Republica Kosovo, sprijinita de 22 de state membre ale UE

Preşedintele sârb, Boris Tadic, a declarat că Serbia este gata să discute cu ţările occidentale, îndeosebi cu Uniunea Europeană, pentru a găsi un compromis în legătură cu proiectul de rezoluţie privind Kosovo depus la Naţiunile Unite de către Belgrad, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
La sfârşitul lunii iulie, Serbia a reacţionat la publicarea de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a unui aviz, care estimează că proclamarea independenţei Kosovo în 2008 nu încalcă dreptul internaţional, adresând Naţiunilor Unite un proiect de rezoluţie. Proiectul a suscitat critici europene. Depus la sfârşitul lunii iulie, în perspectiva Adunării Generale a ONU din septembrie, proiectul de rezoluţie face apel la noi discuţii între Belgrad şi Pristina, dar fără să menţioneze problema statutului Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare drept provincia sa meridională.
Reprezentanţi sârbi se vor deplasa la Bruxelles în următoarele zile pentru ”a discuta despre eventuale schimbări în proiectul de rezoluţie, care să-l facă acceptabil pentru Serbia şi ţările occidentale”, a mai declarat presei Tadic, citat de agenţia Tanjug. ”Serbia nu va recunoaşte niciodată Kosovo. Aceasta este linia roşie peste care nu vom trece niciodată”, a afirmat Tadic.

Presiuni germane

Acest anunţ survine la câteva zile după avertismentul ministrului german de externe, Guido Westerwelle, care a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Demersuri diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Republica Kosovo beneficiaza de sprijinul diplomatic al Germaniei

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut, vineri, tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie, relateaza presa de la Belgard, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Presiuni diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Recunoastere mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Manastirea Gracanica, reduta a etnicilor sarbi din Kosovo

Trupele NATO de mentinere a pacii vor transfera responsabilitatea protejarii Manastirii Ortodoxe Sarbe din Gracanica politiei kosovare, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comandantul KFOR, Markus Bentler, a declarat recent ca masura a fost luata ca rezultat al imbunatatirii situatiei de securitate din Kosovo. “Primul loc pentru care responsabilitatea va fi transferata Serviciului de Politie din Kosovo va fi Manastirea Gracanica, a declarat Bentler. Aceasta manastire, una dintre cele mai importante ale Bisericii Ortodoxe Sarbe din Kosovo, este situata la aproximativ 8 km sud-est de capitala kosovara, Pristina. “Transferul va avea loc la sfarsitul lunii august. Alte locuri protejate de KFOR vor fi transferate politiei din Kosovo intr-un ritm dinamic”, a mai precizat Markus Bentler. Decizia a fost luata la sediul NATO de la Bruxelles in data de 9 iulie “deoarce securitatea globala a Kosovo s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani”. Bentler a adaugat ca Belgradul, “care a fost bine informat de dinainte” asupra acestei intentii, nu a fost de acord. De asemenea, Episcopul Teodosije de Lipljan a fost citat de presa declarand ca aceasta decizie nu a fost luata cu consimtamantul Bisericii Ortodoxe Sarbe si va periclita securitatea a opt manastiri din Kosovo. In luna martie KFOR a decis sa suspende temporar cooperarea cu Fortele de Securitate din Kosovo, dupa ce membri ai acestora au aparut in public purtand arme. Incidentul a avut loc la ceremonia de comemorare a unor fosti luptatori kosovari de gherila.

Autonomie creativa

Christopher Dell, ambasadorul Statelor Unite la Pristina, a declarat recent ca premierul kosovar Hashim Thaci este “pregatit sa ofere nordului Kosovo un fel de autonomie”, dupa modelul implementat in regiuni din Belgia, Austria sau alte tari vest-europene, relateaza radioul B92, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Nordul provinciei este locuit in majoritate de sarbi, care nu recunosc declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, si nici autoritatea Guvernului kosovar albanez, condus de Hashim Thaci.
“Nordul Kosovo are o natura specifica, iar premierul Hashim Thaci este pregatit sa gaseasca o modalitate creativa pentru a rezolva problema”, le-a declarat Dell jurnalistilor la Washington, comentand decizia Curtii Internationale de la Haga privind Kosovo. “L-am auzit spunand public in Kosovo, in mai multe randuri – public, cel putin o data si in mai multe ocazii in discutii private – ca in contextul unei Uniuni Europene care se compune din mai multe regiuni si acestea sunt recunoscute ca atare, el este pregatit sa caute solutii creative in care natura speciala a nordului Kosovo sa isi poata gasi locul in granitele statului unitar Kosovo”, a precizat ambasadorul Statelor Unite.”Dar sa recunoastem ca in Europa secolului XXI, exista loc pentru statut special – nu statut, acesta este cuvantul gresit – o natura speciala a regiunilor in cadrul unui stat unic. Pentru a fi mai clar, ne referim aici la aranjamente regionale de genul celor care exista in Belgia, Tirolul de Sud, in multe parti ale Europei”, a adaugat el.

Etnicii albanezi din Kosovo sarbatoresc verdictul CIJ

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva diplomatica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene” , a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Kosovo urmareste aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat luni Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.
Consiliul de Securitate al ONU urmeaza sa se reuneasca in aceasta saptamana pentru o sesiune consacrata Kosovo, in prezenta ministrului sarb al Afacerilor Externe, Vuk Jeremici, si a omologului sau kosovar.

Ofensiva diplomatica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
La sfarsitul saptamanii, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene” , a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90 la suta sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Kosovo forteaza recunoasterea din partea Greciei

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
La sfarsitul saptamanii, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers diplomatic

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene” , a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90 la suta sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Christopher Dell, ambasadorul Statelor Unite la Pristina, a declarat ca premierul kosovar Hashim Thaci este “pregatit sa ofere nordului Kosovo un fel de autonomie”, dupa modelul implementat in regiuni din Belgia, Austria sau alte tari vest-europene, relateaza radioul B92, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Nordul provinciei este locuit in majoritate de sarbi, care nu recunosc declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, si nici autoritatea Guvernului kosovar albanez, condus de Hashim Thaci.

“Nordul Kosovo are o natura specifica, iar premierul Hashim Thaci este pregatit sa gaseasca o modalitate creativa pentru a rezolva problema”, le-a declarat Dell jurnalistilor la Washington, comentand decizia Curtii Internationale de la Haga privind Kosovo. “L-am auzit spunand public in Kosovo, in mai multe randuri – public, cel putin o data si in mai multe ocazii in discutii private – ca in contextul unei Uniuni Europene care se compune din mai multe regiuni si acestea sunt recunoscute ca atare, el este pregatit sa caute solutii creative in care natura speciala a nordului Kosovo sa isi poata gasi locul in granitele statului unitar Kosovo”, a precizat ambasadorul Statelor Unite.”Dar sa recunoastem ca in Europa secolului XXI, exista loc pentru statut special – nu statut, acesta este cuvantul gresit – o natura speciala a regiunilor in cadrul unui stat unic. Pentru a fi mai clar, ne referim aici la aranjamente regionale de genul celor care exista in Belgia, Tirolul de Sud, in multe parti ale Europei”, a adaugat el.

Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) a aratat, joi, intr-un aviz consultativ, ca proclamarea independentei de catre autoritatile de la Pristina, la 17 februarie 2009, nu a incalcat dreptul international. Parlamentul sarb si-a exprimat in noaptea de luni spre marti sustinerea pentru Guvernul de la Belgrad, care ar urma prezinte, in septembrie, la Adunarea Generala a ONU, un proiect de rezolutie preconizand noi negocieri in vederea unei “solutii de compromis” in Kosovo. Motiunea parlamentara a fost adoptata cu 192 de voturi pentru, 26 impotriva si doua abtineri, la finalul unor dezbateri care s-au desfasurat pe tot parcursul zilei.

Textul adoptat de Parlamentul sarb considera “necesar” sa se ajunga, prin “negocieri pasnice”, la o “solutie permanenta, durabila si reciproc acceptabila pentru Kosovo, in conformitate cu Constitutia Serbiei”. Pristina exclude o reluare a negocierilor privind independenta teritoriului. Uniunea Europeana i-a indemnat atat pe sarbi, cat si pe kosovari, sa reia dialogul, lasand la o parte problema independentei.

UE indeamna la dialog

Romania si Grecia sunt incurajate sa se foloseasca de bunele relatii cu Serbia pentru a indemna autoritatile de la Belgrad sa angajeze un dialog cu Pristina, a declarat luni ministrul de externe, Teodor Baconschi, adaugand ca nu exista presiuni asupra tarilor care nu au recunoscut Kosovo.

Ministrul Baconschi a afirmat, luni, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bruxelles dupa reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe, ca sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, a apreciat ca Romania nu a blocat consensul statelor membre si a acceptat limbajul declaratiei facute dupa emiterea avizului consultativ al CIJ privind independenta Kosovo.
“Impreuna cu Slovacia, Grecia, Cipru si Spania, ne-am reiterat pozitia nationala in aceasta privinta si am insistat pe vointa noastra de a ne folosi expertiza regionala pentru a facilita deschiderea unui dialog politic direct intre Belgrad si Pristina”, a declarat Baconschi.

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat, joi, ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90 la suta sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Parlamentul European forteaza mana Romaniei in problema Kosovo

Autoritatile de la Bucuresti asteaptă avizul CIJ înainte de a analiza recomandarea Parlamentului European (PE) de a se alinia pozitiei Uniunii Europene (UE) si a recunoaste independenta Republicii Kosovo, a declarat ministrul roman de externe Teodor Baconschi, citat de mass-media de la Bucuresti. Romania ramane consecventa asa numitei „linii nationale”, in chestiunea nerecunoasterii independentei unilaterale a Kosovo, dupa cum defineste ministrul Teodor Baconschi, pozitia autohtona in acest dosar complicat. Romania asteapta astfel avizul Curtii Internationale de Justitie inainte de a analiza recomandarea Parlamentului European in acest sens.
Reamintim ca saptamina trecuta, pe 8 iulie, parlamentarii de la Strasbourg au aprobat cu o serioasa majoritate o rezolutie prezentata de europarlamentarul ecologist austriac, Ulrike Lunacek, prin care acesta a invitat cele cinci tari din Uniunea Europeana care nu au recunoscut independenta Kosovo sa se alinieze pozitiei celorlalte state comunitare. Este vorba despre Romania, Spania, Grecia, Slovacia si Cipru, stat confruntat cu o importanta miscare secesionista a etnicilor turci din nordul insulei.

Sperante la Belgrad

Serbia se aşteaptă ca România, Grecia şi Bosnia-Herţegovina să nu recunoască independenţa unilaterală a Kosovo, a declarat ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremici, citat de postul B92, preluat de mass-media de la Bucuresti. El şi-a exprimat speranţa ca nici Republica Muntenegru să nu ia o asemenea decizie, cu condiţia ca această ţară să nu fie supusă unor presiuni.
Jeremici a precizat că încercările de creare a “statului Kosovo” constituie o greşeală strategică. “Ideea noastră este să prevenim o confirmare internaţională şi legală a independenţei Kosovo, proclamată unilateral”, a declarat el. “Astfel, vom continua să facem tot posibilul pentru a limita numărul de ţări care o recunosc (independenţa), şi să împiedicăm Kosovo să adere la organizaţii internaţionale importante”, a adăugat ministrul de Externe, citat de cotidianul Glas Javnosti.
Ministerul de Externe a trimis scrisori mai multor organizaţii internaţionale, avertizând că statuturile şi principiile lor trebuie să împiedice o posibilă încercare a Priştinei de a adera la ele. “Este foarte important pentru noi să consolidăm o majoritate care să nu accepte independenţa Kosovo, să o adunăm într-un bloc care să fie mai extins decât grupul de ţări care fac acest lucru”, a explicat Jeremici.

Procesul Kosovo, la final

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) îşi va face public in data de 22 iulie 2010 avizul consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei unilaterale de independenţă a Republicii Kosovo faţă de Serbia, a informat recent instanţa de la Haga, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit comunicatului oficial, şedinţa publică în care preşedintele Curţii, Hisashi Owada, va da citire avizului consultativ va avea loc la ora 15.00. Avizul CIJ, principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite, nu are caracter obligatoriu. Serbia, Republica Kosovo şi 29 de state, printre care SUA şi Rusia, au participat între 1 şi 11 decembrie 2009 la o procedură orală în faţa CIJ, sesizată de Adunarea Generală a ONU la cererea Serbiei.
Independenţa Kosovo, proclamată la 17 februarie 2008, a fost recunoscută de 69 de state, printre care 22 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Serbia continuă să considere Kosovo drept provincia sa meridională.

Schengen balcanic

Ca dovada a sustinerii regionale pentru independenta statului balcanic, responsabili din trei tari din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru, precum şi Kosovo au anunţat stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.

Axa strategica Pristina-Mogadishu

Republica Somalia a recunoscut independenta Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse diplomatice de la Pristina. Presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, a primit documentele oficiale prin intermediul reprezentantei permanente a Somaliei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), care devine astfel cel de-al 69-lea stat care a recunoscut independenta unilaterala declarata de regimul de la Pristina. Sursele diplomatice kosovare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile de la Pristina nu au intentia de a deschide o reprezentanta diplomatica permanenta in Somalia, stat care se confrunta cu un sangeros razboi civil si o instabilitate politica si economica cronica.
Reamintim ca anterior presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut pana acum independenta Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Exista unele “mişcari pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat publicatiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, Romania, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Deznodamant juridic

Anterior surse diplomatice din Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, declarau ca CIJ va emite opinia cu privire la legalitatea independentei Kosovo în luna noiembrie 2010.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Batalie legala

Avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Recomandare europeana

Membrii Parlamentului European au recomandat recunoaşterea independenţei Kosovo de către toate statele membre ale Uniunii Europene, conform unei rezoluţii adoptate saptamana trecuta. “Deputaţii europeni ar saluta recunoaşterea de către toate statele membre a independenţei Kosovo”, potrivit proiectului de rezoluţie elaborat de eurodeputatul Ulrike Lunacek. Luând act de declaraţia de independenţă a Kosovo din 17 februarie 2008, recunoscută de 69 de ţări, rezoluţia menţionează “că 22 de state membre UE au recunoscut Kosovo ca ţară independentă, iar cinci încă nu au luat această decizie”. Pentru a creşte eficienţa politicilor UE pentru toţi cetăţenii kosovari, eurodeputaţii încurajează statele membre “să intensifice abordarea comună în ceea ce priveşte Kosovo”. În acelaşi timp, membrii PE resping posibilitatea divizării Kosovo. Rezoluţia reafirmă importanţa pe care o au pentru UE relaţiile cu Kosovo, în pofida diferenţelor dintre statele membre în privinţa statutului acestui teritoriu.
Potrivit eurodeputaţilor, statele membre UE şi Comisia Europeană ar trebui să adopte rapid o procedură provizorie pentru a facilita deplasarea cetăţenilor kosovari. În acelaşi timp, eurodeputaţii evidenţiază necesitatea reformelor şi combaterii corupţiei în Kosovo, autorităţile de la Priştina fiind îndemnate să continue descentralizarea. Conform rezoluţiei, una din principalele probleme din Kosovo o reprezintă infracţionalitatea organizată, dar şi tensiunile din nordul teritoriului, unde un protestatar a fost omorât pe 2 iulie, iar un membru de etnie sârbă al Adunării Kosovo a fost rănit pe 5 iulie în Mitroviţa.
Reamintim ca independenţa Kosovo a fost recunoscută până acum de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 din cele 27 de state membre UE, si 24 dintre membrele NATO. România nu a recunoscut independenţa teritoriului.

Opozitie prezidentiala

Reamintim ca in timpul unei recente vizite oficiale efectuate in luna iunie 2010 in Albania, preşedintele roman Traian Băsescu a reafirmat, în cursul unei întâlniri cu omologul său albanez, că poziţia României în privinţa statutului provinciei Kosovo rămâne inflexibilă în temeiul dreptului internaţional. Relaţiile româno-albaneze şi situaţia din Kosovo au dominat discuţiile de la Tirana, dintre preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său albanez, Bamir Topi.
Preşedintele Albaniei a afirmat că, în cadrul convorbirilor avute cu şeful statului român, a reconfirmat intenţia ţării sale de a juca un rol constructiv şi de moderator în regiune. “Am considerat împreună foarte importantă creşterea nivelului de investiţii, includerea Albaniei şi a României în proiecte, începând cu Marea Neagră şi Marea Adriatică, în domeniul energetic, dar şi în domeniul turismului.”
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre consolidarea relaţiilor economice bilaterale şi a precizat că s-a stabilit, în acest sens, organizarea unui forum de afaceri, la toamnă, la Bucureşti. Referindu-se la poziţia României în privinţa problemei Kosovo, şeful statului a spus că aceasta este inflexibilă. “Inflexibilitatea nu vine din lipsa de respect faţă de kosovari, ci vine din consistentul respect pe care îl avem pentru dreptul internaţional”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.
Pe de alta parte presedintele român Traian Basescu este de parere ca rusii au profitat de aceasta exceptie Kosovo atunci cind au invadat Georgia si au declarat Osetia de Sud si Abhazia state de sine statatoare. In acelasi timp Romania, ca si celelalte patru tari europene care refuza sa recunoasca independenta Kosovo, argumenteaza ca independenta proclamata de Pristina, in februarie 2008 desi a a avut sprijinul NATO si al Uniunii Europene, nu a fost autorizata de Consiliul de Securitate al ONU si de niciun alt organism international autorizat juridic, iar pina acum doar 69 de state din cele 192 , membre ale ONU au recunoscut-o.

Presedintele kosovar Fatmir Sejdiu, liderul cruciadei diplomatice lansata de Pristina

Republica Somalia a recunoscut independenta Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse diplomatice de la Pristina. Presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, a primit documentele oficiale prin intermediul reprezentantei permanente a Somaliei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), care devine astfel cel de-al 69-lea stat care a recunoscut independenta unilaterala declarata de regimul de la Pristina. Sursele diplomatice kosovare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile de la Pristina nu au intentia de a deschide o reprezentanta diplomatica permanenta in Somalia, stat care se confrunta cu un sangeros razboi civil si o instabilitate politica si economica cronica.
Reamintim ca anterior presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut pana acum independenta Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Exista unele “mişcari pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat publicatiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, Romania, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Deznodamant juridic

Curtea Internationala de Justitie (CJI) de la Haga va emite opinia cu privire la legalitatea independentei Kosovo spre finalul anului, au declarat surse diplomatice din Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sentinta urmeaza sa fie emisa în noiembrie 2010, au declarat sursele citate, precizand ca membrii comunitatii internationale se aşteapta ca Serbia sa îl aresteze pana la acea data pe fostul comandant sarb bosniac Ratko Mladic. Audierile de la CJI, de la Haga, au inceput la sfarsitul anului trecut.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Batalie judiciara

Avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.