Participarea militarilor din Republica Moldova la exerciţiile multinaţionale contribuie la creşterea interoperabilităţii cu militarii altor ţări în operaţiuni de menţinere a păcii.
„Ţara noastră trebuie să fie pregătită pentru a detaşa militari în contingente internaţionale. Acesta va contribui la creşterea credibilităţii partenerilor străini faţă de Armata Naţională în particular, cât şi Republica Moldova în ansamblu. Militarii Armatei Naţionale sunt pregătiţi pentru a reprezenta ţara la nivelul cuvenit”, a subliniat maiorul maiorul Oleg Fornea, comandantul unui contingent de militari care participă la un exerciţiu multinaţional.
Contingentul Armatei Naţionale detaşat la exerciţiul multinaţional „Cooperative Longbow — Lancer 2012” din Macedonia, a participat marţi la ceremonia oficială de deschidere a aplicaţiei desfăşurată la poligonul Krivolak. General-locotenentul Alfredo Cardona Torres, comandantul Comandamentului Forţelor Aliate Madrid, a declarat că scopul exerciţiului „Cooperative Longbow — Lancer 2012” este de a creşte interoperabilitatea dintre NATO şi partenerii săi în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace. „Doar printr-o colaborare eficientă dintre ţări se poate asigura securitatea şi bunăstarea. Cooperative Lancer —Longbow are scopul de a antrena, a exersa şi promova interoperabilitatea ţărilor Parteneriatului pentru Pace prin implementarea standardelor NATO”, a subliniat oficialul NATO.

36 de militari din R Moldova

În acest an exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” constă din trei faze: instruire şi training individual, training colectiv la nivel de pluton şi faza finală, training în câmp. De asemenea, militarii vor fi implicaţi în patrulare montană, operaţiuni de securizare a frontierelor, etc. Exerciţiul Cooperative Longbow are ca scop pregătirea comandamentelor de nivel de brigadă în cadrul unor scenarii de răspuns în situaţii de criză sub conducerea NATO. Pe de altă parte, exerciţiul Cooperative Lancer este un exerciţiu de pregătire orientat spre dezvoltarea capabilităţilor în cadrul operaţiunilor de prevenire a situaţiilor de criză, soluţionare a conflictelor şi operaţiuni post-conflict de consolidare a păcii.
Armata Naţională a detaşat la exerciţiu 36 de militari, dintre care 10 ofiţeri la exerciţiul de stat major, iar 26 militari pentru exerciţiul în teren. Ţările participante la exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” sunt: Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Georgia, Kazakhstan, R Moldova, Muntenegru, Serbia, Elveţia şi Ucraina.

CEDO a examinat miercuri plângerea depusă împotriva Macedoniei de către un cetăţean german de origine libaneză, Khaled el-Masri, care acuză această ţară că i-a permis CIA să-l tortureze şi să-l închidă în Afganistan în perioada 2003-2004.
Khaled el-Masri, una dintre cele mai celebre victime ale închisorilor secrete ale CIA, afirmă că a fost răpit la frontiera Macedoniei şi a fost interogat timp de 23 de zile la Skopje, după care a fost predat unor agenţi ai CIA, care l-au torturat şi apoi transferat la Kabul. Suspectat de legături cu Al Qaida, El-Masri a fost în cele din urmă eliberat, apoi trimis în Germania, via Albania, după cinci luni, fără nici o explicaţie. Dezvăluită în 2005, răpirea a fost susţinută printr-o anchetă elaborată de Consiliul Europei, dar plângerea lui El-Masri împotriva SUA a fost respinsă de justiţia americană, în numele secretului de stat pentru activităţile CIA.
În faţa CEDO, avocaţii lui El-Masri au susţinut că autorităţile macedonene sunt responsabile de calvarul clientului lor, că l-au privat de libertate şi i-au aplicat tratamente inumane sau degradante şi că, de fapt, ele nici n-au întreprins vreo anchetă în legătură cu aceste fapte. Răpirea lui El-Masri a fost “o operaţiune comună a serviciilor secrete americane şi macedonene, care a implicat un om vădit nevinovat”, a susţinut James A. Goldson, de la organizaţia neguvernamentală “Open society justice initiative”. Calvarul reclamantului “n-ar fi avut loc dacă guvernul macedonean refuza” să-l predea agenţilor CIA, a afirmat un alt avocat, Darian Pavli, denunţând “externalizarea torturii”: “Guvernul ştia la ce tratamente rele este el expus, ştia că avionul urma să decoleze spre Kabul”.
La rândul său, reprezentantul autorităţilor macedonene, Kostadin Bodganov, a respins în bloc acuzaţiile. Pe fondul problemei, nimic nu poate susţine povestea lui El-Masri, a afirmat el, preferând să susţină ipoteza că reclamantul n-a fost niciodată transferat la Kabul şi că el a părăsit Macedonia din proprie voinţă, pe şoseaua ce duce spre Kosovo.

Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.

Conştiinţă naţională sau mirajul UE?

Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre “noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.

Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana

Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte

Noi incidente interetnice au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Skopje, între macedoneni şi etnici albanezi, evenimentele reflectând deteriorarea relaţiilor între cele două comunităţi principale din zonă, a anunţat duminică poliţia.
Un macedonean de 15 ani a fost spitalizat după ce a fost bătut de un grup de etnici albanezi, unii înarmaţi cu bâte de base-ball, în centrul capitalei Skopje, se arată într-un comunicat al poliţiei, care a arestat cinci agresori. Într-un cartier populat îndeosebi de macedoneni, un bărbat de 66 de ani a fost agresat şi lovit cu bâte de base-ball de necunoscuţi, care au fugit apoi spre alt cartier, unde etnicii albanezii sunt majoritari. Bărbatul a fost internat la spital.
Forţele de ordine şi-au întărit prezenţa pe străzile capitalei, îndeosebi în jurul locurilor unde se adună tinerii, cum ar fi centre comerciale şi parcuri. Poliţişti în civil sunt prezenţi în mijloacele de transport în comun. Incidentele interetnice s-au înmulţit de joi la Skopje şi Tetovo, soldându-se cu cel puţin 14 răniţi.
Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei. Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.

Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei.
Incidentele stârnesc temeri cu privire la deteriorarea relaţiilor dintre cele două comunităţi, scrie presa internaţională, care citează surse oficiale locale. “Nu este exclus ca cineva să dorească deteriorarea relaţiilor interetnice” din Macedonia, a declarat ministrul de Interne, Gordana Jankulovska.
Primul incident a avut loc în cartierul Kisel Voda din Skopje, unde macedonenii sunt majoritari, atunci când un grup de tineri cu feţele acoperite au pătruns într-un autobuz şi au agresat pasagerii, rănind cinci dintre ei. Acesta a fost urmat de un alt incident în cartierul Cair, majoritar albanez, unde un alt autobuz a fost atacat cu pietre, şoferul şi doi pasageri fiind răniţi. În urmă cu o săptămână, circa 5.000 de albanezi din Macedonia au manifestat în localitatea Gostivar, după ce un poliţist macedonean a ucis doi membri ai comunităţii lor, incident aparent fără conotaţie etnică.
Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.

Un reprezentant al ONU se află în Macedonia pentru a lansa o nouă rundă de discuţii menite să pună capăt unei dispute de lungă durată asupra numelui acestei ţări între cei doi vecini Grecia şi Macedonia.
Mediatorul Matthew Nimetz, care s-a întâlnit luni cu membri ai guvernului macedonean la Skopje, a declarat reporterilor că el are o “dorinţă sinceră de a rezolva problema”. Atena susţine că numele de Macedonia implică pretenţii teritoriale faţă de provincia ei din nord denumită de asemenea Macedonia şi a blocat aderarea Skopje la NATO până la rezolvarea disputei. Nimetz este aşteptat la Atena miercuri
De asemenea, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a cerut sâmbătă NATO să accepte aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică, în cadrul viitorului summit prevăzut pentru luna mai la Chicago. “Ne aşteptăm ca statele membre să ajungă la consens pentru reînnoirea invitaţiei Republicii Macedonia privind aderarea la NATO sub numele temporar utilizat la ONU”, scrie Ivanov, într-o scrisoare adresată şefilor statelor membre ale NATO.

Decizia CIJ

Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( FYROM). Cu toate acestea, peste 120 de ţări, între care Rusia şi SUA, au recunoscut această ţară balcanică sub numele “Republica Macedonia”.
Din cauza unui litigiu cu ţara vecină Grecia, tocmai din cauza numelui său, aderarea Macedoniei la NATO, precum şi aderarea sa la UE, este blocată de Atena. O invitaţie de aderare a Macedoniei a fost avansată la summitul Alianţei de la Bucureşti în 2008, dar a fost suspendată din cauza opoziţiei Greciei, transmite Agerpres. Preşedintele Ivanov afirmă în scrisoarea sa că ţările membre ar trebui să ia în considerare acum concluzia din decembrie 2011 a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) la sesizarea Skopje.
CIJ a estimat că Grecia “nu şi-a respectat” obligaţiile opunându-se aderării Macedoniei la NATO sub pretextul că “un nume care ar fi potrivit pentru această fostă republică iugoslavă nu a fost încă găsit”. Curtea nu a considerat totuşi necesar să dispună Greciei să se abţină pe viitor de a se opune aderării Macedoniei la NATO.

Curtea Constituţională din Macedonia a anunţat miercuri că a suspendat o controversată lege zisă a lustraţiei pentru a discuta pe marginea unui articol care îi obligă pe intelectuali să spună dacă au fost colaboratori ai poliţiei politice comuniste.
Legea îi vizează pe demnitarii şi funcţionarii din administraţia de stat, dar şi pe ziarişti, angajaţi ai ONG-urilor, lideri religioşi, avocaţi şi profesori. În termenii articolului controversat, aceştia din urmă au obligaţia de a trimite autorităţilor, înainte de 31 ianuarie, o scrisoare autentificată la notar, în care să declare dacă au colaborat sau nu cu instituţia amintită în perioada în care Macedonia era inclusă în fosta federaţie iugoslavă comunistă, dezmembrată în anii 1990.
Guvernul a creat o comisie specială, după ce a primit la jumătatea lunii ianuarie 12.000 de scrisori, potrivit unui membru al comisiei, transmite Agerpres. Conform articolului de lege în cauză, dacă o persoană face declaraţii false în această privinţă, riscă să-şi piardă serviciul. Sesizată de opoziţia parlamentară de stânga, Curtea Constituţională urmează să dea un verdict în termen de două luni în legătură cu articolul litigios.

NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. “Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

CIJ a încercat să împace şi capra şi varza. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, opunîndu-se aderării Macedoniei (FYROM) la NATO sub pretextul că nu a fost găsit un nume care să-i convină pentru această fostă republică iugoslavă, a decis luni Curtea Internaţională de Justiţie. “Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

Premierul macedonean i-a cerut luni omologului său grec să sprijine planul pentru ca această ţară să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Un comunicat al biroului lui Nikola Gruevski afirmă că el i-a scris lui Lucas Papademos spunîndu-i că negocierile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE “ar aduce un climat pozitiv de încredere reciprocă necesar pentru a rezolva permanent divergenţele dintre ţările noastre”.
Macedonia este candidat la aderarea la UE începînd din 2005, dar nicio dată nu a fost stabilită pentru începerea negocierilor de aderare din cauza unei dispute cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave. Atena susţine ca utilizarea denumirii implică revendicări teritoriale asupra regiunii sale din nord Macedonia. Comisia Europeană a publicat trei rapoarte pozitive succesive recomandînd deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei la Uniunea Europeana. Dar de fiecare dată, Atena a blocat deschiderea discuţiilor.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul.
Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional.