Turcia nu-l va extrăda pe vicepreşedintele irakian, Tarek al-Hachemi, urmărit penal în ţara sa pentru crime, a declarat vicepremierul turc, Bekir Bozdag.
“Nu vom extrăda o persoană pe care am susţinut-o de la început”, a afirmat oficialul turc în faţa ziariştilor, după ce Interpoplul a emis marţi un mandat internaţional de arestare pe numele lui al-Hachemi. “El se află în Turcia din motive medicale”, a mai declarat vicepremierul turc.
Al-Hachemi este unul dintre cei mai importanţi lideri suniţi din Irak şi face parte din conducerea grupării de opoziţie Iraqiya, aflată în conflict cu primul ministru şiit al Irakului, Nuri al-Maliki. După ce s-a refugiat la începutul anului în provincia autonomă Kurdistan din Irak, el a sosit pe data de 9 aprilie la Istanbul, beneficiind de bunăvoinţa Turciei.
Guvernul de la Bagdad doreşte să-l judece pe Tarek al-Hachemi pentru acţiunile teroriste ale gărzilor sale de corp, soldate cu moartea a şase judecători şi a mai multor înalţi responsabili, dar vicepreşedintele susţine că este vizat de o acţiune de vendetă politică. Procesul urmează să înceapă joi în capitala irakiană.
Vicepreşedintele irakian Tarik al-Hashemi, împotriva căruia Interpolul a anunţat emiterea unui mandat de arestare internaţional la cererea Irakului, se va întoarce în ţară după ce-şi va rezolva problemele de sănătate pe care le are, a declarat marţi şi premierul turc Recep Tayyip Erdogan, transmite Agerpres. “Cred că se va întoarce în ţara sa după ce va finaliza un proces legat de problemele sale de sănătate”, a declarat şeful cabinetului de la Ankara, în cadrul unei vizite la Roma. El a reafirmat sprijinul Turciei pentru vicepreşedintele irakian, în pofida acuzaţiilor care i se aduc în Irak.
Hashemi a dat asigurări că nu este “deasupra legii” exprimându-şi disponibilitatea de a compărea în faţa unui tribunal irakian, dacă va beneficia de securitate şi de un proces echitabil.
Vicepreşedintele irakian, unul din cei mai cunoscuţi lideri suniţi irakieni, face parte din conducerea blocului laic Iraqiya, care a intrat în conflict deschis cu premierul Nouri al-Maliki, pe care l-a acuzat de “autoritarism”.

Premierul irakian, Nouri al-Maliki, a declarat vineri că Turcia este pe cale să devină un inamic în regiune încercând să domine şi să se amestece în problemele interne ale vecinilor săi. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a răspuns, acuzându-l că  “se dă în spectacol”.
“Continuarea politicii sale interne şi regionale va dăuna intereselor Turciei care va deveni pentru toţi cei din regiune un stat ostil”, a afirmat Nouri al-Maliki într-un comunicat. Joi, la sfârşitul unei întrevederi la Istanbul cu liderul kurd Massud Barzani, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, sunnit, l-a atacat pe omologul său irakian, şiit, acuzându-l de monopolizare a puterii şi “egocentrism politic şi discriminare împotriva grupurilor sunnite din guvernul său”, relatează presa turcă. “Evoluţiile din Irak, nu prevestesc nimic bun”, a adăugat premierul Erdogan.
“În ultima sa declaraţie, Recep Tayyip Erdogan a intervenit în problemele interne ale Irakului dovedind că el încă trăieşte cu iluzia că domină regiunea”, a mai spus şeful guvernului irakian. “Este regretabil că declaraţia lui are o dimensiune religioasă, pentru că în ciuda dezminţirilor precedente, această dimensiune apare foarte clar, şi ea este respinsă de toţi irakienii”, a mai spus premierul Nouri al-Maliki.
“I-am răspuns prin intermediul Ministerului de Externe. Dacă îi permitem lui Maliki să vorbească prea mult, îi oferim ocazia să se dea în spectacol, nu are nevoie să fie încurajat în aceste prestigioase încercări”, a declarat Erdogan la Istanbul, în cursul unei conferinţe de presă la întoarcerea dintr-o vizită efectuată în Qatar. “În cele mai grele momente, Turcia a fost mereu alături de Irak”, a subliniat prim-ministrul, dând asigurări că Ankara “nu face diferenţe între şiiţi şi sunniţi”. “Maliki trebuie să ştie că atitudinea sa nu ne va separa de fraţii noştri irakieni”, a continuat Erdogan.

Consorţiul Nabucco Gas Pipeline International a anunţat joi că a trimis Ministerului Mediului din Turcia studiul de impact asupra mediului pentru secţiunea de 733 de kilometri a gazoductului dintre Sivas şi Silopi,  la graniţa dintre Turcia şi Irak.
“Depunerea acestui studiu de impact este un pas important în procesul de aprobare şi realizare a proiectului”, a declarat directorul consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek. Consorţiul precizează că raportul a fost pregătit în conformitate cu formatul stabilit de Ministerul Mediului din Turcia în decizia sa din luna ianuarie 2011. La elaborarea studiului de impact asupra mediului, consorţiul a derulat mai multe studii şi consultări cu organisme publice şi administrative.
Consorţiul Nabucco a adăugat că intenţionează să finalizeze în scurt timp studiile de impact asupra mediului pentru secţiunile dintre Ankara şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Studiul de impact asupra mediului pentru secţiunea de 760 de kilometri a gazoductului dintre Ankara şi graniţa dintre Turcia şi Bulgaria a fost depus în luna februarie a acestui an.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Gazoductul va transporta gazele extrase din Asia Centrală şi va străbate Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Proiectul are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care, în momentul de faţă, este dependentă de Rusia.
Secţiunea din România a gazoductului Nabucco ar putea costa între 1,2 şi 1,5 miliarde euro, a declarat, în luna noiembrie a anului trecut, directorul consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek. Potrivit acestuia, consorţiul Nabucco Gas Pipeline International GmbH este aşteptat să ia o decizie finală de investiţie în cazul proiectului Nabucco la începutul lui 2013, urmând ca lucrările de construcţie să demareze la finele acelui an. Valoarea totală a proiectului Nabucco este estimată, în prezent, la 7,9 miliarde de euro, însă Mitschek a arătat că cifra finală s-ar putea modifica.

Autorităţile irakiene au arestat în ultimele săptămâni câteva sute de angajaţi ai unor companii de securitate străine, mai ales americani care lucrează la ambasada Statelor Unite de la Bagdad.
Potrivit presei americane, care nu îşi dezvăluie sursele, arestările au avut loc în cea mai mare parte pe aeroportul din Bagdad şi la posturi de control din capitala irakiană. Motivul arestărilor l-au constituit aspecte administrative legate de vize, de permisul de port-armă sau de autorizaţiile pentru circulaţia pe anumite drumuri, precizează New York Times.
Nu s-a anunţat însă oficial lansarea de urmăriri în legătură cu aceste situaţii, iar arestările au durat de la câteva ore la trei săptămâni, transmite Agerpres. Trupele americane s-au retras din Irak la 18 decembrie anul trecut, iar ulterior autorităţile irakiene nu au mai înnoit o mare parte din permisele de port-armă. Totodată, autorităţile au impus noi restricţii la eliberarea vizelor. În unele cazuri, contractorilor li s-a comunicat că au zece zile pentru a pleca din Irak sau pot fi arestaţi – ceea ce este, în opinia unora dintre responsabilii companiilor străine, o formă de hărţuire.
Latif Rashid, înalt consilier al preşedintelui irakian Jalal Talabani şi fost ministru al apelor, a menţionat într-un interviu că guvernul irakian îi monitorizează strict pe aceşti angajaţi pentru că nu inspiră deloc încredere în rândul populaţiei. ‘Acum, trebuie să aplicăm propriile noastre reguli’, a adăugat responsabilul irakian.
Contractorii privaţi sunt parte integrantă a evoluţiei economice şi de securitate a Irakului de după război, susţin oameni de afaceri străini şi oficiali americani, dar rămân şi un simbol puternic al puterii americane, iar unii irakieni îi acuză că le batjocoresc ţara. Doar sectorul petrolier irakian, care contribuie în proporţie de peste 90% la bugetul guvernului, se bazează pe zeci de mii de angajaţi străini. Ambasada SUA angajează 5000 de contractori pentru a-şi proteja cei 11.000 de angajaţi şi pentru a-i instrui pe militarii irakieni cum să folosească tancurile, elicopterele şi armele pe care le-au cumpărat de la americani.

Cei din urma soldati americani au parasit duminica in zori Irakul indreptandu-se spre Kuweit, incheind asadar retragerea totala din aceasta tara invadata in urma cu aproape noua ani. Informatia a fost facuta publica de catre un ofiter american pentru un jurnalist al agentiei de presa AFP la frontiera. La 20 martie 2003, fortele americane au patruns masiv in Irak pentru a-l rasturna pe fostul dictator Saddam Hussein, apoi executat. Nu vor mai ramane in aceasta tara decat 157 de soldati americani insarcinati sa antreneze fortele irakiene si un contingent de puscasi marini pentru a proteja ambasada SUA la Bagdad. Ultimul convoi compus din 110 vehicule transporta aproximativ 500 de soldati majoritatea apartinand Brigazii a 3-a a Primei Divizii. Armata americana, care a numarat pana acum 170.000 de oameni in plina lupta impotriva insurectiei, a abandonat 505 baze in Irak.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat încetarea la 31 decembrie a misiunii de instruire din Irak şi retragerea tuturor militarilor Alianţei din această ţară. “Nu a fost posbil să se ajungă la un acord asupra prelungirii acestui program încununat de succes, în ciuda negocierilor solide” desfăşurate între NATO şi autorităţile irakiene, a declarat Rasmussen, după refuzul Irakului de a acorda imunitate membrilor Alianţei. Acest anunţ era aşteptat după eşecul discuţiilor angajate în ultimele luni.
NATO a informat Bagdadul săptămâna trecută, a precizat consilierul irakian pentru securitate naţională, Falah al-Fayad, transmite Mediafax. “Suntem dezamăgiţi că NATO a recomandat retragerea misiunii sale din Irak”, a adăugat el, precizând că ţara sa a vrut ca misiunea să fie prelungită până la sfârşitul lui 2013.
Actualul acord între NATO şi guvernul irakian prevede că militarii şi instructorii Alianţei nu sunt responsabili decât în faţa justiţiei militare a NATO sau a statelor membre şi nu în faţa justiţiei militare irakiene.
Bagdadul a refuzat să prelungească această imunitate după 31 decembrie şi după plecarea ultimilor militari americani. “Misiunea, care a debutat în 2004 la cererea autorităţilor irakiene, a fost un succes. Instructorii noştri pot să fie extrem de mândri de ceea ce am realizat în aceşti ultimi şapte ani”, a spus Rasmussen. NATO are în Irak circa 130 de instructori din 13 state membre şi Ucraina.

Este oare Turcia pregatita pentru noi provocari geopolitice?

Pozitia Turciei in regiune s-a deranjat dupa ce si-a inasprit pozitia in relatie cu regimul din Siria, a suparat Iranul acceptand scutul antiracheta al NATO si si-a inrautatit relatiile cu Irakul dupa ce a lansat operatiuni militare in zonele kurde din nordul Irakului. Ministrul de Externe turc a declarat: “Politica noastra de pana acum Probleme zero cu vecinii s-a dovedit ineficienta. Am incercat acceasta politica o vreme si vedem rezultatele. Urmeaza noi crize diplomatice cu Grecia, Bulgaria, Rusia, Armenia si e planificata si una cu Georgia”.

Scenariul de mai sus, evident dintr-o publlicatie umoristica, porneste totusi de la niste elemente reale. “Primavara araba”, inrautatirea relatiilor israeliano-palestiniene, evolutiile din Irak, Afganistan, Pakistan, creeaza complicatii si in relatiile Turciei cu vecinii ei. Dar linia politica a Ankarei in raporturile cu statele din zona, care a inlocuit sloganul neproductiv „Turcii n-au alti prieteni decat turcii”, a determinat, dupa 2002, imbunatatirea relatiilor cu Iranul, Irakul, Siria, Grecia si Rusia, cu care in trecut erau problme. Comertul cu aceste tari s-a dezvoltat, cu unele au fost desfiintate vizele si au avut loc sedinte comune de guvern.

De catva timp, situatia din regiune s-a complicat. In timpul primaverii arabe Ankara a avut de ales intre a sprijini regimuri nepopulare si populatia revoltata din aceste tari si ea a optat pentru cei ce au ales calea democratizarii, scrie directorul ziarului “Zaman” Bulent Kenes. Explicatia, reala, trebuie totusi completata, caci situatia dinamica si labila din regiune impune cautarea unor noi echilibre – si pe plan intern in statele din zona, si la nivel regional – iar Turcia urmeaza, la randul ei, sa se repozitioneze. Pe de o parte, autoritatea sa de protagonist regional sporeste, pe de alta Ankara are de facut fata unor noi sfidari.

Liderul sirian Bashar al-Assad ameninta comunitatea internationala cu "zeci de Afganistanuri"

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rassmussen, a declarat că o intervenţie militară a Alianţei în Siria este total exclusă, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nu se pune problema. Nu avem nicio intenţie de a interveni în Siria”, a spus Rasmussen.
Anterior, preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a avertizat puterile occidentale să nu intervină în Siria, afirmând că ar putea cauza un “cutremur” şi ar putea inflama tot Orientul Mijlociu. În declaraţiile făcute pentru ziarul britanic “Sunday Telegraph”, preşedintele Bashar al-Assad a spus că o intervenţie a forţelor occidentale ar putea transforma Siria “într-un alt Afganistan”. Potrivit corespondentului BBC din Liban, sunt semne că preşedintele Assad resimte o presiune crescută atât din interiorul ţării, cât şi din exterior. Protestatarii antiguvernamentali au solicitat o interdicţie aeriană cu supraveghere internaţională în Siria. Potrivit protestatarilor, 21 de civili au fost ucişi iar tancurile guvernamentale au bombardat un cartier istoric din oraşul Homs. Reprezentanţii guvernului sirian au declarat că 20 de soldaşi au fost ucişi în oraşul Homs iar 10 membri ai forţelor de securitate şi-au pierdut viaţa într-o ambuscadă în provincia Idlib. De la începutul lunii martie au murit mai mult de 3000 de persoane în urma protestelor din Siria.

Zeci de Afganistanuri

În cadrul interviului acordat ziarului Sunday Telegraph, Bashar al-Assad a afirmat că “Siria este acum un nod în această regiune. Este o linie tectonică şi, dacă te joci cu pământul, poţi provoca un cutremur”, a spus el. “Orice problemă în Siria va incendia întreaga regiune. Dacă planul este de divizare a Siriei, acesta va diviza întreaga regiune”, a declarat preşedintele sirian, adăugând: “Vreţi să vedeţi alt Afganistan sau zeci de Afganistanuri?”. Bashar al-Assad a descris revolta drept “o luptă între islamism şi pan-arabism”, afirmând că “luptă împotriva Frăţiei Musulmane din anii 1950 şi lupta continuă”. Membrii Ligii Arabe au transmis vineri “un mesaj urgent” pentru guvernul sirian, denunţând “uciderea civililor” care iau parte la proteste.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat joi că ţara sa a lansat o operaţiune militară transfrontalieră în cinci regiuni din nordul Irakului împotriva Partidului Muncii din Kurdistan. Operaţiunile aeriene şi terestre sunt în curs de desfăşurare ca un prim pas împotriva militanţilor kurzi, la o zi după atacurile gherilei în apropiere de graniţa cu nordul Irakului. ‘Ofensiva vizează rezultate’ împotriva PKK, care dispune de o forţă de 2.000 de militari în Irak, a declarat premierul Recep Tayyip Erdogan, refuzând să dea alte detalii, transmite Agerpres. Armata turcă a anunţat joi că a lansat o operaţiune de anvergură în nordul Irakului şi pe teritoriul său, la graniţa turco-irakiană, împotriva rebelilor kurzi, care au ucis marţi 24 de soldaţi în sud-estul Turciei. Operaţiunea constituie o ripostă la atacurile multiple efectuate de peste 200 de rebeli marţi împotriva unor posturi militare turce situate la graniţa irakiană şi soldate cu uciderea a 24 de militari şi rănirea altor 18. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a considerat miercuri “inacceptabile” atacurile rebelilor kurzi PKK, invitînd Turcia să se angajeze într-un “dialog” constructiv cu Irakul. “Secretarul general îsi exprimă preocuparea” în legătură cu aceste atacuri. “Este inacceptabil ca teritoriul irakian să fie folosit pentru a organiza atacuri transfrontaliere contra ţărilor vecine”, a explicat Ban Ki-moon, citat de purtătorul său de cuvînt Martin Nersirky. “Suveranitatea şi integritatea teritorială a Turciei şi Irakului trebuie să fie respectate”, a adăugat Ban cerînd “Irakului şi Turciei să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o soluţie paşnică la această provocare”, a subliniat purtătorul de cuvînt.

Legislativul de la Ankara a prelungit miercuri cu un an autorizatia pentru armata de a desfasura raiduri peste granita pentru a ataca rebelii kurzi din nordul Irakului. Decizia a intervenit a doua zi dupa ce politia turca a arestat peste 100 de persoane suspectate de legaturi cu PKK, relateaza CNN. Parlamentarii din principalul partid nationalist kurd, Pace si Democratie (BDP), a denuntat arestarile. Ei au criticat si prelungirea autorizatiei privind raidurile transfrontaliere. Conflictul dintre Turcia si PKK – ce revendica independenta Kurdistanului – dureaza de 25 de ani si s-a soldat cu peste 40.000 de morti. PKK este considerata de ONU si UE drept organizatie terorista.