Miza Uniunii Europene privind viitorul Republicii Moldova este integrarea într-o Europă de succes. „Trebuie să fim ambiţioşi, dar şi realişti. Toate acţiunile începute trebuie continuate astfel ca într-o bună zi R. Moldova să devină mebru al UE. Această ambiţie este legitimă pe termen lung”, a spus Herman Van Rompuy, Preşedintele Consiliului European, aflat miercuri la Chişinău, într-o vizită oficială. Oficialul european s-a arătat sigur că R. Moldova poate deveni un model de succes pentru alte ţări din regiune. Prim-ministrul Vlad Filat a avut azi o întrevedere cu Herman Van Rompuy, iar, în cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte ce vizează situaţia politică din R. Moldova, conflictul transnistrean, relaţiile RM-UE şi perspectivele de integrare europeană. Herman Van Rompuy s-a arătat mulţumit de stadiul de dezvoltare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE şi a estimat că ar putea fi vorba despre “o istorie de succes” şi un exemplu pentru alte state aflate în proces de transformare democratică. “Este un privilegiu pentru mine să mă aflu în Republica Moldova într-o perioadă atît de importantă de transformare”, a spus Preşedintele Consiliului European. Oficialul a reconfirmat sprijinul total al UE pentru Republica Moldova în promovarea reformelor pentru o creştere economică durabilă şi susţinerea acţiunilor pentru reintegrarea ţării. Herman Van Rompuy a apreciat efortul Guvernul RM şi al Prim-ministrului Vlad Filat în promovarea reformelor, menţionînd că UE este dispusă să acorde asistenţă ţării noastre şi în continuare, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic, în baza principiului meritoriu. Preşedintele Consiliului European a declarat că UE a început livrarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova în valoare de 550 de milioane de euro prevăzute pentru perioada 2011-2013. Herman Van Rompuy a mai spus că R. Moldova, fiind lider în cadrul Parteneriatului Estic, urmează să beneficieze de suport suplimentar în acest cadru. Alte 50 de milioane de euro vor fi alocate de UE pentru reformarea sistemului judecătoresc şi a organelor de drept din Republica Moldova. La rândul său, prim-ministrul Vlad Filat a exprimat gratitudine pentru sprijinul UE manifestat în repetate rînduri faţă de eforturile Chişinăului de consolidare a democraţiei şi integrare europeană, menţionînd că este onorat de faptul că Preşedintele Consiliului European a acceptat invitaţia de a vizita Republica Moldova. “Această vizită demonstrează încă o dată dinamica pozitivă şi consistenţa dialogului politic moldo-comunitar. Sînt convins că ea va impulsiona dezvoltarea relaţiilor dintre RM şi UE”, a declarat Prim-ministrul. Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, care va avea loc la Varşovia, în perioada 29 – 30 septembrie 2011, va constitui acel forum necesar pentru consolidarea relaţiilor UE cu ţările partenere şi un prilej pentru trasarea de noi obiective şi posibilităţi pentru statele cu adevărat hotărîte să adere la UE într-o perspectivă previzibilă, precum Republica Moldova.

Uniunea Europeana are un nou presedinte in persoana premierul belgian Herman Van Rompuy care a fost numit joi seara in aceasta calitate. Cei 27 de sefi de Guvern ai UE au mai desemnat in functia de Inalt reprezentant pentru Politica Externa si Politica de Securitate pe baroneasa britanica Catherine Ashton, fost comisae pentru Comert. Expertii de la Bruxelles opineaza ca deciza alegerii lui Van Rompuy a fost determinata in mare parte de retragerea sprijinului fostului premier laburist Tony Blair de catre actualul prim ministru al Marii Britanii, Gordon Brown. Herman Van Rompuy, in varsta de 62 de ani, nu este un personaj cunoscut in afara Beneluxului si a beneficiat de un sprijin masiv din partea Frantei si a Germanie. Argumentele au fost ca acesta este membru al familiei politice de dreapta din UE (PPE), provine dintre tara mica si o veche membra a Uniunii si de asemenea este un om politic reconciliant si deschis compromisului. Pentru functia de presedinte al Consiliului European, care va avea un mandat de 2 ani si jumatate ce poate fi innoit o singura data, s-au mai aflat pe lista, printre altii, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, fostul presedinte leton Vaira Vike-Freiberga si premierul olandez Jan Peter Balkenende. Cei doi vor intra in atributiunile functiilor in care au fost numiti incepand cu 1 decembrie, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona

Promisiuni politice

Herman Van Rompuy a promis ca in noua sa calitate ca va pleda pentru respectarea diversitatii europene, pentru ca altfel nu se poate promova “unitatea” la nivelul UE. “Fiecare tara membra are specificul ei. Fara respectarea diversitatii, nu putem aduce unitatea necesara actiunilor noastre. Au fost multe dezbateri asupra profilului celui care va ocupa aceasta functie, dar singurul profil trebuie sa fie cel definit de dialog, unitate si actiune”, a declarat Herman Van Rompuy. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, presedintele in exercitiu al UE, a declarat ca prin desemnarea presedintelui Consiliului European – structura institutionalizata prin Tratatul de la Lisabona, ce va intra in vigoare la 1 decembrie – va exista o continuitate si mai mare la nivelul activitatii Consiliului. De asemenea, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat decizia luata de liderii Celor 27 si a apreciat ca desemnarea lui Herman Van Rompuy ca presedinte al Consiliului European reprezinta si un tribut adus Belgiei – stat fondator al UE si tara in care se afla sediul majoritatii institutiilor europene – pentru sprijinul constant in promovarea valorilor si a constructiei europene. La randul sau, baroneasa Catherine Ashton s-a declarat onorata de increderea acordata de liderii Celor 27 si a remarcat ca este prima femeie si prima britanica ce ocupa functia de Inalt Reprezentant al UE.
“Cred ca prin desemnarea mea s-a demonstrat ca femeile pot face fata la fel de bine ca barbatii in functii europene importante. Voi face tot ce imi sta in puteri pentru binele Europei”, a afirmat Ashton. Ea a tinut sa raspunda comentariilor care au criticat lipsa experientei sale in plan diplomatic. “Prefer sa fiu evaluata pe baza faptelor mele. Judecati-ma pe baza a ceea ce voi face si sunt sigura ca veti fi m=ndri si multumiti de mine”, a incheiat Ashton.

Franta isi ia partea

Cea de a treia functie importanta decisa joi seara a fost cea de secretar general al Consiliului european, un post-cheie in functionarea UE. Aceasta functia a fost oferita diplomatului francez, Pierre de Boissieu. “Am decis sa-l desemnam pe Pierre de Boissieu secretar general al Consiliului”, organ care reprezinta statele în institutiile europene, a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt într-o conferinta de presa sustinuta la încheierea reuniunii extraordinare a sefilor de stat si de guvern din UE.

SUA bucuroase, Rusia in expectativa

Administratia prezidentiala americana a salutat decizia de numire a lui Van Rompuy si Aston in cele doua functii importante ale UE si a amintit ca SUA isi doreste un parteneriat solid cu Uniunea. Cu toate aceastea, jurnalistii de la Financial Times aduc aminte de celebra intrebare a lui Henry Kissinger (fost sef al diplomatiei americane – n.red.) – “La cine sa sun daca vreau sa vorbesc cu Europa?, aceasta intrebare ramanand inca fara raspuns. Pe de alta parte, Rusia spera ca Uniunea Europeana “va vorbi pe o singura voce” dupa desemnarea primului presedinte al UE, a declarat vineri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti. “Dorim ca Uniunea Europeana sa actioneze mai rapid în privinta problemelor internationale si sa vorbeasca pe o singura voce”, a declarat Lavrov, in Cadre ueni conferinte de presa sustine in compania omologului sau german, Guido Westerwelle. Moscova a mai afirmat prin vocea lui Lavrov ca isi doreste ca Uniunea Europeana sa fie “mai puternica, mai eficienta”. Presedintele Traian Basescu a declarat, joi seara, la Bruxelles, in urma reuniunii sefilor de stat si de guverne din tarile UE, ca Europa, care functioneaza dupa noile reguli – Tratatul de la Lisabona -, a inceput cu dreptul, in conditiile in care s-a ajuns la un rezultat rapid privind noua structura de conducere la nivel executiv a Consiliului European. “Cred ca un rezultat rapid ne era necesar tuturor, pentru ca este primul pas si esential in implementarea Tratatului de la Lisabona. (…) A fost un Consiliu extraordinar care a avut ca obiectiv sa stabileasca, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, noua structura de conducere la nivel executiv, adica alegerea presedintelui Consiliului European, alegerea inaltului reprezentant pentru actiune externa si politica de securitate si desemnarea secretarului general al Consiliului”, a spus seful statului roman.