Liderul belarus Lukasenko interzice jogging-ul

Jogging-ul de dimineată practicat pentru întretinerea sănătătii în parcurile din capitala Belarusului va fi echivalat cu miting interzis, relatează site-ul segodnya.ua, citat de portalul de stiri UNIMEDIA, preluat de KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, duminică dimineaţa, militia din Belarus a retinut mai multe persoane în Parcul Gorki din Minsk. Membrii unei asociaţiei obşteşti sportive se adunaseră acolo pentru a face exerciţii de dimineată si pentru a alerga. La un moment dat, de acestia s-au apropiat oamenii legii care au declarat că li se interzice practicarea jogging-ului, iar dacă vor insista, riscă să fie reţinuţi pentru participarea la un eveniment interzis.
Potrivit site-ului ucrainean, asociatia în cauză nu este una politică, nu sustine vreun partid de opoziţie, iar scopul acesteia este să promoveze un stil de viaţă sănătos. În urmă cu două săptămâni, organizatorii cercului sportiv au depus o cerere la comitetul executiv al orasului Minsk privind înregistrarea miscării “pentru un stil de viaţă sănătos”, însă au fost refuzati de serviciile de securitate locale.

Scandalul diplomatilor care au colaborat cu securitatea bulgara, si inca mai sunt in functii, continua la sud de Dunare. Liderul de la Sofia Gheorghi Parvanov si-a folosit dreptul de veto asupra legii care le interzice agentilor Securitatii din timpul regimului comunist sa ocupe functii diplomatice importante. Dupa vetoul prezidential, amendamentele vor fi trimise inapoi in Parlament, pentru noi dezbateri, potrivit Sofia News Agency. Parvanov si-a motivat decizia prin faptul ca mai multe amendamente la legea adoptata in 14 iulie incalca atat Constitutia, cat si principiile de baza ale legilor internationale. El a criticat dur amendamentele respective, ce le interzic fostilor agenti sa reprezinte Bulgaria in strainatate si cer chemarea lor de la reprezentantele diplomatice ale Sofiei. “La mai mult de 20 de ani de la inceputul reformelor democratice, societatea noastra ar fi trebuit sa depaseasca opozitia primitiva si este inacceptabil ca un organism legislativ sa creeze noi conditii legale care sa favorizeze diviziunea”, a declarat seful statului. El a mers pana la a critica legea, pentru ca este un instrument de aplicare a discriminarii statului. Parvanov l-a criticat si pe ministrul de externe, pentru ca si-a depasit prerogativele si si-a asumat dreptul de a demite diplomati din strainatate, drept rezervat presedintelui.

Decimarea aparatul diplomatic

Amendamentele la legea privind serviciul diplomatic au fost adoptate de Parlamentul de la Sofia luna aceasta. Normele deschid calea pentru demiterea a 35 de ambasadori ai tarii, care au colaborat cu serviciile secrete comuniste. Modificarile, initiate de ministrul de externe Nikolai Mladenov, vizeaza sa puna capat unui scandal de proportii ce a afectat Guvernul bulgar in toamna anului 2010. La sfarsitul anului 2010, Comisia insarcinata cu examinarea documentelor din perioada comunista a dezvaluit ca aproape jumatate dintre ambasadorii bulgari din strainatate au colaborat cu Securitatea.

Lituania a decis rechemarea “pentru consultări” a ambasadorului său la Viena, după ce autorităţile austriece au eliberat un fost ofiţer KGB dat în urmărire de Vilnius pentru implicarea într-un masacru comis de trupe sovietice în 1991 în capitala lituaniană. “Ambasadorul va fi rechemat pentru consultări”, a declarat luni presei ministrul adjunct de externe Asta Skaisgiryte, după o discuţie cu preşedintele Dalia Grybauskaite, scrie Moldpres, citând agenţiile de presă internaţionale. Lituania a acuzat sîmbătă Austria că a “ignorat solidaritatea europeană” atunci cînd l-a pus în libertate pe Mihail Golovatov, reţinut cu 24 de ore mai devreme în baza unui mandat de arestare european emis de Vilnius, pentru “crime împotriva umanităţii şi crime de război”. Conform autorităţilor austriece, acest mandat era prea vag. Golovatov, în vârstă de 62 de ani, este căutat pentru rolul avut în atacul asupra turnului televiziunii din Vilnius, la 13 ianuarie 1991, în timpul unei tentative sovietice de a pune capăt mersului Lituaniei spre independenţă. Atacul, purtat de unitatea specială Alpha condusă de Golovatov, s-a soldat cu cel puţin 14 morţi şi 700 de răniţi.

Imediat dupa ce a anuntat ca vrea sa candideze din nou la un nou mandat prezidential, Vladimir Putin a primit spirijin din partea oligarhilor rusi care controleaza ziare importante din presa occidentala. Miliardarul rus Aleksandr Lebedev, cunoscut pentru sustinerea acordata presei din opozitie, a anuntat ca va sprijini Frontul Popular rus, condus de premierul Vladimir Putin, informeaza Wall Street Journal in editia electronica. Desi Aleksandr Lebedev nu l-a criticat niciodata deschis pe Putin, sustinerea deschisa pe care i-o ofera acestuia pare sa indice o schimbare fundamentala de pozitie. In urma cu cateva zile, Lebedev postase pe blogul sau o inregistrare in care denunta coruptia din cadrul Bancii centrale si a Serviciului Federal de Securitate (FSB). La o doar o zi dupa difuzarea inregistrarii, Lebedev a retras videoclipul, explicand ca fusese postat “din greseala”. In afara de ziarul Novaia Gazeta, cunoscut pentru criticile la adresa Kremlinului, Lebedev detine si publicatiile britanice Independent si Evening Standard. Intr-un interviu telefonic acordat vineri, Lebedev a negat ca sustinerea oferita lui Putin reprezinta o schimbare de pozitie: “Vreau sa renunt la afaceri o perioada. Si da, sunt naiv, cred ca Frontul Popular va combate coruptia. “Vladimir Putin le spunea continuu oligarhilor sa investeasca in Occident”, cita ziarul The Guardian o persoana din anturajul lui Lebedev. Publicatia britanica voia atragea in 2010 atentia ca oligarhul vrea sa-i arate lui Putin ca poate aduce sub controlul sau parti din mass-media occidentale, inclusiv in ce priveste imaginea Rusiei in Vest. Prima sa firma la Londra a fost inregistrata pe cand era inca diplomat rus in slujba KGB. La nici trei sferturi de an mai tarziu, la sfarsitul lui 1992, munca sa la KGB s-a incheiat, cel putin oficial. Lebedev studiase economie financiara inca de cand era in slujba KGB, facand rost, cu ajutorul unor speculatii cu obligatiuni extrem de riscante, de jumatate de miliard de dolari. impreuna cu fosti colegi de la KGB, el a cumparat mica banca ruseasca National Reserve Bank (NRB), pe care a transformat-o doar intr-un singur an intr-una din cele mai puternice banci ale Rusiei. De alti oligarhi Lebedev se deosebeste prin angajamentul sau social, evenimentele sale de caritate aducand laolalta personalitati culturale.

Pionul otravit

In urma cu circa trei ani de zile, Lebedev dorea sa-l sprijine pe Gorbaciov sa faca un nou partid politic. Acesta ar fi urmat sa se numeasca Partidul Democrat Independent al Rusiei. Mihail Kuznetov, vicepresedintele Uniunii Social-democratilor, condusa de Gorbaciov, confirma atunci ca acest plan este in desfasurare si a declarat ca noul partid ar putea chiar avea candidati la urmatoarele alegeri legislative din 2011, potrivit The New York Times. Potrivit sociologului Olga V. Kristanovskaia, care studiaza elita rusa, oligarhii inteleg ca orice actiune de importanta trebuie facuta cu aprobarea Kremlinului. “Daca lucrezi la propria-ti imagine, inseamna ca te pregatesti sa te lansezi intr-o cariera politica. Ceea ce inseamna ca esti un concurent”, a mai spus ea. “Oligarhii sunt fundamental legati de Kremlin”, a conchis Kristanovskaia. Aparent, Lebedev nu face parte din acest club. intrebat daca este periculos sa il critice pe Putin, el a raspuns: “Pot spune ceea ce vreau, pot calatori liber”, a spus el. Lebedev, in varsta de 48 de ani, a fost agent KGB si a fost trimis in Marea Britanie atunci cand Uniunea Sovietica s-a destramat, insa a revenit in Rusia in calitate de expert financiar iar apoi a devenit presedintele Rezervei Nationale. Vorbeste fluent limba engleza, cu accent londonez, potrivit New York Times, si poarta pantaloni-burlan, jachete de piele si ochelari de soare, uneori si cand se afla intr-o incapere.

Putin, se vrea din nou tar

Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a decis sa candideze la presedintie, anul viitor, ceea ce inseamna ca va porni o lupta pe viata si pe moarte cu protejatul sau, Dmitri Medvedev, actualul presedinte. Surse apropiate Kremlinului, citate de The Australian, sustin ca relatiile dintre cei doi, odinioara foarte cordiale, au degenerat, dupa ce Medvedev a lasat sa se inteleaga ca isi mai doreste un mandat in fruntea Rusiei. Mai nou, Putin, care a fost presedinte al Rusiei timp de opt ani, inainte de a deveni premier, a inceput sa-si piarda increderea in loialitatea lui Medvedev. “Putin va candida la prezidentiale. S-a decis. Zvonurile care spun ca se mai gandeste sunt false”, a spus sursa citata de presa. Putin a renuntat la presedintie in 2008, dupa doua mandate, atunci cand l-a sustinut pe Medvedev, in urma unei intelegeri tacite care l-ar fi adus inapoi la Kremlin, daca ar fi dorit acest lucru. Initial, Dmitri Medvedev a fost privit ca o “marioneta” a fostului presedinte.

Sprijiniti de Moscova, comunistii au aratat ca sunt capabili sa scoata in strada zeci de mii de oameni, pe 9 mai. Despre sprijinul financiar primit de candidatul comunist Igor Dodon din Rusia s-a scris pe larg in presa din Basarabia. Moscova a pornit o campanie mediatica fara precedent. Iar, in ajutorul acesteia, se pare ca a venit si Kievul, care are, de asemenea, interese economice si geo-politice in pastrarea Chisinaului in sfera de influenta rasariteana. Bineinteles, mijloacele KGB-iste au fost folosite din plin. Un exemplu concludent este acela ca, incepand cu 22 aprilie 2011, au fost editate si raspandite in Chisinau aproximativ 50.000 de exemplare ale pretinsei publicatii periodice „Ziarul de Chisinau”, folosindu-se machetele, rubricile si sloganul saptamanalului “Ziarul de Garda”. Victima a unei metode similare a fost si consacratul cotidian TIMPUL. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, redactia Ziarului de Garda (ZdG) a sesizat organul de urmarire penala al MAI ca ziarele distribuite ilegal contin logoul, corpul de litera, numele de rubrici ale redactiei ZdG. Totodata, redactia a considerat ca prin publicatiile ilegale i-a fost cauzat un prejudiciu moral, estimat la circa 500.000 lei. “Urmare actiunilor investigativ-operative, Serviciile specializate ale MAI au retinut noaptea trecuta doua persoane, suspectate de editarea editiilor false ale ziarelor ‘Timpul de Chisinau’ si ‘Ziarul de Chisinau’”. Luni, in cadrul unei conferinte de presa, MAI de la Chisinau a anuntat ca a descoperit autorii falselor tiparituri. Este vorba despre doi cetateni ucraineni. “Urmare actiunilor investigativ-operative intreprinse, au fost retinute doua persoane suspectate de editarea publicatiilor false. In urma perchezitiilor intr-un apartament inchiriat de cei doi, au fost depistate mai multe numere a ziarelor falsificate, tehnica de calcul, precum si mostre ale unor ziare falsificate in limba ucraineana. Datorita interventiei operative a politiei a fost prevenita aparitia unei noi publicatii false, copie a unui ziar popular din Moldova, in care urmau sa fie amplasate materiale denigratoare la adresa unui concurent electoral (n.red. – Dorin Chirtoaca, candidatul PL, ulterior PL+PLDM). Prin actiunile angajatilor MAI a fost prevenita posibilitatea raspandirii largi, la 9 mai, a clonei ziarului Timpul. Conform probelor administrate se preconiza sa fie realizate editii speciale a mai multor ziare, inclusiv in limba rusa, sub semnatura unor candidati electorali de etnie rusa”, precizeaza MAI.

Interesele Ucrainei

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, a avut luni o intrevedere bilaterala cu Presedintele Radei Supreme a Ucrainei, Vladimir Litvin. “In cadrul participarii la cea de-a 36-a sedinta plenara a Adunarii Interparlamentare a statelor membre CSI, Presedintele Marian Lupu a discutat cu Presedintele Radei, Vladimir Litvin subiecte vizand aprofundarea si extinderea colaborarii dintre legislativele Republicii Moldova si cel al Ucrainei In acest context, Presedintele Marian Lupu a exprimat omologului sau ucrainean sustinerea deplina privind aprofundarea dialogului interparlamentar, pentru binele mutual al ambelor tari” – doar cuvinte seci dintr-un comunicat oficial. “Binele mutual” este insa unilateral. Recent, Ucraina s-a adresat Secretariatului Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) cerand crearea comisiei de experti care va avea drept scop rezolvarea disputei comerciale cu Republica Moldova. Scrisoarea a fost trimisa la OMC pe 12 mai, iar motivul il constituierefuzul Republicii Moldova de a participa la sedinte. Dupa primele consultari din 17 martie de la Geneva, data urmatoarelor intruniri nu a fost stabilita. In luna februarie, Ucraina s-a adresat OMC acuzand Republica Moldova de incalcarea normelor de comert liber, disputa constand in colectarea de catre Moldova a taxelor de mediu asupra importului produselor in recipiente de plastic si ambalaje tetra-pack, care insa nu sunt platite de producatorii moldoveni. Aceasta este insa doar o pojghita a intereselor ucrainene. Merita mentionat ce scria in urma cu putina vreme presedintele Centrului de Studii militare si politice din Ucraina, Dmitri Timciuk: “Decizia de a transfera Republicii Moldova un segment al malului Dunarii este unul dintre cele mai neintelepte pasuri in politica externa a Ucrainei de la declararea independentei. Deoarece facand din Moldova o putere maritima, Ucraina si-a creat un concurent serios in domeniul transportului maritim in regiunea Marii Negre, suportand in prezent pierderi uriase”. Potrivit presei ucrainene, preluata Unimedia, autorul a ramas stupefiat de faptul ca in unele mass-media din Republica Moldova a aparut informatia potrivit careia Republica Moldova trebuie sa cedeze teritoriul de la Palanca pana la 5 iunie. In declaratia Ministrului de Externe ucrainean, Konstantin Griscenko, acesta a insistat pe teritoriul de la Palanca dupa alegerile locale, fiind constient de faptul ca pana la alegerile locale aceasta problema nu va evolua. Presedintele Centrului de Studii militare si politice considera ca, in prezent, Ministerul ucrainean de Externe pierde razboiul informational in favoarea mass-media moldovenesti. “Acest schimb teritorial este un cadou regal oferit Chisinaului, care pe langa faptul ca nu doreste sa indeplineasca partea sa de prevederi stipulate in acord, dar si prin crearea unei rezonante nesanatoase in societatea moldoveneasca prezinta Kievul in calitate de agresor care incearca sa captureze o bucata din teritoriul statului vecin”, mai scrie analistul ucrainean.

Scandalul fostilor agenti ai Securitatii bulgare, inca prezenti printre diplomatii acestei tari, face din nou valuri la sud de Dunare. Daca premierul Boiko Borisov vrea ca diplomatia bulgara sa se curete de fosti colaboratori sau ofiteri ai politiei politice comuniste, se pare ca nu exista suficienta vointa politica in randul celorlalti politicieni ca acest lucru sa se intample. In acest context, Legislativul de la Sofia a respins cererea Coalitiei albastre de a li se interzice agentilor securitatii comuniste accesul la slujbe in cadrul misiunilor diplomatice bulgare din strainatate, relateaza Sofia News Agency. Majoritatea parlamentarilor prezenti s-au abtinut de la vot. Prima propunere, care viza numai diplomatii, a primit 16 voturi pentru, 20 impotriva, iar 61 de parlamentari s-au abtinut A doua, care viza toti angajatii misiunilor diplomatice, a fost de asemenea respinsa. Seful diplomatiei bulgare, Nikolai Mladenov, este de acord cu propunerile, dar a spus ca acest lucru se va intâmpla numaui dupa ce va fi gata noua lege asupra misiunilor diplomatice, pregatita de ministerul sau. Circa 200 de diplomati, dintre care 90 inca angajati ai Ministerului bulgar de Externe, au fost expu[i ca fo[ti agenti sau colaboratori ai securitatii comuniste. 35 sunt ambasadori sau reprezentanti permanenti in prezent, printre acestia aflandu-se si actual ambasador al Bulgariei in Romania, Valentin Radomirski.

Diplo-securisti

Comisia pentru studierea arhivelor Securitatii a dezvaluit in urma cu circa trei saptamani numele altor 75 de diplomati care au colaborat sau au fost agenti ai fostei Securitati comuniste (DS), potrivit portalului Novinite.com. La randul sau. cotidianul sofiot 24 Ceasa anunta joi ca ultimele deconspirari necesita o actualizare a listei de diplomati care trebuie sa fie rechemati din posturi, din cauza trecutului lor in cadrul Securitatii. Lista urmeaza sa fie prezentata luni presedintelui Gheorghi Parvanov. In cadrul ultimelor verificari efectuate de Comisie au fost inclusi secretarii-sefi, directorii generali si sefii de departamente din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Scandalul care a izbuncit la inceputul anului, când Comisia a dezvaluit numele a 192 de diplomati, dintr-un total de 432, care lucreaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dupa prabusirea regimului comunist, in 1989, si care au avut legaturi cu fosta Securitate. Intre acesti 192 de angajati, 41 (45 la suta) sunt sefi de misiuni, inclusiv ambasadorii bulgari in Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (atât la New York, cât si la Geneva), Portugalia, Spania, Olanda, Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuwait, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Slovacia, Albania, Georgia, Armenia si Venezuela. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a cerut presedintelui sa-i recheme din post pe 33 dintre acestia, dar niciunul nu a fost afectat de masura, din cauza dificultatilor de a gasi inlocuitori.

Antrenati de KGB

Din cei 75 care tocmai au fost anuntati, 29 sunt angajati, in prezent, in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Unul dintre ei este sef de Directie, iar sapte sunt sefi de departamente. Ognian Ceampoev, reprezentantul interimar la Reprezentanta Permanenta a Bulgariei la Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE), cu sediul la Viena, se afla, de asemenea, pe lista. Treizeci si unul dintre cei 75 au fost angajati cu norma intreaga la Securitate, iar noua dintre ei au fost antrenati de fostele servicii secrete sovietice, KGB. Amabsadorul bulgar la Bucuresti, Radomirski figureaza ca fost colaborator al Securitatii bulgare, potrivit publicatiei Sofia Echo. Radomirski a fost consilier al fostului premier bulgar Serghei Stanisev, liderul Partidului Socialist, principala formatiune rivala a GERB, partidul lui Boiko Borisov.

Scandalul diplomatilor bulgari care au colaborat cu organele represive de securitate din Bulgaria este departe de a fi stins. Mai nou, diplomatia de la Sofia se confrunta cu o noua problema, dupa ce Comisia pentru studierea arhivelor Securitatii a dezvaluit numele altor 75 de diplomati care au colaborat sau au fost agenti ai fostei Securitati comuniste (DS), potrivit portalului Novinite.com. La randul sau. cotidianul sofiot 24 Ceasa anunta joi ca ultimele deconspirari necesita o actualizare a listei de diplomati care trebuie sa fie rechemati din posturi, din cauza trecutului lor in cadrul Securitatii. Lista urmeaza sa fie prezentata luni presedintelui Gheorghi Parvanov. In cadrul ultimelor verificari efectuate de Comisie au fost inclusi secretarii-sefi, directorii generali si sefii de departamente din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Scandalul care a izbuncit la inceputul anului, când Comisia a dezvaluit numele a 192 de diplomati, dintr-un total de 432, care lucreaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dupa prabusirea regimului comunist, in 1989, si care au avut legaturi cu fosta Securitate. Intre acesti 192 de angajati, 41 (45 la suta) sunt sefi de misiuni, inclusiv ambasadorii bulgari in Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (atât la New York, cât si la Geneva), Portugalia, Spania, Olanda, Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuwait, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Slovacia, Albania, Georgia, Armenia si Venezuela. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a cerut presedintelui sa-i recheme din post pe 33 dintre acestia, dar niciunul nu a fost afectat de masura, din cauza dificultatilor de a gasi inlocuitori.

Antrenati de KGB

Din cei 75 care tocmai au fost anuntati, 29 sunt angajati, in prezent, in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Unul dintre ei este sef de Directie, iar sapte sunt sefi de departamente. Ognian Ceampoev, reprezentantul interimar la Reprezentanta Permanenta a Bulgariei la Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE), cu sediul la Viena, se afla, de asemenea, pe lista. Treizeci si unul dintre cei 75 au fost angajati cu norma intreaga la Securitate, iar noua dintre ei au fost antrenati de fostele servicii secrete sovietice, KGB. Amabsadorul bulgar la Bucuresti, Radomirski figureaza ca fost colaborator al Securitatii bulgare, potrivit publicatiei Sofia Echo. Radomirski a fost consilier al fostului premier bulgar Serghei Stanisev, liderul Partidului Socialist, principala formatiune rivala a GERB, partidul lui Boiko Borisov.

Cum premierul rus Vladimir Putin pastreaza deasupra biroului sau un portret al fondatorului si totodata seful CEKA, Felix Dzerjinski, cunoscut pentru cruzimea actiunilor sale, Rusia nu putea sa nu celebreze si o zi a serviciilor secrete. Conform zicalei care spune ca “Rusia nu are servicii secrete, ci serviciile secrete au o tara”, rusii vor celebra luni Ziua serviciilor secrete. Aceasta mai este denumita si “ziua cekistilor”, tocmai in amintirea unuia dintre cele mai temute organisme represive si de spionaj care au existat vreodata  – CEKA. Aceasta institutie care se ocupa in special de politie politica a fost infiintat la 20 decembrie 1917 de catre Vladimir Lenin. Ca sa imbrace intr-o nota moderna aceasta “sarbatoare”, fost presedinte Boris Eltin a schimbat denumirea acestei manifestatii in “Ziua membrilor serviciilor de securitate”. Insa in Rusia este folosita in continuare vechea denumire, cu atat mai mult cu cat mentinerea datei simbolice de 20 decembrie stabileste filiatia direct dintre serviciile sovietice si cele ruse, de la CEKA la GRU, NKVD sau KGB.

Istorie sangeroasa

Nu toata lumea insa priveste aceasta zi ca pe o sarbatoare. Intelectualii lideralii raliati in grupuri de interese din jurul Sankt-Petersburgului si a Moscovei privesc aceasta zi mai degraba ca pe una plina de momente sangeroase, de represiune, cand milioane de persoane au fost executate cu cruzime sau trimisi in lagarele de munca din Siberia. Cu toate acestea, oficialii moscoviti doresc sa puna accentul pe succesele serviciilor speciale rusesti si se mandresc de fiecare data cu orice reusita inregistrata de acestea, mai ales asupra Occidentului. Ca dovada, chiar la inceputul acestui luni, SVR-ul (unul dintre serviciile de informatii externe al Moscovei – n.r.) a pus amplasat pe unul din zidurile exterioare ale cladirii o placa in memoria lui Kim Philby, ofiter si reprezentant al serviciilor de informatii britanice si agent dublu care a spionat in favoarea Moscovei in timpul Razboiului Rece si din cauza caruia sute de agenti occidentali au fost deconspirati si ucisi de sovietici.

Esecuri in contemporaneitate

Cu toate acestea, gloria serviciilor speciale ruse pare sa fi apus in ultimii ani, in special dupa terminarea Razboiului Rece. Numai in acest an, SUA a deconspirat o intreaga retea de spioni rusi care actiona pe teritoriul acestei tari intr-o maniera rudimentara, specifica Razboiului Rece. Nu mai putin de 10 agenti rusi au fost arestati iar la inceputul lunii decembrie Marea Britanie a anuntat arestarea rusoaicei Katia Zatuliveter, in varsta de 25 de ani, banuita ca ar fi agent al Rusiei.

Bibliografie bogata

Aceste incidente nu impiedica insa aparitia in Rusia a numeroase carti despre realizarile serviciilor de informatii. Una dintre ultimele aparitii este o carte de memorii publicata in decembrie de Filip Bobkov, fost general KGB care isi justifica lupta de 20 de ani impotriva disidentilor. Astfel de carti au fost, de-a lungul timpului, si sursa de inspiratie. “Cartile, filmele m-au facut sa visez la o viata de spion, care mi se parea la fel de inaccesibila ca si planeta Marte”, a marturisit Vladimir Putin, fost agent KGB, intr-o carte de memorii publicata in 2000. Autorii unei carti publicate numai in engleza, The New Nobility – The rebirth of the Russian Security State, ziaristii Andrei Soldatov si Irina Borogan remarca influenta obtinuta de FSB in sferele puterii si afacerilor de la venirea lui Putin la putere. “Oricata putere ar fi avut KGB in perioada sovietica, trebuia sa dea socoteala Partidului Comunist. Astazi, FSB beneficiaza de libertate nelimitata si nu da socoteala nici Parlamentului, nici opiniei publice. Nu se stie daca da socoteala Kremlinului, in lipsa unui mecanism adecvat”, afirma autorii cartii, citati de AFP.

Cadouri pentru kaghebisti

Pentru a-si arata afectiuna fata de fostii “securisti” rusi, cetatenii acestei tari pot sa cumpere un cadou pentru 20 decembrie pentru un fost membru al KGB sau colaborator al FSB au la dispozitie site-ul www.lubanka.ru, de unde pot fi achizitionate brichete sau farfurii cu portretul fondatorului CEKA, Felix Dzerjinski, ceasuri de buzunar cu fotografia lui Iuri Andropov, fost director al KGB si simbol al luptei impotriva disidentei, insigne ale politiei politice staliniste sau portrete ale lui Lavrenti Beria, unul dintre cei mai brutali directori ai politiei politice. Amatorii de kitsch pot comanda, pentru echivalentul a 40 de euro, chiar si un tort de cinci kilograme cu blazonul KGB sau un bust in bronz al lui Dzerjinski (730 de euro).

Presedintele rus Dmitri Medvedev a ordonat, miercuri, conducerii Arhivelor de Stat ale Rusiei (Rosarhiv), desecretizarea si publicarea a unei serii de documente privind masacrul de la Katyn, tragedie in urma careia circa 22.000 de ofiteri polonezi au fost ucisi, in 1940, de catre politia politica a lui Stalin, NKVD. Numai astazi s-au inregistrat circa 600.000 de accesari simultane. In prezent, este aproape imposibil de accesat. “Din ordinul presedintelui Federatiei Ruse, este pentru prima data cand sunt publicate copii dupa documentele originale despre Katyn, care au fost pastrate pana acum in arhiva de stat”, a declarat seful Arhivei Federale Ruse, Andrei Artizov, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a precizat ca este vorba de documente importante din dosarul nr 1, care s-au pastrat in arhiva secreta a Biroului politic al comitetului central al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Printre documentele postate pe internet figureaza si nota lui Lavrenti Beria, seful NKVD, in care acesta propune executarea ofiterilor polonezi arestati. “Sunt inca oameni care au indoieli in privinta documentelor despre Katyn, crezand ca acestea sunt falsificate, ca aceste documente au fost intocmite la ordin si ca nu a avut loc niciun masacru al ofiterilor polonezi, ca ei au fost executati de nemti. Din aceasta cauza, s-a luat decizia de a posta pe site-ul oficial al Arhivei Federale de Stat copii electronice dupa documentele originale care sa pastreaza la noi in arhiva de stat rusa a istoriei social-politice”, a explicat Andrei Artiozov. In aprilie-mai 1940, in padurea de la Katyn de langa Smolensk, in vestul Rusiei, au fost ucisi aproximativ 22.000 de ofiteri polonezi, care se aflau inchisi in diferite lagare ale politiei secrete a lui Stalin (NKVD). Pret de 50 de ani, URSS a aruncat asupra Germaniei naziste responsabilitatea pentru masacrul ofiterilor polonezi, si abia in 1990 Mihail Gorbaciov a recunoscut culpabilitatea Moscovei. Varsovia a insistat de mult asupra desecretizarii tuturor documentelor din arhivele secrete ruse legate de Katyn, insa solicitarile Poloniei au inceput sa fie luate in seama dupa catastrofa aviatica din 10 aprilie de la Smolensk, in vestul Rusiei, in care si-au pierdut viata 96 de persoane din elita politica si militara poloneza, intre care presedintele Lech Kaczynski. La 7 aprilie, premierul rus Vladimir Putin, aflat la Katyn, impreuna cu omologul sau polonez Donald Tusk, declara ca nu exista niciun fel de justificari pentru crimele staliniste. “Aceste crime nu pot fi justicate, in tara noastra a fost data o apreciere politica clara, morala atrocitatilor regimului totalitar si aceasta apreciere nu va fi revizuita”, sublinia Vladimir Putin.

Lista belarusa

Polonia a solicitat insistent in ultimul timp Moscovei publicarea partii lipsa din dosarul executiilor in masa ale ofiterilor polonezi pe teritoriul URSS si anume “Lista belarusa”, relateaza postul Radio Liberty. “Lista belarusa” contine numele a aproximativ 4.000 de ofiteri polonezi care se presupune ca au fost executati in Belarus, pe baza unei decizii a Biroului Politic al PC(b) din 1940. Cei peste 20.000 de ofiteri polonezi executati fara proces si sentinta, au fost asasinati la Katyn (regiunea Smolensk, vestul Rusiei), Mednoe (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei), precum si la Harkov (Ucraina). La 3 martie 1959, Aleksandr Selepin, seful KGB, oferise detalii complete in legatura cu numarul celor executati in masacrul polonez, intr-un memorandum secret adresat secretarului general al CC al PCUS, Nikita Hrusciov. Potrivit cifrelor oferite de arhivele sovietice, numarul total al mortilor a fost de 21,857 morti, dar date concrete nu se stiu decat dupa cum urmeaza: 4.421 de militari polonezi ucisi in padurea Katyn (regiunea Smolensk), 2.820 in lagarul Starobelsk (langa Harkov-Ucraina), 7.305 in alte lagare si prizonieri in vestul Ucrainei si in vestul Belarus.

Presedintele Dmitri Medvedev vizeaza reformarea serviciilor secrete ruse

Presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, a destituit saptamana trecuta 15 generali ce detineau diverse functii in Ministerul de Interne, inclusiv serviciul de informatii al institutiei, relateaza serviciul de presa al administratiei prezidentiale ruse, citate de mass-media locala. Conform mass-media locala, printre persoanele destituite se afla seful directiei de Interne din regiunea Tomsk (n.r.- vestul Siberiei), generalul Viktor Gretsman, ministrul de interne din Republica Tuva (n.r.- sudul Siberiei), precum si adjunctul sefului Directiei de interne din regiunea Krasnodar (n.r.-sudul Rusiei) Boris Martinov, considerat un apropiat al premierului Vladimir Putin, fost presedinte al Federatiei Ruse. Anterior, presedintele Dmitri Mededev a ordonat o ampla reforma in Ministerul rus de Interne, semnaland o noua etapa in crancenul razboi dintre serviciile secrete ale Federatia Rusa.

Obiectiv GRU

Reamintim ca procuratura militara rusa a anuntat anchetarea conduitei mai multor inalti ofiteri din cadrul unitatilor militare ruse desfasurate in Abhazia si Osetia de Sud, a declarat procurorul militar principal al Federatiei Ruse, Serghei Fridinski, intr-un interviu acordat mass-media de la Moscova. Conform sursei citate, acuzatiile la adresa acestora se refera in principal la modul de gestionare a resurselor financiare, alocate de autoritatile ruse pentru construirea bazelor militare permanente din Abhazia si Osetia de Sud. Anterior, Serghei Fridinski declara ca numarul generalilor si amiralilor pusi sub acuzare a crescut de sapte ori in ultimii cinci ani. Acuzatiile Procuraturii Militare veneau la scurt timp dupa ce presedintele Federatiei Ruse, Dimitri Medvedev, il demitea pe seful puternicului serviciu de spionaj militar GRU. Surse din cadrul GRU au avertizat ca „operatiunea de curatenie” din armata rusa vizeaza neutralizarea serviciilor militare rusesti, fiind initiata de conducerea serviciilor de informatii rusesti rivale, FSB (Serviciul Federal de Securitate) si SVR (Serviciul de Informatii Externe).
Astfel, conform procurorul militar principal al Rusiei, Serghei Fridinski, in 2008 au fost inculpati 20 de generali si amirali, 1611 ofiteri, intre care 657 ofiteri superiori si 160 comandanti de unitati militare. Pentru comparatie, procurorul militar a evocat cifre datand din 2004, cand au fost pusi sub acuzare doar trei generali, 1440 de ofiteri, intre care 480 ofiteri superiori si 68 de comandanti de unitati.
Seful Procuraturii Generale militare a Rusiei a remarcat si sporirea numarului de infractiuni din cauza coruptiei. “Daca acum cinci ani, doar fiecare a cincea infractiune comisa de un ofiter superior avea drept cauza coruptia, astazi fiecare a treia”, i-a alertat acesta pe responsabilii din Ministerul rus al Apararii. Drept exemplu, el a dat cazul comandantului unui submarin nuclear din cadrul Flotei Rusiei din Marea Nordului, capitan de rangul I, care a deturnat circa 800.000 de ruble, precum si pe cel al comandantului unui alt submarin nuclear care lua mita de la ofiterii din subordinea sa, ajungand sa adune peste un milion de ruble. In ultimul deceniu, a crescut alarmant criminalitatea in randul ofiterilor, a afirmat acesta, indicand ca fiecare a patra infractiune din armata rusa este comisa de un ofiter.

KGB decimat

Reamintim ca presedintele Federatiei Ruse, Dimitri Medvedev l-a demis in aprilie 2009 pe seful puternicului serviciu de spionaj militar rus, GRU. Medvedev a semnat un decret prin care l-a demis pe Valentin Korabelnikov, in varsta de 63 de ani, care a condus serviciul inca din 1997, insa nu s-a dat nicio explicatie oficiala. Korabelnikov a fost inlocuit de Alexander Shlyakhturov, considerat un apropiat al FSB, serviciu din care provine si actualul premier rus, Vladimir Putin, fost presedinte al Federatiei Ruse in perioada 2000-2008. Serviciul rusesc de spionaj militar, GRU, este cea mai mare agentie de spionaj din Rusia, dispunand de un buget imens si agenti in intreaga lume, fiind considerata una dintre cele mai eficiente structuri de profil din lume.
Totodata, de la conducerea armatei ruse au mai fost inlaturati doi generali cu vechi state de activitate in GRU, dublata de inlocuirea sefului Statului Major rus sub pretextul opozitiei la reforma armatei ruse. Doi sefi adjuncti ai Statului Major al armatei ruse, generalii Aleksandr Ruksin si Evgheni Karpov, vechi membri ai GRU, au fost eliberati din functie, a anuntat anterior biroul de presa al Ministerului rus al Apararii. Masurile au intervenit la scurt timp dupa ce presedintele Dmitri Medvedev l-a numit pe Nikolai Makarov la conducerea Statului Major, in locul lui Iuri Baluievski, devenit secretar adjunct al Consiliului de securitate rus. Presedintele a incercat astfel sa dezamorseze un vechi conflict intre ministrul Apararii, Anatoli Serdiukov, numit in februarie 2007 si aflat la originea unei ample reforme a armatei, si Iuri Baluievski, care se opunea. Prin demiterea celor doi – ambii nascuti in 1949, deci neavind varsta de pensionare – noul numar unu al Statului Major incearca sa neutralizeze o” fronda la conducerea armatei”, sustine expertul Aleksanser Golt. Generalii demisi, care ocupau doua dintre cele sase posturi-cheie, “au lucrat mult timp cu Baluievski, dar plecarea lor nu are legatura cu inlocuirea acestuia”, a spus un responsabil al biroului de presa al armatei. “La acest nivel au loc frecvent rotatii”, a mai explicat expertul.

Vechea garda demobilizata

Potrivit RIA Novosti, un al treilea general al Statului Major, Vassili Smirnov, responsabil pentru mobilizarea trupelor, si-a dat demisia, ministerul rus al Apararii dezmintit in mod repetat informatia. In opinia lui Golt, “generalii demisi nu sunt purtatorii de stindard ai ideei reformatoare”. Propunand la inceputul anului reducerea cu doar 20% a efectivelor administratiei centrale a armatei, Aleksandr Ruksin a provocat deja furia ministrului sau tutelar, acesta fixand reducerea la 40%. Acest general este cunoscut pentru ca a spus ca Rusia trebuie sa se pregateasca pentru un nou razboi mondial si ca NATO si SUA sunt cele doua amenintari principale pentru Rusia, reaminteste analistul. In ceea ce-l priveste pe generalul Karpov, “el se opunea deschis unora dintre nominalizarile facute de Serdiukov”, mai ales cea a lui Oleg Eskin, numit recent in postul de ministru adjunct al apararii pentru tehnologia informatiei. “Era o adevarata fronda”, a spus Aleksandr Konovalov, presedintele Institutului pentru evaluari strategice. “Circa 30 de responsabili ai fiscului, pe care Serdiukov i-a adus in minister pentru a le prezenta cel mai secret buget al Rusiei… acest lucru nu poate decat sa provoaca o opozitie categorica din partea unora dintre generali”, a spus Konovalov. Al doilea civil care a preluat conducerea Ministerului Apararii, Serdiukov incearca sa instaureze un control asupra fluxurilor financiare ale armatei si sa inceapa privatizarea unora dintre activele sale. Serdiukov a fost acuzat oficial de Asociatia fostelor cadre GRU ca urmareste preluarea, in folos propriu,a unor importante proprietati funciare apartinand armatei ruse.