Aproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că “nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge “la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
La Belgrad, ministrul sârb pentru Kosovo Goran Bogdanovici a evaluat, în faţa unei comisii parlamentare, numărul răniţilor în rândul etnicilor sârbi la a aproximativ 100 de persoane, a anunţat postul de televiziune B92. “Situaţia este extrem de tensionată”, a spus Bogdanovici, exprimânmdu-şi îngrijorarea faţă de “o eventuală nouă izbucnire a violenţei”.
Aceste incidente au început luni dimineaţa, cu demontarea de către KFOR a unei baricade ridicate de etnici sârbi nu departe de localitatea Zupce. KFOR a recurs la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii sârbi, între 400 şi 500, potrivit AFP. Etnicii sârbi au ridicat, ulterior, o nouă baricadă, în apropierea celei demontate de KFOR.
Statul Major al forţelor operaţionale austriece, cu sediul la Graz, a anunţat că opt militari austrieci din cadrul KFOR au fost răniţi luni după-amiaza. Tensiunile din nordul Kosovo durează de la trimiterea unor vameşi de către Priştina la Brnjak şi Jarinje, în această vară, în aceste două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia.

Jandarmii romani, retrasi definitiv din Kosovo

Etnicii sarbi care au amplasat o bariera în nordul Kosovo l-au oprit luni pe şeful misiunii EULEX, Andy Sparkes, care a fost nevoit pana la urma sa se întoarca din drum, a anunţat serviciul de presa al misiunii internationale, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sarbii au blocat drumuri şi accepta trecerea KFOR, dar nu şi a EULEX, care gestioneaza punctele de trecere împreuna cu ofiţeri numiţi de Priştina. Sparkes calatorea cu comandantul KFOR, Erhard Drews. Cand etnicii sarbi au refuzat sa deblocheze drumul, şi Drews s-a întors, împreuna cu Sparkes.
Ambele misiuni i-au avertizat pe sarbi – care au amplasat 18 baricade în nord – ca trebuie sa permita accesul fara restricţii. Acţiunile violente din nordul Kosovo au început în luna iunie 2011, cand Priştina a încercat sa preia controlul asupra punctelor de frontiera Jarinje şi Brnjak.

Jandarmii si politistii romani se retrag din Kosovo

Anterior, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de la Bucuresti a decis retragerea celor 178 de jandarmi şi poliţişti români prezenţi în misiunea din Kosovo. Retragerea acestora se va face, potrivit unui comunicat al CSAT, “în urma încheierii turului de serviciu”, programat pentru luna decembrie 2011. Detaliile acţiunii de retragere vor fi stabilite în coordonare cu partenerii europeni. Jandarmeria Română desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo de la 22 februarie 2002, în urma solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi aprobată de parlament. În provincia Kosovo se află în misiune 115 jandarmi şi 60 de poliţişti români. Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în această provincie execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo. În cursul anului 2010, jandarmii români au participat la aproximativ 2.100 misiuni, în special de control al mulţimilor, operaţiuni speciale tip S.W.A.T., securitate statică la obiective cu risc ridicat, escortarea personalului internaţional, protecţia apropiată, monitorizare şi patrulare în medii cu potenţial degenerativ în conflicte interetnice. Poliţiştii români prezenţi în teatrul de operaţii ajută, de asemenea, la îndeplinirea mandatului EULEX, aceştia fiind implicaţi în special, în misiuni de monitorizare şi îndrumare.

Comandantul forţelor NATO din Kosovo a afirmat că sârbii din nordul Kosovo au termen până marţi pentru a îndepărta baricadele ce îngreunează accesul spre cele două puncte de frontieră aflate în litigiu între Serbia şi Kosovo, a anunţat KFOR duminică. Generalul german Erhard Drews ‘a amânat pentru marţi trimiterea convoiului pentru aprovizionarea trupelor KFOR aflate la posturile de frontieră, ca să permită astfel cetăţenilor din nordul Kosovo să îndepărteze baricadele’, a precizat KFOR prin intermediul unui comunicat. Reprezentanţi politici din trei localităţi cu majoritate sârbă din nordul Kosovo ‘au cerut mai mult timp’, iar generalul Drews ‘a hotărât să le acorde o zi în plus’, potrivit aceleiaşi surse, citate de Agerpres. Comandantul KFOR a solicitat sâmbătă ‘accesul necondiţionat şi permanent’ la frontieră, avertizând că trupele KFOR vor îndepărta baricadele luni, ‘în mod paşnic’, cu ajutorul ‘vehiculelor geniştilor’, dacă sârbii refuză să îndeplinească aceste cerinţe de bunăvoie. Sârbii din nordul Kosovo, regiune în care sunt majoritari, nu recunosc autorităţile de la Pristina, capitala kosovară, şi refuză să predea punctele de trecere a frontierei de la Jarinje şi Brnjak, situate la graniţa cu Serbia şi asupra cărora au preluat controlul. În cursul lunii septembrie au ridicate şaisprezece baricade pentru a bloca accesul la punctele de frontieră amintite, aflate în miezul tensiunilor ce domnesc în zonă cu începere din luna iulie.

Forţa NATO din Kosovo prin suplimentarea efectivelor sale la frontiera dintre Kosovo şi Serbia în urma unor confruntări sângeroase, creează un nou conflict în această regiune, a apreciat ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică Dmitri Rogozin, citat de presa rusă. “Este o altă greşeală pe care NATO o face, provocând un alt conflict în Balcani”, a declarat Rogozin. Potrivit unor martori, KFOR a mobilizat miercuri vehicule blindate, a instalat saci cu nisip şi sârmă ghimpată în jurul punctului de trecere a frontierei de la Jarinje, la aproximativ 100 de kilometri de capitala kosovară Priştina. NATO a sporit măsurile de securitate la frontieră la o zi după confruntările din zonă, în urma cărora au fost răniţi 16 sârbi kosovari şi patru membri KFOR. “Se pare că aceşti colegi ai mei de la NATO nu au nicio idee care ar putea fi consecinţele implicării lor în conflict”, a continuat el. “În loc să adopte o poziţie neutră, în acord cu rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, ei au luat partea Kosovo-Albania. Pe scurt, NATO blochează singurul drum dintre sârbii kosovari şi Serbia. Trupele internaţionale de menţinere a păcii sunt implicate în conflictul civil din nordul regiunii”, a adăugat el. Pe de altă parte, Rogozin a acuzat Alianţa Nord-Atlantică de faptul că nu vrea să discute situaţia din Kosovo sau să investigheze acest ultim incident. “Se ascund în spatele unor vorbe goale”, a declarat ambasadorul rus la NATO, transmite Mediafax. “Suntem martori ai unor minciuni sfruntate despre ce fel de măsuri au fost luate împotriva populaţiei civile din Kosovo. Ni s-a spus că sunt utilizate doar gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene. Dar potrivit informaţiilor de la un spital, toţi răniţii au răni împuşcate. Iar doctorii din Mitroviţa s-au plâns de bombardarea ambulanţelor care transportau răniţi din zona de conflict”, a declarat Rogozin pentru Interfax. Rusia a cerut ca NATO să formeze o comisie pentru a investiga incidentele, dar solicitarea a fost ignorată, a mai spus acesta. De asemenea, John Laughland, un oficial de la Institutul pentru Democraţie şi Cooperare din Paris, a declarat că mobilizarea trupelor KFOR a reactivat un “conflict îngheţat”.

Extremistii sarbi au atacat fortele KFOR

Ministerul rus de Externe şi-a exprimat miercuri preocuparea în legătură cu “violenţele” KFOR comise împotriva etnicilor sârbi din Kosovo, după incidentele soldate cu rănirea a zece persoane, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Suntem îngrijoraţi în special în legătură cu violenţa folosită de KFOR împotriva populaţiei sârbe, în special în legătură cu informaţiile despre focuri de armă trase spre ambulanţe care transportau răniţi sârbi”, anunţă Ministerul rus de Externe. “Cerem încă o dată forţelor internaţionale, în special trupelor KFOR şi misiunii UE, să respecte principiul neutralităţii”, continuă diplomaţia rusă.
Milan Jakovljevici, directorul spitalului Kosovska Mitroviţa, principala localitate din nordul Kosovo, a declarat că şase sârbi răniţi de gloanţe au fost spitalizaţi în instituţia pe care o reprezintă. Pe de altă parte, patru militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo (KFOR) au fost răniţi, dintre care unul grav, de o bombă artizanală, în nordul Kosovo, a anunţat marţi KFOR.

Negocieri suspendate

Autoritatile de la Belgrad au suspendat marti negocierile cu Pristina, desfasurate sub patronajul Uniunii Europene, pentru a protesta fata de folosirea de catre forta NATO, KFOR, de gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia. “Deocamdata, prioritatea este situatia la punctele de trecere a frontierei, iar pentru noi nu exista alt subiect”, a declarat negociatorul sef sarb, Borko Stefanovici, citat de DPA. “Cred ca, in aceasta situatie, este nerealist sa discuti despre energie, telecomunicatii si initiative regionale”, a adaugat el la Bruxelles, unde s-a intalnit cu mediatorul UE Robert Cooper si cu reprezentantul SUA Philip Reeker. A saptea runda de negocieri, lansate in martie, intre Serbia si Kosovo, pentru a rezolva probleme legate de secesiunea Kosovo, urma sa aiba loc fara ca pe agenda sa figureze punctele disputate de la frontiera. UE a afirmat ca progresul in aceste discutii este crucial pentru ca Serbia sa fie recunoscuta oficial ca stat candidat la UE anul acesta. Negocierile au fost intrerupte deja in iulie, cand Serbia a refuzat sa ridica un embargo comercial de facto asupra bunurilor kosovare. Aceasta decizie a dus la o escaladare a tensiunilor, ce au degenerat in violente cand Pristina a incercat sa preia controlul asupra unor puncte de trecere a frontierei din nordul teritoriului, una dintre putinele zone cu populatie majoritar sarba. Marti, cel putin sapte sarbi si patru soldati ai NATO au fost raniti in ciocnirile de la un punct controversat de trecere a frontierei. Soldatii KFOR au folosit gloante de cauciuc si gaze lacrimogene pentru a dispersa o multime care se stransese pentru a protesta fata de indepartarea unei baricade ridicate de sarbi pe un drum ingust, la 150 de metri de postul de frontiera Jarinje.

Fortele EULEX, atacate

Doua vehicule EULEX au fost atacate, dupa ce KFOR a folosit, marti, gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia, relateaza cotidianul Blic, preluat de Focus News. Vehiculele EULEX au fost avariate. Cotidianul mai scrie ca ministrul pentru Kosovo din Guvernul sarb, Goran Bogdanovici, a plecat spre nordul Kosovo, unde situatia ramane extrem de tensionata. inainte de a pleca de la Belgrad, ministrul a spus ca este inacceptabil ca cetateni neinarmati sa fie alungati cu ajutorul armelor de foc. Incidentul ar fi putut fi evitat, crede ministrul, daca reprezentantii KFOR ar fi acceptat oferta de dialog a oficialilor sarbi.

Jandarmii si politistii romani se retrag din Kosovo

Anterior, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de la Bucuresti a decis retragerea celor 178 de jandarmi şi poliţişti români prezenţi în misiunea din Kosovo. Retragerea acestora se va face, potrivit unui comunicat al CSAT, “în urma încheierii turului de serviciu”, programat pentru luna decembrie 2011. Detaliile acţiunii de retragere vor fi stabilite în coordonare cu partenerii europeni. Jandarmeria Română desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo de la 22 februarie 2002, în urma solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi aprobată de parlament. În provincia Kosovo se află în misiune 115 jandarmi şi 60 de poliţişti români. Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în această provincie execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo. În cursul anului 2010, jandarmii români au participat la aproximativ 2.100 misiuni, în special de control al mulţimilor, operaţiuni speciale tip S.W.A.T., securitate statică la obiective cu risc ridicat, escortarea personalului internaţional, protecţia apropiată, monitorizare şi patrulare în medii cu potenţial degenerativ în conflicte interetnice. Poliţiştii români prezenţi în teatrul de operaţii ajută, de asemenea, la îndeplinirea mandatului EULEX, aceştia fiind implicaţi în special, în misiuni de monitorizare şi îndrumare.

Vizita oficiala

In perioada 20 – 23 septembrie, secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestor de poliţie Ioan Dascălu, a efectuat o vizită de lucru în teatrul de operaţiuni din Kosovo. Cu ocazia vizitei, secretarul de stat a avut o întrevedere de lucru cu şeful Misiunii Europene de Poliţie şi Justiţie (EULEX) în Kosovo, Xavier Bout de Marnhac, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de activitatea contingentului român de poliţie şi jandarmi din provincie. Totodată, a fost făcută o evaluare a riscurilor de securitate privind participarea la misiunile de monitorizare şi îndrumare a poliţiştilor şi jandarmilor români din Kosovo, sens în care au fost vizitate „punctele fierbinţi” de desfăşurare a misiunilor membrilor contingentului român din Kosovo. În cadrul întâlnirii au fost discutate şi aspecte legate de perspectiva prelungirii mandatului EULEX în Kosovo după iunie 2012. De asemenea, şeful Misiunii Europene de Poliţie şi Justiţie a subliniat profesionalismul poliţiştilor şi jandarmilor români aflaţi în misiune în provincia Kosovo, apreciind în mod deosebit contribuţia acestora la îndeplinirea mandatului EULEX în provincie. Secretarul de stat, chestor de poliţie Ioan Dascălu, a mai avut întâlniri cu Gabrielle Sbano, şeful Departamentului de Poliţie Executivă din cadrul EULEX şi Kean Steen Sroeder, reprezentantul Capacităţii de Planificare şi Conducere a Operaţiunilor Civile ale UE în Kosovo.

Autoritatile de la Belgrad au suspendat marti negocierile cu Pristina, desfasurate sub patronajul Uniunii Europene, pentru a protesta fata de folosirea de catre forta NATO, KFOR, de gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia. “Deocamdata, prioritatea este situatia la punctele de trecere a frontierei, iar pentru noi nu exista alt subiect”, a declarat negociatorul sef sarb, Borko Stefanovici, citat de DPA. “Cred ca, in aceasta situatie, este nerealist sa discuti despre energie, telecomunicatii si initiative regionale”, a adaugat el la Bruxelles, unde s-a intalnit cu mediatorul UE Robert Cooper si cu reprezentantul SUA Philip Reeker. A saptea runda de negocieri, lansate in martie, intre Serbia si Kosovo, pentru a rezolva probleme legate de secesiunea Kosovo, urma sa aiba loc fara ca pe agenda sa figureze punctele disputate de la frontiera. UE a afirmat ca progresul in aceste discutii este crucial pentru ca Serbia sa fie recunoscuta oficial ca stat candidat la UE anul acesta. Negocierile au fost intrerupte deja in iulie, cand Serbia a refuzat sa ridica un embargo comercial de facto asupra bunurilor kosovare. Aceasta decizie a dus la o escaladare a tensiunilor, ce au degenerat in violente cand Pristina a incercat sa preia controlul asupra unor puncte de trecere a frontierei din nordul teritoriului, una dintre putinele zone cu populatie majoritar sarba. Marti, cel putin sapte sarbi si patru soldati ai NATO au fost raniti in ciocnirile de la un punct controversat de trecere a frontierei. Soldatii KFOR au folosit gloante de cauciuc si gaze lacrimogene pentru a dispersa o multime care se stransese pentru a protesta fata de indepartarea unei baricade ridicate de sarbi pe un drum ingust, la 150 de metri de postul de frontiera Jarinje.

Fortele EULEX, atacate

Doua vehicule EULEX au fost atacate, dupa ce KFOR a folosit, marti, gloante de cauciuc impotriva sarbilor care ridicasera baricade in apropierea granitei administrative dintre Kosovo si Serbia, relateaza cotidianul Blic, preluat de Focus News. Vehiculele EULEX au fost avariate. Cotidianul mai scrie ca ministrul pentru Kosovo din Guvernul sarb, Goran Bogdanovici, a plecat spre nordul Kosovo, unde situatia ramane extrem de tensionata. inainte de a pleca de la Belgrad, ministrul a spus ca este inacceptabil ca cetateni neinarmati sa fie alungati cu ajutorul armelor de foc. Incidentul ar fi putut fi evitat, crede ministrul, daca reprezentantii KFOR ar fi acceptat oferta de dialog a oficialilor sarbi.

Misiunea NATO din Kosovo a ajuns miercuri seara la un acord cu reprezentanţi sârbi în baza căruia KFOR îşi va menţine cel puţin până la jumătatea lunii septembrie controlul asupra a două posturi de frontieră din nordul Kosovo aflate la originea crizei actuale. Acest acord a fost respins de Pristina, care consideră că nu ţinea seama de ”obiectivul său principal” de a desfăşura în teren poliţişti şi vameşi sub autoritatea sa. Tocmai o astfel de desfăşurare a provocat pe 25 iulie actuala criză. ”Sistemul actual de control (de către KFOR) va rămâne neschimbat până la jumătatea lunii septembrie” la posturile de frontieră Jarinje şi Brnjak, din nordul Kosovo, la frontiera cu Serbia, a indicat KFOR într-un comunicat, precizând că acest termen ar putea fi prelungit în timp, dacă va fi necesar, şi că misiunea KFOR îşi va menţine comandamentul şi controlul la cele două posturi de frontieră, transmite Agerpres. Acordul a fost încheiat între comandantul KFOR, Ehrard Buhler, şi doi reprezentanţi sârbi: Goran Bogdanovic, ministru în problema Kosovo, şi Borko Stefanovic, negociatorul şef pentru dialogul dintre Belgrad şi Pristina. NATO consideră că este necesară suplimentarea numărului de militari din kosovo, deşi crede că, deocamdată, controlează situaţia. În regiune, în ultima săptămână, situaţia este extrem de tensionată între sârbi şi kosovari, a declarat, marţi, Hans Dieter Wichter, un purtător de cuvânt al KFOR, citat de AFP. “Da, confirm acest lucru”, a precizat purtătorul de cuvânt, răspunzând unei întrebări puse de reprezentanţii presei care doreau să ştie dacă au fost cerute trupe suplimentare. “Putem controla situaţia. Dispunem de suficiente trupe. Cererea nu a fost făcută din cauza incapacităţii noastre de a controla situaţia”, a mai adăugat el. Un poliţist kosovar a decedat, iar alţi patru au fost răniţi uşor într-o operaţiune a forţelor speciale trimise, săptămâna trecută, de Pristina pentru a impune controlul asupra posturilor de frontieră cu Serbia din nordul Kosovo. Pristina doreşte ca prin această operaţiune să fie întărit embargoul pe care l-a instituit asupra importului de produse sârbe în Kosovo, ca răspuns la embargoul declarat de Belgrad asupra importului de produse kosovare de la proclamarea independenţei acestei foste provincii iugoslave în 2008. În replică, sârbii din nordul Kosovo au blocat accesul la două puncte vamale, dintre care cel de la Jarinje a fost incendiat, miercuri seara, de mai mulţi tineri cu cagule.

Actiunile Belgradului provoaca tensiuni in Kosovo

Parlamentul sarb a adoptat, in noaptea de sambata spre duminica, o declaratie privind situatia din Kosovo, solicitand comunitatii internationale sa condamne violentele si cerand Guvernului sa asigure protectia sarbilor din Kosovo, relateaza mass-media de la Belgrad, citata de presa internationala. Documentul a fost adoptat cu 181 de voturi pentru, 20 impotriva si doua abtineri. Declaratia a fost elaborata de Guvern si negociata pe parcursul zilei de sambata si se refera la incidentele din cursul saptamanii, declansate de decizia autoritatilor de la Pristina de a prelua controlul asupra unor posturi de la granita cu Serbia.
La dezbateri au asistat atat premierul Mirko Cvetkovici si membri ai Guvernului, cat si presedintele Boris Tadici si mai multi ambasadori. Tadici a afirmat, in incheierea dezbaterilor, ca nu exista nici o alternativa la pace, iar cel mai important obiectiv al Serbiei este mentinerea pacii, insistand asupra faptului ca Belgradul nu intentioneaza sa inceapa un nou razboi. El a adaugat ca Serbia nu poate rezolva problemele cu care se confrunta fara cooperarea cu reprezentantii comunitatii internationale.

Solutionare pasnica

Textul declaratiei, adoptata de parlamentul sarb, condamna violentele si cere solutionarea pasnica a “crizei provocate de actul unilateral” al autoritatilor de la Pristina, exprima sprijinul pentru continuarea dialogului si cere comunitatii internationale sa condamne “actul unilateral care pune in pericol succesul dialogului Belgrad – Pristina”. De asemenea, “Parlamentul cere guvernului sa depuna toate eforturile, in orice conditii, pentru a proteja vietile si proprietatile, drepturile si libertatile cetatenilor din Kosovo, in special ale sarbilor si ale altor persoane amenintate de violente”.

Interventie NATO

Forta NATO din Kosovo, KFOR, a preluat controlul asupra punctelor de trecere a frontierei cu Serbia incepand din cursul noptii de miercuri spre joi, dupa ce unul dintre posturile vamale a fost incendiat, cel mai probabil de etnici sarbi. Discutiile purtate de reprezentantii guvernului sarb si oficialii vor continua pana la identificarea unei solutii permanente la criza.
In baza acordului la care s-a ajuns deocamdata, incepand de joi dimineata nu mai exista membri ai politiei kosovare la Jarinje, punct vamal care a fost atacat si demolat. La Brnajk, un alt post vamal, se afla atat membri ai KFOR, cat si ai politiei kosovare. Pe la ambele puncte pot trece numai automobile. Punctul de trecere a frontierei administrative dintre Kosovo si Serbia de la Jarinje a fost incediat miercuri seara, cel mai probabil de etnici sarbi, un incident ce aduce o escalada a tensiunilor inregistrate in ultimele zile in regiune in nordul regiunii.
Incidentele au izbucnit cand un grup de cateva zeci de tineri, mascati, au dat foc facilitatilor de la punctul de trecere. Anterior, agentia Beta informa ca au fost auzite focuri de arma automata, iar cocteiluri Molotov au fost aruncate asupra unei tabere KFOR din apropiere si s-a produs o explozie. Din zona se ridica fum. Atacatorii au fost descrisi ca “tineri purtand cagule”. Potrivit martorilor, tinerii erau sarbi care au venit din directia Kosovska Mitrovita.
Soldatii americani din KFOR au venit la locul incidentului dupa o ora, in vehicule blindate, potrivit B92. O unitate poloneza din KFOR s-a retras de la punctul de frontiera, in timp ce soldatii americani au blocat drumul dintre Jarinje si Kosovska Mitrovita in apropiere de Lesak. Nu au fost raportate victime, iar comandantul KFOR, Erhard Buehler, a spus ca situatia este sub control.

Suparare rusa

Federatia Rusa si-a exprimat recent profunda preocupare in legatura cu escaladarea tensiunilor din nordul Kosovo din cauza deciziei Pristinei de a trimite forte speciale de politie in aceasta zona pentru a prelua controlul asupra a doua puncte de trecere a frontierei cu Serbia si a facut apel la misiunile ONU si UE sa puna capat ambitiilor periculoase ale Pristinei. Moscova a estimat ca actiunile provocatoare ale autoritatilor de la Pristina destabilizeaza situatia si asa fragila din Kosovo, sporind tensiunile si subminind negocierile dintre Belgrad si Pristina, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Rusia asteapta de la reprezentantii internationali din Kosovo, indeosebi de la misiunile ONU si UE, sa ia masurile necesare pentru a pune capat ambitiilor periculoase ale Pristinei. Toate problemele trebuie solutionate pe calea negocierilor si in conformitate cu Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, se mai spune in comunicat. Bulgaria si-a exprimat si ea preocuparea in legatura cu deteriorarea situatiei din nordul Kosovo, un punct sensibil pentru pacea si stabilitatea din regiune. ”Speram sincer ca aceasta nu va afecta dialogul demarat cu succes intre Belgrad si Pristina. Facem apel la ambele parti sa ia in considerare responsabilitatile pe care le au si consecintele lor asupra perspectivei europene”, se afirma intr-o declaratie a Ministerului bulgar de Externe.

Kosovarii au masat forte speciale la granita cu Serbia

Reamintim ca la inceputul acestei saptamani autoritatile kosovare au desfasurat forte speciale ale politiei la granita de nord a regiunii, unde populatia majoritar sarba se opune embargoului impus de Pristina produselor din Serbia, provocand reactia Belgradului, care a informat ONU, UE si NATO, avertizand ca exista riscul escaladarii violentelor. Politia kosovara afirma ca a preluat controlul asupra unuia dintre cele doua posturi de frontiera din regiune, dar locuitorii din zona au blocat drumul care duce spre celalalt punct de trecere. Cele doua posturi de frontiera au fost atacate si incendiate in momentul proclamarii independentei Kosovo, in februarie 2008, iar autoritatile kosovare nu mai exercita din acel moment niciun control in zona. “Politia este acolo, dar nu se poate misca, deoarece sarbii au blocat drumurile. Cred ca un conflict este iminent”, a declarat Oliver Ivanovici, secretarul de stat sarb pentru Kosovo. Operatiunea, desfasurata de unitati motorizate si puternic inarmate ale politiei, a primit ca misiune din partea premierului kosovar Hashim Thaci “sa preia controlul asupra celor doua posturi de frontiera”, a anuntat radio-televiziunea proguvernamentala RTK din Kosovo.

Demisie suspecta

Intre timp, guvernul kosovar a anuntat ca directorul general al politiei, comandantul Reshat Maliqi, a demisionat. Acesta a declarat presei ca nu a fost informat despre deciderea operatiunii in curs si ca ea nu a fost ordonata de el. Seful echipei sarbe pentru discutiile dintre Belgrad si Pristina, Borko Stefanovici, si ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovici, s-au deplasat marti dimineata in regiune, unde au avut o discutie cu comandantul KFOR, Erhard Buhler, in incercarea de a gasi o solutie pentru detensionarea situatiei din nordul regiunii. Pristina a decis saptamana trecuta sa interzica toate importurile din Serbia si a impus o taxa de 10% pentru produsele provenind din Bosnia. Cele doua tari blocheaza exporturile kosovare, dupa ce Pristina si-a declarat uniletaral independenta in februrie 2008, noul stat fiind recunoscut pana in prezent de 76 de tari, printre care Statele Unite si majoritatea statelor membre UE. Cei aproximativ 60.000 de etnici sarbi care traiesc in nordul Kosovo nu recunosc statul kosovar si continua sa considere Belgradul drept capitala. Incidentele intervin intr-un moment in care Belgradul si Pristina au inceput discutii privind viitorul Kosovo, iar o noua intalnire intre cele doua parti este programata in septembrie. Belgradul exporta spre Kosovo marfuri in valoare de 260 de milioane de euro, in timp ce exporturile kosovare spre Serbia sunt neglijabile.

Marfurile sarbesti, interzise in Kosovo

Reamintim ca guvernul de la Pristina a decis recent sa blocheze comercializarea marfurilor din Serbia ca masura de retorsiune fata de blocajul impus de Belgrad produselor provenind din Kosovo. Executivul de la Pristina a decis ’sa introduca masuri reciproce in schimburile comerciale cu Serbia’, se arata intr-un comunicat dat publicitatii. Aceasta decizie marcheaza esecul discutiilor pentru ‘a se ajunge la un acord asupra recunoasterii stampilei vamii din Kosovo si a liberului-schimb de marfuri’ cu Serbia, negocieri desfasurate sub auspiciile Uniunii Europene, transmite Agerpres Dialogul – inceput in martie 2011 – urma sa se reia la 19 iulie, dar a fost amanat pentru luna septembrie. Serbia blocheaza intrarea pe teritoriul sau a marfurilor purtand stampila vamii din Kosovo si inscriptia ‘Made in Kosova’ (fabricat in Kosovo) deoarece Belgradul nu recunoaste independenta, proclamata in februarie 2008, de acest teritoriu. Autoritatile sarbe nu permit nici tranzitul acestor marfuri pe teritoriul sarb. Autoritatile kosovare au calificat acest blocaj ca inacceptabil si au scos in evidenta faptul ca Belgradul si Pristina sunt semnatare ale Acordului Central-European al Comertului Liber (CEFTA) care prevede libera circulatie a marfurilor si serviciilor in Balcani. Guvernul kosovar a mai introdus drepturi vamale de 10 la suta pentru marfurile importate din Bosnia-Hertegovina, deoarece Sarajevo impune aceeasi taxa asupra marfurilor importate din Kosovo.

Parlamentul sârb a fost convocat de urgenţă de guvernul de la Belgrad, pentru a dezbate situaţia incendiară din Kosovo. Reacţia vine după preluarea sub controlul KFOR a două puncte de trecere a frontierei între Serbia şi Kosovo. Slavica Djukic-Dejanovic, preşedintele Parlamentului sârb, a declarat că această reuniune ar putea fi convocată pentru sâmbătă. KFOR a preluat joi controlul asupra postului Jarinje, devastat de un incendiu miercuri seara, în cursul intervenţiei mai multor zeci de tineri, iar apoi şi asupra celui din Brnjak în nordul Kosovo. Guvernul sârb a mai invitat misiunea de pace internaţională în Kosovo “să nu tolereze acţiunile unilaterale ale Pristinei”, într-un comunicat difuzat de Belgrad. “La baza preluării sub control a posturilor din Jarinje şi Brnjak nu se află dorinţa de a instaura ordinea şi legea, ci intenţia clară de a modifica realitatea în nordul Kosovo prin forţă şi cu preţul unor victime umane”, arată guvernul sârb. “Din nefericire, există numeroase indicii că autorităţile de la Pristina şi-au coordonat operaţiunile cu membri ai instituţiilor internaţionale”, potrivit guvernului de la Belgrad. Guvernul sârb a condamnat, “în cel mai viguros mod, orice act extremist”. “Incendierea – miercuri seara – a postului din Jarinje nu convine decât extremiştilor albanezi, iar guvernul cere ca responsabilii acestui act de vandalism organizat împotriva menţinerii sârbilor în Kosovo şi a intereselor statului sârb să fie descoperiţi cât mai repede”, adaugă comunicatul. Consiliul de Securitate al ONU a avut joi discuţii cu uşile închise privind tensiunile din Kosovo, în timp ce Serbia a solicitat o reuniune de urgenţă publică în urma ocupării de către poliţia kosovară a două posturi de frontieră din nordul teritoriului, populat în cea mare parte de etnici sârbi, a declarat un reprezentant al Consiliului, transmite Agerpres. Într-o scrisoare adresată de adjunctul ambasadorului sârb la ONU, Milan Milanovic, ambasadorului german Peter Wittig, care deţine în această lună preşedinţia rotativă a Consiliului, se vorbeşte despre o ‘deteriorare serioasă a situaţiei securităţii în partea nordică a Kosovo’.

Hashim Thaci, in compania camarazilor din UCK

Poreclit “Sarpele” pentru usurinta cu care omora combatanti sarbi in anii ’90 in razboiul din fosta Iugoslavia, Hashim Thaci, ajuns in prezent premierul Kosovo, se pare ca a fost acceptat ca lider al acestei entitati statalede catre NATO, desi se stia ca acesta face parte din grupari infractionale transfrontaliere. Desi trecutul il recomanda ca pe un criminal cu sange rece care reusise sa-si formeze o mica armata (UCK) care nu ezita sa ucida atat sarbi civili, cat si albanezi considerati colaborationisti ai Belgradului, acest lucru nu l-a oprit pe Thaci sa ajuta prin sprijinul NATO (in special al SUA) si al importantei comunitati albaneze din Elvetia de unde primea bani si arme, conducatorul de facto al noului stat Kosovo. Aceasta informatie a fost publicata, marti, de ziarul britanic “The Guardian” care citeaza documente secrete ale Wikileaks. Raportul, intocmit de KFOR si datat 2004, spune ca Thaci, figureaza printre cele trei persoane considerate capii organizatiilor criminale. in aceste documente, Thaci este identificat ca un membru al “triumviratului celor mai mari pesti” din mediile infractionale. O alta persoana este Xhavit Haliti, fost sef de logistica pentru Armata de eliberare din Kosovo. La fel este considerat Xhavit Haliti, fost sef al logisticii in cadrul Armatei de Eliberare a Kosovo, care, in prezent este un apropiat aliat al premierului si parlamentar in cadrul partidului PDK, la putere.

La judecata UE

Documentul NATO, marcat “secret”, subliniaza ca SUA si alte puteri occidentale care sustineau guvernul kosovar cunosteau de mai multi ani legaturile lui Thaci cu crima organizata. Mai mult, Haliti face parte din delegatia kosovara care participa marti la dezbaterile din APCE si are un rol-cheie in combaterea raportului Marty. In perioada tulbure 1998-1999 ce a dus la operatiunile NATO din Serbia, Thaci era lider al Armatei de eliberare din Kosovo (UCK). Tandemul Thaci-Haliti era implicat era implicata in “prostitutie, traficul de arme si droguri” si folosea pe scara larga metode “de asasinare, detentie si violente fizice” pentru a-si consolida puterea, se mai aminteste in raportul KFOR. Potrivit documentului, Thaci a exercitat in ultimul deceniu un “control violent” asupra traficului cu heroina. De asemenea, apropiati ai premierului au fost acuzati ca, dupa razboi, au trecut ostatici peste granita, in Albania, unde ar fi fost ucisi pentru a li se recolta rinichii, vanduti apoi pe piata neagra.

Traficant de organe

Activitatea criminala a lui Thaci nu se opreste aici. Raportul Consiliului Europei, redactat de raportorul Dick Marty si aflat in dezbatere marti la APCE, spune ca Thaci si alti lideri kosovari au organizat nu numai trafic cu arme si droguri, dar si cu organe, uneori prelevate de la donatori care au fost obligati sa accepte acest lucru. “Exista dovezi ca sarbi – si unii albanezi kosovari – au fost incarcerati in nordul Albaniei si supusi unor tratamente inumane si degradante, inainte de a disparea”, se specifica in raportul lui Marty. Potrivit documentului, Thaci a exercitat in ultimul deceniu un “control violent” asupra traficului cu heroina. De asemenea, apropiati ai premierului au fost acuzati ca, dupa razboi, au trecut ostatici peste granita, in Albania, unde ar fi fost ucisi pentru a li se recolta rinichii, vanduti apoi pe piata neagra. Raportul arata ca apropiati ai lui Thaci au tinut prizonieri sarbi si sase centre de detentie din nordul Albaniei. Dintre acestia, o parte au fost transferati intr-o inchisoare improvizata, aflata la nord de Tirana, unde ar fi fost ucisi pentru a li se preleva rinichii. “Œn momentul in care chirurgii confirmau ca sunt pregatiti sa opereze, detinutii erau adusi individual, executati sumar, iar cadavrele lor erau transportate rapid la clinica”, afirma Marty. Premierul kosovar Hashim Thaci a calificat raportul Consiliului Europei (CoE) , in care este acuzat de implicare in trafic cu organe, drept o “ pura fabricatie”. “Este o acuzatie politica ce nu este bazata pe fapte sau dovezi”, a spus premierul. “Deci este o pura fabricatie”, a adaugat el. “Este o minciuna pentru care Dick Marty va fi tras la raspundere”, a amenintat premierul kosovar pe cel care ancheteaza si prezenta centrelor de detentie clandestine ale CIA in Europa.