Iranul a anunţat marţi că a identificat şi dezmembrat “o grupare teroristă majoră” afiliată Israelului şi a arestat câţiva membri ai mişcării, conform unui raport al Ministerului Informaţiei.
“Ministerul Informaţiei a anunţat că a identificat o grupare teroristă majoră aflată în solda regimului sionist şi a arestat mai multe persoane care ofereau protecţie personalului operaţional în interiorul ţării”, afirmă IRNA. Totodată, a fost confiscată o mare cantitate de arme şi de echipamente de telecomunicaţii, a adăugat agenţia de presă iraniană oficială, fără a furniza detalii suplimentare privind acest subiect.
Iranul anunţă sistematic descoperirea unor reţele de spioni sau sabotori prooccidentali sau proisraelieni, arestarea, judecarea şi chiar executarea unor persoane acuzate de spionaj în favoarea Statelor Unite ale Americii sau a Israelului.
In noiembrie 2011, un influent parlamentar iranian a făcut cunoscut că autorităţile iraniene au arestat 12 agenţi ai Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA, a informat agenţia de ştiri oficială iraniană. Parlamentarul Parviz Sorouri, membru al Comisiei pentru politică externă şi de securitate naţională, a fost citat de IRNA spunând că agenţii CIA arestaţi intenţionau să lovească în interesele iraniene cu ajutorul Israelului. El a menţionat că CIA viza sectoarele securităţii, militar şi nuclear.

Ministrul iranian al petrolului, Rostam Qasemi, a anunţat marţi că republica islamică a oprit exporturile de petrol spre Grecia.
“La ora actuală Iranul nu mai vinde petrol Greciei”, a declarat Rostam Qasemi, adăugând însă că “Iranul nu are probleme în vânzarea petrolului şi a produselor sale petroliere”. Al doilea mare producător de petrol din cadrul Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol, Iranul produce aproximativ 3,5 milioane barili de petrol pe zi şi exportă aproximativ 2,5 milioane barili pe zi. În 2011 Iranul a exportat spre Grecia aproximativ 100.000 de barili pe zi, adică aproximativ o treime din importurile de petrol ale Greciei.
Ţările membre ale Uniuni Europene au decis la data de 23 ianuarie să impună, gradual, un embargou petrolier fără precedent împotriva Iranului din cauza programului nuclear al Teheranului. Noile contracte petroliere cu Iranul sunt interzise cu efect imediat, însă principalii cumpărători de petrol iranian din UE (Grecia, Italia şi Spania) au timp până la data de 1 iulie 2012 să anuleze contractele existente şi să găsească alţi furnizori.
Săptămâna trecută un oficial din Ministerul grec al Energiei, a confirmat că Grecia caută “surse alternative” pentru aprovizionarea cu petrol ca urmare a embargoului impus de UE. Potrivit oficialului, Grecia înregistrează să-şi majoreze cantităţile importate din Rusia, Irak, Arabia Saudită sau Libia. Italia (180.000 de barili pe zi) şi Spania (160.000 de barili pe zi) sunt principalii importatori europeni de petrol iranian. În 2011, Teheranul a exportat aproximativ 450.000 de barili de petrol pe zi (18% din exporturile sale) spre Uniunea Europeană.

Negocierile nucleare între Iran şi marile puteri se vor relua la 14 aprilie la Istanbul, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Catherine Ashton, după ce, la sfârşitul săptămânii, apăruseră deja informaţii neconfirmate privind locul şi data discuţiilor.
“Am căzut de acord ca negocierile să fie lansate la 14 aprilie la Istanbul”, a spus Michael Mann. “Sperăm că această primă rundă va crea un mediu favorabil pentru progrese concrete. Ţintim, bineînţeles, spre un progres sustenabil”, a adăugat Mann.
Ultima rundă de negocieri între Iran şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi SUA) plus Germania (reuniţi în aşa-numitul grup G5+1) a avut loc în ianuarie 2011 şi s-a încheiat fără niciun rezultat. Anterior a existat o dispută asupra locului în care ar fi trebuit reluate negocierile, opţiunile fiind Istanbul şi Bagdad. Puterile occidentale suspectează Iranul că încearcă să producă arme atomice sub acoperirea programului nuclear civil, lucru negat permanent de Teheran.

Un portavion în Golf

În altă ordine de idei, marina americană a anunţat luni că a trimis în Golf al doilea portavion, pe fondul tensiunilor cu Teheranul în legătură cu programul nuclear iranian. Potrivit declaraţiilor lui Derrick Frost, comandantul Flotei a 5-a americane, cu baza în Bahrein, este a patra oară într-un deceniu când Marina SUA deţine două portavioane care operează simultan în regiune. Este vorba de portavionul cu propulsie nucleară ”USS Enterprise” şi de grupul aeronaval de atac ”Abraham Lincoln”.
Derrick Frost a precizat că cele două portavioane vor acorda sprijin operaţiunilor militare americane din Afganistan şi eforturilor împotriva pirateriei din largul coastelor somaleze şi Golful Aden. Portavioanele vor patrula, de asemenea, pe rutele petroliere strategice din Golf pe care Iranul ameninţă că le va închide ca măsuri de retorsiune împotriva sancţiunilor economice impuse Teheranului.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat luni că un atac militar asupra Iranului ar periclita securitatea întregii lumi arabe şi ar constitui o violare a dreptului internaţional.
“Dacă se va întâmpla cum e mai rău şi va fi utilizată forţa militară, va fi afectată nu doar securitatea Armeniei, ci şi a Azerbaidjanului. Trebuie să ţinem cont că în Iran sunt de trei ori mai mulţi etnici azeri decât în Azerbaidjan. Este greu de prevăzut cum vor reacţiona ei în cazul unui atac militar. Ar apărea, fără îndoială, fluxuri de refugiaţi. O parte însemnată ar ajunge pe teritoriul Rusiei, întrucât în Rusia este o mare diasporă azeră”, a estimat Serghei Lavrov.
“Va fi pusă în pericol securitatea regională, a întregii lumi arabe”, a continuat şeful diplomaţiei ruse. El subliniat necesitatea unei clarificări atunci când Israelul şi SUA afirmă că iau în calcul “toate variantele de acţiune privind Iranul”. În opinia sa, problema iraniană poate fi abordată doar în baza prevederilor ale dreptului internaţional. “Dreptul internaţional interzice uzul de forţă, cu excepţia situaţiei în care eşti atacat. Pornesc de la premisa că cei care examinează asemenea opţiuni vor da dovadă de responsabilitate”, a concluzionat Serghei Lavrov.
Israelul şi SUA au avertizat că iau în calcul toate opţiunile, inclusiv un atac militar, pentru a împiedica Iranul să obţină arma nucleară. Iranul insistă că programul său de îmbogăţire a uraniului are scopuri civile – obţinerea energiei atomice şi cercetare -, dar Israelul şi Occidentul consideră că, în realitate, Teheranul lucrează la producerea armei nucleare. Rusia, care a construit prima centrală nucleară în Iran, a susţinut unele sancţiuni ale ONU împotriva Teheranului, dar în ultimele luni a respins cu fermitate noi sancţiuni, îndemnând la dialog.

Sefa diplomatiei americane Hillary Clinton a anuntat sambata, in timpul unei conferinte de presa sustinute cu ocazia unei vizite in Arabia Saudita, ca discutiile dintre Grupul 5+1 si admistratia de la Teheran, pe tema programului nuclear al Iranului, se vor desfasura pe 13 si 14 aprilie la Instanbul. “Discutiile stabilite la Istanbul, pe 13 si 14 aprilie, reprezinta o fereastra catre Iran, iar aceasta va ramane deschisa pe termen nelimitat”, a declarat Hillary Clinton. “Suntem hotarati sa impiedicam Iranul sa obtina arme nucleare” a adaugat secretarul de stat american adaugand ca “ducem o politica de preventie, nu de izolare. II revine Iranului sa demonstreze, prin actiunile sale, ca este un partener de buna credinta si sa participe la negocieri facand efortul de a obtine rezultate concrete”. Ministrul iranian de Externe, Ali Akbar Salehi, a anuntat miercuri ca discutiile dintre Iran si Grupul P5+1, pe tema programului nuclear al Teheranului, vor fi reluate pe 13 aprilie. Locul desfasurarii negocierilor nu fusese inca decis la acea data. Grupul P5+1 este format din 5 membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Franta si Marea Britanie) si Germania.

Iranul şi Turcia vor colabora pentru a soluţiona pe calea negocierilor conflictele şi problemele regionale, au semnalat premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi liderul parlamentului iranian Ali Larijani.
În cadrul unei întrevederi la Teheran, Erdogan şi Larijani au abordat, între altele, problema radarelor SUA în Turcia ca parte a scutului antirachetă al NATO. Larijani s-a declarat convins că problema se poate soluţiona prin negocieri între Turcia şi Iran, ţară care a criticat în repetate rânduri instalarea radarelor pe teritoriul turc, considerând-o o “eroare strategică”. La rândul său, Recep Tayyip Erdogan a considerat “constructive” convorbirile de până acum cu autorităţile iraniene şi şi-a reafirmat intenţia de a promova şi mai mult legăturile cu Iranul.
Premierul Erdogan s-a deplasat miercuri la Teheran pentru o vizită de două zile, în care urmează să abordeze dosarul nuclear iranian şi sancţiunile derivate, după ce a asistat la summitul privind securitatea nucleară desfăşurat la Seul, unde s-a întâlnit cu preşedintele SUA, Barack Obama.
Recep Tayyip Erdogan a afirmat miercuri la Teheran că este împoptriva folosirii tehnologiei nucleare pentru construirea de arme, dar a adăugat că nicio ţară nu are dreptul de a folosi forţa împotriva alteia pentru că utilizează tehnologia atomică în scopuri paşnice. Oficialul turc a vorbit, de asemenea, cu autorităţile de la Teheran despre Siria, în cazul căreia Iranul susţine regimul preşedintelui Bashar al-Assad, în timp ce Turcia sprijină opoziţia care încearcă să-l răstoarne de la putere.

Iranul va apăra Siria

Iranul va apăra regimul aliatului său regional Siria din cauza poziţiei sale anti-israeliene, a declarat joi liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, într-o întâlnire cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan. “Iranul va apăra Siria din cauza susţinerii sale pentru rezistenţa anti-israeliană”, a declarat Khamenei care l-a primit pe Erdogan în oraşul sfânt Machhad.
“Ne opunem cu fermitate oricărei intervenţii a forţelor străine în problemele interne ale Siriei (…) Reformele care au început acolo trebuie să continue”, a adăugat el. Khamenei a avertizat apoi împotriva oricărei iniţiative a Statelor Unite de a rezolva conflictul din Siria afirmând că Iranul se va “opune ferm” unui astfel de proiect.
Erdogan, citat de televiziune, a declarat că regiunea “se confruntă cu o situaţie foarte dificilă pe care Turcia speră să o vadă rezolvată”.

Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, incepe miercuri o vizita la Teheran, acolo unde este insotit de o importanta ministeriala, pentru a discuta despre relatiile bilaterale, dar si despre dosarul nuclear iranian potrivit agentiei oficiale iraniana IRNA. Erdogan a sosit in jurul 03:30 dimineata si a fost intampinat la aeroport de ministrul de externe Ali Akbar Salehi. El este insotit de ministrii de externe – Ahmet Davutoglu, al energiei – Taner Yildz, al economiei – Zafer Caglayan si al dezvoltarii urbane si mediului – Erdogan Bayraktar.  Seful Organizatiei nationale de informatii (MIT) Hakan Fidan, adjunctul sefului Statului Major, generalul Hulusi Akar, si presedintele Organizatiei Energiei Atomice Zafer Alper fac parte de asemenea din delegatia oficiala turca. Premierul Erdogan urmeaza sa fie primit de presedintele Mahmoud Ahmadinejad si va avea o intalnire cu presedintele parlamentului de la Teheran, Ali Larijani. Relatiile bilaterale, situatia regionala, inclusiv evolutiile din Siria, fata de care Iranul si Turcia se situeaza pe pozitii diferite, precum si dosarul nuclear iranian vor fi abordate cu ocazia acestor discutii. Turcia s-a oferit sa gazduiasca viitoarele negocieri nucleare intre Iran si marile puteri din grupul 5 plus 1 (SUA, Rusia, China, Franta, Marea Britanie si Germania). Ultimele negocieri au avut loc la Istanbul in ianuarie 2011, dar fara vreun rezultat.

Relatii puternice

Turcia, care si-a intarit relatiile economice si comerciale cu Iranul in ultimii ani, se opune unor noi sanctiuni americane si europene impotriva Teheranului. SUA si Uniunea Europeana au impus recent sanctiuni petroliere contra Iranului, insa Turcia, care intretine relatii bune cu Republica Islamica, sustine ca problema nucleara trebuie rezolvata prin mijloace diplomatice si nu prin sanctiuni. Mai mult, Ankara a declarat ca nu se simte legata de aceste sanctiuni impuse in mod unilateral sau in grup si va tine cont numai de cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU.  Turcia importa petrol din diferite tari, inclusiv din Rusia si Azerbaidjan, dar principala sa sursa de aprovizionare este Iranul (30%).

Ministrul turc al energiei Taner Yildiz a afirmat miercuri că sunt în curs negocieri pentru ca Turcia să fie exceptată de la sancţiunile vizând Iranul.
“În prezent au loc discuţii la nivel de întreprinderi”, a indicat Taner Yildiz, citat de agenţai Anadolu. SUA au anunţat marţi că vor excepta 11 ţări, între care şase ţări europene şi Japonia, de la noile sancţiuni impuse Iranului în cadrul presiunii exercitate privind programul nuclear controversat al Teheranului. Dar Turcia, important client pentru petrolul şi gazul iranian, nu se află printre aceste ţări. “Faptul că Turcia nu se află pe listă nu înseamnă că nu va fi niciodată”, a apreciat ministrul turc.
Compania privată Turkish Petroleum Refineries Corporation (Tupras), cel mai mare importator de ţiţei din ţară, cumpără o mare parte din această materie primă din Iran.
SUA şi UE au impus sancţiuni petroliere Iranului, dar Turcia, care are relaţii bune cu Iranul, consideră că problema nucleară trebuie soluţionată prin mijloace diplomatice şi nu prin sancţiuni. Turcia a anunţat că nu se consideră afectată prin sancţiuni adoptate unilateral sau în grup, ci numai prin cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU.

Iranul are nevoie de clienti

Iranul se zbate sa gaseasca un cumparator pentru aproape un sfert din exporturile sale anuale, in contextul in care sanctiunile occidentale pentru programul nuclear al tarii incep sa-l afecteze pe cel mai mare producator de petrol din intreaga lume. Teheranul incearca sa vanda inca 500.000 de baril de petrol, adica aproximativ 23% din cantitatea exportata anul trecut, catre rafinariile din China si India.
“Iranul are mari probleme in a gasi un nou cumparator”, sustine una dintre surse, subliniind ca Teheranul nu oferea nicicum reduceri pentru contractele futures de petrol cu livrare incepand cu luna aprilie. Daca nu va gasi clienti pana la mijlocul lunii martie pentru aceeasi cantitate cumparata de rafinariile europene anul trecut, Iranul ar putea fi fortat sa stocheze petrolul ramas nevandut direct in petroliere aflate pe mare, sau sa opreasca productia.

Fereastra de acţiune diplomatică în problema nucleară iraniană este din ce în ce mai mică, a avertizat miercuri preşedintele american Barack Obama, cu ocazia unei conferinţe comune susţinută alături de premierul britanic David Cameron, aflat în vizită la Washington.
Acest mesaj vizând Teheranul a fost lansat în contextul în care ţările din grupul 5+1 (SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania) iau în considerare o redeschidere a negocierilor asupra programului nuclear iranian ce au rămas îngheţate de peste un an. Conform şefului diplomaţiei turce, Ahmet Davutoglu, aceste negocieri ar putea fi reluate la începutul lunii aprilie, la Istanbul.
“În trecut Iranul a avut tendinţa, în cursul acestor negocieri, să caute să tragă de timp, să obiecteze şi să tergiverseze lucrurile pentru a nu avansa discuţiile. Fereastra care permitea rezolvarea diplomatică a acestei probleme este pe cale să se închidă. Noi facem totul pentru a ajunge la o soluţie diplomatică, dar, în cele din urmă, trebuie să avem drept partener un negociator serios şi sper că regimul iranian va înţelege acest lucru”, a declarat preşedintele Obama.
Barack Obama a mai precizat că o nouă serie de sancţiuni împotriva Iranului va începe să-şi facă simţite efectele în această vară. El a subliniat faptul că nu exclude niciun moment recursul la forţă ca ultimă soluţie, dar că preferă o rezolvare diplomatică.

Rusia, intermediar intre Washington si Teheran

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, i-a cerut ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, cu care a avut o întrevedere luni, la New York, să informeze autorităţile iraniene că negocierile cu marile puteri prevăzute să aibă loc în aprilie reprezintă “ultima şansă” a Iranului de a evita un război. “Negocierile prevăzute în aprilie între Iran şi şase mediatori internaţionali sunt ultima şansă pentru Teheran de a evita războiul. Hillary Clinton i-a cerut lui Serghei Lavrov să transmită acest mesaj autorităţilor iraniene”, scrie cotidianul Kommersant, citând un diplomat rus care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului.
Hillary Clinton au avut o întrevedere cu Serghei Lavrov luni, la New York, după o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a recunoscut că situaţia privind Iranul se agravează, refuzând însă să vorbească despre o “ultimă şansă”. “Nu se vorbeşte niciodată despre ultima şansă. Totul depinde de voinţa politică, iar Rusia face totul pentru ca această voinţă să fie consolidată”, a declarat Riabkov.
“Asistăm la o escaladare incontestabilă (…). Cei care vor folosirea armelor trebuie să se abţină şi să acţioneze pentru a găsi o soluţie diplomatică”, a continuat el. Deşi face apel la pace, Rusia se pregăteşte totuşi să facă faţă unor eventuale atacuri împotriva Iranului. “Avem un plan de mobilizare” pentru a face faţă unui posibil val de refugiaţi, a afirmat o sursă din Ministerul rus al Apărării. Conform unei surse din Ministerul de Externe, un program clasat “top secret” a fost creat pentru a proteja cetăţenii ruşi în cazul unui război împotriva Iranului.

Armata Israelului ar dispune de 200 de ogive nucleare, estimează experţi ai Institutului Internaţional pentru Studii Strategice.
Aceste ogive pot echipa rachete balistice intercontinentale Jericho I, precum şi rachete cu rază medie de acţiune Jericho II. Potrivit grupului de cercetări IHS Jane”s, specialist în strângerea de informaţii militare, Tsahal (Armata de apărare a Israelului) are între 100 şi 300 de ogive nucleare, ceea ce plasează statul evreu pe aceeaşi poziţie cu Franţa şi Marea Britanie.
Conform IHS Jane”s, ogive nucleare ar fi instalate şi pe rachete balistice Jericho III. Cu o rază de acţiune mai mare de 7.000 de km, acestea sunt capabile să distrugă ţinte din Europa şi Asia, inclusiv din Iran, transmite Mediafax. De la crearea armei nucleare israeliene în 1960, statul evreu refuză să recunoască existenţa programului său nuclear militar. Israelienii care dezvăluie aceste informaţii sunt urmăriţi în justiţie.
“Din nefericire, programul nuclear iranian a continuat să se dezvolte. Israelul a aşteptat ca diplomaţia să funcţioneze, noi am aşteptat ca sancţiunile să funcţioneze. Niciunul dintre noi nu poate să îşi permită să mai aştepte mult timp”, a declarat Netanyahu în faţa a 13.000 de persoane luni seara, în cadrul unei conferinţe a influentei organizaţii proisraeliene American Israel Public Affairs Committee. “În calitate de premier al Israelului, nu îmi voi lăsa niciodată poporul să trăiască sub ameninţarea unei distrugeri”, a subliniat el.
Netanyahu a apreciat că a permite Iranului, în opinia sa hotărât să distrugă statul evreu, să deţină un arsenal nuclear ar putea fi interpretat ca şi cum ar fi vorba de un refuz al Statelor Unite de a bombarda lagărul de exterminare Auschwitz în al Doilea Război Mondial. “Prieteni, 2012 nu este 1944″, a declarat el. Totodată, premierul israelian a lăudat susţinerea oferită de puterea legislativă americană. “Vreau să le cer celor 13.000 de apărători ai Israelului să se ridice şi să îi aplaude pe reprezentanţii Statelor Unite”, a declarat el în faţa participanţilor la conferinţa AIPAC, încurajând “ovaţii în picioare”.