Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate a decis retragerea temporară a tuturor funcţionarilor care lucrează în instituţii guvernamentale afgane, după atacul în care au fost ucişi doi consilieri americani.
Doi consilieri americani au fost ucişi, sâmbătă, într-un atac armat care a vizat Ministerul afgan de Interne, în a cincea zi de proteste violenţe izbucnite după arderea unor exemplare ale Coranului într-o bază militară americană. Talibanii au revendicat moartea consilierilor americani ucişi într-un atac armat, justificând-o ca replică la arderea Coranului într-o bază militară americană.
“La ora 16.30 (14.00, ora României), un erou numit Abdul Rahman a ucis patru consilieri americani în sediul Ministerului de Interne, ca reacţie la lipsa de respect a invadatorilor faţă de obiecte sacre ale islamului, în special după arderea Coranului într-o bază din Bagram”, anunţă insurgenţii talibani.
În Afganistan, au loc de cinci zile manifestaţii anti-americane, după ce câteva exemplare din Coran au fost arse, din ordinul unui comandant american, la baza americană din Bagram (60 km nord de Kabul), transmite Agerpres. Sâmbătă, patru atacatori au fost ucişi şi 56 au fost răniţi în timpul atacului asupra unui complex al ONU de la Kunduz (nord). În cursul tulburărilor declanşate în urma arderii cărţilor au murit 27 de persoane, dintre care doi soldaţi americani, şi alte peste o sută au fost rănite, arată AFP. Sentimentul antiamerican n-a fost niciodată atât de puternic în rândul populaţiei de-a lungul celor zece ani de conflict, în contextul gravelor erori ale NATO, cărora le cad des victime civili, şi al actelor de profanare sau al altor acţiuni considerate blasfemii la adresa islamului.

Germania evacuează o bază militară din Taloqan

Conducerea Bundeswehr-ului a decis să retragă trupele germane de la baza militară din oraşul afgan Taloqan, ca urmare a revoltelor care au izbucnit după arderea mai multor exemplare ale Coranului la baza americană Bagram. Armata germană a confirmat oficial faptul că retragerea contingentului de militari germani survine pe fundalul valului de proteste în masă. Anterior, canalul de televiziune ZDF relatase că baza militară din Taloqan a fost atacată cu pietre de către localnici.

Armata franceza îşi va retrage dronele Harfang

Fără nici o legătură cu incidentele din ultimele zile, Franţa a anunţat că îşi va retrage până la sfârşitul lunii martie dronele Harfang staţionate în Afganistan şi va repatria circa patruzeci de militari însărcinaţi cu funcţionarea aparatelor. Harfang este o dronă MALE (altitudine medie, anduranţă lungă), un avion de recunoaştere pilotat de la distanţă, neînarmat, însărcinat îndeosebi cu strângerea de informaţii în sprijinul trupelor de la sol.
Odată cu retragerea dronelor Harfang, debutează cea de-a treia etapă a dezangajării trupelor franceze din Afganistan, a indicat purtătorul de cuvînt al Statului major, colonelul Thierry Burkhard, în cadrul unei conferinţe de presă la minister. La sfârşitul lunii martie, 600 de soldaţi francezi vor fi astfel retraşi din Afganistan de la începutul dezangajării franceze, la sfârşitul lui octombrie 2011, în teren rămânând numai 3.400 de militari, a precizat el. În decurs de trei ani, dronele Harfang au efectuat peste 5.000 de ore de zbor, 660 de zboruri şi “au tratat” 5.200 de obiective, a precizat purtătorul de cuvânt.

În Kiel a fost lansat la apă un submarin de 68 de metri lungime, cel mai mare submersibil din această clasă care a fost construit în Germania după Al Doilea Război Mondial.
Submarinul care tocmai a ieşit din halele Howaldtswerke-Deutsche Werft poate fi văzut acum pentru prima dată şi, conform unor informaţii neconfirmate, va fi livrat în cursul acestui an Israelului. Prima probă a acestui “produs de export special” ar trebui să aibă loc la toamnă. Până atunci, dana unde se află submarinul va fi supravegheată de şalupe ale poliţiei. Această unitate destinată Israelului este primul submarin din generaţia a doua a clasei Delfin.
“Acest submarin este echipat cu un sistem mixt de propulsie şi este printre cele mai moderne platforme de acest tip din lume. Viitorul comandant va putea alege între propulsia Diesel şi cea electrică atunci când vasul se află la suprafaţa apei”, informează televiziunile germane. În imersiune, propulsia este doar electrică, energia provenind nu ca de obicei de la baterii, ci de la celule de combustibil. “Acest sistem de propulsie măreşte raza de acţiune şi nu are nevoie de oxigen. Înainte, submarinele trebuiau să iasă la suprafaţă constant pentru a-şi reîncărca bateriile”, scrie presa germana.

Capacităţi nucleare?

Se spune că la bordul acestui submarin pot fi instalate şi capacităţi care să permită lansarea de arme nucleare. Până acum, Israelul nu a recunoscut oficial că deţine arme nucleare. Concernul Thyssen Krupp Marine Systems, căruia îi aparţine şi constructorul submarinului, a refuzat să facă orice fel de comentarii, invocând clauzele de confidenţialitate ale contractului.
Presa locală a scris însă despre o nouă “armă secretă” pentru Israel. “Noul submarin este cu siguranţă destinat marinei israeliene şi este unul dintre cele mai secrete proiecte de acest gen din lume”, scrie presa. Israelul va primi în anii următori trei dintre aceste submarine de mari dimensiuni fabricate la Kiel.

Frontex, gardienii "fortaretei Europa"

Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.

Obligatii internationale

Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.

Baricada de sarma

Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.

Gard politic

Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.

Politisti romani pentru Frontex

In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.

Preşedintele interimar al R. Moldova a trecut în revistă contingentul militar ce urmează să plece în Germania şi le-a urat succes la exerciţiu.
La eveniment au fost prezenţi ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi ambasadorul SUA în R. Moldova, William H. Moser. Arta militară nu se învaţă în cazarmă, dar în poligoanele de instruire, a firmat Marian Lupu.
În dimineaţa zilei de marţi, 31 ianuarie, Armata Naţională a Republicii Moldova va detaşa la exerciţiul desfăşurat la baza militară din Hohenfels, Germania, 120 de militari profesionişti. Militarii moldoveni vor desfăşura în comun cu subunităţile naţiunilor partenere  operaţiuni de patrulare, escortare, deplasare, transportare şi sprijin. Scopul exerciţiului este evaluarea nivelului de pregătire al subunităţilor pentru rotaţia trupelor în cadrul misiunilor internaţionale.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportarea, cazarea şi diurna militarilor, vor fi suportate de Comandamentul SUA în Europa.
„Acest exerciţiu va Moldova să-şi întărească capabilităţile existente şi să-şi dezvolte deprinderi noi pentru participarea în operaţiuni internaţionale”, a opinat ambasadorul SUA în R. Moldova, William H. Moser, care consideră că pentru militarii Armatei Naţionale exerciţiul respectiv este o experienţă unică.
La rândul său, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a specificat că pregătirea trupelor de menţinere a păcii este o prioritate în Armata Naţională, iar militarii vor reprezenta cu cinste R. Moldova.
„În conformitate cu planurile de dezvoltare ale Armatei Naţionale, subunităţile de menţinere a păcii urmează să fie certificate în acest an pentru îndeplinirea operaţiunilor la nivel internaţional. Din acest considerent, sunt convins că acest exerciţiu va spori pregătirea efectivului nostru pentru atingerea acestui deziderat”, a declarat cu referire la detaşarea contingentului militar în Germania, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.

Un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova va participa în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania.
Armata Naţională va detaşa la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major. Militarii vor desfăşura în comun cu subunităţile naţiunilor partenere  operaţiuni de patrulare, escortare, deplasare, transport şi sprijin.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Scopul exerciţiului este evaluarea nivelului de pregătire al subunităţilor pentru rotaţia trupelor în cadrul misiunilor internaţionale.
Comandamentul SUA în Europa va suporta cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale a R. Moldova (transportul, cazarea şi diurna militarilor).
Ceremonia oficială de detaşare a contingentului Armatei Naţionale în Germania va avea loc luni, 30 ianuarie, ora 13:00. Revenirea militarilor R. Moldova este planificată duminică, 26 februarie.

Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, Germania şi Ucraina susţin că este necesară demilitarizarea regiunii transnistrene, după tragicul incident în care un tânăr cetăţean al R. Moldova a fost ucis de un “pacificator” rus.
Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova a declarat că poate lua parte la discutarea demilitarizării regiunii transnistrene. Într-un comunicat remis agenţiei Moldpres, ambasada SUA la Chişinău afirmă: “ne alăturăm Uniunii Europene în confirmarea disponibilităţii noastre de a participa activ la discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii şi transformarea corespunzătoare a operaţiunii curente de menţinere a păcii de pe Nistru într-o misiune sub auspiciile OSCE”.
“Statele Unite îşi exprimă regretul profund în legătură cu incidentul care a avut loc pe data de 1 ianuarie în Zona de securitate şi exprimă condoleanţe în legătura cu decesul tragic al lui Vadim Pisari”, se spune în declaraţie. “Noi îndemnăm autorităţile ruseşti şi cele moldoveneşti să întreprindă paşi pentru a evita creşterea tensiunii şi să efectueze împreună o investigaţie minuţioasă. Acest incident arată necesitatea demilitarizării zonei de securitate pentru a evita astfel de incidente pe viitor”, afirmă ambasada SUA la Chişinău.
Dirk Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, regretă moartea tânărului din Pârâta şi reiterează disponibilitatea Uniunii Europene de a se implica în discuţii privind demilitarizarea zonei de securitate. „Aş vrea să-mi exprim profundul regret faţă de acest incident nefericit care a dus la moartea tragică a cetăţeanului Republicii Moldova, Vadim Pisari. Sperăm la o anchetă obiectivă şi imparţială pe marginea acestui incident de către autorităţile ruse şi moldoveneşti”, a declarat ambasadorul, pentru Info-Prim Neo.
Privind discuţiile reînnoite, ca urmare a incidentului, despre necesitatea demilitarizării zonei de securitate, Dirk Schuebel a comentat: „UE aşteaptă cu nerăbdare o următoare rundă reuşită de negocieri în formatul 5+2 la Dublin. Ne confirmăm disponibilitatea de a ne implica activ în discuţii privind demilitarizarea regiunii şi transformarea corespunzătoare a operaţiunii actuale de menţinere a păcii de pe Nistru într-o misiune sub auspiciul OSCE în contextul reglementării conflictului transnistrean”, a declarat Dirk Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

Germania si Ucraina

Pe lângă poziţia ambasadorului UE, ministerul de Externe al Germaniei s-a arătat consternat de uciderea lui Vadim Pisari, pe 1 ianuarie. Ambasada Germaniei la Chişinău a difuzat un comunicat în care se menţionează că “Ministerul Federal al Afacerilor Externe este consternat de incidental care a avut loc la punctual de control spre Transnistria, în care un cetăţean moldovean a fost rănit mortal de către un soldat al trupelor pacificatoare ruseşti”.
Ministerul german de Externe consideră că “acest incident arată într-un mod tragic că este nevoie urgent, spre binele populaţiei afectate de conflictul transnistrean, de a conveni asupra măsurilor de consolidare a încrederii şi de a revizui managementul securităţii, scopul fiind asigurarea deplasării libere şi în siguranţă a oamenilor pe teritoriul regiunii”.
Anterior, şi Ucraina a exprimat o poziţie similară, ministerul Afacerilor Externe de la Kiev exprimându-şi regretul faţă de incidentul care s-a produs în Zona de Securitate a conflictului transnistrean. Partea ucraineană îşi confirmă disponibilitatea de a lua parte activă la discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii şi la transformarea actualei misiuni de pacificare pe Nistru într-una de garantare a păcii, sub egida OSCE, anunţa acum două zile ministerul de Externe al Ucrainei.

Rusia si Germania isi intaresc contant cooperarea in domeniul energetic. Presedintele Gazprom, Aleksei Miller, si presedintele Siemens AG, Peter Löscher, au semnat luni la Moscova un acord de parteneriat strategic inclusiv in domeniul stocarii subterane a gazului natural, relateaza RIA Novosti. “Documentul prevede extinderea parteneriatului strategic intre cele doua grupuri pe piata rusa si internationala”, arata un comunicat. Gazprom si Siemens vor colabora in domeniul transportului, stocarii subterane si utilizarii gazului natural si lichefiat, in productia de gaz, de condensare a gazului si de petrol, precum si la crearea de echipamente, in sectorul energetic, dar si in ceea ce tine de inovatii, securitatea cladirilor, ecologie, economie de energie si tehnologii medicale. Cele doua societati si-au inceput cooperarea in 1993 prin realizarea unor proiecte in telecomunicatii si automatizarea unor instalatii si echipamente. in iunie 2010, Gazprom si Siemens au semnat un memorandum de intelegere referitor la cooperarea in proiectele din domeniul gazului natural lichefiat.

Pentru unele state cu traditie in exportul de armament criza nu a insemnat decat o sporite a venitturilor pe fondul unor temeri crescande a unor state ale lumii care au dorit sa isi intareasca securitatea militara. Exporturile Germaniei de armament au atins valoarea de 2,1 miliarde de euro in 2010, fata de 1,3 miliarde in 2009, insemnand o crestere de 61%, conform unui raport facut public miercuri de Ministerul Economiei. Jumatate din aceasta suma a fost obtinuta din vanzarea de nave de razboi unor tari membre NATO, a mentionat Ministerul intr-un comunicat. saptezeci la suta din exporturi au fost catre tari membre UE, membre NATO sau partenere NATO. Din restul de 30%, 7,7% din exporturi au fost catre “state in curs de dezvoltare”, dar care nu puteau “contribui la agravarea crizei actuale”. Exporturile de armament au creat recent polemici in Germania. Compania producatoare de armament Heckler&Koch, din sud-vestul tarii, a fost supusa la doua anchete: una referindu-se la niste cantitati de vin platite Mexicului in schimbul unor contracte, cea de a doua referindu-se la vanzarea ilegala de arme fortelor armate ale ex-dictatorului libian Muammar Kadhafi.

Liderii Poloniei, Germaniei si Ucrainei se intalnesc marti, pentru celebrarea a 200 de ani de la infiintarea Universitatii Wroclaw si vor discuta despre procesul Iuliei Timosenko, relateaza Radio Polonia. Bronislaw Komorowski, Christian Wulff si Viktor Ianukovici vor depune flori la monumetul celor 25 de profesori universitari ucisi de nazisti in 1941. Apoi, vor avea loc discutii tripartite. Principalul subiect va fi condamnarea Iuliei Timosenko la sapte ani de inchisoare, in octombrie, pentru frauda. Potrivit Poloniei si politicienilor UE, Timosenko a fost condamnata din motive politice. Biroul lui Ianukovici a spus ca principalul subiect de discutii va fi Acordul de asociere UE cu Ucraina, insa oficialii UE au subliniat ca nu se pot face progrese pe acest acord atat timp cat Timosenko este in inchisoare.

Timosenko refuza ingrijirea medicala

Fostul premier Iulia Timosenko, aflata in inchisoare din august, a refuzat sa fie examinata de personalul medical al inchisorii, desi starea ei de sanatate s-a deteriorat, relateaza luni Ukrainian News Agency, care citeaza surse din cadrul administratiei penitenciarelor. Personalul medical al inchisorii i-a propus lui Timosenko, in cadrul controlului sau de sanatate, sa ii faca analize de sange in institutiile apartinand serviciului penitenciar, fara ca informatiile medicale sa fie dezvaluite public.Potrivit administratiei penitenciarelor, fostul premier a refuzat aceasta oferta. Institutia precizeaza insa ca, in prezent, personalul medical de la inchisoarea Lukianivka supravegheaza in continuare starea de sanatate a fostului premier. Parlamentarul Serghei Vlasenko din cadrul partidului lui Timosenko, a declarat, dupa ce a vizitat-o pe aceasta in inchisoare, ca ea nu poate sa mearga singura. Anterior, administratia penitenciarelor afirmase ca aceasta are dificultati la mers. Apararea lui Timosenko intentioneaza sa ceara Curtii de Apel din Kiev sa ii permita fostului premier sa fie examinata la o institutie medicala civila.

Germania intenţionează să îşi reducă prezenţa militară în Afganistan anul viitor, în pregătirea retragerii totale prevăzute în 2014, potrivit unui document trimis de miniştrii apărării şi de externe grupurilor parlamentare din Bundestag. Noul mandat al trupelor germane prevede prezenţa în Afganistan, începând din februarie 2012, a cel mult 4.900 de militari, faţă de 5.300 în momentul actual, indică scrisoarea miniştrilor Thomas de Maiziere şi Guido Westerwelle. La expirarea acestui mandat de un an, guvernul german intenţionează o reducere suplimentară, până la 4.400 de militari, a efectivelor trimise în Afganistan. Guvernul federal şi-a anunţat la începutul anului intenţia de retragere din Afganistan, cu obiectivul aducerii tuturor militarilor acasă în 2014, în conformitate cu proiectul NATO de transferare către afgani, la acea dată, a responsabilităţilor de securitate pe întreg teritoriul. Germania furnizează forţelor ISAF cel de-al treilea contingent din punct de vedere numeric, după SUA şi Marea Britanie. Intervenţia în Afganistan – prima acţiune majoră a armatei germane, Bundeswehr, în afara teritoriului Europei după al Doilea Război Mondial – este dezaprobată de majoritatea germanilor.