Opozitia fata de UE a ajuns la peste 50% in Serbia, in urma disputei cu Occidentul pe tema Kosovo, potrivit unui sondaj publicat joi. Daca ar avea loc acum un referendum pe tema aderarii la UE, 52% ar spune “nu”, potrivit sondajului publicat de cotidianul Press. Sustinerea a scazut dupa ce Bruxelles-ul a spus la 9 decembrie ca Serbia trebuie sa accepte pierderea Kosovo, daca vrea sa adere. Trei sferturi dintre respondenti se asteapta ca UE sa fiexeze recunoasterea Kosovo ca o conditie pentru aderarea Serbiei. UE va analiza cererea de aderare a Serbiei in martie.

Fostul şef al diplomaţiei slovene Samuel Zbogar a fost numit reprezentant special al Uniunii Europene în Kosovo, a anunţat marţi presa de la Zagreb citând Ministerul de Externe.
“Ministerul sloven de Externe a confirmat oficial informaţia şi a menţionat că informaţii mai ample vor fi anunţate miercuri”, potrivit agenţiei STA. Zbogar făcuse cunoscut luna trecută că şi-a prezentat candidatura pentru această funcţie, exprimându-şi speranţa că experienţa sa ca diplomat şi om politic, precum şi cunoaşterea regiunii vor putea fi puse în folosul acţiunilor Uniunii Europene în Kosovo.
El îl va înlocui în funcţie pe actualul reprezentant al UE la Pristina, italianul Fernando Gentilini, al cărui mandat expiră în ianuarie. Singura dintre fostele republici iugoslave care a aderat la UE, Slovenia a criticat-o în repetate rânduri pe şefa diplomaţiei europene,Catherine Ashton, că nu a numit niciun candidat sloven în funcţii de înalt rang din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă al UE.
Recent, Germania a îndemnat Serbia să pună capăt susţinerii etnicilor sârbi din Kosovo şi să încerce să lanseze un dialog cu guvernul de la Pristina. “Trebuie să existe soluţii pentru un comerţ liber şi pentru cooperare la frontiere şi nu suntem interesaţi să existe structuri paralele sârbe în Kosovo”, a declarat presei cancelarul german Angela Merkel, după convorbiri purtate la Pristina cu premierul kosovar Hashim Thaci.

Germania a îndemnat luni Serbia să pună capăt susţinerii etnicilor sârbi din Kosovo şi să încerce să lanseze un dialog cu guvernul de la Pristina.
“Trebuie să existe soluţii pentru un comerţ liber şi pentru cooperare la frontiere şi nu suntem interesaţi să existe structuri paralele sârbe în Kosovo”, a declarat presei cancelarul german Angela Merkel, după convorbiri purtate la Pristina cu premierul kosovar Hashim Thaci. Angela Merkel a pledat totodată pentru îndepărtarea baricadelor ridicate în această vară de etnici sârbi în nordul Kosovo, în apropierea graniţei cu Serbia.
Cancelarul Angela Merkel a menţionat că a discutat cu preşedintele Serbiei, Boris Tadic pentru a găsi modalităţi de normalizare a relaţiilor cu Kosovo. “Am dori ca, la rândul său, Kosovo să contribuie în acest sens şi să-şi continue contactele cu Serbia şi cu preşedintele Tadic”, a spus Angela Merkel. În ce-l priveşte, premierul din Kosovo Hashim Thaci a declarat luni că susţine un dialog atât cu etnicii sârbi din nordul Kosovo, cât şi cu Belgradul.
In urmă cu o săptămână, vicepremierul şi ministrul de Interne sârb Iviţa Dacici a declarat că Serbia va putea adera la Uniunea Europeană doar după ce va recunoaşte independenţa Kosovo, declarată în 2008.
“Trebuie să încetăm cu minciunile şi basmele, asta este ceea ce ne cer ei”, a declarat Dacici. Vicepremierul a precizat că UE a cerut îndeplinirea unor noi condiţii de către Serbia, în procesul de aderare, după ce, în 2000, singura condiţie a fost îndepărtarea de la conducere a fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici. “Acum ceva timp, nimeni nu vorbea despre independenţa Kosovo. Unsprezece ani mai târziu nu putem obţine nici măcar statutul de candidat la aderarea în UE. Cine mai trebuie înlăturat de la putere sau transferat la Haga?”, a mai adăugat acesta.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat joi planul de forţe pentru misiuni în străinătate pentru 2012, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. Astfel, pe lângă misiunile din Afganistan, Kosovo şi Bosnia, România va trimite o fregată în zona Golfului Aden.
“Astăzi (n.red. – joi) s-a aprobat planul de forţe pentru misiuni în străinătate, forţe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Administraţiei şi Internelor. Misiunile vor fi îndeplinite din punctul de vedere al MApN de un număr de 2.348 de militari, aflaţi simultan în teatrele de operaţii. Deci, avem o diminuare cu 177 de militari comparativ cu anul care se încheie. Se menţine însă participarea în Afganistan cu 1.940 de militari, tot într-o misiune NATO, KFOR, în Kosovo cu 64 de militari şi în Bosnia-Herţegovina – 71 de militari”, a afirmat şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la finalul şedinţei CSAT.
Acesta a anunţat că MApN va disloca o fregată de tip T 22, cu elicopter şi având la bord o echipă, un grup pentru operaţiuni speciale în Oceanul Indian, în operaţiunea UE “Atlanta”. ” Este vorba despre zona Golfului Aden, în Oceanul Indian, pentru protejarea navelor comerciale de actele de piraterie”, a completat Băsescu.
În ceea ce priveşte rezervele pentru anul 2012, Băsescu a spus în ţară vor fi gata de intervenţii unităţi cumulând un efectiv de 1.210 militari, forţe dislocabile în orice moment, la dispoziţia NATO. “În ceea ce priveşte forţele operative, ştiţi foarte bine, atunci când ai în teatre 2.348 de militari, de fapt trebuie să ai patru seturi de 2.348, un set la odihnă, un număr echivalent la pregătire, un număr echivalent în teatru şi, de asemenea, să poţi înlocui oricând efectivele întregului grup, în orice moment, în oricare dintre cele trei situaţii se află”, a afirmat Băsescu.

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat că Serbia nu întruneşte deocamdată condiţiile necesare pentru a deveni candidat oficial la Uniunea Europeană, mai ales din cauza tensiunilor din nordul Kosovo. “Drumul spre Europa trece prin normalizarea relaţiilor cu Kosovo”, a declarat în aplauzele audienţei Angela Merkel, în faţa parlamentului german. “UE şi Germania au formulat exigenţe concrete. Regret profund faptul că Serbia nu a dat curs pînă acum în mod suficient” acestor exigenţe, a spus cancelarul german. “De aceea, condiţiile pentru obţinerea statutului de candidat nu sînt întrunite”, a adăugat Merkel.
Nordul Kosovo, locuit în majoritate de etnici sîrbi, a fost, lunea trecută, scena unor ciocniri între membri ai comunităţii sîrbe şi ai Forţei NATO din Kosovo. Aceste ciocniri au fost de o amploare fără precedent, 11 soldaţi austrieci şi 19 germani din KFOR  fiind răniţi.
Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord vineri pentru a gestiona împreună toate punctele de trecere din nordul Kosovo, unde au avut loc ciocniri între sîrbi şi KFOR, a anunţat Uniunea Europeană, transmite Agerpres. “Părţile au ajuns la un acord cu privire la un concept avansat de Uniunea Europeană pentru gestionarea în comun a punctelor de trecere”, a anunţat UE într-un comunicat.
“Aceasta înseamnă că părţile vor stabili în mod progresiv posturi de control comune, integrate şi unice dintre toate punctele de trecere”, potrivit comunicatului. Acest proces “va fi aplicat progresiv cît mai curînd posibil”, precizează el. Forţa UE în nordul Kosovo, EULEX, “va fi prezentă, în conformitate cu mandatul ei”, pentru a superviza acordul.

Ministrul Teodor Baconschi a declarat la Bruxelles după reuniunea miniştrilor europeni de externe că România nu se numără printre ţările care condiţionează acordarea acestui statut de progrese în dialogul Belgrad-Pristina, dialog care vizează populaţia sârbă din nordul Kosovo şi cooperarea la frontiera între Serbia şi Kosovo. Răspunzând unei întrebări pentru Radio România, ministrul Teodor Baconschi a prezentat argumentele României. Teodor Baconschi a spus că ia în considerare faptul că Serbia “are vocaţie de stat membru UE, pentru că a făcut reforme, pentru că are o elită politică proeuropeană care trebuie gratificată şi care în acelaşi timp are nevoie să convingă opinia publică internă că în acest dialog fiecare oferă ceva”.
Mai mult, ministrul de externe a adăugat că în Serbia au avut loc “transformări instituţionale, legislative şi de mentalitate politică, şi Uniunea Europeană”. De asemenea, Teodor Baconschi a precizat că există şi o “perspectiva certă, în funcţie de mersul negocierilor, de apartenenţă a Serbiei la UE”. Luni au avut loc ciocniri violente între sârbi şi forţele NATO, soldate cu zeci de răniţi de ambele părţi.
Incidentele au avut loc după eliminarea baricadelor care au fost ridicate în replică la încercarea administraţiei de la Pristina de a prelua controlul asupra a două puncte de trecere la graniţa cu Serbia.

Aproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că “nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge “la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
La Belgrad, ministrul sârb pentru Kosovo Goran Bogdanovici a evaluat, în faţa unei comisii parlamentare, numărul răniţilor în rândul etnicilor sârbi la a aproximativ 100 de persoane, a anunţat postul de televiziune B92. “Situaţia este extrem de tensionată”, a spus Bogdanovici, exprimânmdu-şi îngrijorarea faţă de “o eventuală nouă izbucnire a violenţei”.
Aceste incidente au început luni dimineaţa, cu demontarea de către KFOR a unei baricade ridicate de etnici sârbi nu departe de localitatea Zupce. KFOR a recurs la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii sârbi, între 400 şi 500, potrivit AFP. Etnicii sârbi au ridicat, ulterior, o nouă baricadă, în apropierea celei demontate de KFOR.
Statul Major al forţelor operaţionale austriece, cu sediul la Graz, a anunţat că opt militari austrieci din cadrul KFOR au fost răniţi luni după-amiaza. Tensiunile din nordul Kosovo durează de la trimiterea unor vameşi de către Priştina la Brnjak şi Jarinje, în această vară, în aceste două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia.

Peste 21.000 de sarbi kosovari au aplicat pentru cetatenia rusa, scrie presa sarba, citand un purtator de cuvant al miscarii “Vechea Serbie”, Zlatibor Djordjevici. „Am transmis ambasadei ruse din Belgrad 21.733 de cereri de acordare a cetateniei ruse”, potrivit agentiei Beta, care il citeaza pe responsabil. El a spus ca tot mai multi sarbi s-ar putea orienta care Rusia pentru protectie. “Prin toate caile posibile, am incercat sa obtinem protectie de la tara noastra, dar ea ne impinge inapoi in statul pe care refuzam sa il recunoastem”, a spus Djordjevici, precizand ca sustainatorii sai nu recunosc niciun acord obtinut in discutiile dintre Pristina si Belgrad. Kosovo si-a declarat independenta de Serbia in 2008. 5-10% dintre oamenii care locuiesc in Kosovo sunt etnici sarbi. Informatia a fost confirmata si de consilierul Ambasadei Rusiei la Belgrad, Oleg Buldakov. Ei au precizat ca principalul motiv pentru care ei cer cetatenia rusa este protectia lor fata de autoritatile Kosovo.

Un sârb din Kosovo a murit după ce a fost implicat miercuri într-un atac armat, la periferia oraşului Kosovska Mitroviţa. Victima a decedat în timp ce era supusă unei intervenţii chirurgicale, după ce fusese spitalizată, a precizat sursa citată, fără a dezvălui identitatea sau profesia acestei persoane. Anterior, poliţia anunţase că trei persoane de naţionalitate sârbă, între care un poliţist, au fost rănite în acest atac armat. Ceilalţi doi răniţi erau miercuri seara în “stare stabilă”, a precizat o sursă medicală. “Trei persoane de naţionalitate sârbă au fost rănite cu o armă de foc. Doi civili sunt în stare gravă, potrivit rapoartelor medicale”, anunţase anterior purtătorul de cuvânt al poliţiei din Kosovo, Besim Hoti. Purtătorul de cuvânt a adăugat că victimele au fost rănite într-o suburbie mixtă din punct de vedere etnic a oraşului Kosovska Mitroviţa, dar poliţia “nu ştie dacă este vorba despre un incident interetnic”. “Poliţia este la locul faptei şi ancheta continuă”, a adăugat el. De teamă că incidentul va genera o intensificare a violenţelor în nord, Guvernul din Kosovo a publicat rapid un comunicat în care condamnă folosirea violenţei. Guvernul a făcut apel la “calm şi maturitate” din partea cetăţenilor, cerându-le să “se abţină de la orice act de violenţă”.

Serbia nu renunţă la Kosovo

La începutul lunii noiembrie, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat că ideea de a renunţa la “interesele” Serbiei în Kosovo, în schimbul unei accelerări a aderării ţării sale la UE, este “o iluzie”. “A gândi că Serbia ar putea accelera dramatic procesul său de apropiere faţă de UE, renunţând la interesele sale în Kosovo, este o iluzie”, a declarat Boris Tadic. “Serbia trebuie să-şi apere identitatea în Kosovo şi să obţină ceea ce-i revine ei ca stat, şi anume dreptul de a-şi menţine integritatea”, a subliniat preşedintele Tadic. În acelaşi context, şeful statului sârb a respins ideea unei aplicări a Planului elaborat de Marti Ahtisaari, fostul emisar al ONU însărcinat cu dosarul Kosovo, plan ce prevedea o independenţă sub supraveghere internaţională pentru Kosovo şi un statut de largă autonomie pentru sârbii din acest ţinut. “Sunt profund convins că aplicarea planului Ahtisaari ar fi dus, în două sau trei decenii, la dispariţia completă a poporului sârb în Kosovo”, a declarat Boris Tadic. Preşedintele sârb a adăugat că va continua “să caute o soluţie care să asigure un viitor european şi prosperitate economică, dar protejând în acelaşi timp interesele legitime ale statului în Kosovo la care Serbia nu poate şi nu trebuie să renunţe”. Serbia consideră Kosovo provincia sa meridională şi nu a acceptat niciodată independenţa acesteia proclamată unilateral de autorităţile de la Pristina în februarie 2008.

Desi se vehicula tot mai des faptul ca Serbia pregateste un compromis in ceea ce priveste Kosovo pentru o aderarea ulterioara la UE, acest fapt nu se materializeaza si in practica. Presedintele sarb Boris Tadici considera ca ideea de a renunta la „interesele” Serbiei in Kosovo, in schimbul unei accelerari a aderarii tarii sale la UE, este „o iluzie”. „A gandi ca Serbia ar putea accelera dramatic procesul sau de apropiere fata de UE, renuntand la interesele sale in Kosovo, este o iluzie„, a declarat Boris Tadici, dupa cum informeaza duminica cotidianul sarb Politika. „Serbia trebuie sa-si apere identitatea in Kosovo si sa obtina ceea ce-i revine ei ca stat, si anume dreptul de a-si mentine integritatea„, a subliniat presedintele Tadic sambata seara la Kopaonik (sudul Serbiei), potrivit sursei mentionate anterior. in acelasi context, seful statului sarb a respins ideea unei aplicari a Planului elaborat de Marti Ahtisaari, fostul emisar al ONU insarcinat cu dosarul Kosovo, plan ce prevedea o independenta sub supraveghere internationala pentru Kosovo si un statut de larga autonomie pentru sarbii din acest tinut. „Sunt profund convins ca aplicarea planului Ahtisaari ar fi dus, in doua sau trei decenii, la disparitia completa a poporului sarb in Kosovo”, a declarat Boris Tadici.

„Serbia nu renunta la interesele sale in Kosovo”

Tadici a adaugat ca va continua „sa caute o solutie care sa asigure un viitor european si prosperitate economica, dar protejand in acelasi timp interesele legitime ale statului in Kosovo la care Serbia nu poate si nu trebuie sa renunte. „Serbia considera Kosovo provincia sa meridionala si nu a acceptat niciodata independenta acesteia proclamata unilateral de autoritatile de la Pristina in februarie 2008”, a mai adaugat presedintele sarb. O ameliorare a relatiilor dintre Belgrad si Pristina si, in special, reluarea dialogului deschis in martie sub auspiciile UE, reprezinta o conditie pentru ca Serbia sa obtina in decembrie statutul de candidat la UE. Dialogul este insa in prezent foarte delicat ca urmare a tensiunilor din vara aparute in nordul Kosovo, unde sarbii, majoritari in regiune, refuza controlul autoritatilor de la Pristina la frontiera cu Serbia. Aceasta situatie a dus la suspendarea dialogului dintre Belgrad si Pristina.