Frontex, gardienii "fortaretei Europa"

Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.

Obligatii internationale

Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.

Baricada de sarma

Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.

Gard politic

Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.

Politisti romani pentru Frontex

In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.

Guvernul SUA este îngrijorat din cauză că Israelul pregăteşte, în pofida obiecţiilor sale, o acţiune militară împotriva Iranului. Între timp, Israelul îşi caută aliaţi în Peninsula Balcanică. După România şi Grecia, acum este vorba despre Bulgaria.

Aliaţii Israelului din Balcani

Ministrul bulgar al Apărării, Anu Anghelov, va semna luni, în Israel, două acorduri bilaterale în materie de cooperare militară. Anu Anghelov va iniţia duminică o vizită de două zile în Israel. El va semna un acord de cooperare militară care prevede organizarea de exerciţii comune, în fiecare din cele două state, transmite Mediafax. În plus, va fi semnat şi un memorandum de înţelegere şi cooperare în industria de armament. Miniştrii grec şi israelian ai Apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea “stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
În vara anului trecut, forţele aeriene s-au antrenat din nou în România. În 2006, ministrul israelian al Apărării de la acea vreme, Shaul Mofaz, a semnat un acord pe cinci ani cu omologul său român, care permite IAF să trimită avioane şi militari pentru antrenamente în România.
Ministrul bulgar al Apărării se va întâlni cu omologul său israelian, Ehud Barak, şi va vizita compania Israel Aerospace Industries. Guvernul bulgar condus de Boiko Borisov are strânse relaţii cu Israelul, iar industria militară bulgară, care produce arme uşoare şi muniţie, este prezenţă pe piaţa din Orientul Mijlociu. Industria bulgară de apărare a rămas neafectată de criza economică, efectuând exporturi de 300 milioane de euro în anul 2011, scrie presa bulgară.
Publicaţia citează datele asociaţiei bulgare a industriei de apărare care de obicei rămân secrete. Organizaţia, din care fac parte cei mai mari producători de arme şi muniţie din Bulgaria, a refuzat să precizeze însă care au fost destinaţiile exporturilor. Jurnalul menţionează totuşi Algeria, Afganistanul, SUA şi Irakul ca clienţi tradiţionali ai producătorilor bulgari de arme uşoare.

Integrarea europeana a Republicii Macedonia, amanata de UE

Macedonia nu va sti nici la summitul UE din decembrie 2011 data demararii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Tara din Balcani va incerca probabil sa convinga UE sa stabileasca o data pentru demararea negocierilor, blocate de trei ani din cauza veto-ului informal al Greciei in conditiile disputei pe tema numelui Macedoniei, relateaza si cotidianul “Dnevnik”. Acest lucru inseamna ca liderii UE vor stabili un termen-limita pentru demararea negocierilor candva in anii urmatori, a sugerat ministrul suedez de externe, Carl Bildt. In raportul din octombrie, CE a spus ca ca disputa cu Grecia ramane un obstacol major pentru Skopje.

Primul ministru grec în exerciţiu Giorgos Papandreou şi rivalul său conservator Antonis Samaras au ajuns la un acord luni seară asupra noului şef al guvernului de coaliţie pe care ei s-au angajat să îl formeze duminică, a anunţat canalul televiziunii publice.

Grecia isi va tinea promisiunile

Ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos, a dat asigurări luni, la Bruxelles, că formarea viitorului guvern de uniune naţională va permite ţării sale să îşi respecte promisiunile asumate. “După o săptămână dificilă, se aflăm acum într-o situaţie politică nouă în Grecia, avem un nou cadru politic. Avem un guvern de unitate naţională şi de responsabilitate naţională”, a afirmat Venizelos, la sosirea la reuniunea miniştrilor de finanţe din statele zonei euro. Acest guvern de uniune “este dovada angajamentului nostru şi a capacităţii noastre naţionale de a pune în aplicare programul” de austeritate prevăzut şi “de a ne reconstrui ţara”, a subliniat Venizelos. La rândul său, şeful Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care a discutat telefonic în cursul zilei cu premierul grec Giorgos Papandreou, s-a declarat “încrezător că situaţia din Grecia evoluează de acum în direcţia cea bună”. “Nu cred însă că vom avea decizii definitive”, la reuniunea de luni, în ce priveşte acordarea noii tranşe de împrumut de 8 miliarde de euro Greciei, a indicat Juncker. “Acesta va depinde de răspunsurile ce vor fi date de guvernul grec. Avem un pic de timp pentru a studia problema”, a mai afirmat şeful Eurogrup.