Karadeniz Press » Kosovo

Kosovo introduce vize pentru 86 de tari

Razvan Iorga — Mon, 21 May 2012 16:06:27 +0000

Autoritatile kosovare au decis sa introduca vize pentru 86 de tari, ceea ce este o premiera in istoria teritoriului separatist, informeaza cotidianul Blic. incepand de 1 ianuarie 2013 cetatenii a zeci de tari, printre care Rusia si China, vor avea nevoie de vize pentru a intra in provincia care isi proclamase independenta de Serbia in urma cu mai bine de patru ani. Rusia si China sunt tarile care se opun recunoasterii fostei provincii serbe drept un stat independent de catre Consiliul de Securitate al ONU. in lista tarilor se afla, insa, si Afganistanul, care a fost primul stat care a recunoscut independenta Kosovo in luna februarie 2008. Ministerul de externe de la Pristina afirma ca la elaborarea listei tarilor pentru care se impune acest regim de vize s-au bazat pe criterii internationale, tinand cont de amenintarile la securitatea statului. Cetatenii a 14 tari, printre care Egipt si Jamaica, vor putea aplica pentru vize la punctele de trecere a frontierei kosovare.

Rusia acuza Kosovo ca antreneaza aripa armata a opozitiei siriene

Ari Berg — Tue, 15 May 2012 06:13:49 +0000

Moscova le-a cerut organizaţiilor internaţionale prezente în Kosovo să împiedice ca această regiune să se transforme într-o tabără de antrenament pentru comandouri.
”În ultimul timp, atrag atenţia informaţiile preluate de unele media referitoare la contacte între opoziţia siriană şi autorităţile aşa-zisei Republici Kosovo, cu atât mai mult cu cât nu este vorba doar de ‘schimb de experienţă’ în materie de organizare a mişcărilor separatiste pentru înlăturarea regimurilor în funcţie, ci şi de antrenarea unor comandouri siriene pe teritoriul Kosovo”, se afirmă într-un comunicat al MAE rus, preluat de prsa internaţională.
Potrivit documentului, comandourile se antrenează în zone care seamănă din punct de vedere geografic cu cele din Siria“. Nu este exclusă crearea de centre de antrenament în fostele baze ale Armatei de Eliberare a Kosovo”, se mai spune în comunicat.
Siria este zguduită de peste un an de o mişcare de contestare împotriva regimului preşedintelui Bashar Al-Assad, care a moştenit puterea de la tatăl său, Hafez Al-Assad. Confruntările dintre forţele de ordine şi manifestanţi s-au soldat până în prezent, potrivit ONU, cu peste 9.000 de morţi. Autorităţile siriene dezmint această cifră şi dau asigurări că în Siria acţionează bande teroriste antrenate şi finanţate din străinătate.

Germania intensifica paza Kosovo

Razvan Iorga — Sun, 22 Apr 2012 09:11:30 +0000

Circa 550 de militari germani vor fi trimisi pentru a suplimenta efectivele din Kosovo inaintea alegerilor generale din Serbia, de la 6 mai, care genereaza tensiuni in zona, au anuntat sambata Ministerele Apararii si Afacerilor Externe, citate de agentiile internationale. Comandantul trupelor din cadrul Fortei NATO in Kosovo (KFOR) a cerut mobilizarea acestor soldati, precum si a 150 de austrieci, un batalion de rezerva operationala (ORF), a precizat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii, care a confirmat informatii publicate in editia online de revista Der Spiegel. Acestia ar urma sa ajunga in teren la 1 mai, pentru scrutinul prevazut la 6 mai. Trupele internationale din Kosovo au anuntat vineri ca au consolidat masurile de securitate in nordul teritoriului pentru a impiedica o deteriorare a situatiei, deja tensionata, intre sarbi si albanezi, odata cu apropierea scrutinului. Majoritari in nordul Kosovo, sarbii, ca si autoritatile de la Belgrad, nu recunosc independenta proclamata de albanezii kosovari in 2008. Ei intentioneaza sa participe la alegerile generale sarbe. Belgradul a anuntat recent ca nu va organiza alegeri locale in municipalitatile cu majoritate sarba din Kosovo in lipsa sprijinului ONU.

Violente in nordul Kosovo

Ari Berg — Mon, 09 Apr 2012 05:11:18 +0000

Un albanez din Kosovo a murit, iar soţia şi cei patru copii ai lor au fost răniţi de un dispozitiv exploziv plasat sâmbătă noaptea pe fereastra locuinţei lor din oraşul Kosovska Mitrovica, divizat etnic, a anunţat poliţia locală.
Familia locuia în partea nordică a oraşului, cu majoritate sârbă. Femeia şi cei patru copii au fost trataţi la spital pentru răni uşoare. Nu au fost operate arestări. Poliţia nu exclude ca atacul să fi fost motivat etnic. Nordul Kosovo, populat în mare majoritate de sârbi, care resping autoritatea Pristinei, este frecvent teatrul unor puternice tensiuni între cele două comunităţi.
În altă ordine de idei, premierul kosovar, Hashim Thaci, aflat în vizită la Washington, a afirmat vineri, după întâlnirea cu vice-preşedintele american, Joe Biden, că integrarea este singura opţiune pe care o acceptă în cazul populaţiei sârbe, refuzând să acorde acesteia mai multă autonomie în regiunea din nordul Kosovo, unde este majoritară, cu aceeaşi ocazie vicepreşedintele american afirmând că sprijină “suveranitatea şi integritatea teritorială” a Kosovo şi aspiraţiile sale de integrare europeană.
Hashim Thaci a mai afirmat că nu va lua niciodată în considerare posibilitatea unui schimb de teritorii cu Serbia pentru rezolvarea problemei populaţiei sârbe din Kosovo. “Nu va exista un schimb de teritorii, nu va exista autonomie şi nu vor fi nici favoruri speciale. Va exista numai integrare”, a spus Thaci, care a mai afirmat că vrea să vadă frontierele Kosovo deschise, dar “nu va exista nici o modificare a graniţelor”.

Parlamentul European cere recunoasterea Kosovo

Ari Berg — Fri, 30 Mar 2012 06:04:52 +0000

Parlamentul European le recomandă celor cinci state UE care nu au recunoscut Kosovo, inclusiv României, să ia decizia recunoaşterii acestui stat, informează un comunicat oficial.
În trei rezoluţii adoptate joi, Parlamentul subliniază că UE ar trebui să înceapă negocierile privind aderarea Serbiei la UE, salută planurile de începere a negocierilor cu Muntenegru în iunie şi recomandă celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru.
Parlamentul European salută decizia Consiliului din 1 martie de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la UE şi consideră că UE ar trebui să înceapă negocierile de aderare cât mai curând posibil, cu condiţia continuării reformelor în Serbia, în special în direcţia întăririi democraţiei şi a statului de drept. Parlamentul rămâne însă preocupat de discriminarea minorităţilor din Serbia şi cere guvernului sârb să protejeze toate minorităţile şi să asigure respectarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv accesul egal pe piaţa muncii şi reprezentarea corectă în instituţii. Parlamentul subliniază de asemenea faptul că mulţi solicitanţi sârbi de azil în UE aparţin minorităţilor etnice.
Rezoluţia subliniază importanţa continuării dialogului dintre Pristina şi subliniază importanţa deosebită a continuării dialogului. În acelaşi timp, Parlamentul îşi exprimă grava preocupare cu privire la ciocnirile dintre soldaţii NATO şi etnicii sârbi din nordul Kosovo în a doua jumătate a anului 2011. Nu în ultimul rând, deputaţii subliniază necesitatea asigurării unor alegeri parlamentare şi locale corecte în data de 6 mai şi cere autorităţilor sârbe să nu organizeze alegeri locale în municipalităţile din nordul Kosovo.

Recunoaşterea Kosovo

Parlamentul European cere celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru, notând că 88 de ţări au făcut-o deja. Rezoluţia salută iniţierea unui dialog în problematica vizelor în ianuarie, pentru a contracara izolarea progresivă a cetăţenilor kosovari. Parlamentul aşteaptă de la Comisie să prezinte un plan privind liberalizarea vizelor în această primăvară, şi sprijină planul acesteia de a prezenta un plan de fezabilitate, în toamna anului 2012, pentru un acord UE-Kosovo de stabilitate şi asociere.
Deputaţii europeni îşi exprimă de asemenea speranţa că Comitetul Olimpic va permite atleţilor kosovari să ia parte la jocurile olimpice de la Londra. Parlamentul consideră că provocările-cheie pentru Kosovo sunt întoarcerea refugiaţilor şi a persoanelor dislocate de la casele lor, lupta împotriva corupţiei şi remedierea situaţiei instabile şi tensionate din nord. Cere de asemenea reforme constituţionale şi electorale rapide.

Serbia vrea sa organizeze alegeri locale in Kosovo

Ari Berg — Fri, 23 Mar 2012 06:23:51 +0000

Misiunea ONU în Kosovo a anunţat joi că nu se va implica în organizarea alegerilor locale sârbe de pe acest teritoriu, respingând astfel solicitarea Belgradului, care va organiza aceste alegeri pe data de 6 mai în zonele majoritar sârbe din Kosovo, în acelaşi timp cu cele din Serbia.
Purtătorul de cuvânt al MINUK, Tanya Castle, a afirmat că “având în vedere circumstanţele de pe teren, MINUK nu va fi în măsură să organizeze alegerile locale din Kosovo”, fără să ofere alte detalii. Autorităţile kosovare consideră “inacceptabilă” organizarea acestor alegeri de către sârbi şi au cerut Uniunii Europene să intervină.
De asemeena, Albania a denunţat miercuri drept “ilegitimă” decizia Serbiei de a organiza alegeri în Kosovo şi a afirmat că acestea nu vor avea “niciun efect juridic”. “Decizia Belgradului de a organiza alegeri în mai multe municipalităţi din Republica Kosovo este ilegitimă, inacceptabilă şi atentează la integritatea unei ţări vecine independente”, a declarat aceeaşi sursă.
Potrivit Tiranei, aceste alegeri “afectează atât perspectiva integrării comunităţilor etnice în instituţii, cât şi societatea din Republica Kosovo”. Marţi, autorităţile kosovare au denunţat, de asemenea, drept “inacceptabilă” desfăşurarea de alegeri locale în municipalităţile sârbe din Kosovo şi au făcut apel la Uniunea Europeană să intervină.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, proclamată unilateral în anul 2008 de autorităţile auto-constituite la Pristina şi încurajează sârbii din Kosovo să boicoteze aceste autorităţi. Misiunea ONU din Kosovo (MINUK) a fost desfăşurată după conflictul din anii 1998-1999, care a opus forţele sârbe Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), gherilele independentiste albaneze.

Albanezii contesta intelegerea dintre Pristina si Belgrad

Ari Berg — Tue, 28 Feb 2012 08:28:51 +0000

Peste o mie de radicali albanezi au protestat luni pentru a denunţa acordul încheiat între Priştina şi Belgrad, favorabil unui Kosovo independent şi care deschide, de asemenea, calea către obţinerea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia.
Manifestanţii au denunţat “acest guvern care nu lucrează în interesul poporului” din Kosovo. Răspunzând apelului lansat de mişcarea radicală “Autodeterminarea”, reprezentată în Parlamentul de la Priştina şi care susţine unirea Kosovo cu Albania, protestatarii au acuzat guvernul de a fi “ajutat Serbia să obţină statutul de candidat la aderarea la UE”.
Conform unui acord încheiat vineri la Bruxelles, Priştina va putea lua partea la conferinţele internaţionale cu privire la Balcani fără ca Belgradul să recunoască independenţa fostei sale provincii. Acest acord este una dintre principalele condiţii puse de Bruxelles înainte de a acorda Serbiei statutul de candidat. Conform liderului diplomaţiei franceze, Alain Juppe, UE ar putea aproba marţi candidatura la aderare a Belgradului. Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008 şi a fost apoi recunoscut de 90 de state. Belgradul refuză categoric să îi recunoacă independenţa, însă negociază cu Priştina în conformitate cu cerinţele de la Bruxelles.
Preşedintele sârb Boris Tadic a declarat luni, după întrevederea avută la Bruxelles cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, că speră ca la reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) să se ajungă la un acord privind acordarea pentru Serbia a statutului de candidat la aderarea la UE. ”Sper ca mâine Serbia să obţină acest statut, dar acesta nu va fi ultimul pas”, a declarat Tadic, care a reafirmat că obiectivul strategic al ţării sale este integrarea deplină în structurile Uniunii Europene. La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton a salutat rolul jucat de preşedintele Serbiei în procesul de apropiere a ţării balcanice de Uniunea Europeană.

Sarbii din Kosovo fac referendum impotriva concesiilor Belgradului fata de Pristina

Razvan Iorga — Tue, 14 Feb 2012 14:33:49 +0000

Cetatenii sarbi din nordul Kosovo voteaza marti in cadrul unui referendum controversat menit sa denunte concesiile facute, in opinia lor, de Belgrad in favoarea unui Kosovo independent, la presiunea Uniunii Europene, potrivit postului de radio B92. Peste 35.000 de alegatori inscrisi in cele patru municipalitati cu majoritate sarba din nordul Kosovo sunt chemati sa raspunda prin “da” sau “nu” la intrebarea: “Acceptati institutiile pretinsei republici Kosovo instalate la Pristina?”. Cele 82 de sectii de vot repartizate in aceste municipalitati s-au deschis la ora 6.00 GMT (8.00, ora Romaniei) si se vor inchide la 18.00 GMT (20.00, ora Romaniei). Votul va continua si miercuri. Scrutinul a debutat cu doua zile inainte de implinirea a patru ani de la independenta proclamata unilateral de majoritatea albaneza din Kosovo, la 17 februarie 2008, pe care sarbii din Kosovo si Belgradul refuza sa o recunoasca. Presedintele sarb, Boris Tadici, a calificat recent acest scrutin drept neconstitutional. “Referendumul (…) nu poate decat sa contribuie la aprofundarea crizei. inainte de toate, el nu este conform Constitutiei” sarbe, a declarat Tadici. Printre cei aproximativ doua milioane de locuitori din Kosovo figureaza circa 120.000 de sarbi, dintre care peste 40.000 in nord, aflat in apropiere de Serbia. Cei din sud, care traiesc in enclave inconjurate de majoritatea albaneza, nu participa la acest scrutin.

Politia kosovara intervine impotriva manifestantilor albanezi

Ari Berg — Mon, 23 Jan 2012 10:08:56 +0000

Poliţia kosovară a împiedicat duminică manifestanţii albanezi dintr-o mişcare radicală să blocheze două posturi vamale care separă Kosovo de Serbia.
Manifestanţii kosovari fac parte din Mişcarea pentru autodeterminare şi au recurs la această acţiune pentru a protesta împotriva accesului mărfurilor sârbeşti în Kosovo. O altă manifestaţie care a avut loc pe 14 ianuarie a degenerat în incidente soldate cu 50 de răniţi în rândul demonstranţilor şi forţelor de ordine. Obiectivul declarat al mişcării este unirea Kosovo cu Albania.
Belgradul şi Pristina se află într-un continuu diferend din anul 2008, când Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa. Totuşi, după luni de negocieri mediate de Uniunea Europeană, cele două părţi au acceptat, în luna septembrie 2011, să semneze un acord de liber schimb. Acest acord a permis ridicarea interdicţiei instituită de Belgrad asupra importurilor de produse provenite din Kosovo. Serbia este unul dintre principalii exportatori către Kosovo, care importă peste 90% din produsele sale alimentare de la companii sârbeşti.

UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen

Ari Berg — Fri, 20 Jan 2012 09:44:16 +0000

Uniunea Europeană a deschis joi discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale.
“Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui “nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
“Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom. Independenţa Kosovo, populat mai ales de albanezi, a fost recunoscută de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE.