Guvernul SUA este îngrijorat din cauză că Israelul pregăteşte, în pofida obiecţiilor sale, o acţiune militară împotriva Iranului. Între timp, Israelul îşi caută aliaţi în Peninsula Balcanică. După România şi Grecia, acum este vorba despre Bulgaria.
SUA au creat un plan de urgenţă pentru salvarea instituţiilor sale din regiune, scrie Wall Street Journal, citat de Mediafax. Potrivit cotidianului, preşedintele Barack Obama, secretarul Apărării Leon Panetta şi alţi oficiali de rang înalt le-au transmis deja israelienilor o serie de mesaje, avertizându-i asupra consecinşelor unui asemenea atac. Barack Obama l-a sunat joi pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar generalul Martin Dempsey, care deţine cel mai înalt grad american, se va întâlni şi va dicuta pe această temă cu oficiali militari israelieni la Tel Aviv, săptămâna viitoare, adaugă Wall Street. Cotidianul apreciază că armata americană se pregăteşte de numeroase posibilităţi de represalii la un raid militar israelian, inclusiv un eventual atac militar asupra Ambasadei Statelor Unite din Bagdad din partea miliţiilor şiite proiraniene.
În Irak se află peste 15.000 de diplomaţi, angajaţi ai Guvernului federal şi întreprinzători americani. Statele Unite menţin în Kuwait, ca forţă de disuasiune, aproximativ 15.000 de militari şi au mobilizat un al doilea portavion în regiunea Golfului, subliniază Wall Street Journal.

Aliaţii Israelului din Balcani

Ministrul bulgar al Apărării, Anu Anghelov, va semna luni, în Israel, două acorduri bilaterale în materie de cooperare militară. Anu Anghelov va iniţia duminică o vizită de două zile în Israel. El va semna un acord de cooperare militară care prevede organizarea de exerciţii comune, în fiecare din cele două state, transmite Mediafax. În plus, va fi semnat şi un memorandum de înţelegere şi cooperare în industria de armament. Miniştrii grec şi israelian ai Apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea “stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
În vara anului trecut, forţele aeriene s-au antrenat din nou în România. În 2006, ministrul israelian al Apărării de la acea vreme, Shaul Mofaz, a semnat un acord pe cinci ani cu omologul său român, care permite IAF să trimită avioane şi militari pentru antrenamente în România.
Ministrul bulgar al Apărării se va întâlni cu omologul său israelian, Ehud Barak, şi va vizita compania Israel Aerospace Industries. Guvernul bulgar condus de Boiko Borisov are strânse relaţii cu Israelul, iar industria militară bulgară, care produce arme uşoare şi muniţie, este prezenţă pe piaţa din Orientul Mijlociu. Industria bulgară de apărare a rămas neafectată de criza economică, efectuând exporturi de 300 milioane de euro în anul 2011, scrie presa bulgară.
Publicaţia citează datele asociaţiei bulgare a industriei de apărare care de obicei rămân secrete. Organizaţia, din care fac parte cei mai mari producători de arme şi muniţie din Bulgaria, a refuzat să precizeze însă care au fost destinaţiile exporturilor. Jurnalul menţionează totuşi Algeria, Afganistanul, SUA şi Irakul ca clienţi tradiţionali ai producătorilor bulgari de arme uşoare.

Miniştrii grec şi israelian ai apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea “stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
“Cooperarea nu a fost niciodată atât de strânsă” între cele două ţări, a afirmat Ehud Barak, care a început o vizită oficială de două zile în Grecia, pe fundalul unei apropieri accelerate a celor două ţări în ultimii ani. “Ne-am angajat pentru aprofundarea relaţiilor noastre în domeniul apărării. Trebuie să ne pregătim pentru o gamă largă de situaţii”, a declarat ministrul israelian, care a fost apoi primit de către şeful statului Carolos Papoulias şi premierul Lucas Papademos.
În timp ce Grecia, în mod tradiţional pro-arabă, a recunoscut oficial Israelul abia în 1991, cele două ţări s-au angajat să “recâştige timpul pierdut”, a subliniat la rândul său Avramopoulos, subliniind “alegerea şi angajamentul Greciei de consolidare a alianţei cu Israelul (…) în numele prieteniei, păcii şi stabilităţii pentru toate popoarele din regiune”.
Conflictul diplomatic dinte Turcia şi Israel a zdruncinat alianţa, altădată foarte solidă, dintre cele două state. De asemenea, Atena a anuntat ca va sustine Ciprul in eventualitatea unui atac din partea Turciei, dupa ce Nicosia a decis sa inceapa lucrari de prospectare pentru gasirea de resurse de petrol si gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului.

Bulgaria este pe cale de a începe construcţia la o interconexiune de gaze naturale cu România în câteva săptămâni, potrivit ministrului bulgar al economiei, energiei şi turismului, Traiceo Traikov.
Construirea interconectării de gaz bulgaro-elene va începe în al treilea trimestru din 2012, a declarat Traikov duminică pentru agenţia de presă BTA. Bulgaria îşi mută legătura la reţeaua de gaze naturale la cea a vecinilor săi după războiul gazelor din ianuarie 2009 între Rusia şi Ucraina, care a tăiat livrările de gaz rusesc spre Bulgaria timp de trei săptămâni lăsându-o fără gaze naturale în mijlocul iernii, aminteşte şi Novinite. Criza gazelor din 2009 a expus dependenţa Bulgariei de aproape 100% de gazele naturale ruseşti.
Ministrul bulgar al energiei a mai explicat că se aşteaptă să semneze un memorandum cu Ministerul turc al Energiei şi Resurselor Naturale, care va cimenta angajamentul politic al Turciei în proiect pentru interconectarea de gaz bulgaro-turcă, scrie Moldpres Comisia Europeană a aprobat deja 9 milioane de euro în cofinanţare pentru interconectarea de gaz Bulgaria-România şi 45 de milioane de euro pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Grecia, plus o altă sumă de 2,5 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate şi formularul de cerere pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Serbia, a reamintit Traikov.

NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. “Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

CIJ a încercat să împace şi capra şi varza. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, opunîndu-se aderării Macedoniei (FYROM) la NATO sub pretextul că nu a fost găsit un nume care să-i convină pentru această fostă republică iugoslavă, a decis luni Curtea Internaţională de Justiţie. “Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

Premierul macedonean i-a cerut luni omologului său grec să sprijine planul pentru ca această ţară să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Un comunicat al biroului lui Nikola Gruevski afirmă că el i-a scris lui Lucas Papademos spunîndu-i că negocierile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE “ar aduce un climat pozitiv de încredere reciprocă necesar pentru a rezolva permanent divergenţele dintre ţările noastre”.
Macedonia este candidat la aderarea la UE începînd din 2005, dar nicio dată nu a fost stabilită pentru începerea negocierilor de aderare din cauza unei dispute cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave. Atena susţine ca utilizarea denumirii implică revendicări teritoriale asupra regiunii sale din nord Macedonia. Comisia Europeană a publicat trei rapoarte pozitive succesive recomandînd deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei la Uniunea Europeana. Dar de fiecare dată, Atena a blocat deschiderea discuţiilor.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul.
Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional.

Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul, citat de Agerpres. Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional. În noiembrie 2008, Macedonia a sesizat CIJ pentru ca această instanţă să ordone Greciei să înceteze să se mai opună în vreun fel aderării sale la NATO sau la orice altă organizaţie internaţională. Macedonia reproşează Greciei că i-a blocat prin veto aderarea la NATO în aprilie 2008 şi că a încălcat acordul bilateral interimar încheiat în 1995 şi care guvernează relaţiile dintre cele două state. Macedonia a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite în 1993, sub numele provizoriu de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM). Peste 120 de ţări, printre care SUA şi Rusia, au recunoscut însă acest stat ca “Republica Macedonia”

Integrarea europeana a Republicii Macedonia, amanata de UE

Macedonia nu va sti nici la summitul UE din decembrie 2011 data demararii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Tara din Balcani va incerca probabil sa convinga UE sa stabileasca o data pentru demararea negocierilor, blocate de trei ani din cauza veto-ului informal al Greciei in conditiile disputei pe tema numelui Macedoniei, relateaza si cotidianul “Dnevnik”. Acest lucru inseamna ca liderii UE vor stabili un termen-limita pentru demararea negocierilor candva in anii urmatori, a sugerat ministrul suedez de externe, Carl Bildt. In raportul din octombrie, CE a spus ca ca disputa cu Grecia ramane un obstacol major pentru Skopje.

Primul ministru grec în exerciţiu Giorgos Papandreou şi rivalul său conservator Antonis Samaras au ajuns la un acord luni seară asupra noului şef al guvernului de coaliţie pe care ei s-au angajat să îl formeze duminică, a anunţat canalul televiziunii publice. Numele noului prim-ministru va fi anunţat marţi împreună cu componenţa noului cabinet, de la care se aşteaptă să scoată Grecia din grava ei criză economică şi politică, prin asigurarea, înaintea alegerilor anticipate până la sfârşitul lunii februarie, aplicării planului de reducere a datoriei în zona euro adoptat la sfârşitul lunii octombrie la Bruxelles, a transmis NET. Discuţiile între cele două principale partide elene au durat mult, în ciuda nerăbdării partenerilor europeni, obosiţi de amânările Greciei, notează agentiile de ştiri internaţionale, preluate de Agerpres. ‘Un acord tardiv nu este uşor. Giorgos Papandreou şi Antonis Samaras se află în contact permanent şi încearcă să găsească soluţiile necesare’, a afirmat la începutul serii o sursă din guvern. ‘Dacă este necesar, va dura până mâine’, a adăugat ea, citată de presa localaă. Numele lui Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene şi fost guvernator al Băncii centrale elene, mâna dreaptă a lui Jean-Claude Trichet şi consilier al lui Papandreou, este menţionat de mai multe zile în Grecia, dar NET nu a furnizat nicio pistă asupra personalităţii alese în cele din urmă.

Grecia isi va tinea promisiunile

Ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos, a dat asigurări luni, la Bruxelles, că formarea viitorului guvern de uniune naţională va permite ţării sale să îşi respecte promisiunile asumate. “După o săptămână dificilă, se aflăm acum într-o situaţie politică nouă în Grecia, avem un nou cadru politic. Avem un guvern de unitate naţională şi de responsabilitate naţională”, a afirmat Venizelos, la sosirea la reuniunea miniştrilor de finanţe din statele zonei euro. Acest guvern de uniune “este dovada angajamentului nostru şi a capacităţii noastre naţionale de a pune în aplicare programul” de austeritate prevăzut şi “de a ne reconstrui ţara”, a subliniat Venizelos. La rândul său, şeful Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care a discutat telefonic în cursul zilei cu premierul grec Giorgos Papandreou, s-a declarat “încrezător că situaţia din Grecia evoluează de acum în direcţia cea bună”. “Nu cred însă că vom avea decizii definitive”, la reuniunea de luni, în ce priveşte acordarea noii tranşe de împrumut de 8 miliarde de euro Greciei, a indicat Juncker. “Acesta va depinde de răspunsurile ce vor fi date de guvernul grec. Avem un pic de timp pentru a studia problema”, a mai afirmat şeful Eurogrup.

În plină criză politică, consiliul de securitate al statului grec a anunţat schimbarea întregului stat major al armatei. Premierul grec susţine că discuţiile privind înlocuirea liderilor armatei erau vechi şi că este o simplă coincidenţă că au avut loc tocmai în acest context tulbure. O sursă din cadrul Ministerului Apărării a confirmat pentru presă că schimbările nu au niciun substrat politic. Însă opoziţia îl acuză pe Papandreu că încearcă să pună în cadrul forţelor armate persoane loiale, pe care să se poată baza în cazul în care lucrurile scapă de sub control. De altfel, s-au mai făcut speculaţii legate de o eventuală lovitură de stat ce ar putea fi organizată de armata elenă. Măsura a fost anunţată după declanşarea unei crize politice care riscă să ducă la căderea Guvernului şi după ce premierul grec a anunţat convocarea unui referendum privind planul european de salvare a ţării, la care, ulterior s-a renunţat. Consiliul de Securitate a statului, reunit sub preşedinţia premierului Giorgios Papandreou, a decis marţi seară înlocuirea celor patru comandanţi ai armatei – comandanţii Statelor Majore ale forţelor terestre, forţelor navale şi aviaţiei militare – şi a eliberat din funcţie 12 ofiţeri din armata terestră şi Marină, a precizat Ministerul Apărării. Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat că reuniunea fusese programată cu mult timp în urmă, iar eliberările din funcţie erau programate şi nu au legătură cu situaţia politică. Partidele de opoziţie au criticat vehement decizia Guvernului. “Lăsaţi forţele armate liniştite“, a declarat Margaritis Tzimas, reprezentant al partidului Noua Democraţie, apreciind că înlocuirea întregului Stat Major este o măsură “antidemocratică”.