Parlamentul bulgar, pregatit pentru pasaportizarea bulgarilor de pretutindeni

In luna ianuarie 2010, autoritatile de la Sofia au acordat aproximativ 5000 de titluri de cetatenie pentru etnicii bulgari din strainatate, o mare parte dintre acestia fiind cetateni ai Republicii Moldova, relateaza surse guvernamentale de la Sofia, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursele citate au declarat ca in decembrie 2009, autoritatile de la Sofia au acceptat peste 2500 de dosare ale etnicilor bulgari din afara statului balcanic, inclusiv Republica Macedonia, Republica Kosovo, Albania, Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Ucraina, Federatia Rusa, Israel si Turcia. La randul sau, Bojidar Dimitrov, ministrul responsabil de relatiile cu bulgarii din strainatate, a declarat pentru ziarul mass-media bulgara, ca in prima luna a acestui an au fost aprobate de doua ori mai multe dosare decat in perioada similara din 2009.
Conform mass-media din Bulgaria, anul trecut 2600 de cetateni ai Republicii Moldova au primit cetatenia bulgara din totatlul de 9440 de persoane straine, ceea ce arata ca o treime dintre noii cetateni bulgari provin din Republica Moldova. Reamintim ca guvernul bulgar a propus recent accelerarea procedurilor de dobandire a cetateniei bulgare, o reforma solicitata de la aderarea tarii la Uniunea Europeana in 2007, cu scopul de a lupta in special impotriva coruptiei care caracterizeaza acest proces. Din 2002, 114.508 de cereri de obtinere a cetateniei bulgare au fost depuse de persoanele de origine bulgara care traiesc in Ucraina, Republica Moldova, Macedonia, Albania, Kosovo, Romania, Turcia si Grecia, dar doar 58.000 au fost examinate (48.000 aprobate, 10.000 respinse), a precizat ministrul fara portofoliu pentru bulgarii din Strainatate, Bojidar Dimitrov. Aproximativ 56.000 de solicitanti nu au primit raspuns pana in acest moment, iar absenta unor perioade, unele dosare asteapta de cinci ani sa fie solutionate, deschide calea coruptiei, a declarat ministrul bulgar. “Din motive istorice, aproximativ 2,5 milioane de persoane de origine bulgara traiesc in afara tarii si nu detin nationalitate bulgara”, a declarat Dimitrov.
Guvernul a propus Parlamentului sa stabileasca o perioada de raspuns de un an. In plus, candidatii ar urma sa se adreseze in persoana autoritatilor, fara sa mai treaca prin agentiile care se ocupau pana acum de formalitati. Confruntate cu o imbatranire accelerata a populatiei, autoritatile spera ca o parte din noii cetateni se vor instala pe teritoriul bulgar, desi o parte din solicitanti vor sa obtina un pasaport bulgar doar pentru a putea calatori liber in Uniunea Europeana.

Raspuns romanesc

In urma vizitei oficiale a presedintelui roman, Traian Basescu, la Chisinau, guvernul roman a aprobat, prin Ordonanta de Urgenta, o serie de masuri care vor asigura solutionarea cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane in termen de maxim 5 luni, asa cum prevede Legea nr. 21/1991. In acest scop, va fi infiintata Autoritatea Nationala pentru Cetatenie ca organ se specialitate autonom, cu personalitate juridica, aflat in coordonarea Ministerului Justitiei. „Masura va contribui la decongestionarea cererilor aflate pe rol pentru acordarea si redobandirea cetateniei si la o procedura mult mai eficienta, mai supla, in scopul rezolvarii cat mai repede cu putinta a acestor cereri”, a declarat primul-ministru Emil Boc. Competentele Directiei Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei, care asigura secretariatul tehnic al Comisiei pentru cetatenie, vor fi preluate de catre Autoritate. Directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei va fi desfiintata, reducand astfel traseul birocratic al cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane.
Competentele Autoritatii se refera atat la aplicarea procedurii de acordare, redobandire si incetare a calitatii de cetatean roman, potrivit Legii cetateniei romane nr. 21/1991, cat si la consilierea cetatenilor in materie de cetatenie. “Autoritatea va dispune de un serviciu de comunicare si relatii publice, precum si de o infrastructura informatizata care va pune la dispozitie toate informatiile de interes in materie de cetatenie”, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean. Cererile de acordare, redobandire, renuntare sau retragere a cetateniei romane aflate deja in curs de solutionare la Directia Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei se transfera la Autoritate, iar solutionarea lor se va face potrivit procedurii prevazute de Legea cetateniei romane nr. 21/1991 asa cum a fost ea modificata prin noua OUG. Masura vizeaza in principal etnicii romani din Republica Moldova si Ucraina care si-au pierdut cetatenia din motive ce nu li se pot imputa, si care vor putea sa isi redobandeasca aceasta calitate mult mai rapid si mai simplu.

Agentie nationala

Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC) urmeaza sa functioneze sub directa indrumare a Ministerului Justitiei (MJ) si va avea un numar de 120 de angajati, din care 30 vor fi detasati de la Directia Cetatenie din cadrul MJ, birou care urmeaza sa se desfiinteze, iar restul de circa 90 de angajati ar urma sa fie transferati de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) si Ministerul Administratiei si Internelor (MAI). Guvernul spera ca prin infiintarea acestei noi Autoritati, cererile de redobandire a cetateniei romane sa fie rezolvate in maxim cinci luni, asa cum prevede Legea cetateniei romane, 21/1991. Cheltuielile anuale de functionare a noii institutii sunt estimate la circa 15 milioane de lei, au declarat surse din MJ pentru mass-media de la Bucuresti. Autoritatea Nationala pentru Cetatenie va avea cinci sedii in toate centrele universitare cu un numar mare de studenti de peste Prut, respectiv Iasi, Cluj, Timisoara, Galati si Suceava. De asemenea, Romania va deschide luna viitoare inca doua consulate la Cahul si Balti, iar cei doi lideri de la Bucuresti si Chisinau au declarat la unison cæ vor fi deschide cate consulate va fi nevoie pentru ca un numar cat mai mare de doritori sa poata beneficia de redobandirea cetateniei romane pierdute dupa ocuparea teritoriului Basarabiei de catre trupele sovietice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Calcule optimiste

Luand in considerare datele oferite de presedintele Basescu, mass-media de la Bucuresti a calculat numarul celor care si-ar putea redobandi, pe parcursul anului 2010, cetatenia romana. Plecand de la suma de 20.000 de dosare, atat cat a declarat liderul de la Cotroceni ca ar fi fost depuse in 2009, in conditiile in care aceste dosare nu puteau fi depuse decat la Consulatul Romaniei de la Chisinau, in anul 2010 vor exista inca opt astfel de centre care vor procesa asemenea de cereri, ceea ce ar consemna, intr-o logica identica cu cea din 2009, ca vor fi depuse in 2010 circa 180.000 de astfel de dosare. In acest calcul au fost incluse de catre cotidianul „Curentul” toate centrele de primire pentru astfel de solicitari, si anume Consulatul Romaniei de la Chisinau, cele doua consulate de la Cahul si Balti, care urmeaza sa fie functionale din 31 martie 2010, si Agentia speciala cu cele cinci unitati teritoriale din Romania desfasurate in cele mai mari centre universitare. In total, noua astfel de institutii care vor prelua, procesa si apoi finaliza mecanismul de redobandire a cetateniei romane pentru cetatenii de pe malul stang al Prutului. In anul 2009, Romania a reusit sa finalizeze procedurile pentru 14.000 dintre cele 20.000 de dosare depuse la Consulat. Basescu a dat asigurari ieri ca cele 6.000 de dosare restante vor fi rezolvate pana in luna iunie, conform unui angajament asumat de Ministerul Justitiei de la Bucuresti.

Redobandire in cinci luni

Seful statului roman a mai adaugat ca un astfel de dosar intocmit „corect si complet“ va avea maxim cinci luni ca termen de solutionare pentru cei care fac parte din categoria cetatenilor celor care au pierdut abuziv cetatenia romana, precum si rudele lor pana la gradul III. Prin declaratiile facute ieri la Chisinau, Traian Basescu a dorit sa clarifice situatia redobandirii cetateniei, oferind explicatiile necesare unor voci din cercurile conducatoare ale Republicii Moldova, care au contestat dorinta Bucurestilor de a realiza in practica acest deziderat. La randul sau, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a afirmat ca Romania ar mai putea deschide inca un consulat pe teritoriul din stanga Prutului in scopul accelerarii procedurilor, in cazul in care acest lucru va fi necesar. Seful statului a mai spus ca Romania nu va semna niciodata tratatul de frontiera care sa redefineasca granita dintre tara noastra si Republica Moldova. „Romania nu va semna niciodata un tratat care sa redefineasca frontiera dintre Romania si Republica Moldova. Romania a recunoscut frontierele de stat ale Republicii Moldova asa cum erau ele mostenite de la fosta Uniune Sovietica“, a declarat Basescu.

Grup de sprijin

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, a lansat recent un grup informal de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, initiativa la care au fost prezenti mai multe oficialitati europene printre care ministri, secretari de stat si ambasadori. “Lansarea Grupului informal de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova este un demers care a capatat greutate prin asocierea cu Franta si care s-a bucurat de prezenta mai multor ministri, secretari de stat si ambasadori din tari ce par tot mai interesate de un consens european cu privire la apropierea Republicii Moldova si a noului guvern de la Chisinau de Uniune”, a afirmat Baconschi la finalul reuniunilor Consiliului Afaceri Generale si a Consiliului Afaceri Externe ale UE. Acesta a adaugat ca initiativa se doreste a fi una in care sa se discute problema Republicii Moldova in contextul unei viitoare aderari la UE. “Este o initiativa deschisa, la care mai participa deocamdata Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Republica Slovaca, Slovenia, Suedia si Ungaria. Sigur, nu este vorba despre un format constrangator, de un calendar si asa mai departe. Este un cadru de discutii in care periodic vom comunica partenerilor nostri evolutiile, speram pozitive, din tara vecina si totodata stadiul propriei noastre interactiuni, bilaterale si regionale, pentru a ancora cat mai bine schimbarea democratica de la Chisinau si noua relatie bilaterala”, a completat Baconschi. Lansarea Grupului a fost co-prezidata de Pierre Lellouche, secretar de stat pentru afaceri europene in Ministerul Afacerilor Externe francez, si l-a avut drept invitat special pe viceprim-ministrul Iurie Leanca, ministru al afacerilor externe si integrarii europene al Republicii Moldova. In cadrul alocutiunii sale, seful diplomatiei romane a subliniat importanta schimbarilor democratice de la Chisinau si imperativul sustinerii statelor membre UE pentru reforme, in vederea consolidarii statului de drept si atenuarii efectelor crizei economice, resimtite acut in Republica Moldova.Initiativa partii romane are ca obiectiv intensificarea dialogului, la nivelul UE, privind perspectiva europeana a Republicii Moldova si sprijinirea, de o maniera pragmatica si constanta, a realizarii pasilor necesari in acest sens.

Birocratie acuzata

In paralel cu demersurile Romaniei lobby pentru Republica Moldova in cadrul UE, o serie de politicieni de peste Prut incearca sa isi promoveze propria imagine pe seama actiunilor Romaniei. Autoritatile romane sunt acuzate de catre un partid extraparlamentar si o organizatie neguvernamentala din Republica Moldova ca nu-si respecta promisiunile privind facilitarea redobandirii cetateniei romane, proces care este caracterizat drept “calvar” de reprezentantii celor doua organizatii. “Problema cetateniei romane este exploatata in fiecare campanie electorala din Romania. S-au facut tot felul de promisiuni, a fost modificata si legea, dar lucrurile nu s-au schimbat, a declarat intr-o conferinta de presa, presedintele Partidului National Liberal”, Vitalia Pavlicenco. Din cauza birocratiei si a functionarilor, ritmul acordarii cetateniei romane a scazut, procesul este un calvar, iar promisiunile electorale, inclusiv ale presedintelui Traian Basescu, nu sunt respectate, a declarat politicianul moldovean. “Dupa sustinerea masiva pe care a primit-o Basescu in Basarabia, exista tot temeiul ca oamenii sa-si ceara acest drept”, sustine Pavlicenco.

Retorica periculoasa

Vizita presedintelui roman la Chisinau a fost folosita de fosti capi ai Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), metamorfozati in lideri ai Partidului Democrat, pentru a puncta noi victorii electorale, folosind limbajul promovat de defunctul regim Voronin. Astfel, intr-un comunicat dat publicitatii la Chisinau, liderii Partidului Democrat, formatiune condusa de Marian Lupu, fost presedinte al Legislativului majoritar comunist din perioada 2005-2009, solicita „finisarea cat mai rezultativa si rapida a negocierilor si semnarea Tratatului de baza si Tratatul privind frontiera, adaptate la realitatile actuale”. „Partidul Democrat din Moldova isi exprima sincera speranta ca vizita oficiala a sefului statului roman va semnifica desfasurarea unei etape pragmatice in relatiile dintre tarile noastre” conchide controversatul comunicat de presa.
Reamintim ca periodic liderii Partidului Democrat din Moldova folosesc in scop electoral doctrina moldovenista promovata anterior de regimul sovietic, precum si de regimul condus de Vladimir Voronin. Presedintele PDM, Marian Lupu, s-a remarcat prin sustinerea acordata „limbii moldovenesti” si „poporului moldovenesc”, cu o identitate diferita fata de poporul roman. Marian Lupu este cel mai popular om politic din Republica Moldova, iar Partidul Comunistilor (PCRM) ramane in fruntea optiunilor electoratului, potrivit unui sondaj realizat de Asociatia Sociologilor si Demografilor. Din totalul respondentilor, 18,6% au declarat ca au incredere in liderul PD. Acesta este urmat de premierul Vlad Filat, care a obtinut 16,1%, in timp ce Vladimir Voronin a fost creditat cu 14,4%. Primarul capitalei Dorin Chirtoaca a primit sustinerea a 6% dintre persoanele intervievate, Zinaida Greceanii, 3,4%, Serafim Urechean 2,3%, si presedintele interimar Mihai Ghimpu 1,3%.
Totodata, daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, pentru PCRM ar vota 25,3% dintre alegatori, Partidul Liberal Democrat (PLDM) ar primi 19,7%, Partidul Democrat (PD), 15,6%, Partidul Liberal (PL), 9,3%, si Alianta Moldova Noastra (AMN), 4,5%. Celelalte partide politice au acumulat sub trei% din optiuni. Potrivit rezultatelor cercetarii, 18% din respondenti nu stiu cu cine vor vota. Sondajul a fost realizat de Asociatia Sociologilor si Demografilor din Republica Moldova in perioada 2-10 ianuarie 2010, pe un esantion de 1.592 de respondenti din 79 de localitati, cu o eroare de plus minus 2,6%.

Liber la pasapoarte

Reamintim ca anterior Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare a inaintat guvernului de la Sofia o serie de amendamente menite sa simplifice procesul de acordare a cetateniei Republicii Bulgaria etnicilor bulgari din alte state. Conform ministrului pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, un cunoscut aliat politic al premierului de dreapta Boiko Borisov, amendamentele la Legea Cetateniei Bulgare vor fi inaintate spre aprobare Legislativului unicameral de la Sofia, unde se asteapta sa treaca fara probleme de majoritatea parlamentara de dreapta, sustinuta de grupul parlamentar al partidului ultranationalist „Ataka”. Cele mai semnificative modificari implica eliminarea asa-numitor “intermediari” in procesul de solicitare a cetateniei precum si stabilirea unor termene stricte pentru a se raspunde la cereri, in timp ce toate certificatele de origine bulgara vor fi emise de Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare si nu de Agentia de Stat pentru Securitate Nationala (DANS) si Ministerul bulgar de Interne.
Conform lui Bojidar Dimitrov, care a fost demascat ca agent al serviciilor de informatii comuniste bulgare, majoritatea celor 2,5 milioane de persoane avand origine etnica bulgara care traiesc in Macedonia, Albania, Kosovo, Romania, Ucraina, Republica Moldova, Rusia si alte foste republici sovietice, Turcia si Grecia doresc sa obtina pasapoarte bulgare, in timp ce 70% dintre ei vor sa se mute definitiv in Bulgaria, sa cumpere acolo o casa si sa caute un loc de munca.
Criticile la adresa noilor amendamente nu s-a lasat asteptata, vicepresedintele Anghel Marin, cel in competenta caruia intra acordarea cetateniei bulgare, declarand in cadrul unui interviu ca politica promovata de actualul guvern fata de diaspora bulgara este „populista” si „fara rezultate”. Totodata, surse oficiale din cadrul organizatiilor etnicilor bulgari din Ucraina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au condamnat noile amendamente la Legea Cetateniei bulgare, precizand ca prin adoptarea lor „vechea mafie” va fi inlocuita cu o „mafie mai noua”. Sursele citate au reiterat solicitarea lor privind implicarea comunitatilor etnice bulgare in acest proces, cerand introducerea unor prevederi legislative care sa legifereze rolul lor. Oficialii Agentiei de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare au refuzat sa comenteze acuzatiile aduse de vicepresedintele Anghel Marin, fost ofiter de informatii si lider informal al Partidului Socialist Bulgar, si considerat unul din potentialii candidati la urmatoarele alegeri prezidentiale din Bulgaria.

Mafia cetateniilor

Ministrul, citat de mass-media locala, si preluat de presa de la Bucuresti, a mai adaugat ca vechea legislatie are multe lacune conducand la aparitia unei „mafii” ce face comert cu cetatenia bulgara, citand in acest sens cazuri cand intermediari colecteaza si prezinta documentele necesare si lipsa unui termen pentru a da un raspuns cererii, care au deschis usa unor angajati ai statului sa faca afaceri dubioase cu acesti intermediari si sa amane eliberarea unui pasaport timp de mai multi ani. Suma ceruta de acesti intermediari a ajuns de la 10.000 la 20.000 de euro dar nu mai putin de 5.000 de euro, potrivit lui Dimitrov. Amendamentele vor permite acordarea de cetatenie bulgara unui numar de pana la 30.000 de persoane pe an comparativ cu 7.113 in 2008 si 9.400 in 2009. Cei 30.000 de noi veniti bulgari vor ajuta tara sa rezolve criza demografica, estimeaza ministrurca si, facand aluzie la rata de natalitate scazuta prezenta la majoritatea etnica bulgara, fata de gradul sporit prezent la minoritatea musulmana turca, care a ajuns sa formeze, conform unor date neoficiale, aproximativ 20% din populatia Bulgariei.

Bulgarii CSI

Peste 9.400 de straini, dintre care 2.600 moldoveni si 4.000 macedoneni, au primit cetatenie bulgara pe parcursul anului 2009, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Consiliul pentru Cetatenie al Bulgariei a aprobat recent solicitarile a 233 straini, majoritatea din Macedonia si Republica Moldova, ceea ce le garanteaza dreptul de a avea pasapoarte bulgare si, deci, de a calatori si munci liber in Uniunea Europeana. Astfel, pana in prezent, pe parcursul anului 2009 a fost acordata cetatenie bulgara unui total de 9.440 de straini, a anuntat Bojidar Dimitrov, ministru fara portofoliu care se ocupa de bulgarii din strainatate. Vicepresedintele Bulgariei, Anghel Marin, cel in competenta caruia intra chestiunea cetateniei, a semnat deja 7.987 de decrete, iar restul este de asteptat sa le semneze pana la sfarsitul anului. Spre comparatie, in 2008 Bulgaria a acordat cetatenie unui total de 7.110 cetateni. 47.000 de cereri de cetatenie, unele depuse tocmai din anul 2005, asteapta inca sa fie evaluate de Consiliul Cetateniei, mai noteaza mass-media locala. Potrivit datelor oficiale furnizate de autoritatile bulgare, dintre cei 9.400 de straini carora li s-a acordat cetatenia bulgara, aproape 4.000 sunt macedoneni, 2.600 sunt din Republica Moldova, 530 sunt din Serbia, 435 din Israel, 212 din Ucraina, 146 din Rusia, 108 din Albania, iar alti 126 erau apatrizi

Cetatenie strategica

Reamintim ca Bulgaria a acordat basarabenilor mult mai multe cetatenii decat a acordat Romania in perioada 2002-2007. Conform vicepresedintelui Bulgariei, Anghel Marin, in perioada 2002-2007, circa 11.000 de moldoveni de etnie bulgara au primit cetatenie bulgara. Etnicii bulgari din Republica Moldova reprezinta aproximativ 2% din populatia Republicii Moldova sau circa 70.000 de persoane. Doar 2500 de basarabeni au primit cetatenia romana in aceeasi perioada. Oficialii bulgari declarat ca numerosii solicitanti de cetatenie bulgara din Republica Moldova trebuie sa indeplineasca conditii foarte clare pentru a intra in posesia pasaportului bulgar. “Procesul de eliberare a pasapoartelor bulgare este bine organizat de statul bulgar. Dar cred ca aceste pasapoarte nu pot fi eliberate pur si simplu la kilogram sau la cererea si dorinta oricui”, au declarat sursele citate. “Este important ca solicitantii care sunt atasati tarii noastre si sunt intr-adevar etnici bulgari sa nu intampine obstacole birocratice”, a mai adaugat sursa citata
Reamintim ca numarul solicitantilor de cetatenie bulgara din Moldova a crescut drastic dupa ce Bulgaria a devenit candidat in membri ai UE, alaturi de Romania. Surse din Ministerul Justitiei de la Sofia au declarat pentru presa ca numarul solicitarilor “a explodat” din anul 2004, cantitatea de dosare depuse dublandu-se intr-un singur an. In timp ce numarul total de persoane din diferite tari inscrise pentru solicitarea cetateniei bulgare este de aproximativ 75-80.000, cetatenii moldoveni constituie doua treimi din aceasta lista. Desi in sudul Republcii Moldova exista o comunitate bulgara, mass-media a semnalat tot mai multe cazuri cand cetateni de alte etnii din fosta republica sovietica solicita cetatenia Ministerului de Externe de la Sofia, chiar daca conditia de baza e ca unul dintre parintii solicitantilor de cetatenie sa fi fost bulgar.

Konstantin Kosacev

Decizia Serbiei de a adera in viitor la NATO va afecta serios relatiile acestei tari cu Rusia, a declarat presedintele Comisiei pentru Relatii Internationale din Duma de Stat, Konstantin Kosacev, in cadrul unui interviu pentru ziarul sarb Vcernje Novosti, preluat de pagina electronica a postului de radio B92. “Pentru noi, o asemenea decizie ar fi inexplicabila si ar avea efecte negative pentruu relatiile dintre Rusia si Serbia”, a precizat Kosacev. “O eventuala decizie a Serbiei de aderare la NATO ar insemna ca poporul sarb sa accepte actiunea NATO impotriva fostei Iugoslavii si independenta Kosovo”, precizeaza Kosacev. Potrivit oficialului rus, decizia Serbiei de aderare la NATO trebuie sa apartina poporului sarb, fara ca “nimeni sa nu influenteze o asemenea hotarare”. “Aceasta decizie trebuie luata prin intermediul procedurilor democratice si cred ca cea mai democratica procedura – un referendum – va trebui organizat daca se pune aceasta problema”, a mai spus Kosacev. Konstantin Kosacev a mai tinut sa asigure ca o eventuala aderare a Serbiei la Uniunea Europeana nu va schimba nimic in relatiile intre Belgrad si Moscova. “Experienta altor tari est-europene care au devenit membre UE arata ca nu se intampla nimic dramatic daca totul este pregatit bine si daca acordurile sunt inlocuite cu altele compatibile cu aderarea la UE”, a adaugat oficialul moscovit. El a mai adaugat ca Rusia nu va recunoaste proclamarea unilaterala a independentei Kosovo iar Consiliul Europei ar trebui sa se aplece mai mult asupra problemelor ce tin de drepturile omului, democratie, procesul electoral si protectia minortitatilor etnice. Acest ultim deziderat, reprezinta in opinia lui Kosacev, o realitate ce se mentine la cote foarte scazute in Kosovo.

Balcanii de Vest, pe agenda strategica a Uniunii Europene

Toti vecinii Romaniei sunt sau isi doresc sa fie membri ai UE. Doar pe vremea Imperiului Roman isi mai doreau vecinii sa devina cetateni ai Romei, altfel imperiile nu prea sunt agreate de cei din jur. Cat de benefic ar fi un spatiu european integrat,  compact, care sa ne inglobeze, e prea devreme de comentat, caci marsul spre sud-est si est al Europei Unite are de facut fata unor probleme mai complicate decat celelalte state postcomuniste din fosta Europa rasariteana.

Daca sansele Ucrainei se devitalizeaza iar  incercarile timide ale Belarusului de a face ceva cu UE nu prea au consistenta, Republica Moldova  tinde sa se desprinda din acest pluton postsovietic, printr-o vointa clar exprimata la nivel oficial, iar in aceasta privinta are si sprijinul Romaniei.

In partea cealalta a Romaniei, perspectivele de intrare in UE sunt mai incurajatoare. Serbia si-a depus chiar candidatura de aderare, la mai putin de o luna dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, dar va putea deveni stat membru peste cel putin inca cinci ani. Turciei, candidat “veteran” in zona balcania (dar si euroasiatica), i se adauga noi aspiranti la integrare. Croatia ar putea adera la sfarsitul lui 2011-inceputul lui 2012, Macedonia si-a depus cererea de aderare in decembrie 2005, Muntenegru in decembrie 2008, iar Albania in aprilie 2009. Bosnia-Hertegovina si Kosovo, teritoriu cu statut viu disputat, vizeaza si ele integrarea europeana.

Fiecare din aceste state au insa probleme specific e de rezolvat. Serbia si Albania trebuie sa treaca peste marea incercare din Kosovo, Croatia peste contenciosul frontalier cu Slovenia, Macedonia peste disputa cu Grecia privind denumirea noului stat postiugoslav, Bosnia-Hertegovina peste conflictul sau cu Serbia si toate statele aparute in spatiul exiugoslav  peste complicatiile generate de acest eveniment ravasitor.

In total, zece tari din sud-estul si estul continentului (la care se adauga si Islanda) bat la portile UE. Daca acest trend se va finaliza, arealul geopolitic in care se afla Romania va capata o noua configuratie, mult mai favorabila in materie de colaborare si securitate. Dar pentru aceasta, trebuie  trecut si de reticentele unor importanti parteneri europeni,care mai obiecteaza si acum ca Romania si Bulgaria n-ar fi fost intrutotul pregatite, trebuie schimbate si viziunile tehniciste, birocratice ale celor de la Bruxelles, si perceptia nu tocmai binevoitoare a Moscovei asupra  intentiilor fostelor republici sovietice de a se  alinia unui nou centru de putere. “Sa speram ca aceste noi extinderi vor fi ceva mai pregatite decat precedentele, si in planul opiniei publice occidentale, si in plan financuiar si bugetar”, rezuma corespondentul de presa francez Jean Quatremer, acreditat la Bruxelles, perceptia Europei Unite asupra noii etape a “expansiunii pasnice” a Uniunii Europene.

Ce-ar putea aduce aceste noi exinderi? Vocea statelor vitregite de istorie de la periferiile de azi ale continentului va fi mai puternica si mai distincta, a ortodoxa si cea islamica in UE va fi mai bogat reprezentata iar prin aceasta vocatia multiculturala a Europeiu va dobandi universalitate. Iar frontierele Romaniei se vor spiritualiza pe toata intinderea lor, asa cum isi dorea Nicolae Titulescu.

dislocarea fortelor KFOR pe teritoriul Kosovo

Forta internationala de mentinere a pacii din Kosovo (KFOR) isi ca diminua numarul soldatilor prezenti in acest teritoriu cu aproximativ 3.000 de soldati si cu toate acestea, sustin sefii KFOR, securitatea in Kosovo nu va fi periclitata. “Datorita unei noi structuri mai suple, zece mii de soldati din 32 de tari asigura securitatea si stabilitatea in Kosovo”, potrivit unui comunicat al comandamentului KFOR. Aceasta adaptare nu va duce la “reducerea securitatii”, se arata intr-un comunicat al comandamentului KFOR, preluat de Tanjug. Forta multinationala a fost defsurata in 1999, in timpul bombardamentelor NATO in fosta Iugoslavia ca masura pentru incetarea operatiunilor fortelor sarbesti asupra separatistilor albanezi.  NATO si-a anuntat la mijlocul lui 2009 intentia de a diminua progresiv efectivele KFOR, de la 15.000 la 10.000 de soldati la inceputul anului 2010, datorita imbunatatirii situatiei in planul securitatii in Kosovo. Intr-un alt comunicat, contingentul american al KFOR, de 1.400 de soldati, desfasurat in estul Kosovo, a subliniat ca aceasta reducere a fortei NATO este posibila datorita unei “imbunatatiri constante a securitatii pe intregul teritoriu al Kosovo”. Aceasta reducere a efectivelor KFOR constituie “o schimbare pozitiva care reflecta evolutia normala a unei misiuni incununata de succes. Erau in 1999 peste 50.000 de soldati in regiune, care dispuneau de numeroase capacitati care nu-si mai au rostul”, a afirmat generalul american Al Dohrmann. Kosovo si-a autoproclamat la 17 februarie 2008 independenta, care a fost recunoscuta pâna acum de 65 de tari. Serbia continua sa considere Kosovo drept provincia sa meridionala si a contestat la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) proclamarea independentei de catre autoritatile albaneze din Kosovo. Pozitia Romaniei in chestiunea Kosovo ramane neschimbata, Bucurestii nerecunoscand aceasta independenta. Fortele romane aflate sub comandamentul KFOR numara circa 150 de militari care sunt dislocati in partea de sud-est a Kosovo.

Oficialii de la Belgrad cred ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene, este de parere secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug. ”Noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”,  a declarat Ivanovic pentru ziarul Dnevnik din Novi Sad. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Exemplu Ciprului

Doar dupa integrarea in UE, Ciprul a obtinut capacitatea de a-si rezolva problema teritoriala intr-un mod eficient, iar drepturile si obligatiile impuse de UE nu vor fi aplicate Kosovo pana cand statutul sau final nu va fi stabilit clar. “Numai acest lucru va schimba actuala pozitie extrem de radicala a albanezilor si totodata va determina Serbia sa ia in considerare o solutie foarte inventiva in ceea ce priveste statutul provinciei sale sudice”, a mai spus Ivanovic. Intrebat daca acest lucru inseamna ca locuitorii sa afle in scurt timp ca Serbia nu va intra in UE in conditiile in care provincia Kosovo are statut autonom, Ivanovic a declarat ca se impune ca oamenii sa fie informati cu privire la acest lucru.

Planuri kosovare

Reactia sarbilor vine pe fondul anuntului cum ca Executivul de la Pristina si reprezentanti internationali elaboreaza un plan vizand integrarea nordului Kosovo, regiune cu populatie majoritar sarba, in institutiile kosovare, un proiect pe care Belgradul il respinge deja, a declarat marti o sursa guvernamentala, citata de AFP si preluata de mass-media locala.”Guvernul si Biroul civil international (ICO) condus de Pieter Feith elaboreaza un plan vizand integrarea nordului” Kosovo in restul Kosovo, a declarat ministrul kosovar al administratiei locale, Sadri Ferati. Nordul Kosovo, sustinut de Serbia, este populat aproape in exclusivitate de sarbi, care resping autoritatea Pristinei. “Planul are ca scop stabilirea unei prezente fizice a institutiilor Kosovo in nord si consolidarea administratiilor locale” in aceasta regiune, alipindu-le autoritatilor de la Pristina, a spus oficialul. Biroul civil international este o misiune care reprezinta principalele tari ce au recunoscut independenta Kosovo, proclamata in februarie 2008. Institutia este condusa de Feith, care este si reprezentant special al Uniunii Europene in Kosovo. Planul vizeaza “stabilirea statului de drept intr-o regiune supusa mult timp tensiunilor”, a declarat Ferati. “Cetatenii vor avea ocazia sa participe la luarea de decizii si nu vor trebui sa improvizeze institutii paralele”, a adaugat el, precizand ca acest plan prevede crearea unui fond care “va oferi mari perspective” pentru aceasta regiune. Ferati a facut aluzie la institutiile create de sarbii din nordul Kosovo si care nu vor sa se subordoneze decat Belgradului.

Retaliere sarbeasca

Odata cu raspandirea acestor informatii vizavi de planurile kosovare, autoritatile de la Belgrad au calificat acest lucru drept o “provocare periculoasa si inutila”. “Acest plan propus de ICO prevede activitati al caror scop este sa forteze majoritatea sarbilor in nordul Kosovo sa accepte proclamarea unilaterala a independentei”, a declarat presedintele sarb Boris Tadici in cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, consacrat Kosovo. Ministrul sarb de externe Vuk Jeremici a avertizat marti, la Bruxelles, in legatura cu orice “masura unilaterala” in ceea ce priveste Kosovo.

Propuneri austriaco-grecesti de extindere

Sefii diplomatiilor de la Viena si Atena au trimis miercuri o scrisoare comuna sefului diplomatiei europene, Catherine Ashton, in care isi expun viziunea asupra a ceea ce Uniunea trebuie sa realizeze in cursul anului 2010 in ceea ce priveste Balcanii de Vest, potrivit portalului EUObserver.UE ar trebui sa incheie negocierile de aderare cu Croatia, sa raspunda la solicitarea Serbiei de a adera la UE, sa demareze negocierile cu Macedonia si sa elimine vizele pentru albanezi si bosniaci, considera Dimistris Droutsas (Grecia) si Michael Spindelegger (Austria). “Progresele din Balcani nu se sustin inca. Mai mult chiar, in perioade dificile din punct de vedere economic, se ridica multe semne de intrebare in legatura cu perspectivele Balcanilor de Vest”, recunosc cei doi ministri de externe. Ei cer consolidarea relatiilor cu alte state candidate, precum Albania sau Muntenegru, si “progrese concrete in ceea ce priveste angajamentul UE fata de Kosovo, a carui independenta nu este inca recunoscuta de toate statele membre”. Cei doi oficiali ofera acest plan drept baza de discutii pentru intalnirea la nivel inalt a reprezentantilor UE cu liderii din Balcani, ce ar urma sa aiba loc in luna mai la Sarajevo.

Compromis pentru Macedonia

Scrisoarea aminteste de disputa inca nerezolvata legata de numele Fostei republici Iugoslave a Macedoniei si cer o “solutie reciproc acceptabila” atat partii macedonene, cat si celei grecesti. In luna decembrie, liderii UE au convenit sa amane pentru prima jumatate a lui 2010 luarea unei decizii privind inceperea negocierilor de aderare cu Skopje. Luarea unei astfel de decizii presupune unanimitate in randul statelor membre, insa Grecia – nemultumita de faptul ca numele statului candidat coincide cu cel al provinciei sale – s-a opus. De altfel, Atena blocheaza si aderarea Macedoniei la NATO pana la solutionarea disputei legata de nume.

Patriarhul sarb Irineu nu accepta independenta Kosovo

Episcopul Irineu de Nis a fost ales la sfarsitul saptamanii trecute Patriarh al Bisericii Ortodoxe a Serbiei, informeaza agentia sarba de presa Tanjug, citata de mass-media internationala. Irinej Niski ii urmeaza in functie Patriarhului Pavle, decedat pe 15 noiembrie 2009 la varsta de 95 de ani. Intr-o declaratie, Irinej Niski a declarat ca alegerea sa este rezultatul “vointei lui Dumnezeu si a Sfantului Sinod” al Bisericii Ortodoce Sarbe. “Am fost ales in aceasta functie prestigioasa si dificila cu ajutorul fratilor mei episcopi, alaturi de care voi infrunta aceasta sarcina si toate problemele Bisericii sarbe”, a adaugat noul Patriarh, intronizat duminica, 24 ianuarie 2010.
Conform articolului 50 din Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe a Serbiei, plicurile cu numele a trei candidati au fost puse in Evanghelie, iar noul patriarh a fost ales prin tragerea de catre un staret, desemnat de Sfantul Sinod sarb, care a scos un singur plic dintre copertile Evangheliei. Plicul a fost apoi desigilat si continea numele episcopului Irineu de Niš. Reamintim ca Biserica Ortodoxa a Serbiei a adoptat aceasta procedura in 1960, pentru a evita interventiile politice, fostul patriarh Pavle fiind primul ales astfel.
Conform statisticilor neoficiale, BOS are peste 12 milioane de aderenti, raspanditi in Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Macedonia, Slovenia, Romania, Ungaria, SUA, Canada, statele UE, Australia, precum si in alte state cu importante comunitati etnice sarbesti. Reamintim ca noul lider al BOS va fi nevoit sa gestioneze mai multe dosare importante, inclusiv relatiile canonice cu Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Rusa, precum si relatia cu mediile politice de la Belgrad. BOS a fost acuzata de sustinerea politicii expansioniste a Belgradului indreptata impotriva fostelor republici iugoslave, devenite state independente.

Ierarh moderat

Episcopul Irineu de Nis, considerat a fi un moderat, a fost intronizat noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe in cadrul unei ceremonii desfasurate la catedrala din Belgrad. Irineu, in varsta de 80 de ani, ales vineri de Sfantul Sinod, a devenit astfel cel de-al 45-lea patriarh al bisericii ortodoxe sarbe si ii succede patriarhului Pavle, decedat la 15 noiembrie anul trecut, la varsta de 95 de ani. Noul patriarh s-a angajat sa sustina revendicarea asupra Kosovo, regiune considerata de cei mai multi drept leaganul istoric al natiunii, dar care si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008. In discursul sustinut dupa intronizare, Irineu de Nis a declarat ca ‘Kosovo este Ierusalimul nostru’ si ca ‘Serbia fara Kosovo nu e Serbia’.
La festivitatea de intronizare au participat premierul sarb Mirko Cvetkovic, vicepremierul Ivica Dacic, presedinta parlamentului, Slavica Djukic-Dejanovic, primarul Belgradului, Dragan Djilas, si premierul entitatii sarbe din Bosnia, Republika Srpska, Milorad Dodik. O a doua parte, solemna, a intronizarii va fi organizata in centrul istoric al bisericii ortodoxe sarbe, la Pec, in vestul Kosovo, la o data care urmeaza a fi stabilita.
Irineu s-a nascut la 28 august 1930, in localitatea Vidova, regiunea Čačak, primind numele de botez Miroslav (Gavrilovici). A absolvit Seminarul Teologic la Prizren si Facultatea de Teologie la Belgrad. Dupa satisfacerea serviciului militar a suplinit un post de profestor la Seminarul din Prizren. In 1959, cu binecuvantarea Patriarhului Gherman al Serbiei, a fost tuns in monahism la manastirea Rakovita, primind numele de Irineu. In acelasi an, a fost hirotonit ierodiacon si ieromonah. In anul universitar 1962/63 a urmat cursurile postuniversitare ale Facultatii de Teologie din Atena. In 1974 a fost ales episcop vicar patriarhal, cu titlul de Moravita. In mai 1975 a fost ales episcop de Niš.

Candidati controversati

Reamintim ca mai multi inalti ierarhi sarbi, majoritatea catalogati controversati de catre mass-media locala, si-au declarat intentia de a candida la scaunul patriarhal, inclusiv mitropolitul Amfilohie de Muntenegru (foto), mitropolitul Jovan de Zagreb, episcopul Artemije de Starai Ras si Prizren (Kosovo), episcopul Irineu de Nis, episcopul Hrizostom de Zica, episcopul Ignatije de Branicevo, precum si episcopul Iustin de Timoc.
Mass-media sarba a avertizat asupra pericolului reprezentat de miscarile de extrema dreapta din Serbia, apropiate unor inalti ierarhi. Astfel, presa de la Belgrad a dedicat largi spatii rolului jucat de diferiti inalti ierarhi in timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, precum si relatiilor cu organizatiile extremiste, inclusiv miscarea Obraz, recunoscuta pentru campaniile de teroare declansate impotriva minoritatilor religioase din Serbia si a ierarhilor ortodocsi sarbi considerati prea concilianti.

Episcop xenofob

Printre candidati se numara si episcopul ortodox sarb de Timoc, Iustin Stefanovici, care a cerut anterior Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe revocarea actului de recunoastere oficiala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Daciei Felix, eparhie a etnicilor romani din Serbia, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane. Ierarhul sarb a prezentat in plenul lucrarilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, desfasurat anul trecut la Belgrad, un apel al Adunarii Eparhiale a Episcopiei sarbe a Timocului in care “enoriasii sarbi si vlahi” solicita protectia Patriarhiei Sarbe in fata “actiunilor anticrestine” a clericilor romani.
Conform unui raport confidential al principalului serviciu de informatii al Republicii Serbia, BIA (Bezbednosno-Informativna Agencija), publicat anul trecut de mass-media de la Belgrad si preluat de agentia KARADENIZ-PRESS, episcopul Iustin Stefanovici a organizat si finanteaza mai multe grupuri si organizatii “clerical-fasciste” in Valea Timocului, ai caror membrii au fost implicate in mai multe actiuni violente impotriva unor cetateni sarbi de religie musulmana sau apartinand unor culte crestine neoprotestante. Potrivit raportului BIA, episcopul Iustin a finantat deplasarile si actiunile acestor grupuri de extrema dreapta, atat in regiunea Kosovo, cat si in Republica Bosnia-Hertegovina si Croatia, state suverane unde este declarat persona non-grata. BIA mai atrage atentia asupra “strategiei terorii” aplicate de episcopul Iustin Stefanovici impotriva unor preoti si calugari ortodocsi sarbi care si-au exprimat opozitia fata de modul in care este condusa Eparhia Ortodoxa Sarba a Timocului, precum si impotriva unor ierarhi sarbi rivali, membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Raportul BIA mai concluzioneaza ca gruparile finantate de Iustin reprezinta un pericol pentru siguranta minoritatilor religioase si etnice din regiunea Timocului si alte zone ale Republicii Serbia, precum si pentru stabilitatea politica a regiunii.

Presedintele sarb Boris Tadici, interzis in Kosovo de oficialii Uniunii Europene

Misiunea Uniunii Europene in Kosovo (EULEX) a reluat criticile la adresa autoritatilor sarbe pentru ca au continuat sa mentina in acest teritoriu un sistem judiciar paralel cu sistemul oficial al regimului de la Pristina, relateaza mass-media de la Belgrad, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nicaieri in Europa nu avem doua sisteme judiciare, care functioneaza in acelasi timp si acelasi loc”, a declarat seful EULEX, Yves de Kermabon, citat de mass-media sarba. “Nu exista justitie cu doua sisteme de jurisdictie. Aceasta va provoca decizii care incalca drepturile populatiei. Nu putem avea decat un sistem judiciar in Kosovo”, a insistat acesta.
Oficialul european a facut aceste declaratii in timpul unei intalniri cu magistrati kosovari, absolventi ai cursurilor de perfectionare organizate de EULEX, comentand decizia Parlamentului sarb de a numi magistrati in tribunalele paralele sarbe din Republica Kosovo, situate in enclavele etnice sarbe controlate de Belgrad. “Decizia politica a Belgradului de a numi magistrati pentru tribunalele sarbe din Kosovo trebuie abordata de urgenta”, a declarat Kermabon. “Eulex nu recunoaste si nu ajuta structurile «paralele» din Kosovo”, a declarat Kermabon, adaugand ca mandatul misiunii sale este de a “ajuta institutiile kosovare, autoritatile judiciare si agentiile insarcinate cu respectarea legii”.
Reamintim ca liderii kosovari albanezi au proclamat in februarie 2008 independenta Kosovo, care a fost recunoscuta de 65 de state, printre care Statele Unite si majoritatea statelor membre UE si NATO. Serbia se opune ferm si continua sa considere Kosovo drept provincia sa meridionala. Belgradul sprijina si finanteaza sistemele administrativ, educativ si judiciar in regiunile din Kosovo cu populatie majoritara sarba.
EULEX, cea mai ampla misiune mobilizata de UE, a devenit functionala in decembrie, inlocuind treptat misiunea ONU, care a administrat Kosovo de la sfarsitul razboiului din 1998-1999. Periodic, EULEX aduce in prim planul relatiilor cu Belgradul problematica sprijinirii de care Serbia a unei structuri statale paralele pe teritoriul Republicii Kosovo.

Incident diplomatic

Recent premierul sarb, Mirko Cvetkovici, i-a convocat de urgenta pe ambasadorii Germaniei, Marii Britanii, Frantei, Italiei si Statelor Unite la Belgrad dupa ce ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovici, a fost impiedicat, de catre oficiali ai serviciilor de securitate kosovare, sa viziteze enclava sarba Strpce. Biroul de presa al Guvernului sarb, citat de mass-media locala, a anuntat intr-un comunicat oficial ca Cvetkovici a protestat fata de aceasta situatie si le-a spus ambasadorilor ca este inacceptabil sa fie incalcate in acest fel drepturile omului si lidertatea de miscare in Kosovo.
Premierul le-a cerut tarilor reprezentate de acesti emisari sa sprijine condamnarea actiunilor misiunilor EULEX si KFOR si asigurarea unor conditii civilizate de trai in nordul Kosovo, potrivit comunicatului.
In Pristina, reprezentatul special al Uniunii Europene in Kosovo a afirmat ca Bogdanovici nu are dreptul sa ramana in Kosovo deoarece nu a respectat procedurile. “Acestea sunt principii si proceduri acceptate de Belgrad, UE si Pristina pentru vizitele oficiale, iar in acest caz, acestea nu au fost respectate”, a afirmat purtatoarea de cuvant a reprezentantului UE, Julia Reuter. Incidentul survine la cateva saptamani dupa vizita presedintelui sarb in Kosovo, vizita care a provocat noi tensiuni intre autoritatile de Belgrad si regimul de la Pristina.

Raspuns european

Belgradul va fi informat despre pozitia statelor membre ale Uniunii Europene (UE) privind candidatura Serbiei UE si urmatorii pasi ce vor fi intreprinsi, a declarat recent ambasadorul Spaniei in capitala sarba, Inigo de Palacio Espana, citat de agentia Tanjug, preluata de mass-media de la Bucuresti. Conform mass-media de la Belgrad, recenta adoptare a unui statut care largeste autonomia provinciei Voivodina mareste sansele de demarare a procesului de integrare europeana a UE.
“Am demarat consultatiile cu statele membre ale UE privind cererea Serbiei si pe 26 ianuarie va avea loc o reuniune UE-Serbia la nivel ministerial. Credem ca Serbia va primi informatii clare in legatura cu pozitia noastra si masurile urmatoare in ce priveste candidatura sa la UE”, a declarat De Palacio Espana. Diplomatul spaniol a reafirmat ca tara sa, care detine in acest semestru presedintia prin rotatie a UE, sustine puternic candidatura Serbiei la Uniunea Europeana. “Cand Belgradul si-a prezentat candidatura la UE, la 7 ianuarie 2010, am subliniat ca este deosebit de important ca Serbia, care are un rol important in regiune, a decis sa supuna aprobarii UE cererea sa. Spania considera ca in ce priveste Consiliul European, el ar trebui sa ceara Comisiei Europene sa pregateasca o recomandare pentru obtinerea statului de candidat”, a mai spus ambasadorul spaniol. Inigo de Palacio Espana a subliniat insa ca reuniunea ministeriala din 26 ianuarie 2010 nu este, in forma sa, o ocazie potrivita pentru a da o decizie formala privind candidatura Serbiei la UE, deoarece este contrar procedurii obisnuite. Diplomatul spaniol a precizat ca decizia este luata de Consiliul Afaceri Generale, adaugand ca nu poate spune cand va fi inclusa pe agenda cererea Serbiei.

Batalie judiciara

Vizitele periodice ale liderilor sarbi au loc la cateva luni dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Razboi diplomatic

Belgradul a decis rechemarea ambasadorului sau la Podgorica, ca masura de protest impotriva stabilirii de relatii diplomatice intre Muntenegru si Kosovo, a anuntat vineri, 15 ianuarie 2010, serviciul de presa al Ministerului sarb de Externe, citat de mass-media locala. “Ministrul de externe Vuk Jeremic a dispus chemarea imediata in tara a ambasadorului Serbiei la Podgorica pentru consultari”, a indicat ministerul intr-un comunicat de presa, citat de agentia KARADENIZ PRESS. Totodata, ambasadorul muntenegrean la Belgrad a fost convocat la sediul diplomatiei sarbe pentru a i se aduce la cunostinta protestul diplomatic al Serbiei dupa decizia Muntenegrului (n.r.- fost republica iugoslava, desprinsa in 2006 din Uniunea statala de tip federativ cu Serbia) de a stabili relatii diplomatice cu Kosovo, adauga comunicatul. Reamintim ca Republica  Kosovo si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008, aceasta fiind recunoscuta de catre SUA si de catre 22 din cele 27 de state ale Uniunii Europene. Rusia, Spania si China se opun aparitiei noului stat in Balcani, fiind principalii aliati ai Belgradului, care a contestat declaratia unilaterala de independenta a Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie.
Relatiile dintre Muntenegru si Serbia sunt puternic afectate de o serie de diferende privind delimitarea frontierei de stat, tratamentul minoritatii muntenegrene din Serbia, statul limbii sarbe in Muntenegru, precum si conflictul canonic si legal dintre Biserica Ortodoxa Sarba si alte structuri ortodoxe care activeaza pe teritoriul Muntenegrului.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Presedintele muntenegrean Filip Vujanovic sprijina independenta Republicii Kosovo

Belgradul a decis rechemarea ambasadorului sau la Podgorica, ca masura de protest impotriva stabilirii de relatii diplomatice intre Muntenegru si Kosovo, a anuntat vineri, 15 ianuarie 2010, serviciul de presa al Ministerului sarb de Externe, citat de mass-media locala. “Ministrul de externe Vuk Jeremic a dispus chemarea imediata in tara a ambasadorului Serbiei la Podgorica pentru consultari”, a indicat ministerul intr-un comunicat de presa, citat de agentia KARADENIZ PRESS. Totodata, ambasadorul muntenegrean la Belgrad a fost convocat la sediul diplomatiei sarbe pentru a i se aduce la cunostinta protestul diplomatic al Serbiei dupa decizia Muntenegrului (n.r.- fost republica iugoslava, desprinsa in 2006 din Uniunea statala de tip federativ cu Serbia) de a stabili relatii diplomatice cu Kosovo, adauga comunicatul. Reamintim ca Republica  Kosovo si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008, aceasta fiind recunoscuta de catre SUA si de catre 22 din cele 27 de state ale Uniunii Europene. Rusia, Spania si China se opun aparitiei noului stat in Balcani, fiind principalii aliati ai Belgradului, care a contestat declaratia unilaterala de independenta a Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie.
Relatiile dintre Muntenegru si Serbia sunt puternic afectate de o serie de diferende privind delimitarea frontierei de stat, tratamentul minoritatii muntenegrene din Serbia, statul limbii sarbe in Muntenegru, precum si conflictul canonic si legal dintre Biserica Ortodoxa Sarba si alte structuri ortodoxe care activeaza pe teritoriul Muntenegrului.

Axa Pristina-Podgorica

Guvernul muntenegrean a anuntat anterior ca a stabilit relatii diplomatice cu Republica Kosovo, urmand ca in cel mai scurt timp cele doua state sa deschida ambasade si oficii consulare in cele doua capitale. “Muntenegru si Kosovo au stabilit astazi (n.r.-15 ianuarie 2010) relatii diplomatice, prin intermediul unui schimb de scrisori ale celor doi ministri de externe, Milan Rocen si Skender Hiseni”, a indicat guvernul muntenegrean intr-un comunicat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Pristina, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, ca Pristina va recunoaste drept minoritate separata cele cateva mii de etnici muntenegreni care locuiesc in Kosovo, urmand ca acest statut sa le permita sa fie reprezentati in parlamentul de la Pristina, similar altor minoritati, precum si sa beneficieze de anumite drepturi culturale si in materie de educatie, inclusiv statutul de limba regionala pentru limba muntenegrina.
Recunoasterea proclamarii independentei Kosovo de catre Podgorica a condus la sfarsitul anului 2008 la declararea de catre Serbia a ambasadorului Muntenegrului la Belgrad “persona non grata”. Relatiile bilaterale s-au ameliorat mai tarziu, dupa sosirea noului ambasador muntenegrean la Belgrad in noiembrie 2009. Initiativele diplomatice si politice ale Muntenegrului fata de Republica Kosovo sunt cu atat mai sensibile pentru Serbia cu cat Belgradul si Podgorica au intretinut relatii economice si politice stranse, iar majoritatea absoluta a sarbilor considera Muntenegru ca parte integranta a spatiului etno-cultural sarb, negand existenta unui popor muntenegrean distinct sau o limba muntenegreana diferita de limba sarba.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Noul presedinte croat, Ivo Josipovic, pregatit pentru un compromis cu Serbia

Preşedintele croat ales, Ivo Josipovici, a declarat ca este de acord cu abandonarea plangerii pentru genocid depusa de tara sa impotriva Serbiei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), daca Belgradul raspunde tuturor solicitarilor croate, relateaza mass-media locala, citata de agentiile de presa internationale. “Daca ma veti  intreba astazi despre o (posibila) retragere a plangerii, raspunsul meu va fi nu. Dar daca obiectivele pe care le-am propus ar putea fi realizate intr-o alta modalitate, nu vad de ce am continua sa ne urmarim in justitie”, a declarat Josipovici intr-o conferinta de presa. El a precizat, insa, ca hotararea asupra unei eventuale retrageri a plangerii croate poate fi luata doar de Guvernul de la Zagreb.
Josipovici, ales duminica in al doilea tur al alegerilor prezidentiale croate, este expert in drept penal international şi unul dintre autorii plangerii Croatiei. El a laudat progresele pe care Belgradul le-a facut de la data depunerii plangerii, in special in ceea ce priveşte urmarirea in justitia sarba a persoanelor acuzate de crime de razboi, dar şi de cooperare in materie cautare a persoanelor disparute in timpul conflictului.
Noul presedinte a subliniat insa ca  exista o “mare problema” in cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie. Serbia “trebuie sa rezolve problema lui (Ratko) Mladici şi (Goran) Hadzici”, foşti lideri ai sarbilor din Bosnia şi, respectiv, din Croatia, ultimii doi inculpati cautati de TPI, a subliniat el. Totodata CIJ, cea mai inalta instanta judiciara din cadrul ONU, a statuat in noiembrie 2008 ca  este competenta pentru a analiza plangerea depusa in 1999 de Zagreb pentru genocid şi epurare etnica impotriva Belgradului şi pentru rolul jucat de Serbia in razboiul de independenta din Croatia, care s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.

Genocidul, arma judiciara

Surse diplomatice din cadrul Ministerului de Externe de la Belgrad au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca reprezentantul legal al Serbiei, Sasa Obradovici, a depus pe 4 ianuarie 2010 o plangere la Curtea Internationala de Justitie de la Haga impotriva Croatiei, intr-o tentativa de recunoastere a actiunilor de genocid impotriva etnicilor sarbi din teritoriul croat in timpul razboaielor de independenta, care au marcat destramarea fostei Iugoslavii in perioada 1991-1995. Documentele prezentate de Belgradul contin multiple dovezi de crime de razboi impotriva populatiei sarbe din orasele croate Gospic, Sisak, Karlovac, Osijek, relateaza sursa citata. Autoritatile sarbe sustin ca genocidul impotriva sarbilor a fost comis in timpul operatiunilor „Buzunarul Medak”, „Furtuna” si „Fulger”, care au marcat sfarsitul entitatii politice etnice sarbe din Croatia. Violente impotriva civililor sarbi au fost comise si dupa incheierea ostilitatilor, inclusiv impotriva refugiatilor civili sarbi care au revenit dupa conflict la casele lor din teritoriul croat, sustin oficialii sarbi. Actiunea a fost salutata de majoritatea clasei politice de la Belgrad si de reprezentantii organizatiilor refugiatilor sarbi din Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Kosovo. Numai in timpul operatiunii „Furtuna”, in urma careia a fost practic eliminata ca entitate politica Republica Sarba Krajina, de aici au fost expulzati, potrivit diferitor estimari, intre 150.000 si 250.000 de etnici sarbi. Conform unor date, peste 6000 de civili au fost ucisi in timpul operatiunii si inca 3000 dupa aceea, majoritatea de grupari paramilitare etnice croate, originare din zona croata a Republicii Bosnia-Hertegovina.

Istorie dureroasa

Reamintim ca in anul 1999, la scurt timp dupa bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, o actiune impotriva Belgradului a fost intentata la Curtea Internationala de Justitie de catre Zagreb, care atribuia Belgradului responsabilitatea pentru incalcarea Conventiei referitoare la genocid in timp de razboi civil si cerea plata unor compensatii pentru prejudiciul adus poporului croat. Ostilitatile au inceput in Croatia in 1991, dupa ce Zagrebul si-a declarat independenta fata de Belgrad. In lupte au cazut de ambele parti circa 256.000 de persoane. Presa belgradeana sustine ca dupa razboi etnicii sarbi de pe teritoriul Croatiei au ajuns cetateni de ‘mana a doua’. Potrivit acesteia, etnicii sarbi din Croatia nu au dreptul sa candideze pentru functii in organele puterii de stat si nici sa activeze in institutiile statului croat.

Suspect arestat

Oficiali sarbi din cadrul serviciilor de informatii de la Belgrad, citati de mass-media locala, au declarat ca politia sarba a arestat un suspect acuzat de crime de razboi, cautat in legatura cu uciderea a cel putin 19 civili in timpul conflictului din Balcani din anii ‘90. Procurorii l-au identificat pe suspect in persoana lui Darko Jankovic. Ei sustin ca crimele au avut loc in 1992 langa orasul Zvornik, in estul Bosniei si Hertegovinei. Oficialii sarbi nu au dat alte detalii publicitatii. La inceputul razboiului din 1992-1995, Zvornik, localizat la granita cu Serbia, a fost o zona de asasinate, tortura si deportari, conform mass-media internationala. Conflictul a luat aproximativ 100.000 de vieti omenesti si a fortat aproximativ 2 milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.
Reamintim caSerbia mai trebuie sa-i aresteze pe Ratko Mladic si Goran Hadzic, cei doi suspecti de crime de razboi care au ramas fugari pentru mai mult de un deceniu. Ambii se confrunta cu procese intentate de Tribunalul Penal International al ONU pentru fosta Iugoslavie, fiind cautati de oficialii sarbi cu sprijinul serviciilor de informatii occidentale.

Secrete declasificate

O noua lege referitoare la confidentialitatea datelor va intra in vigoare in Serbia de la 1 ianuarie 2010, act legislativ ce va permite declasificarea unor dosare si documente ascunse publicului timp de decenii, relateaza mass-media locala, citata de presa de la Bucuresti. Legea prevede ca toate institutiile statului vor trebui sa faca o analiza a documentelor aflate in posesie, pentru a decide care dintre acestea vor ramane confidentiale si pentru ce perioada, care poate varia intre 2 si 30 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Slobodan Homen. Potrivit evaluarii preliminare a Ministerului, circa 80% dintre documentele secrete vor pierde acest statut. Toate secretele de stat mai vechi de 1 ianuarie 1980 vor fi declasificate, cu exceptia acelora despre care autoritatile vor decide sa ramana confidentiale. „Confidentialitatea a fost sursa a numeroase abuzuri, mai ales in ce priveste achizitiile publice”, a subliniat secretarul de stat, care a explicat ca „documentele au fost declarate secrete atunci cand era ceva de ascuns publicului”. Conform unor oficiali sarbi, noile documente vor arunca o noua lumina asupra implicarii unor oameni politici, de afaceri si oficiali militari din statele fostei Iugoslavii in razboaiele civile din perioada 1991-1995.

Intelegere controversata

Primul presedinte al Republicii Srpska, entitate politica sarba din Bosnia, Radovan Karadzic, sustine ca sunt de netagaduit atat existenta unei intelegeri intre el si diplomatul american Richard Holbrooke, care in numele Statelor Unite ale Americii i-a acordat imunitate fata de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) in schimbul retragerii sale din politica, cat si faptul ca Holbrooke nu si-a tinut promisiunea, informeaza mass-media sarba, citata de presa de la Bucuresti. Intr.un recent interviu pentru cotidianul sarb „Vecernje Novosti”, primul acordat unei institutii media sarbe dupa o pauza de 13 ani si dupa un an si jumatate petrecut in arestul TPI in asteptarea procesului, Karadzic s-a aratat sigur ca Holbrooke si-ar fi dus la indeplinire obligatia asumata daca ar fi avut posibilitatea, dar ca nu ar admite niciodata acest lucru. „El a negociat cu seriozitate cu noi toate problemele pendinte si a purtat un dialog plin de respect… Holbrooke era in primul rand pragmatic, hotarat si violent si era de asemenea constient de adevarata natura a conflictului. El era complet constient ca noi nu suntem criminali de razboi, caci altfel nu ar fi negociat cu noi”, a declarat Karadzic, care a fost unul din cei mai cautati fugari ai TPI. Reamintim ca Radovan Karadzic este invinuit, printre altele, de crime de razboi si de genocid, acuzatii respinse de acesta.

Retorica balcanica

Fostul presedinte croat Stepan Mesici a declarat recent ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie 2010, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

Liderul croat Stipe Mesici a declarat vineri ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

Frictiuni sarbo-croate

Reactia lui Mesici a venit dupa ce Serbia a depus, luni, la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga, o plangere impotriva Croatiei pentru genocid, scria in urma cu cateva zile agentie sarba Tanjug. Reprezentantii echipei de juristi a Serbiei, insarcinata cu dosarul, au depus luni aceasta plangere la Haga, a precizat Tanjug, citand o sursa din Ministerul de Externe sub acoperirea anonimatului. Executivul de la Belgrad a decis in 31 decembrie sa supuna CIJ un raspuns la plangerea croata si o contraplangere pentru genocid vizand sarbii in razboiul din 1991-1995. Potrivit ONU, peste 200.000 de sarbi au fugit din Croatia in 1995, cand armata croata a lansat o operatiune de recucerire a teritoriilor ocupate de minoritatea sarba din tara. CIJ, cea mai inalta instanta judiciara a ONU a decis in noiembrie 2008 ca este competenta sa examineze plangerea depusa in iulie 1999 de Zagreb pentru genocid si epurare etnica impotriva Belgradului si rolului acestuia in razboiul de independenta al Croatiei, soldat cu circa 20.000 de morti.