Karadeniz Press » Irak

Sute de straini arestati in Irak

Ari Berg — Tue, 17 Jan 2012 08:43:19 +0000

Autorităţile irakiene au arestat în ultimele săptămâni câteva sute de angajaţi ai unor companii de securitate străine, mai ales americani care lucrează la ambasada Statelor Unite de la Bagdad.
Potrivit presei americane, care nu îşi dezvăluie sursele, arestările au avut loc în cea mai mare parte pe aeroportul din Bagdad şi la posturi de control din capitala irakiană. Motivul arestărilor l-au constituit aspecte administrative legate de vize, de permisul de port-armă sau de autorizaţiile pentru circulaţia pe anumite drumuri, precizează New York Times.
Nu s-a anunţat însă oficial lansarea de urmăriri în legătură cu aceste situaţii, iar arestările au durat de la câteva ore la trei săptămâni, transmite Agerpres. Trupele americane s-au retras din Irak la 18 decembrie anul trecut, iar ulterior autorităţile irakiene nu au mai înnoit o mare parte din permisele de port-armă. Totodată, autorităţile au impus noi restricţii la eliberarea vizelor. În unele cazuri, contractorilor li s-a comunicat că au zece zile pentru a pleca din Irak sau pot fi arestaţi – ceea ce este, în opinia unora dintre responsabilii companiilor străine, o formă de hărţuire.
Latif Rashid, înalt consilier al preşedintelui irakian Jalal Talabani şi fost ministru al apelor, a menţionat într-un interviu că guvernul irakian îi monitorizează strict pe aceşti angajaţi pentru că nu inspiră deloc încredere în rândul populaţiei. ‘Acum, trebuie să aplicăm propriile noastre reguli’, a adăugat responsabilul irakian.
Contractorii privaţi sunt parte integrantă a evoluţiei economice şi de securitate a Irakului de după război, susţin oameni de afaceri străini şi oficiali americani, dar rămân şi un simbol puternic al puterii americane, iar unii irakieni îi acuză că le batjocoresc ţara. Doar sectorul petrolier irakian, care contribuie în proporţie de peste 90% la bugetul guvernului, se bazează pe zeci de mii de angajaţi străini. Ambasada SUA angajează 5000 de contractori pentru a-şi proteja cei 11.000 de angajaţi şi pentru a-i instrui pe militarii irakieni cum să folosească tancurile, elicopterele şi armele pe care le-au cumpărat de la americani.

SUA paraseste definitiv Irakul

Razvan Iorga — Sun, 18 Dec 2011 17:12:31 +0000

Cei din urma soldati americani au parasit duminica in zori Irakul indreptandu-se spre Kuweit, incheind asadar retragerea totala din aceasta tara invadata in urma cu aproape noua ani. Informatia a fost facuta publica de catre un ofiter american pentru un jurnalist al agentiei de presa AFP la frontiera. La 20 martie 2003, fortele americane au patruns masiv in Irak pentru a-l rasturna pe fostul dictator Saddam Hussein, apoi executat. Nu vor mai ramane in aceasta tara decat 157 de soldati americani insarcinati sa antreneze fortele irakiene si un contingent de puscasi marini pentru a proteja ambasada SUA la Bagdad. Ultimul convoi compus din 110 vehicule transporta aproximativ 500 de soldati majoritatea apartinand Brigazii a 3-a a Primei Divizii. Armata americana, care a numarat pana acum 170.000 de oameni in plina lupta impotriva insurectiei, a abandonat 505 baze in Irak.

NATO isi retrage instructorii din Irak

Ari Berg — Tue, 13 Dec 2011 08:31:38 +0000

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat încetarea la 31 decembrie a misiunii de instruire din Irak şi retragerea tuturor militarilor Alianţei din această ţară. “Nu a fost posbil să se ajungă la un acord asupra prelungirii acestui program încununat de succes, în ciuda negocierilor solide” desfăşurate între NATO şi autorităţile irakiene, a declarat Rasmussen, după refuzul Irakului de a acorda imunitate membrilor Alianţei. Acest anunţ era aşteptat după eşecul discuţiilor angajate în ultimele luni.
NATO a informat Bagdadul săptămâna trecută, a precizat consilierul irakian pentru securitate naţională, Falah al-Fayad, transmite Mediafax. “Suntem dezamăgiţi că NATO a recomandat retragerea misiunii sale din Irak”, a adăugat el, precizând că ţara sa a vrut ca misiunea să fie prelungită până la sfârşitul lui 2013.
Actualul acord între NATO şi guvernul irakian prevede că militarii şi instructorii Alianţei nu sunt responsabili decât în faţa justiţiei militare a NATO sau a statelor membre şi nu în faţa justiţiei militare irakiene.
Bagdadul a refuzat să prelungească această imunitate după 31 decembrie şi după plecarea ultimilor militari americani. “Misiunea, care a debutat în 2004 la cererea autorităţilor irakiene, a fost un succes. Instructorii noştri pot să fie extrem de mândri de ceea ce am realizat în aceşti ultimi şapte ani”, a spus Rasmussen. NATO are în Irak circa 130 de instructori din 13 state membre şi Ucraina.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat încetarea la 31 decembrie a misiunii de instruire din Irak şi retragerea tuturor militarilor Alianţei din această ţară.

“Nu a fost posbil să se ajungă la un acord asupra prelungirii acestui program încununat de succes, în ciuda negocierilor solide” desfăşurate între NATO şi autorităţile irakiene, a declarat Rasmussen, după refuzul Irakului de a acorda imunitate membrilor Alianţei. Acest anunţ era aşteptat după eşecul discuţiilor angajate în ultimele luni.

NATO a informat Bagdadul săptămâna trecută, a precizat consilierul irakian pentru securitate naţională, Falah al-Fayad, transmite Mediafax. “Suntem dezamăgiţi că NATO a recomandat retragerea misiunii sale din Irak”, a adăugat el, precizând că ţara sa a vrut ca misiunea să fie prelungită până la sfârşitul lui 2013.

Actualul acord între NATO şi guvernul irakian prevede că militarii şi instructorii Alianţei nu sunt responsabili decât în faţa justiţiei militare a NATO sau a statelor membre şi nu în faţa justiţiei militare irakiene.

Bagdadul a refuzat să prelungească această imunitate după 31 decembrie şi după plecarea ultimilor militari americani. “Misiunea, care a debutat în 2004 la cererea autorităţilor irakiene, a fost un succes. Instructorii noştri pot să fie extrem de mândri de ceea ce am realizat în aceşti ultimi şapte ani”, a spus Rasmussen. NATO are în Irak circa 130 de instructori din 13 state membre şi Ucraina.

Ankara: probleme cu vecinii?

Corneliu Vlad — Mon, 31 Oct 2011 11:55:29 +0000

Este oare Turcia pregatita pentru noi provocari geopolitice?

Pozitia Turciei in regiune s-a deranjat dupa ce si-a inasprit pozitia in relatie cu regimul din Siria, a suparat Iranul acceptand scutul antiracheta al NATO si si-a inrautatit relatiile cu Irakul dupa ce a lansat operatiuni militare in zonele kurde din nordul Irakului. Ministrul de Externe turc a declarat: “Politica noastra de pana acum Probleme zero cu vecinii s-a dovedit ineficienta. Am incercat acceasta politica o vreme si vedem rezultatele. Urmeaza noi crize diplomatice cu Grecia, Bulgaria, Rusia, Armenia si e planificata si una cu Georgia”.

Scenariul de mai sus, evident dintr-o publlicatie umoristica, porneste totusi de la niste elemente reale. “Primavara araba”, inrautatirea relatiilor israeliano-palestiniene, evolutiile din Irak, Afganistan, Pakistan, creeaza complicatii si in relatiile Turciei cu vecinii ei. Dar linia politica a Ankarei in raporturile cu statele din zona, care a inlocuit sloganul neproductiv „Turcii n-au alti prieteni decat turcii”, a determinat, dupa 2002, imbunatatirea relatiilor cu Iranul, Irakul, Siria, Grecia si Rusia, cu care in trecut erau problme. Comertul cu aceste tari s-a dezvoltat, cu unele au fost desfiintate vizele si au avut loc sedinte comune de guvern.

De catva timp, situatia din regiune s-a complicat. In timpul primaverii arabe Ankara a avut de ales intre a sprijini regimuri nepopulare si populatia revoltata din aceste tari si ea a optat pentru cei ce au ales calea democratizarii, scrie directorul ziarului “Zaman” Bulent Kenes. Explicatia, reala, trebuie totusi completata, caci situatia dinamica si labila din regiune impune cautarea unor noi echilibre – si pe plan intern in statele din zona, si la nivel regional – iar Turcia urmeaza, la randul ei, sa se repozitioneze. Pe de o parte, autoritatea sa de protagonist regional sporeste, pe de alta Ankara are de facut fata unor noi sfidari.

NATO exclude o intervenţie militară în Siria

Isac Mihai — Mon, 31 Oct 2011 04:33:31 +0000

Liderul sirian Bashar al-Assad ameninta comunitatea internationala cu "zeci de Afganistanuri"

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rassmussen, a declarat că o intervenţie militară a Alianţei în Siria este total exclusă, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nu se pune problema. Nu avem nicio intenţie de a interveni în Siria”, a spus Rasmussen.
Anterior, preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a avertizat puterile occidentale să nu intervină în Siria, afirmând că ar putea cauza un “cutremur” şi ar putea inflama tot Orientul Mijlociu. În declaraţiile făcute pentru ziarul britanic “Sunday Telegraph”, preşedintele Bashar al-Assad a spus că o intervenţie a forţelor occidentale ar putea transforma Siria “într-un alt Afganistan”. Potrivit corespondentului BBC din Liban, sunt semne că preşedintele Assad resimte o presiune crescută atât din interiorul ţării, cât şi din exterior. Protestatarii antiguvernamentali au solicitat o interdicţie aeriană cu supraveghere internaţională în Siria. Potrivit protestatarilor, 21 de civili au fost ucişi iar tancurile guvernamentale au bombardat un cartier istoric din oraşul Homs. Reprezentanţii guvernului sirian au declarat că 20 de soldaşi au fost ucişi în oraşul Homs iar 10 membri ai forţelor de securitate şi-au pierdut viaţa într-o ambuscadă în provincia Idlib. De la începutul lunii martie au murit mai mult de 3000 de persoane în urma protestelor din Siria.

Zeci de Afganistanuri

În cadrul interviului acordat ziarului Sunday Telegraph, Bashar al-Assad a afirmat că “Siria este acum un nod în această regiune. Este o linie tectonică şi, dacă te joci cu pământul, poţi provoca un cutremur”, a spus el. “Orice problemă în Siria va incendia întreaga regiune. Dacă planul este de divizare a Siriei, acesta va diviza întreaga regiune”, a declarat preşedintele sirian, adăugând: “Vreţi să vedeţi alt Afganistan sau zeci de Afganistanuri?”. Bashar al-Assad a descris revolta drept “o luptă între islamism şi pan-arabism”, afirmând că “luptă împotriva Frăţiei Musulmane din anii 1950 şi lupta continuă”. Membrii Ligii Arabe au transmis vineri “un mesaj urgent” pentru guvernul sirian, denunţând “uciderea civililor” care iau parte la proteste.

Turcia porneste ofensiva impotriva PKK in Irak

Ari Berg — Fri, 21 Oct 2011 08:31:13 +0000

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat joi că ţara sa a lansat o operaţiune militară transfrontalieră în cinci regiuni din nordul Irakului împotriva Partidului Muncii din Kurdistan. Operaţiunile aeriene şi terestre sunt în curs de desfăşurare ca un prim pas împotriva militanţilor kurzi, la o zi după atacurile gherilei în apropiere de graniţa cu nordul Irakului. ‘Ofensiva vizează rezultate’ împotriva PKK, care dispune de o forţă de 2.000 de militari în Irak, a declarat premierul Recep Tayyip Erdogan, refuzând să dea alte detalii, transmite Agerpres. Armata turcă a anunţat joi că a lansat o operaţiune de anvergură în nordul Irakului şi pe teritoriul său, la graniţa turco-irakiană, împotriva rebelilor kurzi, care au ucis marţi 24 de soldaţi în sud-estul Turciei. Operaţiunea constituie o ripostă la atacurile multiple efectuate de peste 200 de rebeli marţi împotriva unor posturi militare turce situate la graniţa irakiană şi soldate cu uciderea a 24 de militari şi rănirea altor 18. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a considerat miercuri “inacceptabile” atacurile rebelilor kurzi PKK, invitînd Turcia să se angajeze într-un “dialog” constructiv cu Irakul. “Secretarul general îsi exprimă preocuparea” în legătură cu aceste atacuri. “Este inacceptabil ca teritoriul irakian să fie folosit pentru a organiza atacuri transfrontaliere contra ţărilor vecine”, a explicat Ban Ki-moon, citat de purtătorul său de cuvînt Martin Nersirky. “Suveranitatea şi integritatea teritorială a Turciei şi Irakului trebuie să fie respectate”, a adăugat Ban cerînd “Irakului şi Turciei să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o soluţie paşnică la această provocare”, a subliniat purtătorul de cuvînt.

Parlamentul turc prelungeste mandatul de bombardare a pozitiilor PKK din nordul Irakului

Razvan Iorga — Thu, 06 Oct 2011 08:43:19 +0000

Legislativul de la Ankara a prelungit miercuri cu un an autorizatia pentru armata de a desfasura raiduri peste granita pentru a ataca rebelii kurzi din nordul Irakului. Decizia a intervenit a doua zi dupa ce politia turca a arestat peste 100 de persoane suspectate de legaturi cu PKK, relateaza CNN. Parlamentarii din principalul partid nationalist kurd, Pace si Democratie (BDP), a denuntat arestarile. Ei au criticat si prelungirea autorizatiei privind raidurile transfrontaliere. Conflictul dintre Turcia si PKK – ce revendica independenta Kurdistanului – dureaza de 25 de ani si s-a soldat cu peste 40.000 de morti. PKK este considerata de ONU si UE drept organizatie terorista.

Irakul cumpara 18 avioane F-16 de la SUA

Razvan Iorga — Tue, 27 Sep 2011 08:32:59 +0000

Autoritatile de la Bagdad au semnat un acord cu SUA pentru achizitionarea a 18 avioane de lupta F16 si a platit deja o parte din pretul de achizitie, a declarat marti un consilier al premierului irakian Nouri al-Maliki. Wall Street Journal, care citand responsabili americani, Bagdadul a varsat deja 1,5 miliarde de dolari catre SUA. Irakul a inghetat la inceputul anului, in urma revoltelor din lumea araba, un acord in valoare de peste 4,2 miliarde de dolari. Generalul Russ Handy, comandantul fortelor aeriene americane stationate in Irak, a anuntat la mijlocul lunii septembrie ca un nou acord este ”foarte aproape”. Premierul irakian Nouri al-Maliki a afirmat la sfarsitul lunii iulie ca a relansat discutiile pentru achizitionarea a 36 de avioane F16, in loc de 18 prevazute initial.

Blackwater ramane pe pozitii în Irak

Anatol Terzi — Mon, 05 Sep 2011 10:58:56 +0000

Firma americana de securitate Blacwater, tinta unor acuzatii frecvente

Sute de angajaţi ai firmei Blackwater, interzisă în Irak pentru că a deschis focul asupra unor civili în 2007, au continuat să lucreze pentru alte companii responsabile cu securitatea diplomaţilor americani, potrivit unei telegrame publicate de WikiLeaks, relatează mass-media regionala. Irakul anunţa în ianuarie 2009 că nu avea să mai reînnoiască licenţa prin care Blackwater opera în această ţară, după ce la 16 septembrie 2007 gărzi din cadrul acestei societăţi, care protejau un convoi diplomatic american, au deschis focul în Piaţa Nissur din Bagdad, omorând cel puţin 14 civili irakieni.
Departamentul de Stat american a hotărât atunci să nu mai continue contractul cu Blackwater, care ulterior şi-a schimbat numele, devenind Xe. Însă telegrame diplomatice publicate de WikiLeaks confirmă că foşti angajaţi au continuat să lucreze în Irak pentru alte firme de securitate. “Sunt mulţi foşti (agenţi ai) Blackwater care sunt angajaţi de alte companii, mai ales Triple Canopy şi DynCorp, care ne asigură securitatea”, se arată într-o telegramă expediată la 4 ianuarie 2010 de ambasada americană la Bagdad, publicată la 30 august.
O altă telegramă din 11 ianuarie 2010 exprima îngrijorarea faţă de eforturile irakiene de a înlătura din ţară foştii angajaţi ai Blackwater, notând că acest lucru risca să diminueze capacitatea firmei Triple Canopy de a asigura securitatea ambasadei. “Ambasada crede că Triple Canopy a angajat sute de foşti angajaţi ai Blackwater”, afirmă această telegramă, publicată tot la 30 august. “În plus, DynCorp, compania de securitate care ne furnizează o susţinere aeriană, a angajat, de asemenea, zeci de foşti angajaţi ai Blackwater”, continuă telegrama. “Dat fiind că numeroşi foşti angajaţi ai Blackwater sunt angajaţi, în prezent, la Triple Canopy, există probabilitatea serioasă ca cererea (Guvernului irakian) de a părăsi Irakul să diminueze capacitatea acestei companii de a îndeplini condiţiile de securitate cerute de ambasadă”, mai precizează această telegramă.
În pofida temerilor americane, Ministerul irakian de Interne anunţa în februarie 2010 că a acordat un termen de şapte zile unui număr de 250 de foşti angajaţi ai Blackwater pentru a părăsi Irakul şi că le va confisca permisul de şedere, “în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Piaţa Nissur”. Nu este clar dacă cei 250 de angajaţi reprezintă o parte sau toţi foştii angajaţi ai Blackwater care lucrau în Irak.

Irakul si Afganistanul „au mancat” 30 de miliarde de dolari din contracte paguboase din banii SUA

Razvan Iorga — Tue, 30 Aug 2011 15:07:40 +0000

Nu mai putin de 30 de miliarde de dolari a risipit Guvernul american pe contracte ineficiente incheiate in Afganistan si Irak in ultimii zece ani, potrivit unei comisii bipartizane, potrivit BBC. Comisia, care a studiat cheltuielile facute in razboaiele din Irak si Afganistan, spune ca risipa a intervenit din cauza unei increderi prea mari acordate contractorilor, din cauza unor planificari defectuoase, dar si din cauza fraudelor. In plus, autorii raportului avertizeaza ca investitiile in cele doua tari ar putea fi anihilate dupa incetarea implicarii americane in zona.Printre exemplele citate se numara o inchisoare de 40 de milioane de dolari pentru Irak, pe care Bagdadul nu a dorit-o si care nu a fost terminata niciodata. Proiectele finantate cu bani americani in cele doua tari risca sa se duca pe apa Sambetei, intrucat gazdele nu pot sau nu doresc sa le sustina. De pilda, 300 de milioane de dolari au fost cheltuiti pe o sofisticata uzina energetica din Kabul, pe care guvernul afgan nu va fi capabil sa o conduca, iar programul de 11,4 miliarde de dolari destinat fortelor afgane de securitate este putin probabil sa-si arate eficienta. Raportul comisiei urmeaza sa fie publicat miercuri, dar autorii lui, intre care fosti congresmeni si fosti oficiali guvernamentali, au publicat deja un articol de opinie in Washington Post, dand vina atat pe noul guvern, cat si pe contractori pentru risipa facuta. Articolul recomanda mai multa rigoare atunci cand se ia decizia finantarii sau initierii unui proiect, precum si anularea sau modificarea proiectelor care nu se pot sustine. In afara unei nedreptati comise fata de contribuabili, risipa incurajeaza coruptia in tarile-gazda si afecteaza imaginea si influenta Statelor Unite, mai spun autorii raportului citati de BBC.