Ecologistii bulgari protesteaza impotriva noului oleoduct

Constructia mult-amanata a unui oleoduct care sa ocoleasca congestionata Stramtoare Bosfor s-a aflat in centrul discutiilor dintre prim-ministrul rus Vladimir Putin si omologul sau grec, George Papandreou, aflat in vizita, relateaza cotidianul regional Southeast European Times, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Premierul grec George Papandreou si omologul sau rus, Vladimir Putin, si-au exprimat sprijinul ferm pentru oleoductul mult-asteptat, aflat in faza de proiect inca de la inceputul anilor 1990, au subliniat surse diplomatice oficiale de la Atena. Papandreou, care are si functia de ministru de externe al Greciei, a declarat reporterilor dupa intalnirea sa cu Putin ca Rusia si Grecia doresc sa construiasca rapid aceasta conducta. Pentru a reusi, cele doua tari au nevoie de cooperarea deplina a Bulgaria, unde autoritatile locale si-au exprimat temeri privitoare la protectia mediului legate de acest proiect.
Conducta urmeaza sa plece din orasul bulgar Burgas de la Marea Neagra, catre orasul Alexandroupolis din nord-estul Marii Egee, ocolind Stramtoarea Bosfor. Surse din ministerul grec de externe au pus intarzierile recente pe seama “tergiversarilor” noului guvern de la Sofia.

Opozitie ecologica

Oficialitatile locale, ONG-urile si grupurile de protectia mediului din Alexandroupolis si-au exprimat ingrijorarea fata de efectele ecologice negative, in special in ceea ce priveste riscurile scurgerilor maritime. Orasul Alexandroupolis este situat chiar in vestul deltei fluviului Maritsa-Evros, o regiune intinsa de terenuri mlastinoase protejata prin Tratatul international de la Ramsar din 1971. Recent, autoritatile municipalitatii si prefecturii din Alexandroupolis au semnat un contract cu Universitatea Democritus din localitate cu privire la constituirea unui comitet care sa monitorizeze valabilitatea studiilor de mediu si stiintifice legate de constructia si exploatarea oleoductului.
Papandreou a afirmat ca preocuparile legate de protectia mediului au fost un obiectiv prioritar atat pentru Grecia, cat si pentru Rusia. Premierul grec a mai declarat mass-media ca toate procedurile necesare pentru inceperea constructiei, inclusiv rapoartele privitoare la impactul asupra mediului, trebuie finalizate in urmatoarele sase luni.

Ambitii petroliere

Proiectul oleoductului se bazeaza pe acordul trilateral semnat in martie 2007 la Atena de Putin, de prim-ministrul grec de atunci, Costas Karamanlis, si de fostul prim-ministru bulgar Sergei Stanisev, la data respectiva fiind prevazute aproximativ 700 de milioane de euro pentru finantarea constructiei. Conducta va avea o lungime de aproximativ 280 km si o capacitate de transport de 35 milioane de tone de titei pe an, cu optiunea altor 50 milioane de tone in viitor. Conform acordului din 2007, Rusia va detine 51% din compania infiintata pentru acest proiect, in timp ce Grecia si Bulgaria vor detine cate 24,5%. Oleoductul va pompa in principal titei din Rusia si din Bazinul Caspic din Kazahstan – adus cu navele petroliere din Novorossiisk — intre Burgas si Alexandroupolis.
Totodata, premierul Papandreou a subliniat ca Grecia si Rusia sunt pe cale sa incheie un contract prin care o firma din Atena va fi desemnata pentru a coordona constructia tronsonului grec al gazoductului South Stream.  Reamintim ca South Stream este un proiect energetic de anvergura, sustinut financiar si politic de Federatia Rusa, si care ocoleste Ucraina.

Cartea turca

La randul sau, Turcia, un alt partener in proiectul South Stream, si-a suspendat participarea in favoarea unei conducte alternative care pleaca din localitatea Samsun de pe coasta turca a Marii Negre catre terminalul petrolier din Ceyhan, aflat in partea de sud a tarii. Reamintim ca in acelasi port se termina si vestita conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Conform mass-media de specialitate, South Stream, Nabucco si conducta Samsun-Ceyhan concureaza pentru acelasi titei din Federatia Rusa, Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan, care este suficient pentru a rentabiliza din punct de vedere economic doar pentru una dintre conducte. Desi Rusia si Turcia au convenit sa-si intensifice eforturile pentru constructia conductei Samsun-Ceyhan la intalnirea dintre Putin si omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan de luna trecuta, o serie de analisti rusi, citati de mass-media locala, au declarat ca Moscova prefera ruta balcanica.

Comisarul european Stefan Fule sprijina integrarea europeana a Republicii Macedonia

Autoritatile de la Skopje si cele de la Atena trebuie sa gaseasca, in urmatoarele luni, o solutie in disputa privind numele Macedoniei, pentru a permite demararea negocierilor in vederea aderarii acesteia la Uniunea Europeana, a declarat saptamana trecuta comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, la finalul intrevederii oficiale avute cu premierul Republicii Macedonia, Nikola Gruevski. Conform mass-media europene, comisarul european a declarat ca UE va sprijini negocierile, “care, dublate de vointa politica, vor duce la gasirea unei solutii”. Acesta a remarcat progresele facute de Macedonia in ultimul an, care au condus la ridicarea vizelor pentru cetatenii macedoneni care circula in statele UE.

Verde pentru UE

Reamintim ca, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE). Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, oficialii UE au afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.

Opozitie greaca

In pofida recomandarilor Comisiei Europene, in luna decembrie a anului trecut, adoptarea unei decizii in acest sens a fost amanata din cauza opozitiei Greciei, care este nemultumita de faptul ca numele statului vecin, Macedonia, corespunde cu cel al vechii sale regiuni istorice. Drept represalii Atena sa opus aderarii Macedoniei la NATO, pregatita pentru summitul NATO de la Bucuresti.
Totodata, in 2007, autoritatile de la Skopje au decis ca aeroportul din capitala si o autostrada importanta sa poarte numele “Alexandru cel Mare”, fapt care a starnit critici dure din partea oficialilor de la Atena. Totusi, in cazul in care cele doua parti ajung la un compromis, liderii din UE ar putea decide inceperea negocierilor cu Macedonia, in cadrul summitului din luna iunie. Potrivit unui oficial de la Bruxelles, in cazul in care se va gasi o solutie, Macedonia ar putea intra in Uniune odata cu Islanda, dar dupa Croatia. “Dupa demararea negocierilor, oamenii vor avea o mare surpriza. Toata lumea considera ca Islanda nu va avea nici o problema in a deveni membru al UE, dar, in realitate, Macedonia va fi cea care va incheia foarte repede capitolele de negociere. In ciuda unor probleme clasice, din domeniul justitiei si a luptei impotriva coruptiei, Macedonia si-a armonizat legislatia si a implementat majoritatea cerintelor Uniunii Europene”, a mai adaugat acesta.

Anarhistii greci ameninta cu blocarea frontierelor UE

Punctele de trecere a frontierei terestre dintre Bulgaria si Grecia, state membre UE si NATO, sunt in pericol de a fi blocate de catre protestele violente ale fermierilor greci, relateaza cotidianul grec „Elliniko Fenomeno” din Salonic, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform cotidianului grec, care citeaza surse din cadrul politiei locale, gruparile de extrema-stanga din Grecia sunt gata sa declanseze actiuni violente impotriva institutiilor statului elen pentru a sprijini protestele fermierilor. Totodata, siturile de internet si blogurile reprezentand extrema-stanga greaca indeamna militantii radicali sa se alature fermierilor pentru a bloca granitele terestre si navale ale Greciei.
Conform purtatorilor de cuvant ai fermierilor, protestele au fost provocate de neacordarea subventiilor guvernamentale si europene, precum si scaderea dramatica a preturilor de achizitionare a produselor agricole de la producatori. Protestele au inceput de vineri, din data de 15 ianuarie, cand sute de fermieri din regiunea de nord a Greciei au blocat, cu peste 200 de tractoare si alte utilaje agricole, punctul de trecere a frontierei Eksohi-Ilinden, considerata una dintre cele mai importante vami rutiere dintre Grecia si Bulgaria, prin acest punct trecand anual si milioane de cetateni din statele UE, Ucraina, Federatia Rusa, etc. Protestul a durat aproximativ doua ore, liderii fermierilor declarand ca luni vor bloca total vamile de la granita Greciei cu Bulgaria, numarul protestatarilor urmand sa depaseasca 3 mii.
Aceasta situatie nu este noua pentru frontiera bulgaro-elena, in ianuarie 2009, fermierii greci care protestau fata de neacordarea subventiei si scaderea preturilor au intrat cu tractoarele pe teritoriul Bulgariei, in apropiere de punctul de trecere a frontierei Kulata, provocand inchiderea celor trei puncte de trecere rutiera. Blocajul a produs pierderi financiare importante industriei turistice elene, perturband si transporturile comerciale internationale.

Avertismente diplomatice

Serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti a dat publicitatii un comunicat de presa, citat de agentia KARADENIZ PRESS, prin care atentioneaza ca, in urmatoarele zile, este posibila blocarea temporara a punctelor de trecere a frontierei dintre Bulgaria si Grecia de catre fermieri greci protestatari, in incercarea de a forta dialogul cu autoritatile de stat. “Asociatiile transportatorilor rutieri din Romania (atat de marfuri cat si de persoane), si persoanele care se deplaseaza individual sunt atentionate ca, in urmatoarele zile, exista un pericol real de blocare atat a cailor rutiere cat si a punctelor de trecere a frontierei rutiere dintre Bulgaria si Grecia. Blocaje similare au mai avut loc in anul 2009 si au durat peste 30 zile, afectand transportul international de marfuri si de persoane in zona”, a anuntat comunicatul MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “MAE recomanda cetatenilor romani care doresc sa se deplaseze in Grecia sau care revin din aceasta tara, sa se informeze in prealabil in legatura cu posibilitatea trecerii frontierei terestre bulgaro-elene. Ambasada Romaniei la Sofia este in contact cu autoritatile locale bulgare, pentru a asigura sprijinul necesar cetatenilor romani, in caz de nevoie. In paralel Consulatul general al Romaniei la Salonic monitorizeaza evolutia situatiei de la granita Greciei cu Bulgaria”, se precizeaza in finalul comunicatului. Reamintim ca in timpul blocajelor din 2009, sute de cetateni romani au ramas izolati in regiunea de la frontiera eleno-bulgara, fiind nevoie de interventia serviciilor de urgenta pentru evitarea unor tragedii.

Atentate anarhiste

Recentele amenintari ale extremei stangi din Grecia a dus la mobilizarea fortelor de ordine din regiunile de nord ale Greciei, autoritatile elene mobilizand efective importante ale fortelor de ordine si structurilor de securitate locale. Reamintim ca politistii greci au examinat anterior o revendicare de pe Internet din partea unui grup anarhist pentru atentatul cu bomba contra imobilului celei mai mari companii de asigurari elene la Atena, care a provocat importante pagube materiale fara sa faca victime umane. ”Examinam revendicarea, pentru moment suntem prudenti asupra autenticitatii sale”, au declarat surse oficiale din cadrul politiei elene, citata de agentiile internationale si preluata de KARADENIZ PRESS. Textul revendicarii a fost descoperit pe un blog ce partine miscarii anarhiste si pune in centrul acestui atentat organizatia “Conspiratia celulelor de foc” ca autoarea a atacurilor contra unor birouri si domicilii ale unor responsabili politici. Atentatul, care a provocat importante pagube imobilului Ethniki Asfalistiki, o companie apartinand grupului Bancii Nationale a Greciei (ETE), a fost un atac contra “spiritului de consum” de Craciun, da asigurari textul. Declarandu-se ostili modului de viata occidental, autorii textului au indicat ca au vrut “sa tulbure calmul orasului”. Atentatul a fost comis la 15 minute dupa un apel telefonic la un ziar grec. Mai devreme, politia a indicat ca favorizeaza pista extremistilor Luptei Revolutionare (EA), figurand pe lista de organizatii teroriste a UE.

Salvare refuzata

Presedintia spaniola a UE a respins joi orice idee a unei salvari financiare a Greciei, care se confrunta cu importante deficite financiare, de catre alte tari membre ale UE, relateaza mass-media internationala, citata de presa de la Bucuresti. Secretarul de stat al afacerilor europene din guvernul socialist spaniol, Diego Lopez Garrido, a declarat – in cursul unei conferinte de presa, la Madrid – ca este nevoie de coordonare economica in UE. “Dar exista o limita, care este de a nu proceda la o salvare financiara”, a spus el. Lopez Garrido exclude o flexibilizare a acestei reguli pentru tarile din zona euro, care utilizeaza aceeasi moneda. “Fiecare tara are responsabilitatea bugetului sau”, a adaugat el, subliniind ca fiecareia ii revine obligatia de “a-si administra riscurile bugetare”.
Grecia este supusa unor presiuni puternice din partea partenerilor sai europeni si a pietelor pentru a-si redresa finantele publice, care traverseaza una din cele mai grave crize din istoria tarii. Experti ai Comisiei europene si ai Bancii Centrale Europene (BCE) au sosit miercuri in Grecia pentru a-i examina in detaliu finantele publice. Deficitul public al tarii a explodat in 2009. El este estimat la 12,7 % din PIB, in timp ce pactul european pentru stabilitate fixeaza o limita de 3 % (depasita totusi de cateva tari membre).

Iluzii financiare

La randul sau, Jurgen Stark, membru al consiliului director al Bancii Centrale Europene (BCE), citat de agentiile de presa internationale, a declarat ca Uniunea Europeana nu va acorda ajutoare financiare Greciei. “Pietele isi fac iluzii daca spera ca, la un moment dat, celelalte tari vor scoate bani din portofel pentru salvarea Greciei”, a declarat Stark, in cadrul unui interviu acordat pentru cotidianul Il Sole 24 Ore. Acesta a subliniat faptul ca Grecia nu si-a controlat conturile publice in ultimii ani si nici nu a luat masuri pentru cresterea competitivitatii tarii. “Tratatele prevad clauza de non-salvare si regulile trebuie sa fie respectate”, a adaugat Starck.
Aceste declaratii au atras protestele autoritatilor elene, ducand la o depreciere importanta a monedei europene in ultimele doua saptamani. Stark a estimat, totodata, ca inflatia din zona euro va ramane stabila pana la sfarsitul lui 2011. “In prezent, zona euro este caracterizata de un grad inalt de stabilitate a preturilor, ce ne permite sa credem ca nivelul dobanzii este potrivit”, a afirmat el. Totodata, Christian Noyer, membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, a estimat miercuri, la randul sau, ca BCE nu are motive sa renunte la politica monetara relaxata in lipsa tensiunilor inflationiste si in contextul in care revenirea economica este fragila.

Premierul macedonean, gata de un compromis cu Atena

Republica Macedonia este dispusa la un “compromis” pe tema numelui sau, care face obiectul diferendului pe care il are cu Grecia de aproape 20 de ani, insa nu vrea sa fie supusa unor “santaje”, a declarat recent premierul macedonean Nikola Gruevski, citat de mass-media locala. “Vrem ca Macedonia sa devina membra a NATO si a Uniunii Europene, dar nu ca urmare a unor santaje si presiuni”, a declarat Gruevski cu ocazia unei reuniuni a structurilor de conducere a partidului de guvernamant de la Skopje, VMRO-DPMNE. Aderarea la NATO si la UE “este prioritatea noastra suprema. Vrem sa obtinem o data pentru inceperea negocierilor de aderare la UE, dar trebuie sa se stie in acelasi timp ca nu putem accepta santaje si presiuni pentru a schimba numele inscris in Constitutie si identitatea macedonenilor”, a adaugat Gruevski.
“Aceasta problema (cu numele Macedoniei) va fi rezolvata cand vecinul nostru (Grecia – n.r.) va incepe sa ne trateze ca un popor, cu propriile sale nevoi, cu sentimentele, demnitatea si cultura sa proprie. Si ca natiune macedoneana, cu propria identitate”, a continuat premierul macedonean.

Diferend strategic

Decizia celor 27 de state membre UE, luata la inceputul lunii decembrie 2009, de a amana pentru primul semestru al anului 2010 decizia privind deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia, din cauza diferendului pe care il are cu Atena pe tema numelui tarii, a fost primita cu dezamagire la Skopje, opozitia parlamentara declansand procedurile de demitere ale guvernului premierului Gruevski. Deschiderea negocierilor de aderare necesita unanimitatea statelor membre ale Uniunii, inclusiv Grecia. Macedonia este candidata la UE din decembrie 2005 si asteapta de atunci o data clara pentru deschiderea negocierilor cu blocul comunitar.
Reamintim ca regimul de la Atena blocheaza din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub acest nume, considerand ca el apartine exclusiv patrimoniului sau national. Acest diferend a stat la baza deciziei Greciei de a bloca aderarea Macedoniei la NATO, cu ocazia summit-ului blocului militar din 2008 de la Bucuresti.

Sprijin balcanic

Republica Macedonia a fost admisa in ONU in 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM). Negocierile dintre Atena si Skopje pe tema numelui Macedoniei nu s-au soldat pana acum cu niciun rezultat, in pofida sustinerii politice si diplomatice din partea Bulgariei si a altor state balcanice.
La randul sau, prim-ministrul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, si-a exprimat sprijinul fata de aderarea Macedoniei la UE in cursul recentei intalniri cu omologul sau macedonean, Nikola Gruevski. Erdogan a cerut Greciei sa permita Macedoniei sa isi foloseasca numele constitutional. In cursul vizitei, cei doi lideri au participat de asemenea la un forum de afaceri macedoneano-turc din Istanbul, Turcia sprijinind cursul de integrare euro-atlantica a Republicii Macedonia.

Politistii greci a examinat luni seara o revendicare de pe Internet din partea unui grup anarhist pentru atentatul cu bomba contra imobilului celei mai mari companii de asigurari elene la Atena, care a provocat importante pagube materiale duminica seara fara sa faca victime.”Examinam revendicarea, pentru moment suntem prudenti asupra autenticitatii sale”, a declarat o sursa din politie, citata de agentiile internationale si preluata de KARADENIZ PRESS. Textul revendicarii a fost descoperit pe un blog ce partine miscarii anarhiste si pune in centrul acestui atentat organizatia “Conspiratia celulelor de foc” ca autoarea a atacurilor contra unor birouri si domicilii ale unor responsabili politici. Atentatul, care a provocat importante pagube imobilului Ethniki Asfalistiki, o companie apartinand grupului Bancii Nationale a Greciei (ETE), a fost un atac contra “spiritului de consum” de Craciun, da asigurari textul. Declarandu-se ostili modului de viata occidental, autorii textului au indicat ca au vrut “sa tulbure calmul orasului”. Atentatul a fost comis la 15 minute dupa un apel telefonic la un ziar grec. Mai devreme, politia a indicat ca favorizeaza pista extremistilor Luptei Revolutionare (EA), figurand pe lista de organizatii teroriste a UE.

Oficialii de la Bruxelles au avut joi o noua intalnire cu autoritatile turce in scopul evaluarii progreselor facute de Turcia in vederea aderarii la blocul comunitar, informeaza agentia turca de presa Anadolu. Delegatia UE a fost formata din ministrul suedez de externe Carl Bildt, de secretarul de stat spaniol pentru afaceri europene, Diego Lopez Garrido, de comisarul european pentru extindere Olli Rehn si de seful delegatiei Comisiei Europene in Turcia, Marc Pierini. Reprezentantii troicii UE au avut un dejun cu seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu si cu ministrul pentru afaceri europene, Egemen Bagis, dupa care acestia au avut o sesiune de lucru in cea de a doua parte a zilei. Intrevederea intervine inaintea summitului de iarna in care liderii Celor 27 ar putea sa faca din nou presiuni asupra Ankarei in problema cipriota.|n decembrie, sefii de stat si de guvern din UE vor discuta, in cadrul Consiliului European de iarna, progresele inregistrate de Turcia in procesul de pregatire pentru aderare, demarat oficial in 2005, dar impiedicat de refuzul persistent al Ankarei de a permite accesul navelor si avioanelor cipriote in porturile si aeroporturile turcesti. In cadrul unui interviu acordat recent unui cotidian turc, presedintele cipriot Dimitris Christofias a sugerat ca tara sa ar putea sa ceara la summitul din decembrie noi sanctiuni impotriva Turciei. Totusi, analistii considera ca UE va da dovada de mai multa clementa, pentru a evita escaladarea tensiunilor intre cipriotii greci si cei turci. Ciprul este divizat dupa invadarea de catre Turcia, in 1974, a nordului insulei, ca reactie la lovitura de stat a nationalistilor ciprioti greci sustinuti de Atena, care dorea reanexarea insulei la Grecia.

Detensionare cu minoritatile

O alta problema ar fi situatia kurzilor din Turcia. Ankara a facut primul pas in restabilirea pasnica a relatiilor cu minoritatile ce traiesc pe teritoriul acestui stat. Astfel, primele indicatoare de circulatie bilingve in turca si in kurda si-au facut aparitia in sud-estul Turciei, initiativa apartinand primarului orasului Diyarbakir. Reactia lui a venit  la anunturile facute de guvern in favoarea drepturilor kurzilor.
Panourile indica directia satelor din raza municipalitatii Diyarbakir, principalul oras din sud-estul anatolian populat majoritar de kurzi, atat in limba kurda cat si in turca. Potrivit unei surse municipale, 82 de sate sunt privite de aceasta reforma, dar panoul de intrare in capitala de resedinta Diyarbakir ramane scris doar cu denumirea in limba turca. Fazele preliminare au fost incepute de o luna, dar recente declaratii ale ministrului de Interne, Besir Atalay, au accelerat punerea in aplicare a proiectului, a indicat sursa din administratia locala, insistand pe faptul ca, in orice caz, locuitorii regiunii utilizeaza numele kurde in viata lor cotidiana.

Premierul grec, George Papandreou, a declarat saptamana trecuta, in capitala germana Berlin, ca solutionarea disputei numelui cu Macedonia este o conditie sine qua non pentru aderarea Macedoniei la UE. La o intalnire neoficiala avuta la Berlin cu secretarul american de stat Hillary Clinton, in paralel cu festivitatile organizate pentru a aniversa implinirea a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Papandreou a afirmat ca „acesta este un mesaj extrem de clar”. Avertismentul dur al oficialului elen vine la cateva zile dupa ce presedintele macedonean Gjorge Ivanov, citat de publicatia SETimes, a afirmat ca se asteapta ca procesul solutionarii vechii dispute a numelui cu Grecia sa ia un nou avant, data fiind schimbarea de guvern de la Atena. El a declarat ca este posibil un compromis, daca procesul va continua sub auspiciile rezolutiilor ONU si discutiile se vor concentra doar asupra numelui, nu asupra identitatii si limbii macedonene. Ivanov a adaugat ca acest compromis nu trebuie „sa fie jignitor” pentru Macedonia sau Grecia.
Reamintim ca autoritatile de la Skopje si-au anuntat disponibilitatea de a depune toate eforturile in viitoarele discutii de negocieri cu Grecia pentru gasirea unei solutii la disputa dintre cele doua tari vecine privind numele fostei provincii iugoslave, relateaza mass-media locala. Oficialii greci au sugerat la inceputul acestui an ca Atena va accepta numele de „Republica Macedoniei de Nord”, conform unei propuneri prezentate de mediatorul ONU in octombrie 2008. Clasa politica din fosta republica iugoslava avertizeaza ca relatiile interetnice din Macedonia inregistreaza un derapaj ingrijorator, in contextul dat de disputa numelui.
Negociatorii macedoneni si greci urmeaza sa se intilneasca in prima jumatate a anului 2010 la New York pentru o noua runda de discutii asupra disputei, veche de 18 ani, privind folosirea numelui de Macedonia. „Sintem pregatiti sa depunem un efort maxim in noua runda de negocieri pentru a face un pas inainte in dialogul cu Grecia”, a declarat anterior ministrul macedonean de externe Antonio Milososki, dupa o intilnire de coordonare a acestei chestiuni dintre liderii celor doua tari, citat de divers.ro. Discutiile mediate de ONU sint programate sa reinceapa luni la Geneva, dupa o pauza de patru luni determinata de alegerile din cele doua tari. Procesul va incepe cu o intilnire intre negociatorii Zoran Jolevski din Macedonia, Adamantios Vassilakis din Grecia si reprezentantul special al ONU, Matthew Nimetz. „Se exercita presiuni asupra Greciei si Macedoniei” din partea „unor factori complet externi” pentru a depasi diferendele, declara saptamina trecuta prim-ministrul Nikola Gruevski. Autoritatile de la Skopje se asteapta ca mediatorul ONU sa poata „gasi o modalitate de a aprecia cind si cum pot fi facute progrese” in discutii, a mentionat Milososki.

Conflict prelungit

Disputa dintre cele doua natiuni balcanice dateaza din 1991, cind Macedonia si-a proclamat independenta fata de fosta Iugoslavie. Grecia refuza sa recunoasca tara vecina dupa numele sau constitutional, Republica Macedonia, temindu-se ca aceasta ar putea presupune revendicari teritoriale asupra provinciei sale nordice, care are acelasi nume. Statul elen se refera la tara vecina sub numele de Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM), numele sub care tara a fost admisa in ONU in 1993, si insista ca toate celelalte state sa faca acelasi lucru. Majoritatea organizatiilor internationale, inclusiv NATO si UE, fac aceasta in mod oficial. Numarul tarilor care recunosc insa natiunea balcanica sub numele sau constitutional a crescut la peste 120 in cursul anilor.
Eforturile conduse de ONU pentru solutionarea disputei dintre Atena si Skopje s-au intensificat anul trecut, dupa ce Grecia a blocat intrarea Macedoniei in NATO din cauza acestei chestiuni. De-a lungul numeroaselor runde de discutii care au urmat summitului Aliantei din aprilie 2008 de la Bucuresti, Nimetz a prezentat citeva posibile solutii de compromis, insa toate au fost respinse de una sau de ambele parti. Oficialii greci au sugerat la inceputul acestui an ca Atena va accepta numele de „Republica Macedoniei de Nord”, conform unei propuneri prezentate de mediatorul ONU in octombrie 2008.
Ministrul macedonean de Externe Antonio Milososki a afirmat recent ca tara sa va incerca sa isi prezinte opiniile si ideile asupra „unui posibil compromis care sa nu fie unilateral sau un dictat”. In caz contrar, la finalizarea procesului, una din parti se va simti cistigatoare, iar cealalta se va simti umilita si infrinta. „Cred ca trebuie sa existe o pozitie intermediara, un compromis, in care este necesara o anumita egalitate si respectare a demnitatii si principiilor celor doua parti implicate in disputa, pentru a obtine o solutie de succes si pe termen lung la aceasta chestiune”, a afirmat ministrul.
Premierul Gruevski a reiterat faptul ca Macedonia ramine complet dedicata aderarii la UE si NATO, dar a adaugat ca, in ciuda determinarii Macedoniei de a face „tot ce sta in puterea sa pentru a gasi o solutie”, depasirea acestei probleme „nu trebuie sa submineze interesele de stat si nationale”. „Daca se va ajunge la un compromis, acesta va fi transpus intr-un referendum in cadrul caruia poporul va avea ultimul cuvint”, a declarat Gruevski.
Fostul ministru al afacerilor externe si interne Ljubomir Frckovski se opune ideii unui referendum. El declara ca aceasta este o fatada creata de politicieni pentru a masca partidele care cedeaza presiunilor externe si doresc sa adopte calea cea usoara prin plasarea poverii asupra populatiei. Dupa intilnirea de la Geneva, Nimetz urmeaza sa viziteze Skopje si Atena la inceputul lunii iulie, pentru a se intilni cu oficialii guvernamentali din cele doua tari.

Echilibrul etnic amenintat

Mersel Biljali, fost parlamentar in Legislativul macedonean, a declarat ca relatiile interetnice din Macedonia inregistreaza un derapaj ingrijorator, in contextul dat de disputa numelui, relateaza SETimes, citat de mass-media locala.
Referindu-se la climatul interetnic din Macedonia, Biljali este de parere ca relatiile etnice se indreapta catre o directie gresita. „Cred ca exista un trend printre etnicii albanezi de a-si pierde increderea in guvern, printre albanezi, ceea ce a fost demonstrat la alegerile prezidentiale, cind o mare parte din publicul albanez a boicotat votul. Printre albanezi s-a dezvoltat un sentiment conform caruia guvernul favorizeaza un singur grup etnic, cultural si religios”, apreciaza fostul parlamentar adaugind ca acesta este un semnal negativ, „mai ales ca dupa evenimentele din 2001, a existat o perioada dinamica de stabilitate a problemelor etnice. Aceasta a dus la cresterea increderii interetnice si la consolidarea stabilitatii, ceea ce a dus la obtinerea statutului de candidat la UE pentru Macedonia”.
„Regresam in loc sa progresam, mai ales cu aceasta asa-numita „antichizare” – adica procesul prin care ne redenumim aeroportul si bulevardul principal dupa Alexandru cel Mare, si planuim sa ii ridicam un monument grandios in piata publica. Este o practica eronata dupa cum istoria ne-a aratat in multiple situatii”, a mai spus Biljali.
Referindu-se la disputa legata de numele pe care ar trebui sa-l poarte tara sa, Biljali crede ca „in urma Summitului de la Bucuresti, avem o situatie schimbata, in care am pornit de la a fi lideri regionali la a fi exclusi de la aderarea la NATO – diferit fata de Albania si Croatia”. Acesta a mai spus: „Sintem martorii unor presiuni internationale uriase pentru rezolvarea problemei. Timpul nu mai este aliatul nostru – se cer decizii inteligente si rapide. Cred ca acum pot fi intensificate negocierile, dar premierul inca detine ultimul cuvint. Nu sint sigur ca isi doreste o solutie”. Pe de alta parte, Biljali avertizeaza ca „politicile populiste ale guvernului creeaza confuzie”, sugerind „ca Macedonia poate exista si fara NATO si UE. Cred ca, in timp, se va vedea ca nu e chiar asa”.

Recomandari europene

Reamintim ca luna trecuta Comisia Europeana a recomandat deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia, careia, impreuna cu celelalte tari din Balcanii de Vest, i se ofera perspectiva includerii, la un moment dat, in blocul comunitar. „Tinand cont de progresele constatate, Comisia a decis sa recomande deschiderea negocierilor cu Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei”, arata un raport al executivului european privind progresele tarilor aspirante la statutul de candidate la Uniunea Europeana, citat de mass-media macedoneana. Comisia Europeana si-a exprimat, printre altele, dorinta ca Macedonia sa adopte legile privind functionarea Parlamentului, a administratiei publice si a finantarii partidelor politice. „Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei a realizat progrese importante si a tinut cont de prioritatile din parteneriatul pentru aderare”, apreciaza Comisia. „Comisia apreciaza ca Skopje indeplineste criteriile politice decise de Consiliului European de la Copenhaga si stabilite in cadrul procesului de stabilizare si asociere si, in consecinta, a decis sa recomande deschiderea negocierilor de aderare”, se afirma in document.
Mai multe tari din fosta Iugoslavie, precum si Albania, se afla printre aspirantele la UE, dupa aderarea Sloveniei, in 2004. Stadiul negocierilor a intrat in etapa finala cu Croatia, iar acestea s-ar putea incheia in vara lui 2010, urmand ca aderarea sa aiba loc un an mai tarziu. Albania, Kosovo, Muntenegru, Serbia, Bosnia doresc sa se alature UE, dar nu au primit inca statutul oficial de tara candidate. Comisia Europeana cere, in acest raport, acestor tari sa accelereze ritmul reformelor si sa lupte eficient impotriva coruptiei. „Perspectiva aderarii la UE ramane un puternic indemn pentru accelerarea reformelor politice si economice si intarirea pacii si stabilitatii. Este in interesul strategic al UE sa mentina aceasta dinamica”, subliniaza raportul, citat si de mass-media de la Bucuresti.
„Strategia de extindere pe care o prezentam confirma angajamentul nostru in favoarea unui viitor european pentru Balcanii de Vest. In aceste vremuri dificile de criza economica, cererile de aderare ale Albaniei si Muntenegrului confirma puternica atractie pe care Uniunea continua sa o reprezinte si rolul pe care UE in joaca in promovarea stabilitatii, securitatii si prosperitatii”, a apreciat comisarul pentru extindere Olli Rehn la prezentarea raportului.
La inceputul lui 2010, cetatenii din Macedonia, Muntenegru si Serbia nu vor mai avea nevoie de vize pentru a calatori in spatiul UE. Comisia va prezenta propunerile pentru Albania si Bosnia pana la jumatatea lui 2010, daca cele doua tari vor indeplini conditiile cerute pentru ridicarea vizelor.

Victorie politica

Premierul macedonean Nikola Gruevski a calificat drept „o zi istorica” pentru Macedonia recomandarea facuta de Comisia Europeana privind deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje la Uniunea Europeana. „Este o zi istorica pentru Macedonia, pentru cetatenii tarii, salutam recomandarea UE”, a declarat Gruevski pentru presa de la Skopje, in pofida criticilor dure ale opozitiei macedonene.
Skopje a obtinut statutul de tara candidata la UE in decembrie 2005, dar apropierea sa de blocul comunitar este blocata de Grecia, care impiedica din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub acest nume, considerand ca acesta apartine exclusiv patrimoniului istoric national grec. De altfel, Grecia si-a folosit in aprilie 2008 dreptul de veto pentru a bloca aderarea Macedoniei la NATO si ameninta sa faca acelasi lucru in legatura cu aderarea la UE. Pentru deschiderea negocierilor de aderare este necesara unanimitatea celor 27 de tari membre UE, inclusiv a Greciei, ceea ce pentru Skopje risca sa fie greu de obtinut.
„Suntem constienti de importanta acestui raport al Comisiei Europene, iar Macedonia va continua activ si intr-o maniera constructiva sa negocieze, sub egida ONU, pentru a gasi o solutie la diferendul cu Grecia”, a adaugat Gruevski.

O noua axa balcanica

Macedonia si Republica Kosovo, cel mai nou stat independent al Europei, au decis sa stabileasca relatii diplomatice complete, in urma unui acord de delimitare a frontierei lor bilaterale, a anuntat recent Ministerul macedonean de Externe, citat de agentiile de presa. In prezent, Skopje si Pristina au relatii la nivel de insarcinati cu afaceri. Documentul pentru stabilirea de relatii complete, la nivel de ambasadori, a fost semnat la Skopje, de ministrul macedonean de externe Antonio Milosoki, si cateva ore mai tarziu la Pristina, de omologul sau kosovar Skender Hiseni, a precizat ministerul macedonean intr-un comunicat.
Skopje si Pristina „pledeaza pentru o consolidare a relatiilor de prietenie, pe baza respectarii comune a suveranitatii nationale, independentei si integritatii teritoriale”, potrivit ministerului macedonean. Macedonia si Kosovo au ajuns vineri la un acord privind delimitarea frontierei lor bilaterale, care a fost ratificat fara probleme deosebite de parlamentele de la Skopje si Pristina. Ministerul macedonean de Externe a salutat faptul ca Pristina a recunoscut in acest document numele constitutional de Republica Macedonia, contestat de Grecia. Atena blocheaza din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub acest nume, considerand ca apartine exclusiv patrimoniului sau istoric national.