Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac american asupra Iranului, a declarat ministrul de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov. El a facut declaratia inainte de sosirea secretarului de stat Hillary Clinton la Sofia. Ea va discuta cu oficialii bulgari despre chestiuni de securitate, inclusiv despre situatia din Iran si Siria, relateaza Sofia News Agency. Presa bulgara a citat saptamana aceasta surse guvernamentale care au spus ca Hillary Clinton ar urma sa ceara ca una dintre cele patru baze contractate de americani in Bulgaria sa fie utilizata in cazul unei eventuale operatiuni impotriva Iranului. La sfarsitul lui 2011, SUA au prezentat o astfel de cerere Turciei, dar fara succes. Baza militara mentionata de presa bulgara este Bezmer, din sud-est, facilitate de transport pentru fortele aeriene. Mladenov a subliniat ca Sofia nu intentioneaza sa permita americanilor sa foloseasca baze militare bulgare pentru o lovitura impotriva Iranului.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite doresc să privilegieze calea diplomatică pentru a convinge Iranul să renunţe la controversatul său program nuclear, solicitând Israelului “să ofere sancţiunilor timpul necesar pentru a-şi produce efectul”.
Întrebat dacă SUA vor cere Israelului să nu bombardeze Iranul, deşi anterior secretarul american al Apărării, Leon Panetta, enunţase o astfel de posibilitate, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Mark Toner, a răspuns: “acesta este mesajul nostru”, transmite Agerpres. “Am impus sancţiuni fără precedent împotriva Iranului întrucât considerăm că diplomaţia încă mai are timp şi spaţiu să acţioneze”, a adăugat oficialul american.
Această declaraţie survine la o zi după apariţia unui articol în cotidianul Washington Post, în care se afirmă că secretarul american al Apărării estimează că Israelul ar putea ataca Iranul în lunile aprilie, mai sau iunie, înainte ca această ţară să reuşească să înceapă producerea de arme nucleare. Însă Panetta a refuzat să confirme cele publicate de cotidianul american, limitându-se să afirme că “Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să confirme existenţa unei ameninţări israeliene faţă de Iran. “Nu ne îndoim de ameninţarea pe care Iranul o reprezintă pentru aliatul nostru, Israel, dar şi pentru toţi partenerii noştrii din regiune. (…) În consecinţă, înţelegem perfect şi împărtăşim preocupările serioase ale Israelului legate de programul nuclear iranian”, a afirmat oficialul american.

Iranul a lansat vineri cu succes un mic satelit de observaţie experimental, cel de-al treilea din 2009, a informat mass-media iraniană.
“Satelitul Navid a fost lansat cu succes (…) şi urmează să fie plasat pe orbită la o altitudine ce variază între 250 km şi 350 de km”, a anunţat Hamid Fazeli, preşedintele Organizaţiei spaţiale iraniene, citat de agenţia oficială Irna. “Satelitul cântăreşte 50 de kilograme şi a fost trimis cu ajutorul lansatorului Safir”, a adăugat el.
Lansarea, care a avut loc în momentul în care Iranul celebrează începând de joi revoluţia islamică din februarie 1979, s-a produs în prezenţa preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, potrivit presei.
Navid, a cărei misiune este de a fotografia Pământul, a fost realizat de Universitatea Elm-o-Sanat (Ştiinţă şi Industrie). El are o durată de viaţă preconizată de un an şi jumătate şi “face înconjurul pământului la fiecare 90 de minute”, a precizat Hamid Fazel.
Iranul a plasat deja cu succes pe orbită doi mici sateliţi experimentali, Omid în 2009 şi Rassad în iunie 2011, cu ajutorul rachetei Safir. Lansarea de sateliţi de către Iran îngrijorează comunitatea internaţională, care se teme că programul său spaţial i-ar putea permite să dezvolte rachete balistice capabile să transporte focoase nucleare.

Secretarul american al apărării, Leon Panetta, consideră că există o “foarte mare probabilitate” ca, în primăvară, Israelul să pornească o intervenţie militară împotriva instalaţiilor militare din Iran.
“Israelul a făcut cunoscut că are în vedere” lovituri aeriene, iar “noi ne-am exprimat îngrijorarea” din acest motiv, a declarat Panetta. Potrivit Washington Post, şeful Pentagonului este de părere că loviturile israeliene ar putea avea loc în aprilie, mai sau iunie, înainte ca Iranul să intre într-o “zonă de imunitate” şi să înceapă să producă bombe atomice.
Panetta a menţionat duminică, la postul de televiziune CBS, că Teheranul are nevoie de “aproximativ un an” ca să producă suficient uraniu îmbogăţit pentru o bombă atomică, dacă se hotărăşte să deţină arma nucleară, şi de încă un an sau doi pentru ca să o instaleze pe un vector”, cum ar fi o rachetă, transmite Agerpres. Statele Unite susţin că sancţiunile la adresa Iranului trebuie să-şi arate rezultatele şi continuă să privilegieze demersurile diplomatice cu scopul de a convinge Teheranul să renunţe la controversatul său program nuclear.
Israelul, care consideră ambiţiile nucleare iraniene ca pe o “ameninţare existenţială”, menţine suspansul în privinţa eventualelor lovituri aeriene asupra instalaţiilor nucleare ale Republicii Islamice. În octombrie, mass-media din Israel au dat asigurări că premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării, Ehud Barak, sunt favorabili loviturilor împotriva Iranului, dar că armata şi serviciile secrete, printre care Mossadul, se opun.
Cu toate acestea, în cursul unei vizite efectuate la Washington săptămâna trecută, şeful Mossadului, Tamir Pardo, a evocat, potrivit televiziunii israeliene, posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul.

Directorul Mossad, Tamir Pardo, a purtat discuţii secrete cu oficiali americani, în ultimele zile, pe tema programului nuclear iranian.
Vizita neanunţată la Washington a directorului Mossad a fost dezvăluită în cursul audierilor organizate de Comisia pentru Informaţii a Senatului SUA. În cursul sesiunii au fost audiaţi David Petraeus, directorul CIA, James Clapper, directorul Comunităţii naţionale de informaţii, şi Dianne Feinstein, preşedintele Comisiei, informează presa israeliană.
În cursul sesiunii, Feinstein l-a întrebat pe Clapper dacă Israelul intenţionează să atace instalaţiile nucleare iraniene, oficialul american cerând discutarea acestui subiect după evacuarea din sală a jurnaliştilor. Conform unor surse americane, Feinstein a anunţat apoi că s-a întâlnit zilele trecute la Washington cu directorul Mossad, iar Petraeus a precizat că discuţiile cu acesta s-au axat pe programul nuclear iranian. Directorul CIA a subliniat că Israelul insistă că Iranul dotat cu arme nucleare ar fi o “ameninţare existenţială” la adresa statului evreu.
Ulterior, televiziunea israeliană a anunţat că, în cursul vizitei sale în SUA, şeful Mossad a abordat şi posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul. Preşedintele statului evreu, Shimon Perez, a reafirmat marţi că “nu trebuie exclusă nici o opţiune împotriva programului prin care Iranul încearcă să se doteze cu arme de distrugere în masă”.
În luna octombrie, mass-media israeliană relata că primul ministru, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, erau favorabili declanşării unei acţiuni militare împotriva Iranului, dar serviciile de informaţii israeliene, printre care şi Mossadul, se opuneau unei astfel de operaţiuni.

Misiunea AIEA, fără progrese

Misiunea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, sosită în Iran cu scopul de a clarifica situaţia programului nuclear al acestei ţări, s-a încheiat fără să se înregistreze progrese, relatează mass-media locală. Cele două părţi au “convenit să continue discuţiile” la o dată stabilită de comun acord, anunţă agenţiile iraniene de ştiri.
Potrivit agenţiei IRNA, în cele trei zile petrecute în Iran, delegaţia AIEA nu a vizitat nici o instalaţie nucleară. Aceeaşi agenţie de ştiri afirma cu o săptămână în urmă că inspectorii vor vizita “probabil instalaţiile de la Fordo”, unde se află a două uzină iraniană de îmbogăţire a uraniului, cea care, după inaugurarea sa în luna ianuarie, a amplificat suspiciunile statelor occidentale cu privire la intenţiile Iranului de a fabrica arme nucleare.
Înaintea plecării în Iran, delegaţia AIEA a declarat că doreşte să obţină din partea autorităţilor de la Teheran răspunsuri la întrebările legate de “posibila dimensiune militară” a programului nuclear iranian, la care se face referire în ultimul raport al Agenţiei şi care a determinat statele occidentale să instituie noi sancţiuni împotriva Teheranului.

US Navy intentioneaza sa monteze o baza flotanta pentru a gazdui comandourile din Orientul Mijlociu din cauza intensificarii tensiunilor cu Iranul si a luptelor din Yemen, potrivit presei de la Washington, citata de Karadeniz Press. Folosinf documente a caror origine nu o precizeaza, cotidianul american Washington Post afirma ca Navy este pe cale sa dezarmeze o nava de razboi pentru a o transforma in baza flotanta pentru comandourile sale, iar aceasta la cererea comandamentului strategic (Central Command) american. Supranumita neoficial “vaporul mama”, baza va putea sa gazduiasca mici vedete rapide si elicoptere folosite de obicei de Navy SEALs, fortele speciale ale Marinei americane, precizeaza cotidianul. Fortele speciale sunt in centrul strategiei presedintelui Barack Obama pentru a reduce si a face mai eficienta armata pe fondul reducerilor sumbre votate in bugetul Apararii. Un purtator de cuvant al Marinei, Mike Kafka, a refuzat sa comenteze acest proiect. Potrivit altor oficiali din cadrul Navy, baza va fi trimisa in regiune la inceputul primaverii. Documentele dezvaluite de cotidianul american arata ca aceasta va fi instalata in Golful Persic, unde Iranul ameninta sa blocheze stramtoare Ormuz.

Parlamentul iranian ar putea deja duminică să aprobe un proiect de lege privind suspendarea completă a exporturilor de petrol din Iran către ţările membre ale Uniunii Europene, înainte ca embargoul european asupra petrolului iranian să intre complet în vigoare.
“În cazul aprobării acestui proiect, guvernul nostru va fi obligat să sisteze vânzările de petrol în Europa înainte ca UE să-şi impună embargoul asupra petrolului din Iran”, a subliniat Emad Hosseini, reprezentantul Comitetului pentru Energie din legislativul iranian. “Mulţi parlamentari, printre care mă număr şi eu, abia aşteaptă să adopte acest proiect de lege, în conformitate cu care niciuna din ţările europene care au votat pentru instituirea de sancţiuni împotriva Iranului nu va mai putea cumpăra nici măcar o singură picătură de petrol din Iran”, a spus un alt deputat iranian Nasser Soudani, într-un interviu pentru ziarul Tehran Times.
Potrivit acestuia, sancţiunile impuse de Occident Iranului vor afecta puternic Europa însăşi. În primul rând, spune el, ţările europene nu vor avea cu ce înlocui petrolul iranian, iar pe de altă parte preconizatul embargo asupra petrolului din Iran va duce la o creştere semnificativă a preţului la “aurul negru”. El mai consideră că, într-un fel sau altul, europenii vor continua să cumpere petrol iranian prin intermediari, ceea ce le va spori semnificativ cheltuielile.”De ce să nu sistăm imediat toate exporturile de petrol în ţările din UE şi să ne orientăm către alţi clienţi, de altfel, numeroşi, dispuşi să cumpere hidrocarburile noastre”, comentează, la rândul său, publicaţia locală Kayhan.
Miniştrii de externe din UE au aprobat luni la Bruxelles instituirea unui embargo, în etape, asupra petrolului iranian. Conform noului pachet de sancţiuni, este de aşteptat ca începând cu 1 iulie a.c. toate cele 27 de ţări membre ale UE, care în prezent se aprovizionează cu petrol de la Iran, să-şi sisteze în totalitate importurile de “aur negru” iranian.

Alianţa Nord-Atlantică nu are în vedere nicio intervenţie militară în Siria sau în Iran, a dat asigurări, marţi, la Berlin, comandantul forţelor NATO în Europa, ca răspuns la recentele acuzaţii formulate de Rusia.
“În ce priveşte Siria, pot să vă spun că, din punctul de vedere al NATO, nu există nicio planificare, nu efectuăm niciun studiu detaliat, doar supraveghem situaţia”, a declarat presei amiralul american James Stavridis, comandantul forţelor Alianţei în Europa. “Mi se pare că, înainte ca NATO să aibă în vedere o intervenţie, ar trebui mai întâi o acţiune din partea Naţiunilor Unite şi a Ligii Arabe”, a explicat el.
“Nu văd nimic care să se mişte în acest sens, deci pentru moment rolul NATO este pur şi simplu de a supraveghea ce se întâmplă la graniţele sale”, a adăugat el. Referitor la Iran, Stavridis a subliniat că NATO nu este “deloc concentrată asupra unei potenţiale operaţiuni militare” în această ţară.
Anterior în cursul lunii, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a amintit despre informaţii potrivit cărora membrii NATO au intenţia “de a transforma amestecul lor actual în treburile siriene în intervenţie militară directă”.

Marea Britanie intenţionează să adreseze un mesaj de fermitate Iranului, dar nu doreşte o acţiune militară din cauza programului nuclear iranian sau a situaţiei din Strâmtoarea Ormuz, afirmă ministrul britanic de Externe, William Hague.
“Subliniez că nu dorim o acţiune militară, nu preconizăm acest lucru. Este sarcina forţelor noastre armate să se pregătească de orice eventualitate, dar nu cerem acest lucru”, a explicat Hague.
Marea Britanie a trimis o navă militară în Strâmtoarea Ormuz pentru a se alătura grupului de escortă al unui portavion american. “Am cerut cu succes sancţiuni eficiente, le-am adoptat pentru că nu dorim un conflict militar”, a explicat William Hague.
William Hague a avertizat totuşi că orice tentativă a Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz ar fi ilegală şi ar fi sortită eşecului.
La mijlocul lunii ianuarie, Iranul a anunţat că vrea “să-i pedepsească” pe cei care sunt răspunzători de asasinarea unui savant din domeniul nuclear ucis miercuri într-un atentat cu maşină capcană,  referindu-se la SUA, Israel şi Mrea Britanie. “Considerăm că faptul de a comite un act terorist în scopul uciderii unui om de ştiinţă reprezintă o ameninţare pentru naţiune (…). Vom căuta să-i pedepsim pe cei care sunt în spatele asasinării lui Mostafa Ahmadi Roshan”, a afirmat un responsabil din armata iraniană, Massoud Jazayeri, potrivit mai multor mass media locale. “Duşmanii naţiunii iraniene, precum Statele Unite, Marea Britanie şi regimul sionist (Israel, n.red.), trebuie să răspundă pentru actele lor”, a adăugat acesta.

Cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au cerut luni încă o dată Iranului să “suspende imediat” programul său nuclear după adoptarea de către UE de noi sancţiuni împotriva Teheranului, potrivit unui comunicat comun difuzat de preşedinţia franceză.
“Cerem liderilor iranieni să suspende imediat activităţile nucleare sensibile”, au scris cancelarul german, premierul britanic şi preşedintele francez, adăugând că “uşa este deschisă dacă Iranul acceptă să se angajeze în negocieri de fond privind programul nuclear”.
“Mesajul nostru este clar. Nu avem nimic împotriva poporului iranian. Totuşi, liderii iranieni nu au restabilit încrederea comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte natura exclusiv paşnică a programului lor nuclear”, au continuat responsabilii. “Nu vom accepta ca Iranul să se doteze cu armă nucleară. Până în prezent, Iranul nu şi-a respectat obligaţiile internaţionale, exportă deja violenţă şi ameninţă întreaga regiune”, au menţionat responsabilii francez, german şi britanic.
Ţăruile UE au decis luni să impună un embargo petrolier gradual fără precedent Iranului şi să sancţioneze banca centrală iraniană pentru a diminua finanţarea programului nuclear al Teheranului.