Karadeniz Press » Germania

Ingrijorare in NATO: Rusia cumpara armament din Franta, Germania si Italia

Ari Berg — Fri, 11 May 2012 15:10:37 +0000

Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO.
Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept “prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract “a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este “profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.

Nave, blindate, elicoptere si simulatoare

Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro). Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.

Cancelarul german: Ucrainenii sufera de dictatura si represiune

Ari Berg — Fri, 11 May 2012 12:04:03 +0000

Cancelarul german, Angela Merkel, este de părere că în Ucraina şi Belarus oamenii suferă de “dictatură şi represiuni”.
Critica dură a cancelarului german făcută la adresa Ucrainei vine pe fondul sosirii la Harkov a medicilor germani care, zilele acestea, o vor consulta şi trata pe fostul premier Iulia Timoşenko, care a ieşit de două zile din greva foamei. “La ora actuală, Germania şi Uniunea Europeană trăiesc în libertate şi pace. Din păcate nu aceeaşi situaţie este şi în restul Europei. Popoarele Ucrainei şi Belarusului mai suferă încă de dictatură şi represiuni”, a accentuat Merkel.
În seara de 7 mai, Merkel a ţinut un discurs electoral, în faţa celor patru mii de susţinători ai săi, în care îi ia apărarea fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, solicitând autorităţilor ucrainene eliberarea ex-premierului ucrainean şi să-i asigure acesteia asistenţă medicală adecvată. Săptămâna trecută, Angela Merkel a avertizat autorităţile ucrainene că intenţionează să boicoteze organizarea campionatului european de fotbal “EURO-2012′ în Ucraina, din cauza situaţiei fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, care a făcut greva foamei timp de mai bine de două săptămâni, după ce a fost bătută de angajaţii închisorii Kacianovsk, de la Harkov, unde aceasta îşi ispăşeşte pedeapsa de şapte ani de detenţie.
De asemenea, tot din cauza situaţiei legate de fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, 13 din 18 şefi de stat au refuzat să participe la summitul statelor din Europa Centrală şi de Est.

Ucraina riscă izolarea diplomatică

Parlamentarul european Marek Sivec consideră că amânarea reuniunii şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est care trebuia să aibă loc în perioada 11-12 mai 2012 în Crimeea, la Ialta, este un semnal negativ pentru Ucraina şi că această ţară riscă să fie izolată diplomatic. Declaraţia a fost făcută de un europarlamentar joi la Bruxelles. “Amânarea summitului de la Ialta este o ştire negativă, ce ar putea costa Kievul cam scump, întrucât din acest motiv statul ucrainean ar putea fi izolat diplomatic”, a explicat europarlamentarul din partea Poloniei. Potrivit declaraţiilor sale, actuala situaţie din Ucraina provoacă îngrijorări Poloniei, care nu este de acord cu boicotarea organizării Euro-2012 în această ţară. Fiind întrebat de jurnalişti ce părere are despre boicotarea de către mai mulţi oficiali europeni a Euro-2012, Marek Sivec a răspuns că “de la neparticipare până la boicot este o cale lungă.
Or, toţi aceşti oficiali refuză să participe la meciurile din cadrul Euro-2012 care vor avea loc în Ucraina, însă nu au şi boicotează campionatul european de fotbal”. La 8 mai 2012, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a anunţat că summitul ţărilor din Europa Centrală şi de Est care trebuia să aibă loc în perioada 11-12 mai 2012 la Ialta va fi amânat din cauză că 13 din 18 şefi de stat au refuzat să participe la reuniunea din Crimeea.

Ucraina permite ingrijire medicala straina pentru Timosenko

Razvan Iorga — Wed, 25 Apr 2012 14:26:08 +0000

Autoritatile de la Kiev au chemat miercuri o echipa de medici germani sa vina sa ii ofere ingrijiri Iuliei Timosenko in inchisoare, la o zi dupa ce s-a anuntat ca opozanta ucraineana, fost premier, a intrat in greva foameni. Kievul a adresat “o solicitare oficiala Germaniei” ca aceasta sa permita anumitor medici de la clinica berlineza Charité sa vina sa o examineze la Harkov (est) pe opozanta, care sufera de probleme la nivelul coloanei vertebrale, a anuntat un purtator de cuvant al Ministerului ucrainean de Externe. Un grup de medici germani si canadieni au examinat-o deja pe Iulia Timosenko, in februarie, la inchisoarea din Harkov in care este incarcerata, potrivit Kyev Post.Doi medici germani au revenit in Ucraina, in aprilie, atat pentru a o examina pe opozanta, cat si pentru a inspecta spitalul public unde Guvernul ucrainean a propus ca aceasta sa primeasca ingrijiri. in plus, opozitia ucraineana a blocat miercuri lucrarile Parlamentului de la Kiev, solicitand ca deputati de profesie medici sa fie autorizati sa o viziteze pe Timosenko la inchisoare, aflata in greva foamei de la 20 aprilie. Ea a declarat ca a fost supusa unor violente in inchisoare si ca intentioneaza sa denunte “reprimarea politica” din tara, potrivit avocatului sau. Circa 40 de deputati care o sustin pe Timosenko au blocat tribuna Legislativului miercuri dimineata, impiedicand deschiderea sesiunii plenare. Comisia Europeana (CE) a indemnat Kievul sa ofere, “de urgenta”, “explicatii” cu privire la situatia opozantei. Autoritatile ucrainene au negat orice recurs la violenta impotriva lui Timosenko.

Germania intensifica paza Kosovo

Razvan Iorga — Sun, 22 Apr 2012 09:11:30 +0000

Circa 550 de militari germani vor fi trimisi pentru a suplimenta efectivele din Kosovo inaintea alegerilor generale din Serbia, de la 6 mai, care genereaza tensiuni in zona, au anuntat sambata Ministerele Apararii si Afacerilor Externe, citate de agentiile internationale. Comandantul trupelor din cadrul Fortei NATO in Kosovo (KFOR) a cerut mobilizarea acestor soldati, precum si a 150 de austrieci, un batalion de rezerva operationala (ORF), a precizat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii, care a confirmat informatii publicate in editia online de revista Der Spiegel. Acestia ar urma sa ajunga in teren la 1 mai, pentru scrutinul prevazut la 6 mai. Trupele internationale din Kosovo au anuntat vineri ca au consolidat masurile de securitate in nordul teritoriului pentru a impiedica o deteriorare a situatiei, deja tensionata, intre sarbi si albanezi, odata cu apropierea scrutinului. Majoritari in nordul Kosovo, sarbii, ca si autoritatile de la Belgrad, nu recunosc independenta proclamata de albanezii kosovari in 2008. Ei intentioneaza sa participe la alegerile generale sarbe. Belgradul a anuntat recent ca nu va organiza alegeri locale in municipalitatile cu majoritate sarba din Kosovo in lipsa sprijinului ONU.

Rusia anunta ca va baga gaze in a doua conducta a Nord Stream in aceasta toamna

Razvan Iorga — Thu, 19 Apr 2012 16:02:57 +0000

Livrarile comerciale de gaze naturale prin cea de a doua conducta a gazoductului Nord Stream vor incepe in luna octombrie a acestui an, a declarat joi directorul general de la Gazprom, Aleksei Miller, in cursul unei intalniri cu prim-ministrul rus, Vladimir Putin. „In luna septembrie va incepe umplerea cu gaz tehnic a celei de a doua conducte, iar in octombrie vor putea incepe livrarile”, a declarat Aleksei Miller. Acesta a adaugat ca odata cu punerea in exploatare a gazoductului Nord Stream, rolul Ucraniei de coridor de tranzit al gazului rusesc spre Europa a scazut in mod semnificativ. Miercuri, consortiul Nord Stream AG a anuntat ca cea de a doua conducta a gazoductului Nord Stream, care leaga Rusia de Europa trecand pe sub Marea Baltica, a fost instalata in totalitate. Acest al doilea tub va permite dublarea capacitatilor gozoductului Nord Stream pana la 55 miliarde metri cubi pe an. De asemenea, Aleksei Miller a mai spus ca lucrarile la gazoductul South Stream, o alta conducta destinata sa faca legatura directa intre Rusia si Europa, vor demara in acest an, debutul livrarilor fiind programat pentru 2015. Directorul Gazprom a estimat ca in urmatorii sapte-opt ani Europa va avea nevoie de o cantitate suplimentara de 100 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Gazprom este cel mai mare producator mondial de gaze naturale, asigurand un sfert din necesarul de gaze naturale al Europei.

Franta si Germania, criticate de Turcia pentru criza euro

Ari Berg — Wed, 18 Apr 2012 05:25:06 +0000

Ministrul turc al economiei a criticat marţi la Washington modul în care a fost gestionată criza datoriilor din zona euro, acuzându-i în special pe cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Zafer Caglayan a subliniat că, în 2012, creşterea economică a Turciei va depăşi 4%, mai puţin de jumătate din valoarea atinsă în 2011. Reducerea creşterii este “cauzată de criza economică din Europa, care nu a fost gestionată corect”, a subliniat el. “Europa se confruntă cu grave probleme economice, iar doi lideri europeni, cancelarul german Merkel şi preşedintele francez Sarkozy, din nefericire nu au dat dovadă de fermitatea ce ar fi fost necesară” pentru a le înfrunta, a continuat Caglayan. “Nu au ştiut să împiedice această criză”, a mai spus demnitarul turc.
Procesul de negocieri între Ankara şi UE pentru o eventuală aderare a Turciei la Uniune bate pasul pe loc, cu numai 13 capitole deschise dintr-un total de 35. Franţa, Germania, dar şi Austria sunt reticente faţă de aderarea deplină a Turciei la UE şi susţin ideea unui parteneriat. Turcia a avut de suferit în 2011 din cauza evenimentelor din Siria, unul dintre vecinii săi de la sud, care au afectat relaţiile comerciale bilaterale, dar şi a tensiunilor internaţionale cu Iranul ce au dus la scăderea cu 20% a exporturilor Ankarei spre Republica Islamică.

R Moldova, pe agenda discutiilor dintre Diaconescu si Westerwelle

Ari Berg — Tue, 17 Apr 2012 05:23:17 +0000

Consolidarea perspectivei europene a Republicii Moldova, modalităţi de revigorare a Parteneriatului Estic şi susţinerea pentru procesul de extindere al Uniunii Europene către Balcanii de Vest, au fost doar câteva dintre subiectele pe care ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, le-a ridicat luni, la întâlnirea cu omologul german, Guido Westerwelle.
Cei doi miniştri au subliniat cu satisfacţie stadiul excelent al colaborării în plan politic şi economic între România şi R.F. Germania, evidenţiat de contactele frecvente la nivel înalt din ultimii ani şi de consolidarea poziţiei Germaniei de prim partener comercial al României. La sfârşitul anului 2011, volumul schimburilor bilaterale cu R.F. Germania a depăşit 17 miliarde euro, înregistrând o creştere cu 25% faţă de anul precedent.
Şeful diplomaţiei române a reiterat determinarea guvernului român de a asigura un climat favorabil pentru investitorii străini şi a invitat partea germană să îşi sporească prezenţa investiţională în ţara noastră, cu precădere în sectoarele energetic, bancar, infrastructură, dezvoltare regională. Ministrul Diaconescu a evidenţiat contribuţia importantă a minorităţii germane din România, respectiv a comunităţii româneşti din Germania la dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

Mulţumiri pentru sprijinul în problema Schengen

Referitor la agenda europeană, ministrul Cristian Diaconescu a transmis aprecierea părţii române pentru poziţia favorabila adoptată de partenerii germani în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. “Doresc să mulţumesc ministrului Westerwelle pentru sprijinul şi abordarea constructivă a Germaniei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen. Am explicat faptul că suntem pregătiţi să asigurăm securitatea graniţelor externe ale UE, aşa cum a fost confirmat şi la Consiliul din iunie 2011, astfel că îmi exprim speranţa că statele care încă au unele rezerve faţă de aderarea României la spaţiul Schengen vor fi de acord cu o decizie de aderare în septembrie 2012”, a declarat ministrul român de externe.
Convorbirile celor doi miniştri au inclus şi teme precum guvernanţa economică, perspectivele financiare ale UE, politica de vecinătate a UE în spaţiul estic, securitatea energetică. De asemenea, au fost menţionate posibilităţile de dezvoltare a unor proiecte împreună cu partenerii germani sub egida Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Cei doi oficiali au avut şi un schimb de vederi cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, cu accent pe evoluţiile recente din Siria.

Iulia Timosenko a avut de ales între fuga din tară si dosarul penal

Natalia Ciobanu — Wed, 04 Apr 2012 06:53:22 +0000

Iulia Timosenko, liber la tratament

Editia în limba ucraineană a publicatiei „Kommersant” scrie că reprezentantii puterii de la Kiev i-ar fi propus fostului prim-ministru, Iulia Timosenko, să plece din Ucraina, în schimbul închiderii dosarului penal. „Kommersant” scrie că Timosenko ar putea solicita azil politic în Germania, în cazul în care va ajunge acolo, pentru tratament. Sursele oficiale, citate de publicatie, mai afirmă că fostul premier ar fi primit o asemenea propunere încă în luna iulie 2011, până a fi încarcerată.
Totodată, reprezentantii partidului BiUT au dezmintit aceste informatii si au precizat că Iulia Timosenko nu va părăsi Ucraina si nici nu va renunta la lupta politică. Recent, procurorul general al Ucrainei, Viktor Psonka, a permis spitalizarea Iuliei Timosenko în afara închisorii. Ministerul Sănătătii de la Kiev a ales deja spitalul unde va fi examinată si tratată, fiind vorba despre spitalul clinic al Căilor Ferate din Ucraina, care va fi pus la dispozitia medicilor care vor veni din Germania.
Anterior, opozitia de la Kiev a declarat că nu are încredere în medicii din tară si a insistat să fie examinată de cei străini. Mentionăm că legislatia ucraineană nu permite spitalizarea persoanelor condamnate definitiv in afara Ucrainei.

Falanga sarba a Gazprom cucereste Romania

Marcu Viadi — Sun, 18 Mar 2012 17:44:27 +0000

Gazprom, arma strategica a Kremlinului

Gazprom a pregătit, prin subsidiara sârbă NIS, un buget de 588 milioane de dolari pentru explorarea de zăcăminte de petrol şi gaze naturale în regiunea Balcanilor în acest an, fiind vizate şi potenţiale proiecte în România. NIS a planificat pentru 2012 cheltuieli de 50 miliarde dinari (588 milioane de dolari) pentru lucrări de explorare de petrol şi gaze în România, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, a anunţat vineri compania sârbă într-un comunicat, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru Serbia, compania a bugetat cheltuieli de 450 milioane euro (587 milioane de dolari) până în 2020 pentru explorare, se mai arata în comunicatul citat. NIS a investit deja 758 milioane dinari în echipamente asociate activităţilor de explorare, pentru a-şi extinde activitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană, potrivit companiei.

UE, tinta strategica

În România, NIS operează în parteneriat cu compania canadiană East West Petroleum. NIS şi East West Petroleum, cu sediul în Canada, au semnat în luna mai din 2011 un acord pentru dezvoltarea a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze în România.
În Ungaria, NIS vrea să intre în parteneriat cu o subsidiară a companiei americane Falcon Oil & Gas pentru explorarea unui zăcământ gazeifer. Tototdata, in Bosnia-Herţegovina, compania sârbă caută petrol şi gaze în parteneriat cu Neftegazinkor, subsidiară a grupului rus Zarubezhneft.
Reamintim ca oficialii NIS au anunţat din luna septembrie 2011 că NIS să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia şi a înfiinţat subsidiare în aceste ţări. Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului Gazprom, a plătit în 2009 400 milioane euro pentru 51% din acţiunile NIS şi şi-a urcat participaţia la 56,15% în luna martie a anului trecut, pentru alte 40,3 milioane euro.

Conducte noi

Gazprom a anuntat recent ca autoritatile de la Moscova si Paris ar putea colabora in cadrul unui proiect pentru constructia de noi conducte de gaz intre Rusia si restul Europei. Proiectul ar veni in intampinarea solicitarilor crescute de gaz ale consumatorilor europeni. Unele dintre tarile Uniunii Europene au intampinat probleme in aprovizionarea cu gaz rusesc in lunile ianuarie si februarie, in contextul unor conditii meteo nefavorabile. Gazprom, care asigura un sfert din importurile de gaz din Europa, a declarat ca in tot acest timp a livrat cantitatea maxima de gaz conform contractelor in vigoare. In anul 2011, Franta a fost al treilea mare consumator european al gazului rusesc.

Cruciada energetica a Kremlinului

Companiile petroliere din Rusia prefera tot mai mult sa lucreze peste hotare. In ultimii ani, portofoliile de proiecte ale societatilor ruse din acest domeniu s-au imbogatiti cu o serie intreaga de noi zacaminte din tarile in curs de dezvolare, scrie RBK Daily, citat de mass-media de la Bucuresti. Pionierul expansiunii peste hotare a fost Lukoil, companie care detine, in prezent, cel mai mare numar de active straine in tari precum Kazahstan, Azerbaidjan, Venezuela, Vietnam, Ghana, Egipt, Irak, Columbia, Coasta de Azur, Romania, Arabia Saudita, Sierra-Leone si Uzbekistan. Se preconizeaza ca in urmatorii cinci-sapte ani, ponderea proiectelor internationale in productia totala a Lukoil sa creasca de la 11% in prezent, la 25-30%.
Un volum important de noi proiecte peste hotare exista si la Gazprom, mai precis la filiala companiei, grupul Gazporm-Neft. El este prezent in Irak, Venezuela, Ecuador, Guinea, Angola si Cuba si, prin firma-mama, in Libia. Conform strategiei companiei, pana in 2020, aproape 10% in productia consolidata de hidrocarburi va fi asiguata din proiecte in strainatate.
In ultimul timp, interesul pentru extindere in strainatate a fost afisat si de Tatneft si RussNeft. Dar pentru unele dintre intreprinderile rusesti, drumul spre strainatate se opreste brusc, avand in vedere ca nu exista cerere pentru produsele lor. Mai sunt, este adevarat, si cazuri fericite, precum TNK-BP, care, dupa problemele cu care s-a confruntat British Petroleum in Golful Mexic, unde a explodat o platforma petroliera a grupului britanic, a reusit sa intre in proiecte in Vietnam, Venezuela si Brazilia.

Petrom refuza oferta Gazprom

In ultima perioada au aparut in presa mai multe stiri potrivit carora gigantul rus Gazprom ar fi interesat de Petrom. Au circulat informatii ca se duc tratative ba pentru cumpararea mai multor benzinarii Petrom, ba pentru preluarea rafinariei Arpechim, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Recent, a fost lansata chiar si informatia ca rusii sunt interesati de preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom. Intrebata de jurnalisti daca exista vreun dram de adevar in aceste informatii, Mariana Gheorghe, director general Petrom, a spus ca “nu este nicio substanta in astfel de discutii”. De asemenea, a spus ca Petrom nu a primit nicio oferta pentru Arpechim din partea Gazprom. “Nu avem niciun fel de discutii cu Gazprom”, a precizat Mariana Gheorghe.
In septembrie, anul trecut, surse oficiale declarau ca Petrom este in negocieri cu sarbii de la NIS, controlati de Gazprom, pentru vanzarea a 139 de unitati, aproape un sfert din intreaga sa retea de distributie a carburantilor. Stirea a aparut in Ziarul Financiar, dar nu a fost confirmata de Petrom. “Petrom dezminte informatiile aparute in Ziarul Financiar referitoare la o posibila tranzactie pentru vanzarea a 139 benzinarii catre compania petroliera NIS”, informeaza Petrom.

Dezmintire ruseasca

Doua ziare rusesti, Kommersant si RBK Daily, au discutat cu analisti ai pietei energetice despre informatia lansata recent de mass-media romaneasca privind o eventuala preluare a Petrom de catre o companie rusa. Analistii rusi cred insa ca Gazprom nu poate fi interesat de compania romaneasca.
Contactata de Kommersant, Gazprom Neft (filiala Gazprom dedicat industriei petroliere) a declarat ca nici ea, nici filiala ei din Serbia, NIS, nu este in tratative privind preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom, iar compania – mama Gazprom a refuzat orice comentarii. Surse din interiorul companiei afirma insa ca Gazprom nu este interesat de actiunile OMV Petrom, pentru ca “inainte de toate, este vorba despre o companie petroliera”, in timp ce Gazprom se concentreaza mai ales pe gazele naturale.
Expertul Vitali Kriuko, de la firma de consultanta IFD-Kapital, constata, printre altele, ca pe fondul zvonurilor privind preluarea OMV Petrom actiunile companiei au crescut de la inceputul anului cu 25%, pentru ca apoi sa inregistreze un avans de 4%. Analistul nu crede insa in speculatiile privind o posibila achizitie de catre Gazprom sau Gazprom Neft. In primul rand, explica expertul, productia grupului din Romania scade: 63 milioane barili in 2010 fata de 66 cu un an inainte, in timp ce prelucrarea petrolului a devenit nerentabila in intreaga Europa. Spre exemplu, Petroplus, care detine cinci rafinarii in Europa, a fost nevoita sa inchida trei unitati in Elvetia, Franta si Belgia, dupa ce i-a fost refuzata acordarea unui credit de 1 miliard de dolari. In schimb, afirma expertul, partea rusa poate fi interesata de reteaua de benzinarii a OMV Petrom.

Arma anti-Gazprom, testata in Marea Baltica

Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.

Dependenta strategica

Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.

Expertii Gazprom

Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.

S-au intors din Germania. Militari din R. Moldova s-au instruit la „Mission Rehearsal Exercise”

Ari Berg — Tue, 28 Feb 2012 08:38:53 +0000

Contingentul Armatei Naţionale care a participat în Germania la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” a revenit în R. Moldova.
În cadrul ceremoniei organizate cu prilejul acestui eveniment, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a decorat un grup de militari cu medalia „Pentru serviciu impecabil în Armata Naţională” şi insigna „Militar Eminent”. Marinuţa a felicitat contingentul militar pentru îndeplinirea exemplară a misiunilor şi a specificat că pregătirea trupelor de menţinere a păcii rămâne o prioritate pentru Armata Naţională.
„Sunt mândru că aţi reprezentat cu cinste R. Moldova în plan internaţional şi am reuşit să dezvoltăm deprinderi noi pentru participarea în operaţiuni internaţionale”, a declarat ministrul Apărării. „Sunt convins că exerciţiul din Germania a sporit pregătirea efectivului nostru, deoarece obiectivul nostru este certificarea subunităţilor de menţinere a păcii pentru îndeplinirea operaţiunilor la nivel internaţional”.
Şeful contingentului militar, colonelul Iurie Bruma, a declarat că, pentru militarii Armatei Naţionale, exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” a fost o experienţă inedită şi că organizatorii au apreciat pregătirea profesională a contingentului Armatei Naţionale. „Pregătirea ofiţerilor din componenţa statului major al batalionului, cât şi acţiunile practice ale militarilor din cadrul subunităţilor, în special la conducerea misiunilor în regimul zi — noapte au fost înalt apreciate. Militarii Armatei Naţionale au însuşit cu succes tehnicile de conducere a maşinilor de teren, precum şi utilizarea aparatelor de vedere pe timp de noapte şi în condiţii de vizibilitate redusă”, a menţionat Iurie Bruma.

Împreună cu Infanteria Marină a SUA

Potrivit sursei citate, contingentul militar a efectuat în timpul exerciţiului antrenamente pentru instalarea punctului de comandă, stabilirea misiunilor pentru subunităţile militare şi modalitatea de colaborare şi cooperare. De asemenea, contingentul Armatei Naţionale a fost instruit să utilizeze sistemele electronice de monitorizare şi diverse staţii de comunicare radio. Militarii au susţinut o serie de teste la pregătirea medico — militară, acţiunile în caz de accidente rutiere şi chemarea focului de artilerie.
Armata Naţională a Republicii Moldova a detaşat la exerciţiul desfăşurat la baza militară din Hohenfels, 120 de militari profesionişti. Militarii sunt antrenaţi în comun cu subunităţile naţiunilor partenere în operaţiuni de patrulare, escortare, deplasare, transport şi sprijin. Scopul exerciţiului a fost evaluarea nivelului de pregătire a subunităţilor pentru rotaţia trupelor în cadrul misiunilor internaţionale. Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” a fost organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA şi s-a desfăşurat în perioada 1 — 28 februarie.