Republica Kosovo, sprijinita de 22 de state membre ale UE

Preşedintele sârb, Boris Tadic, a declarat că Serbia este gata să discute cu ţările occidentale, îndeosebi cu Uniunea Europeană, pentru a găsi un compromis în legătură cu proiectul de rezoluţie privind Kosovo depus la Naţiunile Unite de către Belgrad, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
La sfârşitul lunii iulie, Serbia a reacţionat la publicarea de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a unui aviz, care estimează că proclamarea independenţei Kosovo în 2008 nu încalcă dreptul internaţional, adresând Naţiunilor Unite un proiect de rezoluţie. Proiectul a suscitat critici europene. Depus la sfârşitul lunii iulie, în perspectiva Adunării Generale a ONU din septembrie, proiectul de rezoluţie face apel la noi discuţii între Belgrad şi Pristina, dar fără să menţioneze problema statutului Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare drept provincia sa meridională.
Reprezentanţi sârbi se vor deplasa la Bruxelles în următoarele zile pentru ”a discuta despre eventuale schimbări în proiectul de rezoluţie, care să-l facă acceptabil pentru Serbia şi ţările occidentale”, a mai declarat presei Tadic, citat de agenţia Tanjug. ”Serbia nu va recunoaşte niciodată Kosovo. Aceasta este linia roşie peste care nu vom trece niciodată”, a afirmat Tadic.

Presiuni germane

Acest anunţ survine la câteva zile după avertismentul ministrului german de externe, Guido Westerwelle, care a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Demersuri diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Independenta mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Republica Kosovo beneficiaza de sprijinul diplomatic al Germaniei

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut, vineri, tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie, relateaza presa de la Belgard, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Aderare conditionata

Westerwelle avertizase joi Serbia ca are putine sanse sa adere la Uniunea Europeana daca nu adopta o atitudine “cooperanta” fata de Kosovo. Viitorul Balcanilor consta in aderarea la Europa, dar “in opinia noastra, nu poti fi membru al Uniunii Europene decat daca ai ca obiectiv cooperarea si daca esti pregatit sa rezolvi probleme de vecinatate prin cooperare”, a declarat el, la Belgrad, in urma unei intrevederi cu prim-ministrul sarb, Mirko Cvetkovici. “Reconcilierea nu va fi posibila decat daca acceptati realitatea pe care o reprezinta independenta Kosovo”, a spus Westerwelle. El a precizat ca separarea Kosovo este un fapt implinit, pe care Serbia trebuie sa il accepte. Oficialul german a subliniat ca va veni ziua cand UE, Kosovo si reprezentanti sarbi se vor afla la aceeasi masa, desi in prezent acest lucru pare o utopie.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune.

Presiuni diplomatice

Zeci de state, chiar şi dintre membrii Uniunii Europene (UE), se pregătesc să recunoască independenţa Republicii Kosovo, în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a Priştinei este conformă cu dreptul internaţional, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, citat de agentia de presa KARADENIZ PPRESS. „În ceea ce priveşte noile (n.r.-state care intenţionează să recunoască independenţa Kosovo), miniştrii de Externe şi alţi diplomaţi de rang înalt din mai multe ţări mi-au sugerat acest lucru, imediat după decizia CIJ”, a subliniat inaltul oficial de la Pristina. „Aşteptarea avizului CIJ a amânat, cu siguranţă, numeroase recunoaşteri”, a adaugat Hyseni. El a mai apreciat că unele dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo – Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru – ar putea să îşi schimbe opinia, dând asigurări că “vor exista ţări la care nimeni nu se aşteaptă, care vor recunoaşte (Kosovo)”.
Reamintim ca intr-un aviz consultativ, publicat in data de 22 iulie 2010, CIJ, principalul organism judiciar al ONU, a conchis că declaraţia de independenţă a Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Un număr de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE, au recunoscut până în prezent independenţa acestei foste provincii sârbe cu două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt etnici albanezi.
Mai multe ţări, printre care Federatia Rusa şi China, susţin pozitia oficiala a Belgradului, care se opune acestei independenţe. Conform analistilor politici, statele care se opun independentei Kosovo se tem ca acest precedent să nu alimenteze sau să nu valideze miscarile separatiste pe propriile lor teritorii.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.
Reamintim ca independenta Kosovo a fost recunoscuta pana in prezent de 69 de tari, inclusiv 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene si Statele Unite. La randul sau, Serbia, care considera in continuare Kosovo drept parte a teritoriului sau, a depus la Natiunile Unite, inaintea Adunarii Generale din septembrie, un proiect de rezolutie care face apel la noi discutii.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Demers sarbesc

Presa din Serbia scrie ca ca ministrul sarb de externe s-a aflat pe 29 iulie la New York, in cadrul unei vizite avand drept scop de a face cunoscuta pozitia Belgradului privind Kosovo in fata reprezentantilor Organizatiei Natiunilor Unite si ai Miscarii tarilor Nealiniate (Non-Aligned Movement, NAM). In opinia lui Jeremic, singura cale de a merge mai departe este de a incepe un dialog intre parti care sa duca la un compromis, la o solutie reciproc acceptabila la toate punctele aflate in suspensie.
Referindu-se la avizul consultativ al CIJ potrivit caruia declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia nu incalca dreptul international, Jeremic a afirmat ca CIJ a lasat in seama Adunarii Generale a ONU sarcina de a gestiona repercusiunile politice ale avizului consultativ. Acest lucru a fost confirmat si de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a subliniat ca Adunarea Generala “va stabili cum sa se procedeze in aceasta chestiune”, a precizat seful diplomatiei sarbe.
In opinia lui Jeremic, avizul CIJ nu subscrie la ideea ca declaratia de independenta este un caz unic, dar nici nu sustine pretentia Pristinei potrivit careia Kosovo este un stat. Mai mult, afirma Jeremic, CIJ a evitat sa aprobe dreptul provinciei Kosovo, afisat in mod fatis, de secesiune fata de Serbia, sau orice alt pretins drept la autodeterminare al etnicilor albanezi din Kosovo.

Aviz contestat

Seful diplomatiei sarbe este de parere ca autoritatile etnicilor albanezi din Kosovo interpreteaza, deliberat, in mod eronat avizul CIJ, pe care-l considera o legalizare a tentativei lor de secesiune. Aceasta va avea consecinte problematice largi si profunde pentru comunitatea internationala, a subliniat Jeremic. “Asteptam ca Europa sa manifeste unitate in pozitia Kosovo. Spania si Grecia si altele ne-au spus ca asteapta decizia Curtii Internationale. Acum totul a devenit absolut clar: nerecunoasterea Kosovo este acum injusta si ingreuneaza perspectiva integrarii noastre europene”, a declarat, la randul sau, Hashim Thaci intr-o declaratie pentru presa londoneza. “Kosovo functioneaza deja de doi ani si jumatate ca stat independent. si vreau sa indemn celelalte state care nu au recunoscut Kosovo sa o faca acum”, a adaugat premierul kosovar. Curtea Internationala de Justitie a apreciat intr-un aviz consultativ ca declaratia de independenta a Kosovo, din 17 februarie 2008, nu incalca dreptul international. Slovacia, Spania, Grecia, Cipru si Romania sunt cele cinci state ale UE care refuza sa recunoasca independenta Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Recunoastere mafiota

Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Imigrantii pakistanezi, preferati celor romani

Preşedintele Traian Băsescu urmăreşte visul României Mari, iar astfel sute de mii de nefericiţi din Republica Moldova, cărora Bucureştiul le va elibera paşapoarte româneşti, vor putea intra liber în Uniunea Europeană, ţările europene fiind astfel păcălite, notează un material-reportaj publicat luni de cotidianul italian Il Giornale, citat de agentia de presa Agerpress. „Suntem 28 de state membre în Uniunea Europeană şi nici măcar nu ştiam asta. Bucureştiul are grijă de a face cadou Uniunii Europene un nou, invizibil şi nedorit stat membru. Acestuia i se adaugă şi o multitudine de imigranţi gata de mutare. Pentru a înţelege fenomenul, este de ajuns să mergi în cartierul cu ambasadele din Chişinău, capitala Republicii Moldova, cea mai abandonată ţară europeană, un reziduu al fostului imperiu sovietic şi în care economia nu depăşeşte standardele din Sudan. În această lume a mizeriei uitate, celebră o bună perioadă doar pentru traficul de autovehicule furate şi de fete destinate pieţelor prostituţiei, oamenii îşi petrec ziua la coadă în faţa Ambasadei României, unde, la ordinul preşedintelui român Traian Băsescu, s-au deschis frontierele unui nou El Dorado. Acolo lucrează din plin mecanismul perversului laborator destinat creării României Mari. Acolo este la incubator noul flagel care va împinge în Italia şi în alte ţări ale UE o nouă hoardă de nefericiţi ai sorţii”, se afirmă în articolul semnat de jurnalistul Gian Micalessin în cotidianul ce aparţine trustului media al familiei Berlusconi.

Cetatenii pe banda

„În birourile Ambasadei, funcţionarii fabrică pe bandă rulantă noi paşapoarte româneşti care pot garanta moldovenilor dreptul la liberă circulaţie în Italia şi în alte 27 (sic!) de ţări ale UE. Până astăzi, politica Bucureştiului a făcut cadou documentul miraculos pentru peste 120.000 de moldoveni. Dar e doar începutul. Pentru a da mai mult elan multiplicării numărului moldovenilor cu paşaport românesc, Bucureştiul tocmai a deschis două noi consulate în oraşele Bălţi, din nord, şi în Cahul la sud. Totul este pregătit, în concluzie, pentru miracolul urmărit, a dărui Italiei şi Uniunii Europene peste 800.000 de turişti nedoriţi în căutare de muncă sau activităţi subscrise sectorului criminalităţii”, menţionează articolul din Il Giornale. „Scenariul care promite transformarea a 3,6 milioane de moldoveni într-un anexă a României – şi într-un nou colţ-dezastru al Europei – a început în urmă cu un an. După alegerile contestate din iulie 2009, patru mici partide reunite sub titulatura-miraj de Alianţa pentru Integrarea Europeană (AIE) reuşesc să formeze un nou guvern, înfrângând hegemonia Partidului Comunist care a supravieţuit prăbuşirii Uniunii Sovietice. În spatele acestei victorii se ascunde regia pusă la cale de Bucureşti, umbra controversatului lor preşedinte şi visul pe care naţionaliştii români mai moderaţi îl numesc viitor comun, iar cei mai puţin discreţi direct România Mare. Rădăcinile acestui vis merg până la sfârşitul Primului Război Mondial când mica Moldovă, pe atunci numită şi Basarabia, scapă de controlul bolşevic şi se lasă anexată de România. Dar, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, România Mare este dezmembrată şi Moldova este anexată Uniunii Sovietice. Renaşterea acestui vis riscă – la o distanţă de 65 de ani – să se dovedească fatal pentru Uniunea Europeană şi pentru o Italie în care astăzi se află deja circa jumătate din actualii imigranţi clandestini moldoveni”, continuă materialul cotidianului italian.
„Între timp, guvernul AIE pare să dorească această asimilare forţată. Nouă dintre cei 53 de deputati AIE de la Chişinău deţin deja un paşaport românesc, iar alţi 11 sunt în curs de a-l obţine. Noul document nu serveşte în mod sigur pentru favorizarea circulaţiei între cele două ţări surori. Pentru asta au avut deja grijă decretele prin care au fost de facto anulate controalele la frontieră, dăruindu-le libertate totală de mişcare moldovenilor rezidenţi pe o fâşie de 30 de kilometri de la graniţa dintre cele două ţări. Datorită noilor paşapoarte, totul e deja pregătit pentru un nou val de emigrare spre Occident. Şi aşa, în timp ce Bruxelles-ul stă şi priveşte, Moldova e deja printre noi”, se încheie articolul din Il Giornale.
Reamintim ca potrivit datelor oficiale ale institutului naţional de statistică de la Roma, la sfârşitul anului 2008 în Italia se aflau 89.429 de cetăţeni moldoveni cu rezidenţa localizată. Potrivit unor estimări neoficiale, numărul real al moldovenilor aflaţi în Peninsulă ar fi însă de 200.000, inclusiv şi cei care nu au obţinut permisul de şedere.

Atac bulgar

Mass-media bulgara reia la unison declaratiile lui Bojidar Dimitrov, ministru fără portofoliu, responsabil pentru bulgarii din pretutindeni, care a declarat recent ca membrii ai minoritatii bulgare din Republica Moldova si sudul Ucrainei, care au asteptat in zadar sa obtina cetatenia bulgara primesc acum cetatenia romana. «Am intilnit deja citeva astfel de cazuri curioase. Desi primesc cetatenie romana, bulgarii din R. Moldova vin si se stabilesc tot in Bulgaria», a spus ministrul Bojidar Dimitrov. Acesta a mai declarat pentru agenţia sofiotă Focus că deşi începând cu acest an procedurile de obţinere a cetăţeniei bulgare s-au accelerat, administraţia de la Sofia încă soluţionează aplicaţiile depuse în anul 2006. Oficialul a mai spus ca acest fenomen se datoreaza rapiditatii cu care Romania solutioneaza cererile din partea cetatenilor moldoveni. «Din pacate, asta ii indeamna pe conationalii nostri din R. Moldova sa ceara cetatenia romana in loc de cea bulgara pentru a putea circula liber in Uniunea Europeana», a mai spus Bojidar Dimitrov pentru agentia bulgara Focus.

Acuzatii dure

Mass-media bulgara mai citeaza copios dintr-un recent raport secret al serviciilor de informatii bulgare, care acuza Romania de finantare a unor actiuni ilegale in Bulgaria. Astfel, în raport se vorbeşte de proiectele transfrontaliere comune cu România, finanţate de instituţii internaţionale şi în cadrul cărora România încearcă mereu să acapareze poziţiile cheie, pentru a avea acces la o parte mai mare din fonduri. În fine, sunt menţionaţi şi rezidenţi ai contraspionajului românesc, aflaţi la Sofia sub acoperire diplomatică, şi care se fac “vinovaţi” de contactarea liderilor comunităţilor vlahe şi aromâne, pe care şi le-ar dori reunite sub o singură umbrelă; în acest sens, DANS a observat finanţarea unor organizaţii culturale, în joc fiind şi Departamentul de la Bucureşti pentru Românii de Pretutindeni.
Raportul DANS pe 2009 pomeneşte şi România, ca ţară de unde se încearcă introducerea de bani ce ar urma să fie spălaţi în Bulgaria (operaţiunile “Hat-trick” şi “Lupii”). România este protagonistă în operaţiunile “Grădinarul” şi “Vameşul”, orientate împotriva filierelor de evaziune fiscală (grupuri de afaceri româneşti care încearcă să recupereze ilegal TVA); DANS menţionează şi ţigările traficate din duty-free-shop-urile de la Calafat, dar şi existenţa unor reţele de falsificatori de acte şi traficanţi de persoane operând în beneficiul unor grupări kurde.

Blitz german

Reamintim ca revista germana Der Spiegel a publicat saptamana trecuta un amplu articol care trateaza chestiunea redobandirii cetateniei romane de catre basarabeni sub titlul “Pasapoarte UE pentru Moldova. Portita din spate pentru tara visata”. Corespondentul Der Spiegel isi incepe articolul afirmand ca “Presedintele Romaniei vrea sa isi mareasca poporul si a ales o metoda ciudata. Sunt date in numar mare sute de mii de pasapoarte pentru moldovenii saraci. Acestia accepta cu multumire oferta statului UE: randuri-randuri se indreapta spre Europa Occidentala pentru a fi acolo forta de munca ieftina”.
Articolul din revista Der Spiegel, citat de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca “deja aproape un milion de moldoveni si-au parasit tara, unde venitul pe cap de locuitor este aproape de cel din Sudan. Muncesc in strainatate, in mare parte ilegal. Aproape 120.000 din cele 3,6 milioane de locuitori se folosec deja de pasapoartele tarii vecine si conform Guvernului roman peste 800.000 asteapta rezolvarea cererilor deja depuse. Pentru a face fata acestui val, Ministerul de Externe al Romaniei a deschis vineri doua noi consulate la Balti si Cahul – cu banii UE. Calculul este urmatorul: presedintele Romaniei Traian Basescu, manat de un spirit national-patriotic vrea sa mareasca numarul supusilor sai spunand ca numarul de cetatenii acordate va fi ridicat in acest an la 10.000 pe luna. Si asa se petrece o extindere catre est a unei Uniuni Europene obosite de extindere, in lipsa acordului de la Bruxelles, Paris sau Berlin. Moldovenii pornesc si marsaluiesc pe usa din spate in UE, in paradisul economic”. Revista germana continua aratand ca “Romania a fortat ofensiva sa de incetatenire” dupa ce Alianta pentru Integrare Europeana a indepartat comunistii de la putere in 2009 si ca “desi lovita greu de criya economica, Romania a dat vecinei sale un mare credit”. Despre Basescu se mai spune ca “viseaza la Romania Mare, in granitele din 1940, prin anexarea Moldovei. Basarabia de atunci, in urma pactului de neagresiune germano-rus, a fost preluata de Moscova. Dupa disparitia Uniunii Sovietice, Romania a fost prima tara care a recunoscut in 1991 independenta Moldovei, insa refuza pana azi sa recunoasca ‘granita trasata de Hitler si Stalin’ pe raul Prut”.

Miza articolului

Afirmatiile din revista germana referitoare la Romania pot fi extrem de grave in ochii functionarilor comunitari de la Bruxelles: nationalism, tendinte expansioniste, incercarea de ocolire a regulilor comunitare si realizarea unei extinderi mascate. Republica Moldova – prin chestiunea transnistreana – a intrat de curand pe agenda diplomatiei germane in parteneriat cu Rusia prin memorandumul anuntat de cancelarul Merkel si presedintele Medvedev. In plus, acuzatiile de incalcare a tratatelor europene publicate de Der Spiegel vin cu putina vreme inainte de publicarea raportului Comisiei Europene privind justitia din Romania.

Standarde duble

Articolul din Der Spiegel vorbeste in mai multe randuri de “sute de mii de cetatenii” acordate de Romania basarabenilor – desi este vorba de doar 120.000 de cetatenii date incepand cu anul 1991. Conform ultimului raport Eurostat din 6 iulie 2010, Germania a acordat 113.000 cetatenii in anul 2007 si 94.000 de cetatenii in 2010. Un procent de 49% din acesti noi cetateni germani provin din Turcia. Franta a acordat in 2007 un numar de 132.000 de cetatenii, iar in 2008 alte 137.000 – din acestea 45% mergand catre marocani. Marea Britanie a acordat in 2007 un numar de 164.000 de cetatenii si in 2008 un numar de 129.000 de cetatenii – 44% dintre acestea fiind acordate irakienilor. In total in Uniunea Europeana au fost primiti in anul 2008 un numar de 695.000 de noi cetateni, iar in anul 2007 un numar de 707.000 – partea leului din aceste noi cetatenii fiind acordata de Franta, Germania si Marea Britanie.
Numarul germanilor proveniti din imigratie a depasit 16 milioane in 2009, reprezentand aproape 20% din populatia totala de 82 milioane, indica datele unui micro-recensamant, facute publice miercuri si preluate de mass-media de la Bucuresti. In 2005, acest procent a fost de 18,6. Datele arata ca germanul mediu cu radacini straine este tanar – in jur de 35 de ani-, barbat si locuieste in Berlin sau in fosta Germanie de Vest. Potrivit Oficiului federal de statistica, 14% dintre germani proveniti din imigratie nu au diploma de liceu, iar 48% nu au o calificare profesionala. Aceleasi cifre arata ca numarul acestor germani va continua sa creasca, in conditiile in care intre 2005 si 2009 s-au nascut 715.000 de copii cu origini in imigratie.

Beleaua engleza

Articolul din The Daily Telegraph, citat de mass-media de la Bucuresti, aminteste de perioada dinaintea aderarii Romaniei la UE, cand presa tabloida britanica scria cu regularitate despre perspectivele sumbre ce asteptau Marea Britanie – pe plan social, dar si pe plan infractional – odata cu intrarea in UE a Romaniei si Bulgariei. Cele doua tari au fost, de altfel, singurele pentru care Londra si-a inchis piata muncii, temandu-se de un nou fenomen de tip “instalatorul polonez”.
Articolul publicat duminica seara in editia online a cotidianului The Daily Telegraph atrage atentia ca “Romania a deschis o usa din dos a drumului catre UE, care ii va indreptati pe sute de mii de emigranti din Moldova, o fosta republica sovietica saraca, sa munceasca si sa ceara beneficii sociale in Marea Britanie”.
Mai mult de 900.000 de moldoveni cu origini romanesti au cerut in Romania pasapoarte, un document care le va permite libera circulatie in Marea Britanie, scrie Daily Telegraph. Pana la 120.000 de solicitari de pasapoarte romanesti au fost deja rezolvate si alte 800.000 sunt in procesare, ceea ce alimenteaza temerile unei migratii in masa inspre Vest dinspre Moldova, una dintre cele mai sarace tari din Europa de Est, situata intre Romania si Ucraina, explica publicatia britanica.
Traian Basescu, presedintele Romaniei, a promis tuturor moldovenilor care se considera romani, adica majoritatea in tara cu o populatie de 3,6 milioane, ca vor putea sa circule liber atat in Romania, cat si in UE. El a cerut sa fie primite pe luna 10.000 de cereri de acordare a cetateniei Romaniei dintr-o tara unde PIB-ul pe cap de locuitor este echivalent cu cel al Sudanului, scrie Daily Telegraph. Salariul mediu lunar in Republica Moldova, care nu este tara UE si unde somajul este ridicat, este de doar 130 de lire sterline (cca. 155 de euro) si peste un milion de moldoveni deja lucreaza in strainatate, majoritatea ca imigranti ilegali in economia neagra a Europei, adauga cotidianul britanic. Aceasta evolutie, sustine The Daily Telegraph, a alarmat si alte tari UE, pentru ca acordarea cetateniei este o prerogativa a guvernelor nationale, cum e cel al Romaniei, chiar daca nota de plata pentru imigratia in masa trebuie sa fie platita de Europa de Vest, comenteaza ziarul.
Publicatia il mai citeaza pe Sir Andrew Green, presedinte al organizatiei neguvernamentale MigrationWatch, un grup de presiune antiimigratie, care a declarat ca “este uimitor ca aproape un milion de moldoveni au aplicat pentru cetatenia romana. Este esential ca Marea Britanie sa reactioneze, impreuna cu partenerii ei din UE, altfel ne vom confrunta cu un nou val de forta de munca ieftina care ar fi cel mai neplacut lucru in vremuri de recesiune”.
Problema se raspandeste, dupa ce UE s-a extins la tarile din regiunea est-europeana si balcanica, in 2004 si 2007, adauga cotidianul. Publicatia aminteste ca si Ungaria si-a schimbat recent legile pentru a le permite etnicilor maghiari din intreaga Europa de Est sa ceara cetatenie, iar Bulgaria a emis peste 60.000 de pasapoarte cetatenilor macedoneni.
“Extinderea continua prin usa din dos, pentru ca deja am primit un numar urias de noi cetateni ca urmare a politicilor in materie de cetatenie ale unor state membre”, a declarat un diplomat UE cu rang inalt pentru The Sunday Times, aminteste The Telegraph. “Statisticile generale sunt uimitoare, curand vor vor egala populatia unei tari mici”, a mai spus diplomatul.
Potrivit unui raport al UE, citat de Romanian Global News, în 2008, la nivelul întregii Uniuni Europene 696.000 de persoane au devenit cetăţeni ai unui stat membru. Cele mai multe cereri de acordare a cetăţeniei le-a aprobat Franța (137.000), urmată fiind de Regatul Unit (129.000) şi Germania (94.000).  Iata ca Romania nu se afla in primele trei clasate din UE. Reamintim ca de cele 130.000 de cetatenii acordate de Marea Britanie in 2008, au beneficiat in mare parte persoane de origine etnica pakistaneza si indiana, provenind din fostele colonii ale Imperiului Britanic.

Cancelarul german Merkel continua "luna de miere" politica cu presedintele rus Medvedev

Uniunea Europeană va elimina regimul de vize cu Federatia Rusa, dacă aceasta se retrage din Transnistria, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Este propunerea pe care a făcut-o cancelarul german, Angela Merkel, presedintelui rus, Dmitri Medvedev, în cadrul unei întâlniri oficiale, care a avut loc săptămâna trecută, in orasul rusesc Ekaterinburg, cu ocazia vizitei inaltului demnitar german. Surse oficiale de la Chisinau, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca o astfel de decizie va accelera procesul de pasaportizare a populatiei Republicii Moldova, implementat de autoritatile Federatiei Ruse.
Cancelarul german a repetat oferta făcută si luna trecută, declarând că Bruxelles-ul va crea un consiliu comun cu Moscova care să se ocupe de chestiunile de politică externă şi de securitate, iar Germania va ajuta în schimb Rusia să scape de regimul obligatoriu al vizelor în UE, ceea ce ar însemna că cetăţenii ruşi vor putea să intre liberi în Uniunea Europeană. Pentru toate astea, Moscova nu trebuie decât să-si retragă fortele militare din regiunea separatista Transnistria, estimate la cateva mii de oameni.

Refuz rusesc

Nici preşedintele Dmitri Medvedev, si nici Serghei Prihodko, responsabilul de la Kremlin cu politica externă, nu au răspuns, pana in acest moment, ofertei făcute de Angela Merkel. „Medvedev a fost în ultima vreme relativ deschis către Occident. Prin urmare, orice discuţii despre eventualele viitoare concesii ale Rusiei sunt premature”, a comentat Ochmann Cornelius, expert în problemele Europei de Est.
Potrivit Radio Polonia, citat de mass-media de la Bucuresti, Transnistria împiedică avansarea Republicii Moldova către Vest. „Majoritatea locuitorilor din Transnistria au paşapoarte ruseşti, primesc pensii din Rusia, iar în regiune sunt desfăşurate trupe ruseşti. Transnistria supravieţuieşte în special graţie contrabandei şi producţiei de oţel şi coniac distribuite în Rusia. Dacă Germania reuşeşte să rezolve conflictul din Transnistria, ar fi un mare succes diplomatic pentru Angela Merkel”, comentează Radio Polonia”, comentează Radio Polonia.

Soc european

Potrivit expertului în problemele Europei de Est, Ochmann Cornelius, Merkel nu s-a consultat cu oficialii EU când a făcut această propunere oficialilor de la Moscova. „Oficialii UE au fost supăraţi pe Merkel, pentru că nu s-a consultat cu ei. Totuşi, ulterior, Merkel a primit o binecuvântare tăcută din partea UE să discute cu Rusia în numele UE. Bruxelles-ul speră să rezolve conflictul care durează de zeci de ani la graniţele UE. Mă tem totuşi că ruşii nu sunt pregătiţi pentru astfel de propuneri”, a conchis Ochmann.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a dat vineri o replica pe masura revistei saptamanale germane “Der Spiegel” care a scris la mijlocul acestei saptamani ca Romania “baga Republica Moldova pe usa din spate a UE” prin politica statului roman care da posibilitatea cetatenilor de peste Prut, care si-au pierdut aceasta calitate impotriva vointei lor, sa poata face o cerere pentru redobandirea cetateniei. Totodata, MAE ofera explicatii clare cum ca Romania nu face exceptie de la normele europene in ceea ce priveste redobandirea cetateniei. “Faptul ca unii dintre fostii cetateni romani au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor este o chestiune de notorietate, iar in materia redobandirii cetateniei, Romania nu face exceptie de la normele europene”, mentioneaza MAE intr-un comunicat acordat presei centrale. Ca exemplu pentru o situatie similare, MAE face referinta la articolul 10 din Legea cetateniei romane care contine prevederi similare cu articolul 116 din Constitutia Republicii Federale Germania, care permite tertilor sa se bucure de anumite facilitati legale, si care reglementeaza faptul ca “fostii cetateni germani, care in perioada 30 ianuarie 1933 – 8 mai 1945 si-au pierdut cetatenia din motive politice, etnice sau religioase, precum, si descendentii acestora pot redobandi, la cerere, cetatenia germana”. MAE mai precizeaza ca cererile pentru redobandirea cetateniei romane sunt depuse personal de solicitanti si sunt preluate de Ambasada Romaniei la Chisinau, oficiile consulare de la Cahul si Balti sau cele cinci birouri teritoriale ale Autoritatii Nationale pentru Cetatenie din Iasi, Timisoara, Galati, Suceava si Cluj, impreuna cu actele aferente, care transmit dosarele complete de redobandire a cetateniei la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei spre verificare si solutionare. Diplomatia romana mai precizeaza ca aceasta politica este in concordanta cu viziunea intregului bloc comunitar in ceea ce priveste regimul de vize pentru cetatenii de peste Prut. “Avand in vedere ca recent, la nivel european, s-a lansat dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, care urmeaza sa treaca din aceasta toamna intr-o faza operationala, prin elaborarea unui plan de actiune sau, preferabil, a unui road map, este cat se poate de fireasca dorinta Romaniei de a incuraja evolutia europeana a Republicii Moldova”, mentioneaza MAE.

Temerile Der Spiegel

Sub titlul “Moldovenii intra in UE pe usa din dos”, publicatia germana Der Spiegel a scris, marti, ca aproximativ 120.000 dintre cei 3,6 milioane de cetateni ai Republicii Moldova detin pasaport romanesc, iar alte 800.000 de persoane asteapta sa le fie acceptata cererea de redobandire a cetateniei pentru a putea avea pasaport romanesc. Der Spiegel remarca, in acest context, ca pentru a face fata numarului mare de solicitari, Ministerul roman de Externe a deschis doua noi consulate la Balti si Cahul, pe cheltuiala UE. Publicatia germana a gasit si explicatia pentru “calculul din spatele acestei miscari”: presedintele Romaniei, Traian Basescu, vrea sa creasca numarul populatiei si vrea ca numarul naturalizarilor sa depaseasca 10.000 pe luna, anul acesta. “Astfel, intr-o Uniune care sufera deja de o oboseala extinderii, fara un referendum sau fara aprobare de la Bruxelles, Berlin, Paris, are loc o extindere pe ascuns. Moldovenii emigreaza si intra pe usa din dos in Uniune, un paradis economic”, scrie Der Spiegel. Publicatia germana nu a oferit insa exemplul Ungariei care are o diaspora de circa 5.5 milioane si care, odata cu instalarea guvernului Viktor Orban, duce o politica agresiva de redobandire a cetateniei ungare de catre maghiarii care locuiesc pe teritoriu unor tari vecine, state care nu sunt membre UE precum Serbia (circa 300.000) sau Ucraina (150.000).

In urma cu 70 de ani, Romania si Germania semnau, la 27 mai 1940, un acord economic extrem de important denumit generic “Pactul Petrol-Armament”. In cadrul acestei intelegeri, Romania isi punea la dispozitia Germaniei importantele rezerve de petrol necesare realizarii planului de razboi al celui de-al Treilea Reich, pentru a primi in schimb armament german cu care ar fi trebuit sa faca fata intrarii ulteriorare in cel de al Doilea Razboi Mondial. Mai tarziu, 4 decembrie 1940, cele doua state incheiau pe o durata de zece ani “Acordul economic romano-german”.

Importanta acestor momente a fost data de faptul ca Germania devenea partenerul economic numarul unu al Bucurestilor. La mai bine de 70 de ani de la acele evenimente, Institutul Naţional de Statistică (INS) ne-a anuntat, la finele acestei saptamani, ca Germania a devenit cel mai important partener comercial al României în primul trimestru al acestui an. Transpunand in cifre aceste realitati economice, Germania in cadrul schimburilor comerciale cu Romania o pondere de aproximativ 19% in structura exporturilor si de 17% in structura importurilor.

Ca sa fie si mai exacti, cei de la INS ne-au mai spus ca romanii exporta in Germania in special produse ce tin de industria auto printre care se numara seturi de fise pentru bujii, fire, cabluri, conductori, piese si accesorii auto, autoturisme dar si nave. Daca in urma cu 70 de ani vandeam petrol si derivate petroliere catre Germania, acum am ajuns sa exportam produse finite iar autoturismul Dacia Logan a ajuns sa fie una dintre cele mai bine vandute masini din aceasta tara.

In plan economic, Romania a devenit o tara extrem de atractiva pentru investitiile germane. Printre motive se pot numara modernizarea economiei romanesti, fondurile de la Uniunea Europeana pe care Romania urmeaza sa le acceseze pana in anul 2013 , interesul firmelor germane pentru cooperarea in productie si faptul ca aproximativ 50 % din populatie are o varsta sub 40 de ani, alcatuind un segment ce poate sa fie calificat si recalificat pentru noile cererei ale economiei. De asemenea, odata cu inceperea demersurilor pentru dezvoltarea Strategiei UE pnetru Dunare, germanii constientizeaza din ce in ce mai mult avantajele utilizarea caii navigabile Dunare-Rin-Main, precum si oportunitatile oferite de acest spatiu economic. La randul sau, Oficiului Federal de Statistica (un INS in varianta germana) a observat o crestere de 8% a exporturilor romanesti pe piata germana in 2009 in raport cu anul anterior. Mai mult, aceasta crestere a venit si pe fondul unui an de plina criza economica. Aceasta situatie a fost favorizata si de faptul ca pe teritoriul Romaniei, functioneaza deja cu succes companii precum Drexlmayer (cu cinci fabrici – 18.000 de angajati), INA Schäffler (peste 3000 de angajati), Continental (peste 2200 angajati) sau Preh GmbH.

Cu toate acestea, liantul dintre cele doua economii are si o expresie politica. Pe acest fond al boom-ului inregistrat in comertul dintre cele doua state, Germania incepe sa fie din ce in ce mai interesata si de o apropiere politica cu tara noastra. Romania are deja parteneriate strategice cu Italia, Franta sau Polonia si este posibil ca vizita la Bucuresti de pe 25 iunie a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania, Guido Westerwelle, sa constituie un preambul al unui viitor parteneriat strategic romano-german. Oficialul german va sosi la Bucuresti la invitatia omologului sau roman, Teodor Baconschi iar agenda de lucru va contine subiecte de interes sporit pentru ambele parti. In capul liste de prioritati vor sta aspecte economico-financiare legate de criza, Strategia UE pentru Dunare (o initiativa romano-austriaca de dezvoltare regionala pentru zonele adiacente cursului Dunarii) si vecinatatea estica a UE in componenta caria intra Sinergia Marii Negre dar si Parteneriatul Estic.

Dupa aproape 70 de ani, Romania si Germania ar putea semna in toamna un parteneriat strategic cu ocazia vizitei pe care cancelarul Angela Merkel intentioneaza sa o intreprinda la Bucuresti. Anuntul vizitei celui mai puternice femei din lume a fost facut in urma cu o luna de zile la Deutsche Welle de catre deputatul Ovidiu Gant, reprezentantul etnicilor germani din Parlamentul Romaniei, Ovidiu Gant. Expresia raporturilor economice in continua crestere dintre cele doua tari ar trebui, in mod firesc, sa fie sustinute si de un acord politic, document care s-ar putea materializa intr-un parteneriat strategic intre cele doua tari. Cu toate acestea, in Romania exista inca o buba majora pe care investitorii germani o doresc tratata si eradicata cat mai repede: coruptia la nivel institutional si sistemul juridic infestat cu capuse anacronice. Ramane de vazut ce turnura vor lua relatiile romano-germane dupa prima vizita in Romania a cancelarului german Angela Merkel si care va fi punctul culminant al acestui eveniment. Noi speram ca va fi semnarea unui parteneriat strategic cu principalul motor economic al Uniunii Europene!

Dosarul republicii separatiste Transnistria, un proiect de stat artificial menit sa tina in sah Republica Moldova in raport cu Moscova, va ajunge in sfarsit pe masa discutiilor dintre Cancelarul german Angela Merkel, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, si presedintele rus Dmitri Medvedev. Acestia vor discuta, in iunie, la Berlin, problema transnistreana, a anuntat premierul de la Chisinau, Vladimir Filat, citat de portalul Unimedia.md. Decizia de a incepe discutiile cu Rusia pe tema Transnistriei a fost luata de comun acord intre presedintele Frantei Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel inca din primavara anului trecut, a precizat premierul moldovean, care a fost, marti si miercuri, intr-o vizita de lucru in Germania.Conform declaratiilor premierului, Moldova a castigat in Germania un “prieten adevarat, dar si influent”. Filat a tinut sa asigure ca “Moldova nu este singura in drumul spre Uniunea Europeana”, ci are “prieteni sinceri”, care o sprijina si ii sunt alaturi. “Ne dorim ca si implicarea Federatiei Ruse sa fie mai directa si mai sincera”, a declarat premierul, referindu-se la problema transnistreana. In acest context, Vlad Filat a mentionat ca presedintele rus Medvedev va pleca la Berlin in luna iunie, iar pe agenda de discutii ale oficialitatilor urmeaza sa fie pusa si  problema transnistreana. Filat a mai precizat ca indiferent de negocierile de la Berlin, Republica Moldova isi va mentine pozitia ca singurul format posibil de rezolvare a problemei transnistrene este “5+2″ – in cadrul caruia UE are statut de observator - si toate actiunile ce urmeaza sa fie intreprinse este necesar sa aiba atat un efect juridic, cat si politic. Intr-un interviu oferit joi de vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Viktor Osipov, pentru cotidianul ucrainean “Kiev Post“, demnitarul care in acelasi timp se ocupa si de solutionarea acestui conflict inghetat de la granitele UE, face apel la Uniunea Europeana si SUA sa intensifice procedurile pentru solutionarea diferendului transnistrean. “Chisinaul sprijina realizarea de legaturi frecvente cu Moscova si oficialii moldoveni se vor deplasa foarte curånd la Kiev pentru a se intålni cu noii lideri ucraineni, dar si la Viena pentru a discuta despre aceasta problema (conflictul transnistrean) cu OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa)“, a declarat Osipov recent intors din SUA. Negocierile in cazul acestui dosar s-au lovit in special de refuzul liderului separatist Igor Smirnov de a se aseza la masa tratativelor alaturi de partenerii de discutie. De asemenea, Rusia a refuzat constant sa se ocupe de aceasta problema in conditiile in care un statut incert pentru aceasta regiune nu poate fi decat in avantajul sau.

UCAV-urile de fabricatie rusa nemultumesc Kremlinul

Tehnica militara usoara, destinata modernizarii armatei ruse, precum si mai multe modele de blindate de fabricatie germana vor fi achizitionate de autoritatile ruse din Germania, a declarat ministrul rus al apărării, Anatolii Serdiukov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform inaltului oficial rus, această hotărâre a fost dictată de necesitatea asigurării protecţiei pentru soldaţi, pe câmpul de luptă. „Industria de armament rusă trebuie să producă armament modern, iar să achiziţionăm tehnică rusă în starea ei actuală noi nu intenţionăm” a declarat Serdiukov. Astfel ministerul rus al apărării a obligat „KamAZ” – ul şi alte companii producătoare să achiziţioneze din Germania, armura folosită la producţia maşinilor militare de cercetare, TAB – urilor, şi maşinilor de luptă ale infanteriei.

UCAV-uri ucigase

Acesta nu este primul caz când Ministerul Apărării din Rusia recurge la achiziţii din occident pentru modernizarea armamentului. Astfel, recent a fost aprobată cumpărarea de la francezi a navelor de desant de tip „Mistral”, precum si a nasturilor italieni pentru noile uniforme ale armatei ruse. Totodata, au fost achiziţionate, din Israel, 15 aparate de zbor fără pilot (UCAV) pentru testare, urmand ca pe parcursul acestui an sa fie semnat un acord de colaborare între ministerul rus al Apararii şi compania israeliană IAI. Conform unor surse militare rusesti, anul trecut s-a efectuat testarea mai multor tipuri de UCAV de producţie rusească, dar nici un model nu a trecut testările. Pentru aceste probe au fost cheltuite peste 5 miliarde de ruble. Comandantul Forţelor Militare Aeriene ruse, Alexandr Zelin, a declarat ca folosirea UCAV – urilor de productie ruseasca in armata federala „ar fi o crimă”.

Imagine stirbita

Conform analistilor militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, aceste decizii si declaratii ale oficialilor rusi au stirbit serios imaginea produselor, cu calitati tehnico – tactice „presupus excepţionale”, ale tuturor tipurilor de armament cu marca „fabricat în Rusia”. Mai mulţi experţi ruşi sunt de părere că ar trebui mai puţin crezute miturile sovietice şi publicitatea facuta de întreprinderile ruseşti producătoare de armament. Conform directorului adjunct al Institutului de analize politice şi militare, Alexandr Hramcihin, dacă ai crede publicitatea făcută de întreprinderile ruseşti producătoare de armament, armamentul rusesc este cel mai bun din lume, dar „dacă este adevărat, atunci unde este acest armament? Produceţi-l ca să-l vedem şi noi”.
Sursele citate au mai declarat ca uzinele metalurgice ruseşti vor avea de suferit, în urma decizie de a folosi armura germană la blindatele de fabricatie rusa. Reprezentantii acestora se tem că, dacă „azi s-a decis utilizarea armurii germane în construcţia tehnicii militare uşoare, mâine s-ar putea să urmeze tancurile şi altă tehnică grea”.

Armele strategice americane din Europa deranjeaza Kremlinul

Secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, citata de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca NATO va ramâne o organizaţie nucleara atâta timp cât vor exista arme nucleare. Cele 200 de arme nucleare americane care se afla pe teritoriul Europei nu vor fi retrase curând,  Hillary Clinton anuntand statele europene partenere din NATO ca împarţirea riscurilor şi responsabilitaţilor aliaţilor este unul dintre principiile fondatoare ale organizaţiei, stipulat în Articolul V al Tratatului Aliantei.
Reamintim ca peste 200 de arme nucleare americane B-16 sunt adapostite la bazele militare ale NATO din Europa. Statele Unite şi alianţa au pastrat in secret, pana in acest moment, numarul şi amplasamentul real al acestor arme, pe fondul speculatiilor mass-media din diferite state. Depaşite militar, jenante în campaniile electorale, bombele ramân simbolul angajamentului nuclear al Statelor Unite în Europa, considera mass-media europeana.
Astfel, iniţiativa a cinci state europene (Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Norvegia) pe teritoriul carora se afla arme nucleare americane, de a forta administratia SUA sa le retraga, “a fost ucisa în faşa”, informeaza si mass-media franceza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, relateaza surse diplomatice, citate de mass-media, sunt şi capitale europene deranjate de iniţiativa de dezarmare a celor cinci ţari, lansata la Berlin. Astfel, Franţa şi Anglia nu vad cu ochi buni denuclearizarea europeana, iar autoritatile ruse nu agreeaza ideea, care crede ca NATO îşi va cobora garda. Italia şi Republica Turcia, pe teritoriul careia se afla desfasurate arme nucleare tactice, nu au semnat scrisoarea, Ankara avand dificultaţi în a menţine o relaţie buna cu Teheranul şi este foarte puţin probabil ca Turcia sa doreasca sa ramâna descoperita.
Divergenţelor europene li se adauga interesul Statelor Unite în negocierile cu Rusia, considera expertii citati, armele nucleare americane putand servi drept moneda de schimb, daca negocierea se va extinde într-o buna zi la arsenalul tactic moştenit de la Uniunea Sovietica, estimat la peste 2000 de rachete sol-sol şi aer-sol, capabile sa loveasca teritoriul continental al SUA si statele membre ale NATI.

Opozitie rusa

Ţara proprietara a armelor nucleare tactice trebuie sa fie cea care raspunde pentru stocarea lor securizata pe teritoriul ei naţional, aşa cum face Rusia, considera Dimitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ambasdadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin, a cerut recent Statelor Unite sa-şi retraga armele nucleare tactice din Europa. “Suntem de parere ca soarta ulterioara a armelor nucleare tactice nu va putea fi decisa decât dupa revenirea lor pe teritoriul naţional”, a declarat diplomatul dupa o reuniune a Consiliului Rusia-NATO la nivel de ambasadori. Armele nucleare tactice americane din Europa sunt considerate de Rusia drept strategice, “deci vrem sa fie retrase”, a subliniat Rogozin.

Armele nucleare americane, expulzate din Germania

Anterior, cu o mare majoritate de voturi, Bundestagul, parlamentul Germaniei, s-a pronunţat pentru scoaterea armelor nucleare americane de pe teritoriul ţarii, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rezoluţia adoptata conţine un apel la adresa Guvernului sa insiste asupra acestui fapt, apelând atât la NATO, cât şi la SUA. Totodata, Bundestagul a salutat iniţiativa preşedintelui SUA, Barack Obama, de a crea o lume fara arme nucleare şi tratativele dintre SUA şi Rusia cu privire la Tratatul START.
Anterior Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda au cerut Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lansarea unei dezbateri privind politica nucleara a Aliantei,aducand astfel in actualitate problema retragerii armelor atomice americane din Europa. Ministrii de externe din cele cinci tari i-au transmis recent secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o scrisoare “in care-i cer ca o mare dezbatere privind politica nucleara a Aliantei Atlantice sa aiba loc la viitoarea conferinta a ministrilor de externe din tarile NATO”, se putea citi in comunicatul sevicului de presa al MAE belgian. “Armele nucleare tactice din Europa reprezinta de fapt o chestiune esentiala in obiectivul unei lumi denuclearizate”, se mai arata in comunicatul diplomatiei belgiene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Deoarece Germania este prima care si-a facut publica intentia de a cere retragerea ogivelor americane aflate inca pe teritoriul sau, NATO a convenit la sfirsitul lui 2009 ca orice decizie sa fie luata in cadrul multilateral al NATO si nu unilateral. Obiectivul este de a elimina cele circa 240 de bombe atomice B-61, care pot fi lansate de avioane militare, pe care SUA le are inca amplasate in baze militare din cinci state membre ale NATO, si anume Germania, Belgia, Italia, Olanda si Republica Turcia.

Obama fara arme

Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson considera ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra teritoriului continental al SUA.

Uniunea Europeana pregateste masuri drastice pentru combaterea criminalitatii informatice

Ministrii statelor membre ale Uniunii Europene au propus înfiinţarea unui centru de combatere a criminalităţii informatice, ca parte componentă a unei strategii pe termen lung pentru a face faţă înselătoriilor pe internet, a fraudei si a pornografiei infantile, relateaza mass-media europeana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform EUobserver, ministrii de externe, adunaţi la Luxemburg, au solicitat Comisiei Europene să elaboreze, mai întâi, un studiu de fezabilitate, în vederea creării unui organism care ar evalua tendinţele criminalităţii informatice în toată UE si ar facilita schimbul transfrontalier de informaţii între diferitele anchete naţionale care studiază asemenea cazuri. Subiectul rămâne sensibil în continuare, organizatiile pentru apararea drepturilor omului din diferite state europene considerand ca acest acord va fi folosit de autoritati pentru a comite abuzuri. Desi numărul investigaţiilor transfrontaliere a crescut, infractorii beneficiaza de avantajul lipsei de armonizare a 27 de sisteme juridice diferite.