.

Romania participa la transformarea Balcanilor de Vest

Ari Berg — Wed, 18 May 2011 13:46:00 +0000

Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.

Proiectul ILECUs

Proiectul ILECUs, implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia si Ministerul Administratiei si Internelor (reprezentat de Directia Schengen, in calitate de junior partner cu responsabilitati de manager de proiect pentru toate activitatile cu impact asupra statului Muntenegru), a vizat crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului. Valoarea proiectului a fost de 2 milioane de EURO, finantat in totalitate de catre Comisia Europeana. Proiectia activitatilor in cadrul ILECUs a fost structurata pe doua paliere: unul legat de spatiul geografic (statele tinta mentionate), iar cel de-al doilea secvential, pe tema abordata (managementul proiectului, abordarea strategica, coordonarea financiara a activitatilor, Europol, Interpol, Eurojust, Olaf, Frontex, armament de distrugere in masa, prevenirea criminalitatii, IT&C etc.). ILECUs a reprezentat primul proiect al autoritatilor romane, pe componenta de ordine si siguranta publica, in care partii romane i-au revenit sarcini concrete care au avut drept obiectiv transferul de know-how si exportul de competenta catre un stat tert si care nu a implicat simpla trimitere a unor experti, ci chiar implementarea secventiala a unor obiective distincte. Astfel, Ministerul Administratiei si Internelor a participat cu experti la masurile de pregatire continua organizate in cadrul proiectului, pe diferite componente de lucru: cooperare politieneasca, securizarea frontierelor de stat, cooperare transfrontaliera prin puncte sau birouri de contact, schimbul de date operative, utilizarea ofiterilor de legatura si a atasatilor de afaceri interne, crearea unui centru de cooperare politieneasca.