Serbia va livra avioane usoare de lupta Irakului

Republica Serbia a livrat Irakului trei avioane militare in cadrul unui acord in valoare de 100 de milioane de dolari (75,8 milioane de euro) si prevede livrarea altor 20, au anuntat surse militare oficiale de la Belgrad, citate de mass-media regionala. Serbia “a livrat toate armele si echipamentul militar convenite” in acord, cu exceptia avioanelor de tip “Lasta 95″, care sunt “produsul cel mai complex din punct de vedere tehnic”, a semnalat ministerul intr-un comunicat difuzat in urma vizitei la Bagdad a ministrului sarb al Apararii Dragan Sutanovac. Celelalte avioane vor fi livrate pana la sfarsitul anului, au mai adaugat sursele citate, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Acorduri strategice

Reamintim ca Serbia si Irakul au semnat acum un an un acord privind exportul de arme spre Bagdad in valoare de 100 milioane de dolari. Sase uzine militare sarbe, in care lucreaza peste 6.000 de persoane, au fost mobilizate de acest acord. Surse militare de la Belgrad au declarat ca uzinele militare sarbe vor mai furniza in acest an „cantitati importante” de armament usor armatei si politiei nationale afgane.
Industria militara a Serbiei pare sa se revigoreze, existand posibilitatea relansarii proiectului tancului M-84, abandonat odata cu destramarea fostei Iugoslavii, mai relateaza presa internationala. Tancurile M-84 – copiate dupa modelul sovietic T-72 – au fost folosite de trupele kuweitiene in conflictul cu armata irakiana. De asemenea, Belgradul furnizase armament in valoare de aproape doua miliarde de dolari fortelor irakiene care au luptat cu Iranul in anii 1980. Insa tancul M-84 nu a supravietuit conflictelor iugoslave. Avand componente produse in Serbia, Bosnia-Hertegovina si Muntenegru, asamblat in Croatia, tancul nu a mai putut fi fabricat dupa destramarea fostei Iugoslavii. In prezent, exporturile sarbe de armament par sa se relanseze, existand sperante chiar pentru reluarea proiectului tancului M-84. Serbia se asteapta in 2010 la exporturi in valoare totala de aproape 500 de milioane de dolari, incluzand arme, echipamente militare si tehnologie, in acest sens oficialii sarbi deplasandu-se in Orientul Mijlociu pentru relansarea fostelor relatii comerciale.

Arme pentru neutralitate

“In 2009, ne-am apropiat de acelasi nivel al vanzarilor similar celui din 1989, cand eram Republica Socialista Federativa Iugoslavia, care a fost de trei ori mai mare decat Serbia. Credem ca este un mare succes, dar nu este scopul nostru final”, declara ministrul sarb Dragan Sutanovac, citat de mass-media de la Belgrad.
Cele mai bune perspective de vanzari ale Serbiei sunt considerate printre tarile Miscarii de Nealiniere, in care Belgradul a fost odata o forta de prima marime. Unele dintre aceste state care au cautat o cale de mijloc in razboiul rece obisnuiau sa cumpere arme din Serbia si ar putea face acest lucru din nou, daca pretul este corect. „Este vorba despre traditie si calitate buna, la un pret bun” a mai subliniat Sutanovac.

Acord secret

Irakul, in special, s-a dovedit a fi o piata extrem de profitabila, detinand mai mult de o treime din exporturile pe 2009. In vizitele efectuate la Bagdad, Sutanovac a semnat contracte de export in valoare de sute de milioane de dolari, printre care si comanda pentru 20 de avioane de antrenament, pentru fortele aeriene irakiene. De asemeena, Academia Militara de la Belgrad a inceput instruirea unor ofiteri si medici irakieni. “Numerosi ofiteri si tehnicieni irakieni sunt familiarizati cu sistemele noastre”, a declarat Stevan Nikcevic, director general al Yugoimport.
In anul 2008, presa americana scria ca guvernul irakian a negociat in secret un contract de armament cu Serbia in valoare de 833 milioane de dolari, pentru a evita clauzele anticoruptie care exista in cazul unui contract cu Statele Unite. Acordul ar fi fost incheiat in 2007 de o delegatie de 22 inalti responsabili irakieni, fara stirea responsabililor americani din Irak. Acordul negociat in mare parte de ministrul irakian al Apararii, Abdul Qadir, si de cel pentru planificare, Ali Glahil Baban, viza un numar important de piese pentru elicoptere, avioane, piese pentru mortiere, mitraliere si alte echipamente. Insa, acest acord a provocat critici din partea responsabililor irakieni pana in punctul in care suma initiala a fost limitata pana la urma la 236 milioane de dolari.

Armata turca intensifica operatiunile antiteroriste PKK

La sfârşitul lunii iunie 2010 a avut loc şedinţa Consiliului Naţional de Securitate (CNS) al Turciei în cadrul căruia conducerea ţării a stabilit trei direcţii principale în lupta împotriva organizaţiei teroriste Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Guvernul turc şi comandamentul militar de la Ankara au decis revizuirea operaţiunilor militare şi de informaţii, consolidarea cooperării cu ţările vecine şi ale UE, începerea unui „război psihologic” în interiorul ţării.

Militari profesionisti şi serviciile de informaţii

Pentru desfăşurarea operaţiunilor militare, guvernul turc, a decis să folosească militarii prin contract, hotarand şi sporirea activităţii de spionaj împotriva PKK. Din cauza pierderilor foarte mari în rândurile militarilor în termen, la şedinţa CNS s-a decis folosirea în operaţiunile antiteroriste exclusiv a unitatilor formate din militari profesionisti, pe baza de contract. Statul Major General al Armatei (SMG) turcesti a fost însărcinat să formeze câteva brigăzi de elită pentru apărarea hotarului turco–irakian şi pentru operaţiunile antiteroriste din sud – estul ţării. La câteva zile de la şedinţa CNS, serviciul de presă al SMG a comunicat că, militarii profesionişti vor fi în viitorul apropiat folosiţi la apărarea hotarelor din sud – estul Turciei. La moment aceste unităţi sunt completate cu militari prin contract în proporţie de 84% iar până în august 2010 se planifică finalizarea acestui proces. Seriozitatea acestor intenţii este confirmată şi de declaraţia ministrului justiţiei Sadullah Ergin, care a spus că în cază de necesitate, măsurile legislative ce ţin de crearea armatei profesioniste, pot fi adoptate de parlamentarii turci chiar şi în timpul vacanţei, până la reînceperea sesiunii de toamnă.
În afară de creşterea nivelului de pregătire a militarilor implicaţi în luptele împotriva teroriştilor din PKK, guvernul turc intenţionează să sporească numărul de agenţi infiltraţi în regiunile unde activează PKK. Astfel, nu mult după şedinţa CNS, preşedintele Turciei Abdullah Gül, premierul Recep Erdogan şi şeful serviciului naţional de informaţii (MIT) Hakan Fidan au avut o reuniune la care s-au discutat potenţialele puncte slabe în spionajul turcesc. Ca urmare a acestei reuniuni s-a decis de spori potenţialul tehnologic al MIT şi de a activiza reţeaua de agenţi din regiunile unde activează teroriştii kurzi. Recep Erdogan a declarat că, s-au purtat negocieri cu SUA şi Kurdistanul Irakian despre sporirea activităţii de spionaj turcesc în regiune. Se presupune că pentru acest scop Turcia va folosi aproximativ 2000 de agenţi. La puţin timp, H. Fidan a inspectat personal centrele de spionaj din regiunile de est şi sud – est şi le-a prezentat noua concepţie privind lupta contra PKK. Conform mass – media, au fost efectuate modificări în structura organizatorică a unităţilor de informaţii. Referitor la întărirea componentei tehnologice a operaţiunilor de informaţii, s – a decis procurarea, până la sfârşitul lui august a patru noi sisteme fără pilot de producţie izraelian „Heron”. În prezent, Turcia are în dotare şase astfel de sisteme procurate în februarie 2010. Totodată guvernul a indicat necesitatea scăderii dependenţei ţării de informaţiile strategice primite de la alte state (se are în vedere SUA).

Politica externă

Decizia de a spori colaborarea cu ţările vecine, precum si cu regiunea Kurdistanului Irakian, a fost luată la şedinţa CNS din iunie. Pentru Turcia, pe planul luptei externe cu terorismul, principalul factor iritant, dar şi un potenţial aliat îl reprezintă conducerea Administraţiei Regionale kurde a Irakului de Nord. Deşi între ţări este în vigoare un acord privind lupta cu terorismul, Ankara aduce, constant, învinuiri Kurdistanul Irakian de ineficienţa măsurilor luate împotriva PKK.
Şi în timpul vizitei de la începutul verii, la Istambul, a preşedintelui Kurdistanului Irakian, Massoud Barzani s-a discutat despre lupta contra terorismului. În speţă, ministrul de externe turc, Ahmet Davutoglu, după întâlnirea cu M. Barzani, a chemat conducerea Kurdistanului Irakian la o colaborarea mai activă în lupta împotriva terorismului. Turcia, cu ajutorul investiţiilor în economia Kurdistaului Irakian, încearcă să-şi motiveze vecinii să se activeze în lupta împotriva PKK. Astfele, conform lui A. Davutoglu, Turcia doreşte o integrarea economică deplină cu Regiunea autonomă Kurdă din Irak, dar pentru aceasta este nevoie de o „susţinere deplină în lupta cu teroriştii din PKK”.
În afară de declaraţii, partea turcă, încă din prima zi a vizitei lui M. Barzani, i-a prezentat lista cu membrii din conducerea PKK, ale căror extrădări Ankara încearcă să le obţină.
În afară de aceasta, Turcia le-a prezentat conducerii SUA şi preşedintelui Kurdistanului Irakian, ultimul raport al serviciului de informaţii privind activitatea PKK în Irakul de Nord. Astfel partea turcă a încercat să demonstreze că intensificarea acţiunilor teroriste ale PKK pe teritoriul turc sunt în legătură directă cu activitatea continuă şi nestingherită a acestei organizaţii în zonele muntoase din Irakul de Nord. În acest mod, Turcia a dorit să încurajeze aliaţii la acţiuni mai concrete împotriva teroriştilor kurzi. Dar, după părerea analiştilor turci, SUA se va limita în continuarea la schimbul de informaţii. Iar M. Barzani a dat de înţeles că, doar prin operaţiuni transfrontaliere nu se va reuşi izgonirea PKK din Irakul de Nord. Sfatul său a fost intensificarea acţiunilor în cadrul „Iniţiativei Kurde” şi să negocieze cu teroriştii depunerea armelor.
În iulie, Turcia a continuat să facă presiuni asupra conducerii Kurdistanului Irakian. Astfel, şeful statului major, generalul Ilker Başbug, a declarat că Irakul trebuie să înceapă operaţiuni militare de lichidare a PKK pe teritoriul său, sau să asigure condiţii pentru o operaţiune comună a Turciei, SUA şi a Irakului. În caz contrar, el a promis începerea de operaţiuni militare proprii împotriva teroriştilor kurzi, pe teritoriul irakian. El a mai menţionat că, prezenţa teroriştilor kurzi în Irakul de Nord poate înrăutăţi relaţiile turco – irakiene şi cele turco – americane.
Peste câteva zile, surse din cadrul Ministerului de Externe turc au comunicat că, Ankara a cerut de la Irak, SUA şi Kurdistanul Irakian predarea a circa 250 de membri ai PKK printre care şi liderii ei: Murat Karayilan, Cemil Bayik şi Duran Kalkan.
Totodată Turcia duce şi o activitate intensă la nivelul UE. Astfel după şedinţa CNS, premierul Erdogan a cerut statelor europene „să taie” fluxurile financiare ce vin din UE pentru susţinerea PKK, şi predarea posibililor terorişti, Turciei. La mijlocul lui iulie, la Istambul, în timpul şedinţei „Dialogul politic Turcia – UE”, ministrul de externe A. Davutoglu, a reamintit că teroriştii kurzi prezintă pericol nu doar pentru Turcia, ci şi pentru Europa. Câteva zile în urmă, Ministerul de Externe turc a criticat guvernul federal german pentru ineficienţa luptei cu PKK, în timp ce se interzice activitatea organizaţie internaţionale de acordare a ajutorului umanitar, care a organizat „Flotila libertăţii” de spargere a blocadei Fâşiei Gaza. La fel, la reuniunea OSCE din Kazahstan din 16-17 iulie, ministrul de externe turc s-a adresat omologului său german să intensifice măsurile luate contra PKK.
Înainte de a pleca spre Damasc, într-o vizită oficială pe 19 iulie, ministrul de externe A. Davutoglu a declarat că Turcia se bazează pe o susţinere deplină din partea ţărilor aliate ale Turciei, în lupta împotriva PKK. Şi în timpul summit – ului G-20, din 26-27 iulie, premierul R. Erdogan a discutat la întâlnirea cu B. Obama despre lupta comună împotriva terorismului.

Politica internă

Altă direcţie strategică a Turciei în lupta sa împotriva PKK este „războiul psihologic ferm, pentru menţinerea unui moral înalt al populaţiei ţării”. La şedinţa CNS din 22 iunie s-a decis că mass – media naţională „trebuie să fie foarte atente în informarea societăţii despre terorişti” şi „să prezinte evenimentele despre operaţiunile antiteroriste fără prezentarea vitejiei şi rezistenţei teroriştilor”.
Realizarea în practică a acestei decizii s-a efectuat cu câteva zile în urmă, când posturile de televiziune turceşti au aprobat noile principii de prezentare a ştirilor legate de incidentele teroriste. Acum ştirile despre aceste evenimente sunt limitate la cinci minute, într-un singur buletin de ştiri, pentru evitarea creşterii panicii şi fricii în societate.
Şeful Consiliului Superior al Audiovizualului, D. Dursun a aprobat această hotărâre, adăugând că, orice interviu în care terorismul este justificat, pot fi considerate ca propagandă a terorismului sau a violenţei şi nu vor fi permise.
În afară de aceasta, săptămâna trecută, premierul turc R. Erdogan a avut un şir de întâlniri cu reprezentanţi ai opoziţiei turce, în cadrul cărora s-au discutat măsurile pentru lupta împotriva PKK. De remarcat propunerea preşedintelui Partidului Popular Republican, Kemal Kiliçdaroglu privind soluţionarea problemei kurde în ţară. El a indicat necesitatea dezvoltării industriei în zonele de est şi sud – est ale Turciei, dar nu să se limiteze doar la finanţarea învăţământului şi sănătăţii. Conform lui, cu timpul, banii pentru aceste proiecte se vor termina, dar problemele vor rămâne.
Totuşi, chiar cu toate măsurile luate de guvernul turc, succesul în lupta contra terorismului este puţin posibil fără negocieri cu conducerea PKK de încetare a focului. Chiar dacă, recent, organizaţia teroristă a declarat o posibilă încetarea a luptelor, lipsa dorinţei conducerii turce de a intra in negocieri directe, întinde la maxim rezolvarea problemei kurde. Această poziţie a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, aflat la conducere în Turcia, poate fi explicată şi prin faptul că în 2011 vor fi alegeri parlamentare. Iar negocierile cu teroriştii ar putea afecta serios rating – ul electoral al partidului.
Plus la toate, instabilitatea în ţară şi un nivel scăzut de trai în provinciile kurde, cauzat de activitatea PKK, împiedică Turcia să ocupe un loc de lider regional.

Autoritatile de la Ankara au facut o solicitare catre SUA, Irak si administratia kurda irakiana ca o serie de persoane printre care si liderii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), refugiati momentan in muntii irakieni, sa fie predati, scria sambata cotidianul turc Hurriyet. Turcia propune, de asemenea, “daca va fi necesar”, o operatiune comuna pentru capturarea acestor barbati, precizeaza cotidianul. Turcia mai propune, “daca va fi necesar”, o operatiune comuna pentru capturarea acestor barbati, precizeaza cotidianul. Pe lista intocmita de partea turca se afla 248 de rebeli, printre care se afla si comandanti militari ca Murat Karayilan, Cemil Bayik si Duran Kalkan, despre care autoritatile de la Ankara afirma ca ii vrea presati “in cel mai scurt timp” subliniaza Hurriyet, citand oficiali turci de rang inalt sub acoperirea anonimatului.
Contactat de mass-media internationala, Jabbar Yawar, purtatorul de cuvant al peshmergas (combatanti kurzi – n.red.), nu a confirmat ca o lista a fost remisa autoritatilor kurde. “Numele citate nu sunt celor ale unor persoane care locuiesc oficial in regiunea (autonoma Kurdistan). Acestea locuiesc in Turcia, unde comit infractiuni”, a subliniat acesta. “Guvernul din Kurdistan nu poate sa ii aresteze pentru ca nu sunt in regiune (…) Noi (Kurdistanul) nu suntem parte a problemei. Vrem ca problema sa fie rezolvata pasnic”, a adaugat purtatorul de cuvant.

Atacuri succesive

De la sfarsitul lui mai, PKK si-a multiplicat atacurile impotriva armatei turce in estul si sud-estul anatolian. In 2008, Turcia, Irak si Statele Unite au creat un comitet tripartit pentru coordonarea luptei impotriva PKK, pe care Ankara, Washingtonul si numeroase tari il considera organizatie terorista. Aviatia turca bombardeaza frecvent pozitiile rebelilor in nordul Irakului si a efectuat o serie de incursiuni terestre in aceasta regiune in care, sustine Ankara, s-au refugiat aproximativ 2.000 de rebeli. Turcia beneficiaza de informatiile furnizate de Statele Unite, aliatul sau in cadrul NATO, cu privire la ascunzatorile si miscarile PKK. intr-un interviu televizat saptamana trecuta, seful Statului Major turc, generalul Ilker Basbug, a criticat dur administratia kurda irakiana, pe care a acuzat-o de lipsa de actiune impotriva PKK. Aceste declaratii au dus la speculatii in presa privind o eventuala incursiune terestra de anvergura a armatei in aceasta zona.

Atentate asupra militarilor

In urma cu circa trei saptamani, patru persoane au murit si alte 12 au fost ranite cand o bomba a vizat un autobuz cu militari si civili la periferia orasului Istanbul, relata BBC News online. Bomba a fost detonata de la distanta, in timp ce vehiculul trecea prin districtul Halkali. Atacul nu a fost revendicat, dar autoritatile suspecteaza grupul PKK. in ultima vreme, PKK si-a intensificat atacurile asupra tintelor militare turce. “Este un atac terorist care in mod clar urmareste sa provoace tensiuni si disperare”, a spunea atunci guvernatorul Huseyin Avni Mutlu.

Fortele de securitate irakiene, pregatite pentru combaterea insurgentei islamiste

Cel putin zece persoane, inclusiv sase politisti irakieni, au decedat şi cel puţin 55 au fost rănite în sudul Irakului, relateaza mass-media araba, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse din serviciile de securitate irakiene au povestit că exploziile au avut loc în apropierea unui restaurant şi a unui punct de control din apropierea mausoleului lui Hussein din oraşul Karbala, unul din cele mai venerate locuri ale musulmanilor şiiţi.
Prima maşină capcană a explodat în apropierea unui restaurant popular în rândurile poliţiei şi a pelerinilor. A doua explozie a avut loc la câteva minute mai târziu, la doar 50 de metri depărtare, în apropierea reşedinţei guvernatorului provinciei Mohammed al-Mussawi.
Atacul vine la câteva zile după ce comisia electorală a făcut publice rezulatele alegerilor din 7 martie în care a câştigat partidul fostului prim ministru Iyad Allawi, acumulând cu 2 locuri mai mult decât Blocul Statului de Drept, condus de Nouri al-Maliki.

Papa apara crestinii din Irak

Papa Benedict al XVI-lea, liderul Bisericii Romano-Catolice, a facut apel la protejarea crestinilor din Irak, stat majoritar musulman, dupa ce cel putin opt crestini au fost ucisi in orasul Mosul in ultimele doua saptamani, pe fondul intensificarii violentelor din tara araba. Doua dintre victime, lideri ai unor asociatii crestine, au fost initial date disparute (n.r.- rapirile pentru rascumparare sunt frecvente in Irak), fiind descoperite ulterior mutilate. Alti crestini au fost impuscati fara discriminare pe strada, in apropierea locuintei sau a bisericilor. “Fac apel la autoritatile civile sa faca toate eforturile pentru a reasigura securitatea populatiei, in special a celor mai vulnerabile minoritati religioase” a declarat Papa Benedict al XVI-lea, citat de serviciul de presa de la Vatican.
Conform unui raport al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), circa 683 familii crestine, sau 4.098 persoane, au plecat din Mosul intre 20 si 27 februarie 2010, dupa atacuri. Raportul citat subliniaza ca in Irak locuiesc aproximativ 750 de mii de crestini, peste 2 milioane refugiindu-se din calea violentelor religioase si interetnice care au cuprins Irakul dupa invazia militara a Statelor Unite si aliatilor sai din 2003. Potrivit surselor locale, crestinii apartin bisericilor ortodoxe, romano-catolice, protestante si orientale.
Crimele cu tenta religioasa au loc cu putin timp inaintea alegerilor parlamentare irakiene din 7 martie 2010, unde candideaza si un numar de cetateni irakieni crestini, in pofida consolidarii fara precedent a formatiunilor politice radical musulmane. Potrivit analistilor politici, succesul acestor alegeri ar putea pune capat unei perioade de sapte ani de razboi civil sau ar putea arunca un stat deja divizat intr-un nou ciclu de violenta religioasa. Organizatia terorista al-Qaeda a promis sa foloseasca mijloace militare pentru a deturna alegerile, pe care le considera un simplu pretext pentru a legifera dominatia siita in Irak.
Reamintim ca insurgentii islamisti sunniti, asociati organizatiei al Qaeda, ataca frecvent minoritatea crestina din Irak, dar si reprezentantii majoritatii siite, considerata eretiva de catre radicalii suniti. Totodata, crestinii din Baghdad, Basra si alte regiuni din sudul Irakului sunt periodic tinta radicalilor siiti care militeaza pentru instaurarea unui regim politic similar celui din Republica Islamica Iran, care sprijina financiar si logistic activitatea formatiunilor politice siite.

Proiectul noii doctrine militare a SUA prevede ca armata americana sa nu mai poarte in viitor doua mari razboaie conventionale simultan, ci mai degraba sa se pregateasca pentru conflicte de proportii mai mici care vor fi abordate in diferite moduri care vor fi aplicate in functie de situatie, potrivit CNN. Acesta noua strategie de lupta ar trebui sa inlocuiasca vechea doctrina de acum 25 de ani care era gandita in scopul castigarii de catre militarii americani a doua mari razboaie conventionale in doua locuri diferite. Noul proiect pune mai mult accentul pe forta de lupta capabila sa protejeze interesele SUA la scara globala in fata unor agresiuni ce variaza de la atacuri cibernetice la terorism. Schimbarea va fi inclusa in Quadrennial Defense Review (QDR) din 2010, un document mandatat de Congres care analizeaza viitoarele amenintari si cerintele militare pentru a le diminua.“Nu mai este potrivit sa vorbim despre mari conflicte regionale ca fiind singurul sau chiar tiparul fundamental de a ajusta, contura si evalua fortele americane”, potrivit proiectului de document. Noul raport va fi anuntat in aceeasi zi in care Pentagonul isi va prezenta bugetul pentru 2011.

Mai multi bani

Conform unor informatii oferite de oficiali din cadrul Pentagonului, ministrul Apararii Robert Gates va solicita un buget de 708 miliarde de dolari, inclusiv pentru finantarea razboaielor din Irak si Afganistan, cu 44 de miliarde mai mult decat bugetul de 664 de miliarde pentru 2010. Ultima revizuire importanta a doctrinei militare a fost facuta in 2006, insa viziunea Pentagonului asupra lumii s-a schimbat dramatic in ultimii patru ani. Strategia din 2006 a fost puternic concentrata pe amenintarea unui razboi conventional la scara larga cu China si pe relatia tensionata a Beijingului cu Taiwanul. In document se sublinia, de asemenea, nevoia unui rol mai mare pentru trupele speciale in razboaiele din Irak si Afganistan.

China ca prioritate

Analiza din 2010 va sublinia amenintarile din partea Chinei, dar va privi si spre nevoia de aparare impotriva amenintarii in crestere reprezentate de atacurile cibernetice – fara a lega direct China de atacurile de acest fel din trecut, potrivit oficialilor de la Pentagon -, dar si spre concentrarea Chinei pe atacuri preventive si pe paralizarea abilitatii adversarului de a stabili ce va face aceasta inainte de un atac amplu. Analiza va pune un accent puternic pe diminuarea necesarului de drone, printre care Predator si Reaper, primele avione de acest fel ale Air Force folosite de armata atat pentru misiuni de recunoastere, cat si pentru atacuri aeriene. Avioanele sunt folosite in Irak, Afganistan si Pakistan, iar Robert Gates sustine ca Pentagonul are nevoie de mai multe astfel de aeronave. Potrivit noului proiect de analiza, dar si conform unor oficiali americani, Pentagonul vrea sa-si sporeasca numarul avioanelor in spatiul aerian de deasupra zonelor de lupta, de la circa 40 la 50 pana in 2013 si la 65 pana in 2015. Analiza subliniaza, de asemenea, necesitatea invatarii unor metode mai eficiente de a folosi dronele, prin imbunatatirea eficientei de operare si prin utilizarea de noi tehnologii. Serviciile de informatii arata ca teroristii au planuit sa puna mana pe arme biologice sau chimice, ori pe material nuclear, pentru atacuri, Pentagonul considerand ca armele de distrugere in masa vor fi in continuare o amenintare, de aceea isi va dezvolta capacitati mai bune de detectarea a unor astfel de arme. In timp ce fortele speciale de operare continua sa fie o prioritate din 2006, noua analiza pune accentul.

La cutite cu Beijing-ul

China si-a suspendat sambata schimburile militare cu Statele Unite si va adopta sanctiuni impotriva societatilor americane de armament implicate in vanzarea de arme catre Taiwan, a anuntat Ministerul chinez al Afacerilor Externe, citat de Reuters. Institutia chineza precizeaza intr-un comunicat ca a suspendat discutiile de securitate la nivel inalt, pentru a protesta fata de vanzarea de armament Taiwanului de catre Pentagon. Autoritatile de la Beijing intentioneaza sa impuna sanctiuni societatilor americane care au legatura cu vanzarea, adauga ministerul. Pentagonul a anuntat vineri ca Statele Unite vor vinde Taiwanului rachete Patriot, nave de deminare submarine si elicoptere Black Hawk, in valoare de 6,4 miliarde de dolari. Contractul include echipamente de comunicare pentru avioanele F-16 taiwaneze, 114 rachete Patriot (2,81 de miliarde de dolari) si 60 de elicoptere Black Hawk (3,1 miliarde).

Ministrul Teodor Baconschi blindeaza diplomatia romaneasca

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat saptamana trecuta, la sedinta comisiilor parlamentare de politica externa pentru aprobarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2010, ca institutia va achizitiona doua vehicule blindate pentru diplomatii romani din Irak si Pakistan, relateaza mass-media locala. Bugetul MAE nu cuprinde cheltuieli suplimentare pentru protejarea diplomatilor romani din statele din bayinul Marii Negre, in pofida insecuritatii crescute. “Este o achizitie deja negociata si acceptata de Ministerul Finantelor. Oarecum o pata de culoare in activitatea MAE, dar e un lucru convenit si necesar”, a spus seful diplomatiei romane in fata parlamentarilor.
In plus, Baconschi a atras atentia ca este vorba despre “un aranjament legat probabil de securitatea oficiilor dipomatice romanesti” din cele doua tari vizate. “Nu cunosc detaliile tehnice. Am vazut ca linia bugetara este convenita cu Ministerul Fiantelor pentru achizitionarea celor doua vehicule blindate, dar cred ca nu e nimic senzational in asta. Intemeierea acestei decizii s-a facut inainte de preluarea mandatului meu si o vom pune in practica in consecinta”, a spus Baconschi. Intrebat de suma exacta pentru aceste achizitii, Baconschi a spus ca nu stie detalii privind suma sau starea pietei.
In ceea ce priveste bugetul MAE din 2010, pe care ministrul l-a caracterizat ca fiind „auster”, Baconschi s-a aratat totusi optimist. “Prin profesionalism, un pic de inventivitate si o buna programare financiara pe tot anul, MAE va reusi sa isi indeplineasca cu bine misiunea in anul ce abia a inceput”, a subliniat oficialul.
Proiectul bugetului MAE pentru 2010 prevede o alocatie totala de 864.745.000 de lei. Din aceasta suma, 613.220.000 de lei provin de la bugetul de stat, 231.525.000 de lei din fonduri externe nerambursabile, iar restul din venituri proprii din taxe consulare prestate in regim de urgenta.

Insurgetii irakieni au declansat "jihadul" informatic

Insurgentii irakieni au folosit de programe informatice contrafacute, ieftine si usor de gasit pe piata, inclusiv programe de fabricatie rusa, pentru a intercepta date transmise de dronele americane US Predator, relata recent mass-media americana. Conform presei de peste Ocean, care citeaza oficiali din domeniul apararii si al serviciilor americane de informatii aflati in Irak insurgentii siiti sustinuti de Iran folosesc programe precum SkyGrabber, pentru a pirata dronele (avioanele fara pilot) folosite de armata americana. Aceasta practica a fost descoperita in iulie 2009, cand fortele speciale ale SUA au gasit pe laptopul unui insurgent arestat fisiere video ce proveneau din datele unei drone. Citand o sursa avizata, publicatia americana sustine ca au fost gasite dovezi ca datele au fost piratate ore si zile intregi. “Deja (aceasta practica – n.r.) face parte dintre instrumentele” insurgentilor, adauga sursa citata. Cele mai multe interceptari de date au fost descoperite in Irak, dar aceeasi metoda a fost folosita si in Afganistan si ar putea fi folosita cu usurinta in alte zone unde armata americana foloseste drone, inclusiv Pakistan, Somalia si Yemen.

Deficiente tehnice

Programul SkyGrabber si alte programe de acelasi tip folosite de insurgenti se bazeaza pe legatura codata dintre drona si controlul de la sol. Autoritatile americane erau la curent cu deficientele sistemului inca din anii ‘90, dar credeau ca adversarii lor nu le vor putea exploata, afirma si cotidianul „The Wall Street Journal”. Oficiali din domeniul apararii au dat asigurari ca se depun eforturi pentru rezolvarea problemei, dar au precizat ca intarirea protectiei unui sistem care are zece ani nu este evidenta si necesita modernizarea mai multor componente ale sistemului de transmisie dintre drone si controlul de la sol.
Unul dintre programatorii care au conceput SkyGrabber, pus la punct de grupul rus SkySoftware, a declarat pentru ”The Wall Street Journal” ca programul poate servi la interceptarea datelor transmise de drone. Programul “a fost conceput pentru a intercepta muzica, fotografii, imagini, programe si alte continuturi pe care alti utilizatori le descarca de pe internet, dar nu pentru date militare sau alte informatii comerciale, ci numai continuturi legale cu acces liber”, a precizat Andrew Solonikov.
La randul lor, oficialii de la Pentagonului au declarat ca, in ciuda interceptarii semnalelor transmise de avioanele fara pilot, nu exista dovezi ca insurgentii ar fi capabili şi sa bruieze aceste semnale sau sa obtina controlul aparatelor. Armata americana incearca acum sa codeze semnalele video trimise de toate aparatele fara pilot folosite in Irak, Afghanistan şi Pakistan. Reamintim ca aparatele Predator, cu sau fara rachete si bombe la bord, sunt capabile sa zboare cateva ore fiind controlate de la mii de kilometri distanta. Ele sunt folosite atat pentru supraveghere cat şi pentru a lansa atacuri cu rachetele pe care le poarta. Aparatele transmit imaginile prin intermediul satelitilor, existand riscul ca datele sa fie interceptate de hackeri dotati cu antene parabolice, modemuri de satelit sau o aplicatie SkyGrabber Windows. Vizionand imaginile transmise de aparatele Predator, insurgentii au putut sa fie avertizati asupra intentiilor de atac ale americanilor şi sa evacueze locurile vizate, considera sursele citate.
Aparate de tip Predator, sau modele similare, se afla in dotarea tuturor armatelor NATO, dar si a armatelor din Federatia Rusa, Ucraina, Republica Islamica Iran, Israel, Egipt, Regatul Arabiei Saudite, precum si a altor armate, implicate in operatiuni masive de combatere a insurgentelor, precum Columbia. La randul lor, si fortele de mentinere a pacii sub mandat al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) desfasurate in diferite regiuni folosesc aparate Predator sau modele similare.

Pentagonul beneficiaza de un important buget de razboi

Congresul american a aprobat luna trecuta, dupa un ultim vot in Senat, un proiect de buget in suma totala de 636 miliarde de dolari, care finanteaza prezenta militara in Irak si Afganistan cu 101,1 miliarde de dolari, relateaza agentiile de presa internationale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cu 88 de voturi pentru si 10 impotriva, Senatul a aprobat proiectul si i l-a trimis presedintelui Barack Obama spre promulgare. Textul trecuse anterior de Camera Reprezentantilor, camera inferioara a legislativului bicameral american.
Bugetul acopera operatiunile Pentagonului pana la 30 septembrie 2010, insa nu include cheltuielile ce vor trebui angajate pentru suplimentarea cu 30.000 militari a efectivelor din Afganistan. Congresul urmeaza sa se pronunte ulterior acestei finantari, estimata la 30 miliarde de dolari pentru un an. In schimb, textul prevede 6 miliarde de dolari pentru achizitionarea de vehicule blindate grele rezistente la mine, contine o crestere de 3,4% a salariilor militarilor, si 472 milioane de dolari pentru familiile acestora, ca ingrijiri medicale sau ajutoare pentru educatie. Pentru echipamente militare sunt alocate 104,4 miliarde, din care 6,8 miliarde pentru avioane de lupta F-35 si 2,1 miliarde pentru diverse programe de aparare antiracheta. Totodata, proiectul reafirma interdictia torturii asupra detinutilor sub control american, si nu prevede fonduri pentru inchiderea centrului de la Guantanamo.
Cele doua camere ale Congresului aprobasera deja in octombrie 2009 un proiect de buget militar pe 2010 care autoriza administratia Obama sa cheltuiasca pana la 680 milioane de dolari pentru functionarea armatei.

Bani pentru scut

Congresul american a alocat 7,8 miliarde de dolari pentru apararea antiracheta, in cadrul proiectului de buget al apararii pentru anul 2010, respectand cererile administratiei lui Barack Obama. Congresul SUA a adoptat textul final al proiectului de bugetului apararii pentru anul 2010, respectand aproape toate cererile administratiei si autorizand-o sa cheltuiasca pana la 680 de miliarde de dolari. Textul adoptat, considerat rezultatul unui compromis intre cele doua camere ale Congresului, este foarte aproape de cererile Pentagonului. Legea bugetului contine in special o masura vizand sa impuna noi restrictii asupra ajutorului militar american acordat Pakistanului. Congresul vrea sa urmareasca materialul militar trimis in Palistan si a subliniat ca Islamabadul nu trebuie sa strice “echilibrul puterilor in regiune”, facand aluzie la tensiunile cu India.
Textul mai contine, printre altele, o crestere a soldei militarilor cu 3,4%, cu 0,5% mai mult decat ceea ce ceruse Departamentul Apararii. Bugetul cuprinde si 6,7 miliarde de dolari pentru finantarea vehiculelor rezistente la mine, Mine Resistant Ambush Protected (MRAP), cu 1,2 miliarde mai mult decat ceruse administratia. Alte 7,5 miliarde vor fi alocati pentru antrenarea si echiparea politiei si armatei afgane. Printre programele anulate de alesi, la cererea administratiei, se numara construirea avionului de vanatoare F-22 de catre Lockheed si Boeing, desi 187 de unitati au fost produse deja. Insa, desi presedintele a amenintat ca isi va exercita dreptul de veto, Congresul a acordat 560 de milioane de dolari pentru finantarea unui al doilea motor pentru avionul de lupta F-35.

Varianta navala

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.
O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

Optiune terestra

O alta optiune, costand intre noua si 13 miliarde de dolari, vizeaza interceptoare terestre, de tip SM-3 Block IIA, operabile din lansatoare mobile, la doua baze americane deja existente: baza aeriana de la Ramstein, din Germania, si cea de la Incirlik, din Turcia. Monitorizarea ar fi asigurata prin radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Sistemul ar trebui sa fie disponibil in jurul anului 2015. In legatura cu aceasta ipoteza de aparare, CBO mentioneaza posibilitatea de imbunatatire a capacitatii de aparare a Europei impotriva rachetelor balistice intercontinentale prin adaugarea unei locatii de interceptare in Polonia si a alteia in Romania, in plus fata de cele din Germania si Turcia. Aceste suplimentari ar mari semnificativ aria de acoperire, desi, chiar si in acest caz, unele zone din Europa (sudul Italiei si al Peninsulei Iberice) ar ramane vulnerabile.
Ultima ipoteza vizeaza interceptoare terestre de energie cinetica, operabile din lansatoare mobile, la cele doua baze americane existente, Ramstein si Incirlik, sustinute de radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Luand in considerare actualul program de dezvoltare a acestor interceptoare, sistemul nu ar putea fi disponibil probabil inainte de 2018. Aceasta optiune ar costa intre zece si 14 miliarde de dolari.

Amenintari strategice

Studiul subliniaza totusi faptul ca nici una dintre aceste ipoteze, asa cum au fost ele concepute, nu ar putea apara toate capitalele tarilor europene din cadrul NATO impotriva tuturor tipurilor de racheta care le-ar putea ataca. Ankara, capitala Turciei (stat membru NATO) se afla in raza de actiune a rachetei Shahab-3A si alte trei capitale ale unor state membre NATO (Ankara, Atena, Grecia si Bucuresti, Romania) se afla in raza de actiune a rachetei de tip Ashura. A doua, a treia si a patra optiune ar putea apara orasele mentionate impotriva acestor amenintari, dar prima optiune nu ar acoperi Ankara.
Potrivit CBO, exista in prezent doua tipuri de amenintari: unul privind “amenintarile pe termen scurt” si altul vizand “amenintari viitoare potentiale”. In cadrul primului tip, rachetele pe care Iranul le-a testat sau pretinde ca le-a construit, adica Shahab-3, Shahab-3A si Ashura, au o raza de actiune de aproximativ 2.000 de kilometri sau mai putin si pot atinge partea sud-estica a Europei, inclusiv zone din Bulgaria, Romania si Grecia. Amenintarile potentiale sunt legate de rachetele pe care Iranul le-ar putea construi sau obtine, cum ar fi rachetele balistice cu raza medie de actiune, pe baza de combustibil lichid, cu o raza de aproximativ 5.000 de kilometri, si rachetele balistice intercontinentale, pe baza de combustibil lichid sau solid, cu raze de actiune de aproximativ 18.000 si respectiv 12.000 de kilometri. Toate aceste rachete ar putea atinge orice zona din Europa, iar modelul rachetelor intercontinentale ar putea atinge si Statele Unite.

Romania a inarmat regimurile africane

Romania a vandut, in primele sase luni ale anului, armament si produse militare in valoare de peste 43 de milioane de euro, cei mai importanti clienti fiind tarile din Orientul Mijlociu (11,5 milioane), SUA (10,5 milioane) si Georgia (1,8 milioane), potrivit unui raport al ANCEX , relateaza agentia NewsIn, preluata de mass-media de Bucuresti. Raportul ANCEX vine la scurt timp dupa ce delegatia Romaniei a participat la lucrarile celei de-a XV-a Plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare (AW), care au avut loc la Viena. Dezbaterile Plenarei AW din acest an s-au concentrat pe modul in care acest mecanism multilateral de cooperare a contribuit la mentinerea securitatii si stabilitatii la nivel regional si global.
Conform obligatiilor anuale, asumate de autoritatile de la Bucuresti, Autoritatea Nationala de Control al Exporturilor (ANCEX) a inaintat Uniunii Europene un raport privind exporturile Romaniei de armament si munitie in primul semestru al anului 2009. Astfel, din datele furnizate UE, reiese ca firmele romanesti de armament au vandut, in primul trimestru, arme si munitie totalizand 18.889.973 de euro, in timp ce in al doilea trimestru valoarea exporturilor a crescut la 24.263.431 de euro. Conform documentelor ANCEX, Romania a acordat, in aceeasi perioada, 268 de licente de export pentru armament si munitie in valoare de 95,86 de milioane de euro – 49,14 milioane de euro in trimestrul I si 46,71milioane de euro in trimestrul II. Licentele se acorda pentru o suma maxima la care pot ajunge exporturile si in care exportatorii trebuie sa se incadreze. Raportul ANCEX nu contine date privind firmele care au facut aceste exporturi si nici despre producatori. In acelasi timp, in perioada mentionata nu este inregistrat niciun refuz de acordare a vreunei licente de export.

Topul vanzarilor

La fel ca in 2008, in topul tarilor care au primit armament si munitie din Romania se situeaza state din Orientul Mijlociu – Israel, Egipt, Irak, Emiratele Arabe Unite, Iordania si Oman, dar si Statele Unite ale Americii, Afganistan, Pakistan sau India. Din Europa, cele mai importante contracte incheiate de Romania sunt cu Georgia, in timp ce de pe continentul african principalele destinatii ale armelor romanesti sunt Burkina Faso, Gabon si Etiopia.
La randul sau, SUA au cumparat din Romania zeci de mii de pusti, mitraliere, carabine si pistoale automate. In prima parte a anului, SUA si-a intensificat relatiile comerciale cu Romania in ceea ce priveste negotul cu armament, astfel incat a comandat produse in valoare de 10,5 milioane de euro, in conditiile in care pe parcursul intreg anului 2008 au cumparat arme si munitie de doar 11,5 milioane de euro. De asemenea, raportul ANCEX arata ca Romania a acordat in semestrul I 46 de licente de export pentru Statele Unite in valoare de peste 20 de milioane de euro. Astfel, armata americana a cumparat din Romania 35.211 de pusti semiautomate cu luneta, 26.000 de pusti semiautomate, 3.801 de pistoale mitraliera, 7 carabine, 10 mitraliere, dar si accesorii pentru pusca semiautomata, munitie pentru arme de calibru mic, focoase pentru lovituri de iluminare, zale pentru cartuse, masina de incarcat zale, lovituri de iluminare pentru aruncator 120 mm, munitie de manevra sau componente pentru echipamente navale.
Israel, Irak si Emiratele Arabe Unite – cei mai importanti clienti ai Romaniei din Orientul Mijlociu
Israelul a incheiat, in primul semestru din 2009, contracte in valoare de 4,6 milioane de euro cu firmele romanesti de armament, care au obtinut 47 de licente de export in valoare de aproximativ 13 milioane de euro. Cele mai cautate produse militare de catre israelieni au fost: accesorii pentru arme de calibru mic, componente pentru rachete aer-aer, componente pentru vehicule militare de teren, subansamblu electronic pentru prelucrare automata date, componente pentru aeronave, subansamblu pentru computer militar de bord, echipament pentru formare de imagini si componente pentru acesta, cabluri electrice cu conectori. De asemenea, Romania a vandut containere pentru lansatoare de rachete, echipamente de vizualizare pe timp de noapte sau dispozitive si verificatoare pentru productie software simulator si aparatura de verificare.

Filiera irakiana

In Irak, in prima jumatate a anului, Romania nu a trimis niciun fel de produse militare, insa a acordat o licenta de export in valoare de 12.587.811 de euro pentru masini militare cu platforma si macara. Reamintim ca si in anii trecuti SUA au inzestrat fortele armate ale guvernului din Irak cu armament romanesc. Potrivit unei surse din cadrul Ministerul Apararii de la Bucuresti, citata in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, SUA au cumparat cantitati insemnate de armament, in principal de infanterie si munitie, precum si aruncatoare, care au fost ulterior transferate fortelor armate irakiene si fortelor paramilitare kurde din nodrul Irakului. Anterior, mass-media de la Bucuresti sublinia, citand surse oficiale, ca „cele mai mari contracte de vinzari de armament sint cu firmele americane care participa la reconstructia Irakului”. Cel mai mare contract de vinzari de armament pe care l-a avut Romarm dupa revolutie a fost cu Statele Unite. Valoarea sa a fost de 30 de milioane de dolari si s-a derulat pe o perioada de un an si jumatate (2003-2004), mai relateaza sursa citata. Totodata Romania a facut donatii importante de armament pentru Irak in 2005 si 2006. La cererea NATO, Romania a oferit armatei irakiene 6.000 de arme AK-47, 500 de mitraliere, 300 de pusti cu luneta si 100 de lansatoare de rachete. Conform mass-media de la Sofia, Irakul reprezinta cea mai mare piata de desfacere pentru industria de armament din statul balcanic, alaturi de Afghanistan.

Arme pentru Orient

Din regiunea Orientul Mijlociu, alte tari care s-au aratat interesate sa incheie contracte cu Romania au fost Emiratele Arabe Unite, Oman, Iordania si Egipt. Potrivit statisticii ANCEX, in Emiratele Arabe s-au vandut piese de schimb pentru elicoptere militare de transport in valoare de peste 5,1 milioane de euro, in Oman au fost trimise instalatii si echipamente pentru avioane militare de transport totalizand peste 1,8 milioane de euro, in timp ce Egiptul a cumparat agregate pentru motor pentru un avion militar de lupta in valoare de aproape 500.000 de euro. Contracte cu Romania au mai incheiat si Iordania – 421.068 euro, pentru lovituri antitanc, si Omanul, cu 53.234 de euro pentru piese de schimb pentru un elicopter militar de transport.
Pe fondul razboiului din Afganistan, firmele romanesti de armament au vandut, in prima parte a anului, arme si munitie in aceasta tara valoare de aproximativ 5,5 milioane de euro. Raportul ANCEX releva ca Romania a acordat 13 licente de export totalizand peste 8 milioane de euro. Astfel, autoritatile de la Kabul au cumparat pistoale mitraliera (15.800 de bucati), dar si munitie pentru arme de calibru mic, munitie normala si trasoare pentru mitraliera sau piese de schimb pentru elicopterele militare de transport. Totodata, in Pakistan, tara vecina cu Afganistanul, au fost vandute produse militare de aproape 600.000 de euro, insemnand piese de schimb pentru elicopterele militare de transport si atac.
Potrivit statisticii ANCEX, alte destinatii ale armamentului romanesc in Asia au mai fost India – o licenta de export in primul trimestru in valoare de 11.614.622 euro pentru perfectionarea unui motor pentru avion militar de lupta, Vietnam-o licenta de 3.035.126 euro pentru avion militar de antrenament si componente pentru acesta (10 bucati) si Coreea de Sud care a cumparat produse de 57.930 de euro – aruncator de grenade antitanc (2 bucati) si lovituri pentru aruncator de grenade antitanc.

Piata caucaziana

Georgia, care in 2008 s-a aflat in stare de razboi, a cheltuit in prima parte a anului 2009 aproape 1,8 milioane de euro pentru a cumpara din Romania munitie de manevra pentru arme de calibru mic si munitie pentru mitraliera. De ansamblu, firmele romanesti au obtinut patru licente de export in Georgia, in valoare de peste 8 milioane de euro pentru: aruncator de grenade cu accesorii (677 bucati), munitie pentru arme de calibru mic lovituri pentru aruncator de grenade, munitie de manevra pentru arme de calibru mic sau  munitie pentru mitraliera.
Reamintim ca in timpul conflictului dintre Georgia si Rusia din august 2008, mediile ruse au “infierat” faptul ca Romania a furnizat arme Georgiei, insa autoritatile romane au aratat la vremea respectiva ca exporturile au fost perfect legale, Georgia nefiind o tara supusa vreunui embargo international cu privire la exportul de armament. Si anul acesta, in preajma implinirii unui an de la conflictul ruso-georgian, Rusia a acuzat cu precadere Statele Unite si Ucraina ca reinarmeaza Georgia, pregatind-o de un nou conflict. Rusia nu dispune de informatii care sa arate ca Romania a furnizat armament Georgiei, declara la 6 august 2009 ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Rusiei in Romania, Alexander Churilin.
In acelasi timp, raportul ANCEX arata ca Romania a vandut produse militare de 582.035 euro in Azerbaidjan, tara care a avut in trecut un conflict deschis cu Armenia, relatiile dintre cele doua tari ramanand tensionata. Azerii s-au aratat interesati sa cumpere din Romania tevi pentru pistol mitraliera, lunete de ochire pentru arme de calibru mic, tevi pentru aruncator de grenade aparat de ochire pe timp de noapte pentru aruncator de grenade, scule pentru executie componente mecanice in valoare de 722.051 euro, dar si scule pentru executie componente mecanice si optice pentru aparat de ochire pentru mortiere in valoare de 358.018, pentru toate acestea existand deja licentele de export.

Clienti europeni

In statele din Uniunea Europeana, firmele din Romania au vandut in prima jumatate a anului armament si munitie in valoare de 3,5 milioane de euro. Cel mai important client a fost Marea Britanie, care a cheltuit 1.475.037 euro pentru pistoale mitraliera (34 bucati), pusca mitraliera (100 bucati), mitraliera (100 bucati), lunete pentru arme de vanatoare, parasute pentru recuperare avion tinta, accesorii pentru parasuta, componente pentru motor avion maritim de recunoastere, pachete balistice pentru veste antiglont, plus 192.471 de euro dati pentru lunete pentru arme de vanatoare, accesorii pentru pistol mitraliera, parasuta recuperare avion tinta, parasuta pentru materiale componente pentru motor avion militar, componente pentru veste antiglont manuale de utilizare pentru mitraliera. Alti clienti importanti ai Romaniei din Uniunea Europeana au mai fost: Belgia (aproape 700.000 de euro), Olanda (769 498 euro ), Croatia (aproape 375.000 euro) sau Italia (337.000 euro).
In Africa, exporturile romanesti de armament au fost directionate doar catre cinci tari, valoare contractelor fiind mai mica de doua milioane de euro. Astfel, pentru Gabon exista o licenta de export in valoare de 1.060.231 euro pentru elicopter militar de transport, in Burkina Faso au fost vandute rachete nedirijate pentru aruncatoarele de rachete in valoare de aproximativ 700.000 de euro, in timp ce in Etiopia, Africa de Sud sau Mauritania s-au exportat produse de aproape 50.000 de euro.

Diplomatia armelor

Ambasadorul Cornel Feruta, reprezentantul permanent al Romaniei pe langa organizatiile internationale de la Viena, a condus delegatia Romaniei la lucrarile celei de-a XV-a Plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare (AW), care au avut loc la Viena, informeaza serviciul de presa al Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, citat de mass-media locala. Dezbaterile Plenarei AW din acest an s-au concentrat pe modul in care acest mecanism multilateral de cooperare a contribuit la mentinerea securitatii si stabilitatii la nivel regional si global. Au fost reafirmate importanta schimburilor de informatii intre statele participante, actualizarea listelor de control al exporturilor de produse si tehnologii militare si cu dubla utilizare (civila si militara) in conformitate cu evolutiile tehnologice in domeniile vizate, precum si tendintele de pe piata transferurilor de produse cu relevanta strategica.
Statele participante la AW au adoptat decizii referitoare la modificari ale listelor de produse si tehnologii supuse regimului de licentiere si la continuarea in 2010 a activitatilor de codificare a unor standarde avansate in activitatile de licentiere a transferurilor de produse strategice. S-a subliniat importanta dialogului cu statele neparticipante la aranjament si cu organizatiile internationale in vederea promovarii celor mai bune practici in domeniul controlului exporturilor, reiterandu-se cu acest prilej interesul statelor AW de a accepta noi participanti care sa intruneasca criteriile prestabilite de participare la acest regim de control al exporturilor. Statele participante au adoptat decizii referitoare la modificari ale listelor de produse si tehnologii supuse regimului de licentiere si la continuarea in 2010 a activitatilor de codificare a unor standarde avansate in controlul exporturilor.

Legislatie internationala

Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si produse si tehnologii cu dubla utilizare a fost infiintat in 1996 cu scopul de a contribui la securitatea si stabilitatea globala si regionala, prin promovarea transparentei si a unei mai mari responsabilitati in transferurile de arme conventionale si produse si tehnologii cu dubla utilizare. Liniile directoare ale acestui regim multilateral de control al exporturilor si listele de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare supuse regimului de control sunt cuprinse in documentul “Elemente Initiale”, adoptat de statele fondatoare la 3 aprilie 1996. Listele se actualizeaza anual cu ocazia plenarei. Statele AW urmaresc coordonarea politicilor nationale de control al exporturilor si promovarea celor mai bune practici in materie de licentiere si enforcement, principalul mecanism de cooperare al acestui regim de control fiind cel al schimbului de informatii cu privire la transferurile internationale si refuzurile de export ale statelor AW cu statele neparticipante. In prezent, 40 de state participa la AW, acesta reunind cea mai mare parte a producatorilor si exportatorilor de armamente conventionale.