Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite doresc să privilegieze calea diplomatică pentru a convinge Iranul să renunţe la controversatul său program nuclear, solicitând Israelului “să ofere sancţiunilor timpul necesar pentru a-şi produce efectul”.
Întrebat dacă SUA vor cere Israelului să nu bombardeze Iranul, deşi anterior secretarul american al Apărării, Leon Panetta, enunţase o astfel de posibilitate, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Mark Toner, a răspuns: “acesta este mesajul nostru”, transmite Agerpres. “Am impus sancţiuni fără precedent împotriva Iranului întrucât considerăm că diplomaţia încă mai are timp şi spaţiu să acţioneze”, a adăugat oficialul american.
Această declaraţie survine la o zi după apariţia unui articol în cotidianul Washington Post, în care se afirmă că secretarul american al Apărării estimează că Israelul ar putea ataca Iranul în lunile aprilie, mai sau iunie, înainte ca această ţară să reuşească să înceapă producerea de arme nucleare. Însă Panetta a refuzat să confirme cele publicate de cotidianul american, limitându-se să afirme că “Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să confirme existenţa unei ameninţări israeliene faţă de Iran. “Nu ne îndoim de ameninţarea pe care Iranul o reprezintă pentru aliatul nostru, Israel, dar şi pentru toţi partenerii noştrii din regiune. (…) În consecinţă, înţelegem perfect şi împărtăşim preocupările serioase ale Israelului legate de programul nuclear iranian”, a afirmat oficialul american.

Secretarul american al apărării, Leon Panetta, consideră că există o “foarte mare probabilitate” ca, în primăvară, Israelul să pornească o intervenţie militară împotriva instalaţiilor militare din Iran.
“Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea” din acest motiv, a declarat Panetta. Potrivit Washington Post, şeful Pentagonului este de părere că loviturile israeliene ar putea avea loc în aprilie, mai sau iunie, înainte ca Iranul să intre într-o “zonă de imunitate” şi să înceapă să producă bombe atomice.
Panetta a menţionat duminică, la postul de televiziune CBS, că Teheranul are nevoie de “aproximativ un an” ca să producă suficient uraniu îmbogăţit pentru o bombă atomică, dacă se hotărăşte să deţină arma nucleară, şi de încă un an sau doi pentru ca să o instaleze pe un vector”, cum ar fi o rachetă, transmite Agerpres. Statele Unite susţin că sancţiunile la adresa Iranului trebuie să-şi arate rezultatele şi continuă să privilegieze demersurile diplomatice cu scopul de a convinge Teheranul să renunţe la controversatul său program nuclear.
Israelul, care consideră ambiţiile nucleare iraniene ca pe o “ameninţare existenţială”, menţine suspansul în privinţa eventualelor lovituri aeriene asupra instalaţiilor nucleare ale Republicii Islamice. În octombrie, mass-media din Israel au dat asigurări că premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării, Ehud Barak, sunt favorabili loviturilor împotriva Iranului, dar că armata şi serviciile secrete, printre care Mossadul, se opun.
Cu toate acestea, în cursul unei vizite efectuate la Washington săptămâna trecută, şeful Mossadului, Tamir Pardo, a evocat, potrivit televiziunii israeliene, posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul.

Directorul Mossad, Tamir Pardo, a purtat discuţii secrete cu oficiali americani, în ultimele zile, pe tema programului nuclear iranian.
Vizita neanunţată la Washington a directorului Mossad a fost dezvăluită în cursul audierilor organizate de Comisia pentru Informaţii a Senatului SUA. În cursul sesiunii au fost audiaţi David Petraeus, directorul CIA, James Clapper, directorul Comunităţii naţionale de informaţii, şi Dianne Feinstein, preşedintele Comisiei, informează presa israeliană.
În cursul sesiunii, Feinstein l-a întrebat pe Clapper dacă Israelul intenţionează să atace instalaţiile nucleare iraniene, oficialul american cerând discutarea acestui subiect după evacuarea din sală a jurnaliştilor. Conform unor surse americane, Feinstein a anunţat apoi că s-a întâlnit zilele trecute la Washington cu directorul Mossad, iar Petraeus a precizat că discuţiile cu acesta s-au axat pe programul nuclear iranian. Directorul CIA a subliniat că Israelul insistă că Iranul dotat cu arme nucleare ar fi o “ameninţare existenţială” la adresa statului evreu.
Ulterior, televiziunea israeliană a anunţat că, în cursul vizitei sale în SUA, şeful Mossad a abordat şi posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul. Preşedintele statului evreu, Shimon Perez, a reafirmat marţi că “nu trebuie exclusă nici o opţiune împotriva programului prin care Iranul încearcă să se doteze cu arme de distrugere în masă”.
În luna octombrie, mass-media israeliană relata că primul ministru, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, erau favorabili declanşării unei acţiuni militare împotriva Iranului, dar serviciile de informaţii israeliene, printre care şi Mossadul, se opuneau unei astfel de operaţiuni.

Misiunea AIEA, fără progrese

Misiunea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, sosită în Iran cu scopul de a clarifica situaţia programului nuclear al acestei ţări, s-a încheiat fără să se înregistreze progrese, relatează mass-media locală. Cele două părţi au “convenit să continue discuţiile” la o dată stabilită de comun acord, anunţă agenţiile iraniene de ştiri.
Potrivit agenţiei IRNA, în cele trei zile petrecute în Iran, delegaţia AIEA nu a vizitat nici o instalaţie nucleară. Aceeaşi agenţie de ştiri afirma cu o săptămână în urmă că inspectorii vor vizita “probabil instalaţiile de la Fordo”, unde se află a două uzină iraniană de îmbogăţire a uraniului, cea care, după inaugurarea sa în luna ianuarie, a amplificat suspiciunile statelor occidentale cu privire la intenţiile Iranului de a fabrica arme nucleare.
Înaintea plecării în Iran, delegaţia AIEA a declarat că doreşte să obţină din partea autorităţilor de la Teheran răspunsuri la întrebările legate de “posibila dimensiune militară” a programului nuclear iranian, la care se face referire în ultimul raport al Agenţiei şi care a determinat statele occidentale să instituie noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Unul dintre cele mai sofisticate avioane fără pilot ale armatei israeliene s-a prăbuşit accidental duminică în Israel, fără să rănească pe cineva, a anunţat un purtător de cuvânt militar.
“Un avion fără pilot de tip Eitan s-a prăbuşit pe un câmp duminică, în Israel, în cursul unui test comun al armatei şi Industriei Aeronautice din Israel (IAI). Nu au existat răniţi”, a declarat acest purtător de cuvânt, citat de agenţiile de presă internaţionale. Potrivit unui post privat israelian de televiziune, Canal-10, accidentul s-a produs după ce o aripă a avionului s-a desprins, aparent din cauza unui nou echipament prea greu pe care îl transporta.
Aceeaşi sursă afirmă că pierderile sunt estimate la suma de zece milioane de dolari (7,5 milioane de euro), iar accidentul pune o problemă forţelor israeliene aeriene, care dispun doar de câteva avioane fără pilot de acest tip care sunt operaţionale.
Acest tip foarte impozant de avion fără pilot, Heron TP, cunoscut sub numele de Eitan (”Puternic” în ebraică), este de talia unui avion Boeing 737 şi cântăreşte 4,5 tone. El are o autonomie de zbor de 36 de ore şi poate transporta o încărcătură utilă de o tonă, la o altitudine de 13.000 de metri. Avionul comunică prin satelit. Raza sa de acţiune acoperă Iranul, pe care Israelul îl consideră principalul său inamic strategic.

Israelul a salutat luni poziţia Uniunii Europene, care se pregăteşte să anunţe luni sancţiuni fără precedent împotriva Iranului, ca urmare a refuzului acestuia de a abandona controversatul său program nuclear.
“Înăsprirea sancţiunilor şi tonul adoptat de europeni sunt lucruri extrem de importante deoarece le transmit iranienilor că nu se acceptă continuarea programului lor nuclear”, a declarat pentru postul de radio al armatei ministrul israelian al informaţiilor Dan Meridor. “Iranul trebuie să înţeleagă că există o opoziţie hotărâtă faţă de orice acţiune militară nucleară” desfăşurată de Teheran, a explicat oficialitatea israeliană.
Pentru a-şi dovedi eficacitatea, anunţatele sancţiuni trebuie să fie aplicate de ţări precum Japonia şi Coreea de Sud, mari importatoare de petrol iranian. UE va anunţa luni un nou set de sancţiuni antiiraniene, care vor viza în special sectorul petrolier şi Banca Centrală a Iranului, în lipsa unui răspuns clar al Teheranului la propunerea de reluare a negocierilor în dosarul nuclear iranian.
După ce a îngheţat active ale 433 de companii iraniene şi 113 persoane fizice, a decis restricţii referitoare la exportul de produse sensibile şi a interzis investiţiile în domeniul hidrocarburilor în Iran, UE sancţionează resursele petroliere strategice ale regimului iranian. Iranul, al doilea stat producător din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), obţine 80% din veniturile sale anuale din exportul de petrol.

Fratia Musulmana, organizatie politica islamista, a castigat 47% din mandatele de deputati in urma alegerilor legislative din Egipt, primele organizate dupa indepartarea de la putere a autocratului Hosni Mubarak, arata rezultatele oficiale date publicitatii sambata. Partidul Libertatii si Dreptatii (PLJ), rezultat din miscarea Fratilor Musulmani, a castigat 235 de locuri din cele 498 disputate in acest scrutin care s-a desfasurat in mai multe etape, incepand din 28 noiembrie 2011. PLJ are 127 de deputati alesi in sistem proportional si 108 alesi prin scrutin uninominal cu doua tururi, potrivit rezultatelor oficiale, care confirma cifrele provizorii deja difuzate.  Pe pozitia a doua s-a clasat partidul fundamentalist salafist al-Nour, cu 121 de locuri (circa 24%), in timp ce partidul liberal Wafd a reusit sa obtina numai 9% din mandate. Zece locuri suplimentare in Parlament vor fi atribuite de seful Consiliului militar care conduce tara, maresalul Hussein Tantawi. PLJ a anuntat luni ca si-a ales secretarul general, Saad al-Katatni, ca presedinte al Adunarii Poporului (camera inferioara), conform acordului cu celelalte formatiuni ca acest post sa revina formatiunii parlamentare celei mai numeroase. Prima sedinta a Adunarii Poporului urmeaza sa aiba loc luni. Alegerile pentru senatori vor incepe la 29 ianuarie. Viitorul Parlament va trebui sa desemneze o comisie care va redacta o noua Constitutie. Alegerile prezidentiale sunt prevazute la sfarsitul lunii iunie, iar depunerea candidaturilor incepe la 15 aprilie.

Istoria Fratiei, intre terorism si activitate politica

Creata in 1928 de Hassan al-Banna, Fratia a fost interzisa in 1954 dar a fost relativ tolerata sub Mubarak, chiar daca facea obiectul a numeroase campanii de arestari. In anii 1940, ea a comis atentate sangeroase, printre care uciderea premierului Fahmi al-Noqrachi in 1948. Membrii sai au devenit atunci obiectul unei represiuni brutale. Presedintele Gamal Abdel Nasser le-a dat lovituri dure intre 1954 si 1970, dupa o tentativa de asasinat impotriva sa si imputata miscarii. Mii de membri sunt arestati. Din 1956, beneficiaza de un ajutor financiar si militar de la CIA, gata sa faca orice pentru a slabi puterea sustinuta de URSS. In 1971, Anouar el-Sadat, care ii succede lui Nasser, elibereaza toti membrii Fratiei Musulmane si proclama amnistia generala. Dar acestia nu privesc cu ochi buni acordurile de pace cu Israelul. In 1981, Sadat va fi asasinat de fosti membri ai confreriei care trecusera la extremism. Sub Mubarak, Fratia si-a prezentat candidati la alegeri sub eticheta de independenti. Dupa un succes legislativ in 2005 (20% din fotoliile parlamentului), miscarea iese sifonata dupa primul tur al alegerilor din 2010 si decide sa boicoteze turul al doilea, denuntand fraude masive. Confreria este deosebit de activa in moschei, unde deruleaza actiuni de ajutorare a persoanelor defavorizate, in universitati si in sanul sindicatelor. In cursul istoriei sale, a oscilat intre o opozitie violenta fata de putere si colaborare, intre pledoarii pentru un stat islamic si asigurarea respectarii jocului democratic. Fratia Musulmana ramane o enigma si suscita temeri Occidentului, care se teme de o reinstaurare a regimului islamic in Egipt, dar va fi obligat sa coopereze cu aceasta forta politica, daca se va impune democratic in alegeri.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate Catherine Ashton se va deplasa săptămâna viitoare în Israel şi în teritoriile palestiniene.
Obiectivul acestei călătorii, care va dura de marţi până joi, este de a convinge părţile să revină la masa negocierilor, a precizat purtătorul de cuvânt. Vizita survine într-un climat tensionat între UE şi Israel, adaugă AFP. Mai multe rapoarte interne recente ale unor diplomaţi europeni aflaţi la post în această ţară, obţinute de agenţia de presă, au criticat politica statului evreu şi au provocat nemulţumirea autorităţilor israeliene.
Mişcarea Hamas au anunţat joi că preşedintele Parlamentului palestinian, Abdel Aziz Duaik, a fost arestat de soldaţi israelieni, transmit agenţiile de presă internationale. Directorul de cabinet al preşedintelui Parlamentului palestinian a declarat pentru AFP că acesta a fost arestat joi lângă Ramallah, la un baraj al armatei israeliene.
Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a confirmat că Aziz Duaik a fost arestat întrucât este ’suspectat de implicare în activitatea unei grupări teroriste’, transmite Agerpres. Parlamentul palestinian este blocat din anul 2007, când mişcarea Hamas a preluat controlul Fâşiei Gaza de la rivalul său, partidul palestinian Fatah. De atunci, Cisiordania este condusă de Fatah şi Fâşia Gaza de Hamas. Cele două grupări s-au angajat într-un proces de reconciliere ce are ca obiectiv şi reactivarea Parlamentului.
Israelul, SUA, Uniunea Europeană şi alte state consideră că Hamas este o grupare teroristă, ea fiind responsabilă de atentate sinucigaşe şi alte atacuri asupra civililor israelieni. Aziz Duaik a mai fost arestat împreună cu alţi oficiali Hamas în anul 2006, după ce militanţi ai acestei organizaţii au răpit un soldat israelian.

Avocaţii ministrului israelian al afacerilor externe Avigdor Lieberman urmează a fi audiaţi începând de marţi într-un dosar în care acesta este suspectat de operaţiuni financiare frauduloase, potrivit unei surse judiciare.
Patru avocaţi ai ministrului de externe urmează să-şi susţină marţi şi miercuri argumentele în faţa procurorului general Yehouda Weinstein şi a procurorului statului Moshe Lador pentru ca Avigdor Lieberman să nu fie inculpat. Yehouda Weinstein va trebui apoi să ia o decizie definitivă cu privire la capetele de acuzare reţinute împotriva lui Lieberman pentru fapte ce privesc ‘mai multe milioane’ de dolari din perioada 2001-2008, când acesta a fost deputat şi a deţinut o serie de portofolii ministeriale (infrastructuri naţionale, transporturi, afaceri strategice).
Potrivit presei israeliene, va fi nevoie de câteva luni pentru ca Yehouda Weinstein, care este şi consilier juridic al guvernului, să pronunţe o decizie. În aprilie 2011, el şi-a exprimat intenţia de a-l urmări pe Avigdor Lieberman pentru spălare de bani, mituire de martor, abuz de încredere şi diverse fraude, acuzaţii pe care ministrul le-a respins. Spălarea de bani este pasibilă de zece ani de închisoare în Israel. Şeful diplomaţiei israeliene a promis să demisioneze dacă va fi inculpat.

Statele Unite şi Israelul au decis să amâne un exerciţiu militar comun programat în primăvară, anunţă postul public de radio israelian.
Surse militare au declarat pentru acest post de radio că exerciţiul militar “Challenge Austere 12″ a fost amânat, din motive bugetare, până în ultimul trimestru al anului 2012. Decizia nu va afecta vizita în Israel a generalului american Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme, programată pentru săptămâna viitoare.
Însă anunţul intervine în contextul în care există disensiuni între SUA şi Israel din punctul de vedere al dosarului iranian, transmite Mediafax. Ministrul israelian al Afacerilor Strategice, Moshe Yaalon, şi-a exprimat duminică “dezamăgirea” în legătură cu “ezitările” Statelor Unite în privinţa înăspririi sancţiunilor împotriva regimului iranian.
Administraţia Barack Obama este din ce în ce mai preocupată că Israelul pregăteşte o acţiune militară unilaterală împotriva Iranului, în pofida obiecţiilor Statelor Unite, Washingtonul elaborând planuri de urgenţă pentru protejarea obiectivelor americane din Orientul Mijlociu în cazul unui conflict.
Conform Wall Street Journal, preşedintele SUA, Barack Obama, secretarul Apărării, Leon Panetta, şi alţi oficiali americani de rang înalt au transmis o serie de mesaje Israelului, avertizând că un atac împotriva Iranului va avea consecinţe grave. Statele Unite doresc ca Israelul să aştepte în continuare efectele sancţiunilor internaţionale împotriva regimului islamist iranian.

Guvernul SUA este îngrijorat din cauză că Israelul pregăteşte, în pofida obiecţiilor sale, o acţiune militară împotriva Iranului. Între timp, Israelul îşi caută aliaţi în Peninsula Balcanică. După România şi Grecia, acum este vorba despre Bulgaria.
SUA au creat un plan de urgenţă pentru salvarea instituţiilor sale din regiune, scrie Wall Street Journal, citat de Mediafax. Potrivit cotidianului, preşedintele Barack Obama, secretarul Apărării Leon Panetta şi alţi oficiali de rang înalt le-au transmis deja israelienilor o serie de mesaje, avertizându-i asupra consecinşelor unui asemenea atac. Barack Obama l-a sunat joi pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar generalul Martin Dempsey, care deţine cel mai înalt grad american, se va întâlni şi va dicuta pe această temă cu oficiali militari israelieni la Tel Aviv, săptămâna viitoare, adaugă Wall Street. Cotidianul apreciază că armata americană se pregăteşte de numeroase posibilităţi de represalii la un raid militar israelian, inclusiv un eventual atac militar asupra Ambasadei Statelor Unite din Bagdad din partea miliţiilor şiite proiraniene.
În Irak se află peste 15.000 de diplomaţi, angajaţi ai Guvernului federal şi întreprinzători americani. Statele Unite menţin în Kuwait, ca forţă de disuasiune, aproximativ 15.000 de militari şi au mobilizat un al doilea portavion în regiunea Golfului, subliniază Wall Street Journal.

Aliaţii Israelului din Balcani

Ministrul bulgar al Apărării, Anu Anghelov, va semna luni, în Israel, două acorduri bilaterale în materie de cooperare militară. Anu Anghelov va iniţia duminică o vizită de două zile în Israel. El va semna un acord de cooperare militară care prevede organizarea de exerciţii comune, în fiecare din cele două state, transmite Mediafax. În plus, va fi semnat şi un memorandum de înţelegere şi cooperare în industria de armament. Miniştrii grec şi israelian ai Apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea “stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
În vara anului trecut, forţele aeriene s-au antrenat din nou în România. În 2006, ministrul israelian al Apărării de la acea vreme, Shaul Mofaz, a semnat un acord pe cinci ani cu omologul său român, care permite IAF să trimită avioane şi militari pentru antrenamente în România.
Ministrul bulgar al Apărării se va întâlni cu omologul său israelian, Ehud Barak, şi va vizita compania Israel Aerospace Industries. Guvernul bulgar condus de Boiko Borisov are strânse relaţii cu Israelul, iar industria militară bulgară, care produce arme uşoare şi muniţie, este prezenţă pe piaţa din Orientul Mijlociu. Industria bulgară de apărare a rămas neafectată de criza economică, efectuând exporturi de 300 milioane de euro în anul 2011, scrie presa bulgară.
Publicaţia citează datele asociaţiei bulgare a industriei de apărare care de obicei rămân secrete. Organizaţia, din care fac parte cei mai mari producători de arme şi muniţie din Bulgaria, a refuzat să precizeze însă care au fost destinaţiile exporturilor. Jurnalul menţionează totuşi Algeria, Afganistanul, SUA şi Irakul ca clienţi tradiţionali ai producătorilor bulgari de arme uşoare.