Partidul presedintelui kazah Nursultan Nazarbaiev a obtinut duminica o victorie zdrobitoare, cu peste 80 la suta din voturile exprimate potrivit unor exit-poll-uri, in alegerile legislative anticipate organizate la o luna de la o miscare sociala de protest reprimata sangeros, informeaza CNN. Formatiunea Nur Otan a castigat alegerile cu un scor de 81% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj realizat la iesirea de la urne de catre Institutul Democratiei, favorabil puterii. Ak-Jol, prezentat ca un partid de opozitie, dar considerat apropiat puterii, dar si comunistii, favorabili regimului, obtin fiecare cate 7,3% din voturile exprimate, trecand astfel pragul de 7% impus pentru intrarea in Parlament. Alte doua sondaje anunta, de asemenea, victoria Nur Otan cu peste 80% si un rezultat superior pragului de 7% pentru cele doua partide. Primele rezultate oficiale urmeaza sa fie anuntate luni dimineata in aceasta fosta republica sovietica din Asia Centrala cu aproximativ 16 milioane de locuitori, cu o suprafata de cinci ori mai mare decat suprafata Frantei si care se intinde pe doua fuse orare. Participarea la vot a atins un nivel de 75,05%, in crestere fata de ultimele alegeri legislative din 2007 (64,56%). sapte partide au participat la aceste alegeri, organizate in urma dizolvarii Majilis (Camera inferioara a Parlamentului) in noiembrie, in care toate mandatele erau detinute de catre partidul presedintelui Nazarbaiev, Nur Otan. Nursultan Nazarbaiev a votat duminica dimineata la Astana, capitala pe care a construit-o din 1998 incoace, cu ajutorul petrolului kazah, apreciind ca locuitorii tarii vor face “alegerea buna”. Nazarbaiev, in varsta de 71 de ani, care se afla la putere din epoca sovietica, a dat asigurari ca “s-a facut totul pentru ca alegerile sa fie libere si corecte”.

Kazahstanul isi alege duminica reprezentantii in Parlamentul. Analistii prognozeaza o victorie detasata a partidul proguvernamental Nur Otan, condus de presedintele Nursultan Nazarbaiev,  urmand probabil sa obtina o victorie categorica, relateaza BBC. insa, pentru prima data, partidul de pe locul doi va avea locuri garantate in Camera, chiar daca nu va reusi sa treaca pragul de 7% din voturi. Sectiile de vot au fost deschise la ora 7.00 (3.00, ora Romaniei) si se vor inchide la ora 21.00 (17.00, ora Romaniei). sapte partide participa la acest scrutin organizat cu sase luni in avans fata de termenul prevazut. Opozitia contesta deja alegerile, argumentand ca nu a avut suficient timp pentru a se pregati de campanie. Dintre partidele in cursa, numai unul este cu adevarat critic fata de presedinte, insa doi dintre cei mai cunoscuti candidati nu au primit permisiunea de a candida, din cauza unor nereguli financiare. Conform analistilor independenti, autoritatile au incercat pe cat posibil sa elimine concurenta politica.  De la proclamarea independentei, in 1991, si pana in prezent, niciun scrutin desfasurat in Kazahstan nu a fost recunoscut ca fiind conform cu standardele internationale. Nazarbaiev vrea sa mentina reputatia tarii ca bastion de stabilitate in Asia Centrala. Liderul in varsta de 71 de ani conduce din perioada sovietica, obtinand stabilitate si crestere economica, dar oprimand opozitia. Numit “liderul natiunii”, el a castigat prezidentialele din aprilie cu 95,5% din voturi. Kazahstanul are uriase rezerve energetice, atractive pentru China, dar si pentru Occident, care vrea sa-si reduca dependenta de hidrocarburile rusesti.

Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României în Asia Centrală şi în această calitate cele două ţări reprezintă o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale, a afirmat ambasadorul român în Kazahstan, Emil Rapcea, într-un interviu pentru agenţia de presă Kazinform. ”KazMunaiGas deţine cea mai mare companie de petrol din Europa de Est, Rompetrol. Petrolul kazah trece prin Rompetrol şi astfel România joacă un rol important în aprovizionarea Uniunii Europene cu produse energetice. Kazahstanul transportă petrol către Europa pe cea mai scurta rută prin Marea Caspică şi Marea Neagră. În plus, Kazahstanul şi România sunt cei mai importanţi parteneri şi o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale”, a afirmat Rapcea.
Întrebat care sunt perspectivele de dezvoltare în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări şi despre cooperarea dintre Kazahstan şi UE, Rapcea a amintit că preşedintele Nursultan Nazarbaev a vizitat România în 2007 şi s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu. ”A fost o vizită orientată economic, încununată de succes. România a fost una dintre primele ţări care au sprijinit candidatura Kazahstanului la preşedinţia OSCE în 2010. Preşedinţii au semnat apoi cinci acorduri de cooperare. Şeful statului român a luat parte la summitul OSCE de la Astana, la începutul lunii decembrie 2010”, a relevat diplomatul român.

Realaţii economice foarte bune

Creşterea rapidă a cifrei de afaceri ilustrează succesul relaţiilor dintre cele două ţări. În 2007, România a exportat bunuri în Kazahstan în valoare de 40 de milioane de dolari, în 2008, de 60 de milioane de dolari, iar în 2010 de 115 milioane de dolari. Anul trecut, aceleaşi cifre au fost deja atinse în luna septembrie. Este de aşteptat ca exporturile româneşti în Kazahstan să se cifreze la 150 de milioane de dolari în 2011. Cele două ţări au semnat acorduri de cooperare în domenii-cheie precum economia, educaţia, justiţia şi turismul, transmite Agerpres. În prima jumătate a anului 2012 se aşteaptă ca preşedintele Nazarbaev să efectueze o vizită în România. Printre documentele ce vor fi semnate se numără şi un acord privind cooperarea în domeniul apărării. În octombrie anul trecut o misiune economică din România s-a deplasat în Kazahstan, iar o misiune kazahă a vizitat România în luna noiembrie pentru a negocia cooperarea.
Întrebat cum evaluează oamenii de afaceri români climatul de afaceri din Kazahstan, Rapcea a precizat că până în prezent niciun om de afaceri român nu a menţionat vreo dificultate, inclusiv cele legate de legislaţia Kazahstanului. Ei sunt interesaţi de sprijinul guvernului faţă de afaceri. Problema este, în opinia sa, că întreprinderile mici şi mijlocii nu pot pune în aplicare proiecte mari cu propriile forţe, iar întreprinzătorii aşteaptă sprijin guvernamental în astfel de cazuri. Există câteva companii din domeniul tehnologiei informaţiei care doresc să intre pe piaţa Kazahstanului.
România şi-a anunţat intenţia de a consolida relaţiile bilaterale cu Kazahstanul. În cursul reuniunii anuale a ambasadorilor români de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a declarat că relaţiile stabile cu ţările din regiunea caspică reprezintă una dintre priorităţile politicii externe a ţării, iar relaţiile cu Kazahstanul se consolidează tot mai mult, lucru ce ar trebui să progreseze. Preşedinţii au subliniat necesitatea de a extinde cooperarea dincolo de sectorul petrolului şi gazelor. România deţine practica şi tehnologiile necesare pentru a ajuta Kazahstanul să-şi pună în aplicare ”Programul pentru dezvoltare industrială accelerată şi inovaţie”.

Rusia a anunţat că şi-a testat marţi cu succes un interceptor cu rază scurtă de acţiune din sistemul de apărare antirachetă.
Testul a avut loc la ora 08,00 GMT pe poligonul Sarî-Şagan din Kazahstan şi a fost realizat cu scopul de a confirma caracteristicile tactice şi tehnice ale sistemului. “În timpul testului, racheta sistemului antibalistic şi-a îndeplinit cu succes misiunea”, a afirmat generalul Serghei Lobov din cadrul unităţii de apărare aerospaţiale.
Evaluând perspectivele dezvoltării apărării antirachetă în Rusia, generalul Lobov a indicat că, “la ora actuală, trupele apărării aerospaţiale au front de lucru tehnic şi tehnologic bun în domeniul elaborării şi utilizării mijloacelor antirachetă”. Ministerul rus al Apărării nu a specificat ce rachetă a testat în Kazahstan, dar, potrivit lenta.ru, ar putea fi vorba de complexuri ce fac parte din componenţa tactică a apărării antirachetă. În special, sistemul include rachete cu rază mică de acţiune Tunguska, Top-M2, Panţiri-S1.
La începutul lunii decembrie, Forţele Armate ale Rusiei au început să îndeplinească măsurile cu caracter tehnico-militar drept răspuns la amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa, a informat şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Rusiei generalul Nikolai Makarov. Măsurile despre care a vorbit preşedintele Dmitri Medvedev, „încep să fie realizate. Mai mult, noi suntem dispuşi să reacţionăm adecvat la viitoarea evoluţie a situaţiei legate de scutul antirachetă din Europa”, a declarat Makarov în timpul întâlnirii de la Moscova cu ataşaţii militari străini. Totodată, el a declarat că Rusia nu are nevoie de o cursă a înarmărilor, însă ea este împinsă spre aşa ceva.
Trupele Districtului Militar de Sud au primit în 2011 câteva sute de unităţi de tehnică blindată nouă, complexe de rachete şi sisteme de comunicaţie, a declarat colonelul Igor Gorbul, şeful Serviciului de Presă al Districtului Militar de Sud. Divizia de coastă a flotilei de la Marea Caspică a primit un complex de rachete „Bal-E”. Şase brigăzi din regiunea nord-caucaziană au primit tancuri de luptă T-90 şi T-72BM, maşini de infanterie BMP-3 şi transportoare blindate BTR-82A.

Manifestatiile de la Moscova par sa se extinda si in fostele republici sovietice acolo unde manifestatiile de strada iau amploare impotriva unor regimuri totalitare. Revoltele din Kazahstan s-au extins, iar o persoana a fost ucisa si alte 11 au fost ranite cand politia a deschis focul asupra manifestantilor care blocau o cale ferata. Majoritatea protestarilor din satul setpe s-au dispersat dupa un avertisment, insa un grup de 50 ar fi inceput sa se revolte si ar fi dat foc unei locomotive. Ei au blocat un tren de pasageri care transporta 300 de persoane. Politistii au deschis focul dupa ce au fost atacati, potrivit procurorilor. Manifestantii isi exprimau sustinerea pentru muncitorii companiei petroliere KazMunaiGas din orasul Janaozen, aflati in greva. Vineri, revoltele din localitate s-au soldat cu 11 morti si zeci de raniti. Ciocnirile au izbucnit cand politia a incercat sa elibereze o piata ocupata de muncitori ai companiei petroliere KazMunaiGas de peste sase luni. Ei cereau salarii mai mari. Acestea au fost cele mai grave violente din istoria recenta a Kazahstanului. Evenimentele din setpe nu au putut fi verificate din surse independente, iar trei jurnalisti rusi trimisi pentru a acoperi evenimentele din Janaozen au fost arestati duminica. Sambata, presedintele Nursultan Nazarbaiev a decretat state de urgenta, timp de 20 de zile, in Janaozen.

Starea de urgenta, decretata

Un decret al presedintelui, publicat pe site-ul presedintiei, ordona “instaurarea starii de urgenta in orasul Janaozen, din 17 decembrie, la ora 18.00, pana la 5 ianuarie 2012, ora 7.00 (…), in urma tulburarii masive a ordinii publice la 16 decembrie”, precum si restrictii de circulatie in aceeasi perioada, intre orele 23.00-7.00. Presedintele Nazarbaiev, care conduce cu o mana de fier din perioada sovietica aceasta tara bogata in resurse minerale si hidrocarburi, considerata pana in prezent cea mai stabila din regiune, a anuntat aceasta decizie dupa un Consiliu de securitate nationala reunit in capitala, Astana. “Statul va impiedica in toata rigoarea legii orice tentativa de a afecta linistea si securitatea cetatenilor”, a declarat Nazarbaiev pe site-ul sau oficial, adaugand ca “vinovatii vor fi pedepsiti”. Vineri, confruntari violente in care au fost implicati aparent mii de grevisti din sectorul petrolier, care au atacat violent pregatirile pentru aniversarea independentei Kazahstanului in piata centrala din Janaozen, au provocat moartea a 11 persoane dupa interventia fortelor de ordine.

Rusia, Belarusul si Kazahstanul ar putea introduce o moneda unica in viitor, in cadrul Uniunii economice eurasiatice, o noua entitate menita sa promoveze cooperarea cu Europa si cu regiunea Asia-Pacific, a declarat joi premierul Vladimir Putin. “Cred ca vom ajunge la un nivel (de integrare – n.r.) in urma procesului de negociere si vom gasi un compromis pentru a putea avea o moneda comuna si conveni asupra politicilor macroeconomice”, a declarat Putin in sesiunea anuala de intrebari si raspunsuri cu populatia. in luna noiembrie, presedintii Rusiei, Belarusului si Kazahstanului au semnat o declaratie privind integrarea economica eurasiatica, o foaie de drum pentru procesele de integrare vitand crearea Uniunii economice eurasiatice, care va fi bazata pe uniunea vamala si pe spatiul economic comun al celor trei tari. “Aceasta este o integrare reala, cu transferul unor functii catre un organism supranational. Aceasta nu este o reinviere a Uniunii Sovietice, acesta este un proces pentru a mentine deplin independenta acestor state (…), dar cu obiectivul de a spori competitivitatea noastra in economia globala, oferind un nou impuls dezvoltarii si asigurarii de standarde mai bune de trai pentru cetatenii nostri”, potrivit lui Putin. Belarusul a primit primul dintre transporturile de sisteme avansate de rachete Tor-M2 de la Rusia, a anuntat ministrul apararii, relateaza RIA Novosti. “Primele doua unitati au ajuns miercuri”, a spus el. Toate cele 14 sisteme vor fi livrate pana la 24 decembrie, a precizat ministrul, adaugand ca prima baterie Tor-M2 va avea baza in regiunea Brest. Tor este un sistem sol-aer cu raza scurta de actiune.

Kremlinul inarmeaza Turkmenistanul cu nave moderne

Turkmenistanul va aloca aproximativ 150 de milioane de USD pentru modernizarea flotei sale militare de la Marea Caspica, relateaza mass-media regionala, citand surse militare locale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a declarat mass-media ca fosta republica sovietica intenţionează să cumpere pentru flota sa cele mai performante nave si sisteme de armament. Expertii militari, consultati de mass-media de la Moscova, considera ca prin acţiunile de consolidare a flotei, Turkmenistanul vrea să le demonstreze vecinilor din regiune că nu va ezita să-şi apere interesele naţionale.

Pretexte oficiale

“Marea Caspică va fi întotdeauna o mare a prieteniei şi comuniunii”, a declarat Berdâmuhamedov. Cu toate acestea, Turkmenistanul, ca orice stat care are ieşire la mare, are nevoie de nave pentru a patrula graniţele maritime şi a contracara terorismul, braconajul organizat şi traficul de droguri, a subliniat liderul turkmen. Experţii sunt de părere că “lupta cu terorismuľ este doar o motivaţie oficială. În realitate, decizia Aşhabadului de a înfiinţa o bază militară atestă serioase probleme la Marea Caspică, mai ales că se înarmează nu doar Turkmenistanul, ci şi toate ţările din regiune. Pe fondul acestor declaratii belicoase, partea rusa a livrat la inceputul lunii octombrie 2011 doua nave moderne de atac  (n.r.-model Molnia) si patrulare fortelor navale turkmene. Mentionam ca presedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a semnat recent un decret prin care ziua de 11 octombrie a fost declarat „Ziua fortelor navale” in Turkmenistan. Totodata, anul trecut autoritatile turkmene, cu asistenta rusa si turca, au infiintat un institut naval militar propriu, destinat pregatirii personalului fortelor navale turkmene.

Cursa inarmarilor

La capitolul prezenta militara in Marea Caspica, lider este Federatia Rusa, cu 27 de nave mari şi câteva zeci de nave mai mici, urmând ca până în 2020 numărul acestora să se majoreze cu alte 16 nave noi. Republica Islamica Iran are 50 de nave mici şi şalupe de patrulare şi intenţionează să-şi extindă, în viitorul apropiat, flota cu alte 75 de şalupe şi nave purtătoare de rachete.
Azerbaidjanul are în dotarea sa 30 de şalupe de patrulare primite majoritar din Turcia, dar şi din SUA. În afară de aceasta, SUA au ajutat Azerbaidjanul să construiască de-a lungul coastei maritime staţii de radiolocaţie şi să înfiinţeze un centru operativ la Baku. La rândul său, Kazahstanul îşi construieşte o bază maritimă în portul Aktau, ţara având în dotare circa 17 şalupe, precizează Nezavisimaia Gazeta.
La randul sau, Turkmenistanul, care are din 2003 şapte şalupe pentru paza de coastă, cumpărate de la Iran şi Ucraina, a mai primit în 2008 din Rusia trei nave de coastă cu rachete teleghidate, două şalupe de patrulare “Soboľ şi alte două şalupe lansatoare de rachete tip “Molnia”. Alte două şalupe rapide de patrulare, în valoare de 55 milioane de euro, au fost furnizate de Turcia. Potrivit datelor oficiale, cheltuielile Turkmenistanului pentru armată s-au ridicat în 2009 la 250 de milioane de dolari, iar în 2010 – 261 milioane de dolari.

Conflicte teritoriale

“Evenimentele din Orientul Mijlociu /OM/ au demonstrat că principalul principiu de drept internaţionale este cel al forţei”, afirmă analistul rus Aleksandr Kniazev, citat de mass-media regionala. “De aceea, orice ţară trebuie să se gândească la propria securitate, iar Turkmenistanul nu este o excepţie, în pofida neutralităţii sale. Turkmenistanul nu-şi poate permite să fie o ţară fără armată, mai ales la Marea Caspică, unde are sectoare petroliere discutabile cu Azerbaidjanul şi Iranuľ, explică Kniazev. Potrivit lui Kniazev, mai există un motiv pentru care Turkmenistanul îşi întăreşte flota militară. “Turkmenistanul promovează realizarea proiectului gazifer transcaspic, prin care se planifică livrarea de gaz turkmen pentru Nabucco şi mai departe în Uniunea Europeană, fapt care ar putea stârni opoziţie în primul rând din partea Rusiei şi a Iranului. Desigur, nu este vorba despre un război de poziţionare în Caspic, însă un scenariu negativ pentru evoluţia evenimentelor în regiune nu poate fi total exclus”, este de părere Kniazev.
În opinia expertului, dacă UE îşi va continua politica de promovare a proiectelor energetice, de care este interesat şi Azerbaidjanul, dar care nu are suficient gaz pentru o alimentare de sine stătătoare a gazoductului, atunci se va pune acut problema participării Turkmenistanului la respectivele proiecte, iar acest lucru va deveni un factor de iritare pentru toate celelalte ţări ale bazinului caspic.

Premierul-presedinte Vladimir Putin lanseaza noul URSS

Rusia, Belarusul şi Kazahstanul vor crea o piaţă comună cu milioane de consumatori în momentul înfiinţării Spaţiului Economic Comun (SEC) la 1 ianuarie 2012, afirmă premierul rus, Vladimir Putin, într-un articol intitulat “Un nou proiect de integrare pentru Eurasia: Viitorul se naşte astăzi”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. SEC va avea o legislaţie comună, capitalul va circula liber, la fel şi cetăţenii din cadrul celor trei state, subliniază Putin în articolul publicat în ziarul Izvestia, citat de Itar-Tass.
“Drumul spre acest proiect ambiţios a început în urmă cu 20 de ani, când a fost înfiinţată Comunitatea Statelor Independente după destrămarea URSS”, a notat premierul rus. “CSI ne-a ajutat să lansăm o integrare pe mai multe niveluri, cu mai multe viteze, în spaţiul postsovietic, şi să creăm organizaţii precum Uniunea Rusia – Belarus, Organizaţia Tratatului Securităţii Colective, Comunitatea Economică Eurasia, Uniunea Vamală şi, în final, Spaţiul Economic Comun”, a subliniat Putin. “Integrarea se transformă acum într-un proiect logic, stabil şi pe termen lung, atrăgător pentru cetăţeni şi companii, care nu depinde de schimbările politice sau de alte situaţii”, a încheiat premierul rus.

Reprezentanţi ai SUA şi oficiali cehi au declarat că Republica Cehă nu va mai lua parte la preconizatul scut antirachetă american ce urmează să fie instalat în Europa. De asemeena, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, structură regională de cooperare ce grupează Rusia, China şi patru ţări din Asia Centrală (Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan), a adoptat o declaraţie politică în care se pronunţă împotriva acţiunilor unilaterale în domeniul apărării antirachetă. Ministrul ceh al apărării Alexander Vondra a explicat că ţara sa s-a retras din acest proiect, frustrată de rolul minor care i se atribuise în cadrul noii reconfigurări a sistemului antibalistic al SUA în Europa, care prevedea stabilirea în Cehia a unui centru de avertizare timpurie cu rachete. Iniţial, administraţia George W. Bush a propus staţionarea a 10 rachete de interceptare în Polonia şi a unui radar avansat în Republica Cehă. Rusia a obiectat la aceste planuri, ameninţând cu desfăşurarea rachetelor proprii în apropiere de Polonia în cazul în care planul va fi pus în aplicare. În septembrie 2009, administraţia preşedintelui Barack Obama şi-a reconfigurat planurile legate de scutul antirachetă, în care cehilor le-a revenit un rol mai mic. Potrivit noii configurări, în Cehia urma să fie amplasat un centru de avertizare timpurie, care să colecteze şi să analizeze informaţiile provenite de la sateliţi pentru a detecta rachetele care ar putea viza teritoriul ţărilor NATO. Ministrul apărării Alexander Vondra a declarat pentru AP, în finalul discuţiilor purtate miercuri la Praga cu secretarul adjunct american al apărării William Lynn, că Republica Ceha şi-a dorit să participe la sistemul antibalistic, dar cu siguranţă nu în acest fel. El a menţionat că ţara sa va căuta o altă modalitate de a participa la acest proiect.

Rusia isi cauta aliati

Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, structură regională de cooperare ce grupează Rusia, China şi patru ţări din Asia Centrală (Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan), a adoptat miercuri, în finalul summitului de o zi, o declaraţie politică în care se pronunţă împotriva acţiunilor unilaterale în domeniul apărării antirachetă. “Dezvoltarea unilaterală şi nelimitată a capacităţilor în cadrul sistemului de apărare antirachetă de către un stat sau un grup limitat de state ar putea submina stabilitatea strategică şi securitatea internaţională”, se menţionează în document, transmite Agerpres. Conflictele interne şi crizele ar trebui să fie soluţionate exclusiv pe cale paşnică, prin dialog politic, iar acţiunile comunităţii internaţionale ar trebui să contribuie la procesele de reconciliere naţională, pe baza dreptului internaţional, se mai spune în text ul SCO (Shanghai Cooperation Organization), adoptat la Astana, Kazahstan. În noiembrie 2010, la summitul Rusia-NATO, părţile au convenit să coopereze la construcţia unui sistem european de apărare antibalistică. La 4 mai 2011, la o reuniune a aceluiaşi consiliu la nivel de şefi de stat major, generalul rus Nikolai Makarov a spus că Moscova este gata să discute orice propunere constructivă privind participarea sa la scutul antirachetă european, cu singura condiţie ca NATO să-i ofere asigurări, în scris, că sistemul preconizat nu-i va ameninţa arsenalul de descurajare nucleară.

Rusia si standardele NATO

Armata rusă nu va trece la standardele NATO, a declarat miercuri ministrul rus al apărării, Anatoli Serdiukov, după audierile cu uşile închise din Duma de Stat. “Nu vom trece la standardele NATO. Şi nu vom cumpăra tancuri ‘Leopard’”, a precizat ministrul. Întrebat cu ce va lupta armata rusă, el a răspuns: “Cu ceea ce avem în dotare”. Planurile Rusiei de a cumpăra patru portelicoptere clasa Mistral de la un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice – Franţa – au generat suspiciunea că forţele armate ruse pot adopta, în viitor, standardele NATO. Procedurile privind achiziţionarea navelor franceze Mistral de către Rusia se apropie de final, rămânând doar încheierea formalităţilor, a spus miercuri vicepreşedintele Comisiei de apărare din Duma de Stat, Igor Barinov.

Turcia deschide frontierele pentru cetatenii statelor turcofone din Asia Centrala

“Lumea turcica trebuie sa-si creeze propriul sau spatiu Schengen” – titra cotidianul “Hurriyet Daily News” la sfarsitul lunii aprilie, dupa vizita in Kirgizstan a premierului Erdogan. Ideea, enuntata de seful guvernului de la Ankara, se incadreaza logic in coordonatele noului curs al politicii externe turce lansat dupa incheierea razboiului rece, curs pe care presa internationala il numeste neootomanism sau neokemalism iar oficialii turci il definesc “Probleme zero cu vecinii”, dar care vizeaza, de fapt, obiective mult mai ambitioase.

Turcia tine totusi sa precizeze, din capul locului, ca nu este stapanita de impulsuri imperialiste si hegemonic in dinamismul imprimat politicii sale externe, dar intelege sa valorifice contextul geopolitic favorabil creat dupa incheierea razboiului rece si dezmembrarea URSS, pentru a reactiva si dezvolta multiform relatiile cu statele si popoarele din traditionalul spatiu cultural si de civilizatie, dar si geopolitic, in care indeplineste, la scara istoriei, un rol preeminent si se afirma astazi ca o putere regionala emergenta.

Demersurile de inlesnire a liberei circulatii au fost impulsionate de taraganarea fara precedent a procesului de aderare a tarii la Uniunea Europeana si vizeaza relatiile cu toate statele si zonele ce prezinta interes special pentru Ankara. Eliminarea vizelor s-a realizat de curand cu Siria, ceea ce a dus la dinamizarea schimburilor comerciale bilaterale, iar masura similara cu Rusia va avea efecte favorabile in planul economic si al turismului.

“Cetatenii turci vor putea vizita Kirgizstanul cu pasaportul fara viza, si viceversa”, a declarat premierul Erdogan, care a adaugat ca si celelalte state din Asia central trebuie sa urmeze acest exemplu, pentru “a se crea o zona libera de vize de calatorie in stil Schengen”. Turcia a eliminat vizele cu Uzbekistanul si Kazahstanul, in timp ce Taskentul si Astana solicita inca vize cetatenilor turci.