Oficialii de la Belgrad cred ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene, este de parere secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug. ”Noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”,  a declarat Ivanovic pentru ziarul Dnevnik din Novi Sad. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Exemplu Ciprului

Doar dupa integrarea in UE, Ciprul a obtinut capacitatea de a-si rezolva problema teritoriala intr-un mod eficient, iar drepturile si obligatiile impuse de UE nu vor fi aplicate Kosovo pana cand statutul sau final nu va fi stabilit clar. “Numai acest lucru va schimba actuala pozitie extrem de radicala a albanezilor si totodata va determina Serbia sa ia in considerare o solutie foarte inventiva in ceea ce priveste statutul provinciei sale sudice”, a mai spus Ivanovic. Intrebat daca acest lucru inseamna ca locuitorii sa afle in scurt timp ca Serbia nu va intra in UE in conditiile in care provincia Kosovo are statut autonom, Ivanovic a declarat ca se impune ca oamenii sa fie informati cu privire la acest lucru.

Planuri kosovare

Reactia sarbilor vine pe fondul anuntului cum ca Executivul de la Pristina si reprezentanti internationali elaboreaza un plan vizand integrarea nordului Kosovo, regiune cu populatie majoritar sarba, in institutiile kosovare, un proiect pe care Belgradul il respinge deja, a declarat marti o sursa guvernamentala, citata de AFP si preluata de mass-media locala.”Guvernul si Biroul civil international (ICO) condus de Pieter Feith elaboreaza un plan vizand integrarea nordului” Kosovo in restul Kosovo, a declarat ministrul kosovar al administratiei locale, Sadri Ferati. Nordul Kosovo, sustinut de Serbia, este populat aproape in exclusivitate de sarbi, care resping autoritatea Pristinei. “Planul are ca scop stabilirea unei prezente fizice a institutiilor Kosovo in nord si consolidarea administratiilor locale” in aceasta regiune, alipindu-le autoritatilor de la Pristina, a spus oficialul. Biroul civil international este o misiune care reprezinta principalele tari ce au recunoscut independenta Kosovo, proclamata in februarie 2008. Institutia este condusa de Feith, care este si reprezentant special al Uniunii Europene in Kosovo. Planul vizeaza “stabilirea statului de drept intr-o regiune supusa mult timp tensiunilor”, a declarat Ferati. “Cetatenii vor avea ocazia sa participe la luarea de decizii si nu vor trebui sa improvizeze institutii paralele”, a adaugat el, precizand ca acest plan prevede crearea unui fond care “va oferi mari perspective” pentru aceasta regiune. Ferati a facut aluzie la institutiile create de sarbii din nordul Kosovo si care nu vor sa se subordoneze decat Belgradului.

Retaliere sarbeasca

Odata cu raspandirea acestor informatii vizavi de planurile kosovare, autoritatile de la Belgrad au calificat acest lucru drept o “provocare periculoasa si inutila”. “Acest plan propus de ICO prevede activitati al caror scop este sa forteze majoritatea sarbilor in nordul Kosovo sa accepte proclamarea unilaterala a independentei”, a declarat presedintele sarb Boris Tadici in cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, consacrat Kosovo. Ministrul sarb de externe Vuk Jeremici a avertizat marti, la Bruxelles, in legatura cu orice “masura unilaterala” in ceea ce priveste Kosovo.

Propuneri austriaco-grecesti de extindere

Sefii diplomatiilor de la Viena si Atena au trimis miercuri o scrisoare comuna sefului diplomatiei europene, Catherine Ashton, in care isi expun viziunea asupra a ceea ce Uniunea trebuie sa realizeze in cursul anului 2010 in ceea ce priveste Balcanii de Vest, potrivit portalului EUObserver.UE ar trebui sa incheie negocierile de aderare cu Croatia, sa raspunda la solicitarea Serbiei de a adera la UE, sa demareze negocierile cu Macedonia si sa elimine vizele pentru albanezi si bosniaci, considera Dimistris Droutsas (Grecia) si Michael Spindelegger (Austria). “Progresele din Balcani nu se sustin inca. Mai mult chiar, in perioade dificile din punct de vedere economic, se ridica multe semne de intrebare in legatura cu perspectivele Balcanilor de Vest”, recunosc cei doi ministri de externe. Ei cer consolidarea relatiilor cu alte state candidate, precum Albania sau Muntenegru, si “progrese concrete in ceea ce priveste angajamentul UE fata de Kosovo, a carui independenta nu este inca recunoscuta de toate statele membre”. Cei doi oficiali ofera acest plan drept baza de discutii pentru intalnirea la nivel inalt a reprezentantilor UE cu liderii din Balcani, ce ar urma sa aiba loc in luna mai la Sarajevo.

Compromis pentru Macedonia

Scrisoarea aminteste de disputa inca nerezolvata legata de numele Fostei republici Iugoslave a Macedoniei si cer o “solutie reciproc acceptabila” atat partii macedonene, cat si celei grecesti. In luna decembrie, liderii UE au convenit sa amane pentru prima jumatate a lui 2010 luarea unei decizii privind inceperea negocierilor de aderare cu Skopje. Luarea unei astfel de decizii presupune unanimitate in randul statelor membre, insa Grecia – nemultumita de faptul ca numele statului candidat coincide cu cel al provinciei sale – s-a opus. De altfel, Atena blocheaza si aderarea Macedoniei la NATO pana la solutionarea disputei legata de nume.

Falanga macedoneana, pregatita pentru debarcarea din Afganistan

Secretarul General al Aliantei Nord-Atlantice (NATO), Anders Fogh Rasmussen, a salutat decizia Romaniei de a desfasura un numar suplimentar de 600 de militari in cadrul misiunii Aliantei din Afganistan, relateaza serviciul de presa al NATO, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Sunt incantat ca, in ajunul conferintei de la Londra, misiunea NATO din Afganistan a fost consolidata. Salut anuntul cancelarului Merkel potrivit caruia Germania va suplimenta numarul militarilor cu 850 (…) Aceasta decizie, alaturi de anuntul recent al Romaniei ca va trimite inca 600 de militari si alte contributii ce urmeaza sa fie anuntate, vor intari substantial misiunea NATO. Acesti militari, alaturi de cei 37.000 din 36 de tari care deja sosesc in Afganistan, sunt o demonstratie clara a solidaritatii Aliantei si a hotararii sale de a-si indeplini misiunea”, a declarat Secretarul General al Aliantei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen.
Reamintim ca saptamana trecuta CSAT a analizat si a aprobat Planul intrebuintarii fortelor si mijloacelor Armatei Romaniei ce vor fi puse la dispozitie in anul 2010 pentru a participa la misiuni de aparare colectiva, in sprijinul pacii, de asistenta umanitara si de tip coalitie, in afara teritoriului statului roman. Astfel, CSAT a aprobat o suplimentare cu 600 de militari a fortelor care actioneaza in teatrul de operatii din Afganistan, numarul maxim al acestora putand sa ajunga la 1.798 militari. In anul 2010, Armata Romaniei va putea participa la misiuni in afara teritoriului statului cu un efectiv de 3.753 militari, forte dislocate, 2.342 militari, si forte dislocabile la ordin, 1.411 militari. Totodata, la sfarsitul saptamanii trecute, Ambasada Statelor Unite ale Americii a multumit Romaniei pentru suplimentarea contingentului din Afganistan cu un numar de 600 de soldati.

Scandal diplomatic

Presedintele francez Nicolas Sarkozy risca sa creeze un adevarat scandal diplomatic dupa ce a refuzat sa mai trimita unitati militare franceze in Afganistan, relateaza mass-media franceza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul presedintelui francez este privint ca o lovitura directa si la adresa liderului britanic Gordon Brown cu doar doua zile inainte ca Londra sa gazduiasca conferinta internationala pentru Afganistan. Conform surselor diplomatice de la Paris, liderii principalelor formatiuni politice din Hexagon au descris decizia liderului francez ca fiind „rusinoasa”.
Premierul de la Londra doreste ca liderii mondiali sa accelereze procesul de instalarea stabilitatii in Afganistan, inclusiv statele NATO care sa aduca mai multe trupe pentru infrangerea talibanilor. Desi cancelarul german Angela Merkel a promis desfasurarea a 850 de soldati, Sarkozy a subliniat ca nu va trimite niciunul. Surse militare de la Londra au descris decizia Parisului ca „dezamagitoare”.
In schimba, Franta va trimite mai multi civili pentru a imbunatati capacitatea Armatei Nationale Afgane. Sarkozy declara in cadrul unui interviu televizat: “Daca este nevoie de mai multi oameni pentru antrenament, pentru a ajuta politia sa efectueze programe civile, pentru a ajuta populatia, pentru a ajuta Afganistanul, de ce nu ? Dar trupe de lupta? Nu”. Franta are acum 3750 soldati in Afganistan, fiind al patrulea contributor la misiunea militara. SUA are 100.000 de soldati, Marea Britanie – 10-000, iar Germania -4.300. Liderul francez recunostea insa ca securitatea nationala a Frantei depinde de alte state.

Contingente balcanice

Republica Macedonia isi va suplimenta cu 80 de militari efectivele in Afganistan in februarie 2010, a anuntat Ministerul Apararii de la Skopje, intr-un comunicat citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Contingentul militar va include o unitate a fortelor speciale (n.r.- Voltii-Lupii) si cadre ale serviciului militar de informatii de la Skopje, au declarat surse militare locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Forta internationala de asistenta pentru securitate (ISAF) in Afganistan include in prezent 163 de militari macedoneni, primii soldati macedoneni sosind in tara asiatica in anul 2002. Participarea militarilor macedoneni la operatiunile din Afganistan este privita la Skopje ca un pas necesar pentru accederea la statutul de membru cu drepturi depline a Aliantei Nord-Atlantice. Reamintim ca aderarea Macedoniei la NATO a fost blocata in aprilie 2008 de regimul politic de la Atena, din cauza diferendului care le opune in privinta denumirii fostei republici ex-iugoslave.
La randul sau, Bulgaria va mai trimite pana la 30 de militari in Afganistan, care se vor alatura contingentului de 270 de bulgari dislocati in orasul Kandahar. In prezent, Bulgaria participa la Fortele Internationale de Securitate din Afganistan (ISAF) cu 470 militari, implicati in special in operatiuni de asigurare a securitatii aeroporturilor din Kabul si Kandahar. Totodata, guvernul de la Sofia a amanat o decizie finala privind suplimentarea participarii sale in misiunea impotriva pirateriei a Uniunii Europene ‘Atalanta’, desfasurata in largul coastelor somaleze.

Replica talibana

“Presedintele american si-a anuntat noua si rusinoasa strategie pentru Afganistan. Dar speranta sa de a controla militar tara noastra nu se va indeplini. Cei 30.000 de militari suplimentari nu vor face decat sa intareasca rezistenta”, a declarat liderul taliban Qari Yousuf Ahmadi, citat de mass-media internationala, preluata de mass-media de la Bucuresti. “Americanii vor fi obligati la o retragere rusinoasa dupa ce vor intelege ca nu isi pot atinge scopul, cum au facut si rusii inaintea lor. Obama va vedea defiland multe sicrie ale militarilor americani ucisi in Afganistan”, a adaugat acesta.
Reamintm ca presedintele american Barack Obama a anuntat recent trimiterea a 30.000 de militari suplimentari in numele “interesului national vital” al Statelor Unite, precizand ca “Afganistanul nu este pierdut”, recunoscand ca “talibanii au castigat teren”.

Pozitie controversata

Generalul Stanley McChrystal, comandantul fortelor NATO din Afganistan, a declarat ca luptele au durat destul, iar acum a venit momentul unei rezolvari politice a conflictului cu insurgentii talibani. “Ca soldat, punctul meu de vedere personal este ca luptele au durat destul”, a declarat generalul McChrystal, intr-un interviu pentru Financial Times, citat de BBC, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Comandantul american sutine ca o rezolvare politica a conflictului este “inevitabila” si spera ca discutiile de saptamana aceasta, de la Londra, vor marca primii pasi in directia obtinerii unei paci durabile in Afganistan, spre binele cetatenilor acestei tari. Intrebat daca un lider taliban ar putea primi o functie intr-un viitor guvern afgan, McChrystal a declarat: “Cred ca orice afgan poate avea un rol, daca se concentreaza asupra viitorului si nu asupra trecutului”.
Declaratiile generalului american vin dupa ce reprezentantul special al ONU, Kai Eide, a cerut scoaterea unor importanti lideri talibani de pe lista teroristilor, ca un semn de bunavointa, iar presedintele afgan Hamid Karzai a declarat ca planuieste introducerea unui program de atragere a luptatorilor talibani, carora ar vrea sa le ofere bani si un loc de munca.
Reamintim ca o intalnire la nivel inalt pe tema razboiului din Afganistan si a activitatii teroriste din Yemen va avea loc saptamana aceasta la Londra, cu participarea secretarului de stat american Hillary Clinton, a presedintelui afgan Hamid Karzai, a secretarului general al ONU, Ban-Ki Moon, precum si a ministrului roman de Externe.

Predare de stafeta

Ceremonia militara de predare-primire a misiunilor intre Batalionul 280 Infanterie Mecanizata din Focsani si Batalionul 33 Vanatori de Munte „Posada” din Curtea de Arges s-a desfasurat ieri, 25 ianuarie 2010, in baza Lagman din Afganistan, relateaza serviciul de presa al Ministerului Apararii Nationale de la Bucuresti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La festivitate au participat comandantul Comandamentului Regional de Sud, general-maior Nick Carter, guvernatorul provinciei Zabul, Mohammed Ashraf Nasseri, seful de Stat Major al Comandamentului Operational Intrunit, comandor Costel Avramescu, comandanti ai Politiei si Armatei Nationale Afgane, comandanti de detasamente romanesti din Afganistan. Ceremonia militara a inceput cu un moment de reculegere in memoria militarilor cazuti la datorie in Afganistan.
In discursul sau, generalul-maior Nick Carter a apreciat activitatea desfasurata de militarii Batalionului 280 Manevra in cele sase luni de misiune, iar guvernatorul provinciei Zabul, in alocutiunea prezentata, le-a multumit militarilor Batalionului 280 Infanterie pentru mentinerea unui climat de securitate in provincie si le-a urat militarilor Batalionului 33 Manevra „Posada” bun venit, mentionand ca este nerabdator sa colaboreze cu ei. Comandorul Costel Avramescu le-a transmis celor prezenti mesajul ministrului apararii nationale, Gabriel Oprea, care a apreciat curajul si devotamentul militarilor focsaneni in indeplinirea misiunilor si a urat vanatorilor de munte de la Curtea de Arges mult succes in actiunile viitoare. Printre sarcinile pe care le vor indeplini vanatorii de munte argeseni se numara securizarea ariei de responsabilitate, executarea de operatii militare impreuna cu fortele afgane, actiuni de asistenta umanitara, misiuni de patrulare si de escorta convoaie.

Strategie corecta

Comandantul trupelor NATO din Afganistan, generalul Stanley McChrystal, este de parere ca strategia de marire a contingentelor straine din Afganistan incepe sa dea roade, a declarat saptamana trecuta secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de mass-media internationala. Oficialul NATO a declarat, cu mai putin de doua saptamani inainte de conferinta internationala privind Afganistanul de la Londra, ca progresele realizate sunt doar un inceput si ca este nevoie in continuare de suplimentari de trupe pentru a mentine aceasta tendinta.
Intrebat de ziaristi daca este de acord cu opinia exprimata recent de comandantul trupelor SUA si ale NATO din Afganistan, generalul Stanley McChrystal, potrivit caruia tendinta din razboiul din Afganistan incepe sa se schimbe, Rasmussen a raspuns: ‘Ma bazez pe informatiile din teren ale generalul McChrystal. El are intalniri cu multi oameni, din toate clasele sociale, cu oficiali afgani si cu trupele noastre din teren. Impresia generala pe care si-a format-o el este ca lucrurile incep sa se miste in directia cea buna, dar este doar un inceput care poate continua daca ramanem angajati’.
Rasmussen a declarat ca exista dovezi privind cresterea increderii in randul liderilor afgani, care sunt dispusi sa faca mai mult pentru a-si asuma un rol activ in planificarea actiunilor militare, precum si a contactelor presedintelui Hamid Karzai cu trupele afgane si liderii locali. ‘Am vazut mai multi afgani care vorbesc negativ despre insurgenti, organizandu-se pentru a asigura alternative pentru guvernarea talibana din umbra si a implementa eforturile de dezvoltare’, a spus secretarul general al NATO. Rasmussen si-a reiterat apelul la toate natiunile care contribuie la efortul din Afganistan sa analizeze ce ar mai putea sa asigure in materie de trupe si instructori pentru fortele afgane, fonduri sau experti civili. ‘Odata cu marirea efortului nostru militar, avem nevoie de un efort civil mai puternic si mai coordonat’, a spus secretarul general al NATO.
McChrystal, care a avertizat anul trecut ca razboiul va fi pierdut fara o crestere substantiala a efectivelor trupelor internationale, a declarat intr-un interviu pentru postul american ABC ca decizia presedintelui Barack Obama de a suplimenta trupele cu 30.000 de soldati a dus la preluarea initiativei de catre NATO si aliatii sai. Luna trecuta, statele UE si alti aliati ai SUA au urmat exemplu Washingtonului anuntand aproape 7.000 de soldati suplimentari pentru Afganistan. Alte state, precum Germania, asteapta conferinta de la Londra privind Afganistanul pentru a-si anunta planurile, noteaza agentiile internationale de presa, citate de mass-media de la Bucuresti.

Enigma moldoveneasca

Reamintim ca in data de 18 ianuarie 2010, in ajunul vizitei oficiale in SUA, premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, a declarat ca fosta republica sovietica intentioneaza sa detaseze in Afganistan un contingent de militari moldoveni.  “Este o decizie de principiu si am spus-o si cu alte ocazii. Republica Moldova urmeaza sa coparticipe in masura posibilitatilor la tot ce se intampla in lume“, a declarat premierul moldovean. Decizia a trezit un val de proteste din partea mass-media afiliate Partidului Comunistilor, ministerul moldovean al Apararii, Vitalie Marinuta, acuzand mai multe institutii mass-media de “speculatii“ facute pe marginea detasarii trupelor Armatei Nationale in Afganistan. Potrivit lui Marinuta, toate afirmatiile facute pe marginea acestui subiect, “sunt total nefondate“. Declaratia ministrului Apararii, a venit dupa ce prim-vicepresedinte al Parlamentului, Serafim Urechean, liderul Aliantei Moldova Noastra, si presedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, au declarat presei ca nu sustin “initiativa afgana“ a lui Filat, remarcand ca aceasta problema nu s-a discutat in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana.
Conform declaratiilor unor lideri comunisti, intentia actualelor autoritati de a participa in actiunile armate din Afganistan, “intr-o masura oarecare incalca Constitutia Moldovei, unde este stipulat foarte clar ca Republica Moldova este un stat neutru, adica nu participa la operatiunile militare, nu participa la misiunile de razboi de o parte a unuia dintre blocurile politice si nu poate avea baze politico-militare“. Conform sursei citate, “in Afganistan este razboi si, chiar daca noi numim aceasta misiune una pacificatoare, insa, misiunea in mare masura nu este una de mentinere a pacii, deoarece acolo este conflict armat si nu o situatie post-conflict cand deja s-a instaurat pacea si se desfasoara o misiune de mentinere a pacii“. “Respectiv, Moldova este una din partile participante la conflict“, au conchis liderii comunisti.

Ministrul Bojidar Dimitrov pregateste pasaportizarea bulgarilor de pretutindeni

Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare a inaintat guvernului de la Sofia o serie de amendamente menite sa simplifice procesul de acordare a cetateniei Republicii Bulgaria etnicilor bulgari din alte state, a declarat ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, un apropiat al premierului de dreapta Boiko Borisov, citat de mass-media locala. Amendamentele la Legea Cetateniei Bulgare urmeaza a fi discutate de Guvernul bulgar in prima saptamana a anului 2010 si apoi vor fi inaintate spre aprobare Legislativului unicameral de la Sofia, unde se asteapta sa fie aprobata de majoritatea parlamentara de dreapta, sustinuta de grupul parlamentar al partidului ultranationalist „Ataka”. Cele mai semnificative modificari implica eliminarea asa-numitor “intermediari” in procesul de solicitare a cetateniei precum si stabilirea unor termene stricte pentru a se raspunde la cereri, in timp ce toate certificatele de origine bulgara vor fi emise de Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare si nu de Agentia de Stat pentru Securitate Nationala (DANS) si Ministerul bulgar de Interne.
Conform lui Bojidar Dimitrov, care a fost demascat ca agent al serviciilor de informatii comuniste bulgare, majoritatea celor 2,5 milioane de persoane avand origine etnica bulgara care traiesc in Macedonia, Albania, Kosovo, Romania, Ucraina, Republica Moldova, Rusia si alte foste republici sovietice, Turcia si Grecia doresc sa obtina pasapoarte bulgare, in timp ce 70% dintre ei vor sa se mute definitiv in Bulgaria, sa cumpere acolo o casa si sa caute un loc de munca.
Criticile la adresa noilor amendamente nu s-a lasat asteptata, vicepresedintele Anghel Marin, cel in competenta caruia intra acordarea cetateniei bulgare, declarand in cadrul unui interviu ca politica promovata de actualul guvern fata de diaspora bulgara este „populista” si „fara rezultate”. Totodata, surse oficiale din cadrul organizatiilor etnicilor bulgari din Ucraina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au condamnat noile amendamente la Legea Cetateniei bulgare, precizand ca prin adoptarea lor „vechea mafie” va fi inlocuita cu o „mafie mai noua”. Sursele citate au reiterat solicitarea lor privind implicarea comunitatilor etnice bulgare in acest proces, cerand introducerea unor prevederi legislative care sa legifereze rolul lor. Oficialii Agentiei de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare au refuzat sa comenteze acuzatiile aduse de vicepresedintele Anghel Marin, fost ofiter de informatii si lider informal al Partidului Socialist Bulgar, si considerat unul din potentialii candidati la urmatoarele alegeri prezidentiale din Bulgaria.

Mafia cetateniilor

Ministrul, citat de mass-media locala, si preluat de presa de la Bucuresti, a mai adaugat ca vechea legislatie are multe lacune conducand la aparitia unei „mafii” ce face comert cu cetatenia bulgara, citand in acest sens cazuri cand intermediari colecteaza si prezinta documentele necesare si lipsa unui termen pentru a da un raspuns cererii, care au deschis usa unor angajati ai statului sa faca afaceri dubioase cu acesti intermediari si sa amane eliberarea unui pasaport timp de mai multi ani. Suma ceruta de acesti intermediari a ajuns de la 10.000 la 20.000 de euro dar nu mai putin de 5.000 de euro, potrivit lui Dimitrov. Amendamentele vor permite acordarea de cetatenie bulgara unui numar de pana la 30.000 de persoane pe an comparativ cu 7.113 in 2008 si 9.400 in 2009. Cei 30.000 de noi veniti bulgari vor ajuta tara sa rezolve criza demografica, estimeaza ministrurca si, facand aluzie la rata de natalitate scazuta prezenta la majoritatea etnica bulgara, fata de gradul sporit prezent la minoritatea musulmana turca, care a ajuns sa formeze, conform unor date neoficiale, aproximativ 20% din populatia Bulgariei.

Bulgarii CSI

Peste 9.400 de straini, dintre care 2.600 moldoveni si 4.000 macedoneni, au primit cetatenie bulgara pe parcursul anului 2009, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Consiliul pentru Cetatenie al Bulgariei a aprobat recent solicitarile a 233 straini, majoritatea din Macedonia si Republica Moldova, ceea ce le garanteaza dreptul de a avea pasapoarte bulgare si, deci, de a calatori si munci liber in Uniunea Europeana. Astfel, pana in prezent, pe parcursul anului 2009 a fost acordata cetatenie bulgara unui total de 9.440 de straini, a anuntat Bojidar Dimitrov, ministru fara portofoliu care se ocupa de bulgarii din strainatate. Vicepresedintele Bulgariei, Anghel Marin, cel in competenta caruia intra chestiunea cetateniei, a semnat deja 7.987 de decrete, iar restul este de asteptat sa le semneze pana la sfarsitul anului. Spre comparatie, in 2008 Bulgaria a acordat cetatenie unui total de 7.110 cetateni. 47.000 de cereri de cetatenie, unele depuse tocmai din anul 2005, asteapta inca sa fie evaluate de Consiliul Cetateniei, mai noteaza mass-media locala. Potrivit datelor oficiale furnizate de autoritatile bulgare, dintre cei 9.400 de straini carora li s-a acordat cetatenia bulgara, aproape 4.000 sunt macedoneni, 2.600 sunt din Republica Moldova, 530 sunt din Serbia, 435 din Israel, 212 din Ucraina, 146 din Rusia, 108 din Albania, iar alti 126 erau apatrizi

Cetatenie strategica

Reamintim ca Bulgaria a acordat basarabenilor mult mai multe cetatenii decat a acordat Romania in perioada 2002-2007. Conform vicepresedintelui Bulgariei, Anghel Marin, in perioada 2002-2007, circa 11.000 de moldoveni de etnie bulgara au primit cetatenie bulgara. Etnicii bulgari din Republica Moldova reprezinta aproximativ 2% din populatia Republicii Moldova sau circa 70.000 de persoane. Doar 2500 de basarabeni au primit cetatenia romana in aceeasi perioada. Oficialii bulgari declarat ca numerosii solicitanti de cetatenie bulgara din Republica Moldova trebuie sa indeplineasca conditii foarte clare pentru a intra in posesia pasaportului bulgar. “Procesul de eliberare a pasapoartelor bulgare este bine organizat de statul bulgar. Dar cred ca aceste pasapoarte nu pot fi eliberate pur si simplu la kilogram sau la cererea si dorinta oricui”, au declarat sursele citate. “Este important ca solicitantii care sunt atasati tarii noastre si sunt intr-adevar etnici bulgari sa nu intampine obstacole birocratice”, a mai adaugat sursa citata
Reamintim ca numarul solicitantilor de cetatenie bulgara din Moldova a crescut drastic dupa ce Bulgaria a devenit candidat in membri ai UE, alaturi de Romania. Surse din Ministerul Justitiei de la Sofia au declarat pentru presa ca numarul solicitarilor “a explodat” din anul 2004, cantitatea de dosare depuse dublandu-se intr-un singur an. In timp ce numarul total de persoane din diferite tari inscrise pentru solicitarea cetateniei bulgare este de aproximativ 75-80.000, cetatenii moldoveni constituie doua treimi din aceasta lista. Desi in sudul Republcii Moldova exista o comunitate bulgara, mass-media a semnalat tot mai multe cazuri cand cetateni de alte etnii din fosta republica sovietica solicita cetatenia Ministerului de Externe de la Sofia, chiar daca conditia de baza e ca unul dintre parintii solicitantilor de cetatenie sa fi fost bulgar.

Premierul grec, George Papandreou, a declarat saptamana trecuta, in capitala germana Berlin, ca solutionarea disputei numelui cu Macedonia este o conditie sine qua non pentru aderarea Macedoniei la UE. La o intalnire neoficiala avuta la Berlin cu secretarul american de stat Hillary Clinton, in paralel cu festivitatile organizate pentru a aniversa implinirea a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Papandreou a afirmat ca „acesta este un mesaj extrem de clar”. Avertismentul dur al oficialului elen vine la cateva zile dupa ce presedintele macedonean Gjorge Ivanov, citat de publicatia SETimes, a afirmat ca se asteapta ca procesul solutionarii vechii dispute a numelui cu Grecia sa ia un nou avant, data fiind schimbarea de guvern de la Atena. El a declarat ca este posibil un compromis, daca procesul va continua sub auspiciile rezolutiilor ONU si discutiile se vor concentra doar asupra numelui, nu asupra identitatii si limbii macedonene. Ivanov a adaugat ca acest compromis nu trebuie „sa fie jignitor” pentru Macedonia sau Grecia.
Reamintim ca autoritatile de la Skopje si-au anuntat disponibilitatea de a depune toate eforturile in viitoarele discutii de negocieri cu Grecia pentru gasirea unei solutii la disputa dintre cele doua tari vecine privind numele fostei provincii iugoslave, relateaza mass-media locala. Oficialii greci au sugerat la inceputul acestui an ca Atena va accepta numele de „Republica Macedoniei de Nord”, conform unei propuneri prezentate de mediatorul ONU in octombrie 2008. Clasa politica din fosta republica iugoslava avertizeaza ca relatiile interetnice din Macedonia inregistreaza un derapaj ingrijorator, in contextul dat de disputa numelui.
Negociatorii macedoneni si greci urmeaza sa se intilneasca in prima jumatate a anului 2010 la New York pentru o noua runda de discutii asupra disputei, veche de 18 ani, privind folosirea numelui de Macedonia. „Sintem pregatiti sa depunem un efort maxim in noua runda de negocieri pentru a face un pas inainte in dialogul cu Grecia”, a declarat anterior ministrul macedonean de externe Antonio Milososki, dupa o intilnire de coordonare a acestei chestiuni dintre liderii celor doua tari, citat de divers.ro. Discutiile mediate de ONU sint programate sa reinceapa luni la Geneva, dupa o pauza de patru luni determinata de alegerile din cele doua tari. Procesul va incepe cu o intilnire intre negociatorii Zoran Jolevski din Macedonia, Adamantios Vassilakis din Grecia si reprezentantul special al ONU, Matthew Nimetz. „Se exercita presiuni asupra Greciei si Macedoniei” din partea „unor factori complet externi” pentru a depasi diferendele, declara saptamina trecuta prim-ministrul Nikola Gruevski. Autoritatile de la Skopje se asteapta ca mediatorul ONU sa poata „gasi o modalitate de a aprecia cind si cum pot fi facute progrese” in discutii, a mentionat Milososki.

Conflict prelungit

Disputa dintre cele doua natiuni balcanice dateaza din 1991, cind Macedonia si-a proclamat independenta fata de fosta Iugoslavie. Grecia refuza sa recunoasca tara vecina dupa numele sau constitutional, Republica Macedonia, temindu-se ca aceasta ar putea presupune revendicari teritoriale asupra provinciei sale nordice, care are acelasi nume. Statul elen se refera la tara vecina sub numele de Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM), numele sub care tara a fost admisa in ONU in 1993, si insista ca toate celelalte state sa faca acelasi lucru. Majoritatea organizatiilor internationale, inclusiv NATO si UE, fac aceasta in mod oficial. Numarul tarilor care recunosc insa natiunea balcanica sub numele sau constitutional a crescut la peste 120 in cursul anilor.
Eforturile conduse de ONU pentru solutionarea disputei dintre Atena si Skopje s-au intensificat anul trecut, dupa ce Grecia a blocat intrarea Macedoniei in NATO din cauza acestei chestiuni. De-a lungul numeroaselor runde de discutii care au urmat summitului Aliantei din aprilie 2008 de la Bucuresti, Nimetz a prezentat citeva posibile solutii de compromis, insa toate au fost respinse de una sau de ambele parti. Oficialii greci au sugerat la inceputul acestui an ca Atena va accepta numele de „Republica Macedoniei de Nord”, conform unei propuneri prezentate de mediatorul ONU in octombrie 2008.
Ministrul macedonean de Externe Antonio Milososki a afirmat recent ca tara sa va incerca sa isi prezinte opiniile si ideile asupra „unui posibil compromis care sa nu fie unilateral sau un dictat”. In caz contrar, la finalizarea procesului, una din parti se va simti cistigatoare, iar cealalta se va simti umilita si infrinta. „Cred ca trebuie sa existe o pozitie intermediara, un compromis, in care este necesara o anumita egalitate si respectare a demnitatii si principiilor celor doua parti implicate in disputa, pentru a obtine o solutie de succes si pe termen lung la aceasta chestiune”, a afirmat ministrul.
Premierul Gruevski a reiterat faptul ca Macedonia ramine complet dedicata aderarii la UE si NATO, dar a adaugat ca, in ciuda determinarii Macedoniei de a face „tot ce sta in puterea sa pentru a gasi o solutie”, depasirea acestei probleme „nu trebuie sa submineze interesele de stat si nationale”. „Daca se va ajunge la un compromis, acesta va fi transpus intr-un referendum in cadrul caruia poporul va avea ultimul cuvint”, a declarat Gruevski.
Fostul ministru al afacerilor externe si interne Ljubomir Frckovski se opune ideii unui referendum. El declara ca aceasta este o fatada creata de politicieni pentru a masca partidele care cedeaza presiunilor externe si doresc sa adopte calea cea usoara prin plasarea poverii asupra populatiei. Dupa intilnirea de la Geneva, Nimetz urmeaza sa viziteze Skopje si Atena la inceputul lunii iulie, pentru a se intilni cu oficialii guvernamentali din cele doua tari.

Echilibrul etnic amenintat

Mersel Biljali, fost parlamentar in Legislativul macedonean, a declarat ca relatiile interetnice din Macedonia inregistreaza un derapaj ingrijorator, in contextul dat de disputa numelui, relateaza SETimes, citat de mass-media locala.
Referindu-se la climatul interetnic din Macedonia, Biljali este de parere ca relatiile etnice se indreapta catre o directie gresita. „Cred ca exista un trend printre etnicii albanezi de a-si pierde increderea in guvern, printre albanezi, ceea ce a fost demonstrat la alegerile prezidentiale, cind o mare parte din publicul albanez a boicotat votul. Printre albanezi s-a dezvoltat un sentiment conform caruia guvernul favorizeaza un singur grup etnic, cultural si religios”, apreciaza fostul parlamentar adaugind ca acesta este un semnal negativ, „mai ales ca dupa evenimentele din 2001, a existat o perioada dinamica de stabilitate a problemelor etnice. Aceasta a dus la cresterea increderii interetnice si la consolidarea stabilitatii, ceea ce a dus la obtinerea statutului de candidat la UE pentru Macedonia”.
„Regresam in loc sa progresam, mai ales cu aceasta asa-numita „antichizare” – adica procesul prin care ne redenumim aeroportul si bulevardul principal dupa Alexandru cel Mare, si planuim sa ii ridicam un monument grandios in piata publica. Este o practica eronata dupa cum istoria ne-a aratat in multiple situatii”, a mai spus Biljali.
Referindu-se la disputa legata de numele pe care ar trebui sa-l poarte tara sa, Biljali crede ca „in urma Summitului de la Bucuresti, avem o situatie schimbata, in care am pornit de la a fi lideri regionali la a fi exclusi de la aderarea la NATO – diferit fata de Albania si Croatia”. Acesta a mai spus: „Sintem martorii unor presiuni internationale uriase pentru rezolvarea problemei. Timpul nu mai este aliatul nostru – se cer decizii inteligente si rapide. Cred ca acum pot fi intensificate negocierile, dar premierul inca detine ultimul cuvint. Nu sint sigur ca isi doreste o solutie”. Pe de alta parte, Biljali avertizeaza ca „politicile populiste ale guvernului creeaza confuzie”, sugerind „ca Macedonia poate exista si fara NATO si UE. Cred ca, in timp, se va vedea ca nu e chiar asa”.

Recomandari europene

Reamintim ca luna trecuta Comisia Europeana a recomandat deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia, careia, impreuna cu celelalte tari din Balcanii de Vest, i se ofera perspectiva includerii, la un moment dat, in blocul comunitar. „Tinand cont de progresele constatate, Comisia a decis sa recomande deschiderea negocierilor cu Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei”, arata un raport al executivului european privind progresele tarilor aspirante la statutul de candidate la Uniunea Europeana, citat de mass-media macedoneana. Comisia Europeana si-a exprimat, printre altele, dorinta ca Macedonia sa adopte legile privind functionarea Parlamentului, a administratiei publice si a finantarii partidelor politice. „Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei a realizat progrese importante si a tinut cont de prioritatile din parteneriatul pentru aderare”, apreciaza Comisia. „Comisia apreciaza ca Skopje indeplineste criteriile politice decise de Consiliului European de la Copenhaga si stabilite in cadrul procesului de stabilizare si asociere si, in consecinta, a decis sa recomande deschiderea negocierilor de aderare”, se afirma in document.
Mai multe tari din fosta Iugoslavie, precum si Albania, se afla printre aspirantele la UE, dupa aderarea Sloveniei, in 2004. Stadiul negocierilor a intrat in etapa finala cu Croatia, iar acestea s-ar putea incheia in vara lui 2010, urmand ca aderarea sa aiba loc un an mai tarziu. Albania, Kosovo, Muntenegru, Serbia, Bosnia doresc sa se alature UE, dar nu au primit inca statutul oficial de tara candidate. Comisia Europeana cere, in acest raport, acestor tari sa accelereze ritmul reformelor si sa lupte eficient impotriva coruptiei. „Perspectiva aderarii la UE ramane un puternic indemn pentru accelerarea reformelor politice si economice si intarirea pacii si stabilitatii. Este in interesul strategic al UE sa mentina aceasta dinamica”, subliniaza raportul, citat si de mass-media de la Bucuresti.
„Strategia de extindere pe care o prezentam confirma angajamentul nostru in favoarea unui viitor european pentru Balcanii de Vest. In aceste vremuri dificile de criza economica, cererile de aderare ale Albaniei si Muntenegrului confirma puternica atractie pe care Uniunea continua sa o reprezinte si rolul pe care UE in joaca in promovarea stabilitatii, securitatii si prosperitatii”, a apreciat comisarul pentru extindere Olli Rehn la prezentarea raportului.
La inceputul lui 2010, cetatenii din Macedonia, Muntenegru si Serbia nu vor mai avea nevoie de vize pentru a calatori in spatiul UE. Comisia va prezenta propunerile pentru Albania si Bosnia pana la jumatatea lui 2010, daca cele doua tari vor indeplini conditiile cerute pentru ridicarea vizelor.

Victorie politica

Premierul macedonean Nikola Gruevski a calificat drept „o zi istorica” pentru Macedonia recomandarea facuta de Comisia Europeana privind deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje la Uniunea Europeana. „Este o zi istorica pentru Macedonia, pentru cetatenii tarii, salutam recomandarea UE”, a declarat Gruevski pentru presa de la Skopje, in pofida criticilor dure ale opozitiei macedonene.
Skopje a obtinut statutul de tara candidata la UE in decembrie 2005, dar apropierea sa de blocul comunitar este blocata de Grecia, care impiedica din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub acest nume, considerand ca acesta apartine exclusiv patrimoniului istoric national grec. De altfel, Grecia si-a folosit in aprilie 2008 dreptul de veto pentru a bloca aderarea Macedoniei la NATO si ameninta sa faca acelasi lucru in legatura cu aderarea la UE. Pentru deschiderea negocierilor de aderare este necesara unanimitatea celor 27 de tari membre UE, inclusiv a Greciei, ceea ce pentru Skopje risca sa fie greu de obtinut.
„Suntem constienti de importanta acestui raport al Comisiei Europene, iar Macedonia va continua activ si intr-o maniera constructiva sa negocieze, sub egida ONU, pentru a gasi o solutie la diferendul cu Grecia”, a adaugat Gruevski.

O noua axa balcanica

Macedonia si Republica Kosovo, cel mai nou stat independent al Europei, au decis sa stabileasca relatii diplomatice complete, in urma unui acord de delimitare a frontierei lor bilaterale, a anuntat recent Ministerul macedonean de Externe, citat de agentiile de presa. In prezent, Skopje si Pristina au relatii la nivel de insarcinati cu afaceri. Documentul pentru stabilirea de relatii complete, la nivel de ambasadori, a fost semnat la Skopje, de ministrul macedonean de externe Antonio Milosoki, si cateva ore mai tarziu la Pristina, de omologul sau kosovar Skender Hiseni, a precizat ministerul macedonean intr-un comunicat.
Skopje si Pristina „pledeaza pentru o consolidare a relatiilor de prietenie, pe baza respectarii comune a suveranitatii nationale, independentei si integritatii teritoriale”, potrivit ministerului macedonean. Macedonia si Kosovo au ajuns vineri la un acord privind delimitarea frontierei lor bilaterale, care a fost ratificat fara probleme deosebite de parlamentele de la Skopje si Pristina. Ministerul macedonean de Externe a salutat faptul ca Pristina a recunoscut in acest document numele constitutional de Republica Macedonia, contestat de Grecia. Atena blocheaza din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub acest nume, considerand ca apartine exclusiv patrimoniului sau istoric national.