Georgia nu este inca pregatita sa devina membru al Aliantei Nord-Atlantice, chiar daca este un „partener model”, a afirmat marti secretarul general al organizatiei, Anders Fogh Rasmussen, dupa o intrevedere cu presedintele acestei tari, Mihail Saakasvili, potrivit Georgia Today. Summitul NATO din 2008 de la Bucuresti i-a promis Georgiei ca va deveni la un moment dat membru al organizatiei, iar aceasta decizie se mentine „cu fermitate”, a declarat Anders Fogh Rasmussen presei. Potrivit acestuia, NATO a realizat „o evaluare foarte pozitiva” a reformelor interne din Georgia, iar alegerile parlamentare care se vor desfasura in tara in acest an vor fi „foarte importante” pentru aprecierea situatiei. Oficialul NATO a salutat prezenta militara georgiana din Afganistan, a doua ca marime (935 de soldati) a unei tari care nu face parte din Alianta. Mihail Saakasvili si-a exprimat la randul sau increderea ca viitorul summit al NATO (Chicago, SUA, 20 si 21 mai) va reflecta progresele tarii sale, care a convenit in luna martie cu Alianta Nord-Atlantica un program de reforme interne vizand imbunatatirea guvernarii si intarirea democratiei. La scurt timp dupa ce NATO a exprimat la summitul din 2008 de la Bucuresti vointa de a primi la un moment dat Georgia, a izbucnit conflictul dintre aceasta si Rusia (in august), tara care a recunoscut independenta provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Anders Fogh Rasmussen a subliniat marti ca NATO nu recunoaste suveranitatea Abhaziei si Osetiei de Sud, nici alegerile pe care acestea le-au desfasurat recent.

Georgia nu este încă pregătită să devină membru al NATO, chiar dacă este un “partener model”, a afirmat marţi secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu preşedintele Mihail Saakaşvili.
Summitul NATO din 2008 i-a promis Georgiei că va deveni la un moment dat membru al organizaţiei, iar această decizie se menţine “cu fermitate”, a declarat Anders Fogh Rasmussen presei. Potrivit acestuia, NATO a realizat “o evaluare foarte pozitivă” a reformelor interne din Georgia, iar alegerile parlamentare care se vor desfăşura în ţară în acest an vor fi “foarte importante” pentru aprecierea situaţiei.
Oficialul NATO a salutat prezenţa militară georgiană din Afganistan, a doua ca mărime (935 de soldaţi) a unei ţări care nu face parte din Alianţă. Mihail Saakaşvili şi-a exprimat la rândul său încrederea că viitorul summit al NATO va reflecta progresele ţării sale, care a convenit în luna martie cu Alianţa Nord-Atlantică un program de reforme interne vizând îmbunătăţirea guvernării şi întărirea democraţiei.
La scurt timp după ce NATO a exprimat la summitul din 2008 de la Bucureşti voinţa de a primi la un moment dat Georgia, a izbucnit conflictul dintre aceasta şi Rusia, ţară care a recunoscut independenţa provinciilor georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Anders Fogh Rasmussen a subliniat marţi că NATO nu recunoaşte suveranitatea Abhaziei şi Osetiei de Sud, nici alegerile pe care acestea le-au desfăşurat recent.

Miliardarul georgian Bidzina Ivanisvili a fost amendat, marti, cu suma de 1,25 milioane de euro pentru ca a finantat ilegal miscarea sa de opozitie, in vederea alegerilor legislative din luna octombrie din aceasta tara, informeaza Georgia Today. Camera de Control a finantarilor politice a opinat ca omul de afaceri Bidzina Ivanisvili a incalcat legea facand o donatie catre miscarea Visul Georgian, care se opune puterii presedintelui Mihail Saakasvili. Doua companii ale lui Ivanisvili au fost deja amendate cu o suma totala de 1,5 milioane de euro in urma cu o saptamana, pentru ca au facut donatii catre aceasta coalitie politica, fapt interzis de legislatia in vigoare. Organizatia Amnesty International si-a exprimat ingrijorarea saptamana trecuta, dupa interogarile recente ale sustinatorilor lui Ivanisvili de catre Camera de Control, emitand ipoteza ca acestea au motivatii politice. Institutia a respins aceste acuzatii. Ivanisvili, a carui avere este estimata la 4,8 miliarde de euro de catre revista Forbes, l-a acuzat pe presedintele Saakasvili de comiterea unor “greseli impardonabile”, cerandu-i demisia. In 2011, miliardarului i-a fost retrasa cetateania georgiana dupa ce s-a lansat in politica. Serviciul de stat georgian a explicat ca aceasta a fost o masura automata, Ivanisvili obtinand cetatenia franceza. Mihail Saakasvili, un prooccidental, ales pentru un al doilea mandat in ianuarie 2008, dupa ce a ajuns la putere la sfarsitul anului 2003 in urma unei mobilizari pasnice numita Revolutia Trandafirilor, isi va termina mandatul in 2013. seful statului si-a vazut reputatia patata in ultimii ani, opozitia acuzandu-l de tendinte autoritariste.

Republica separatista georgiana Abhazia si-a ales 13 dintre cei 35 de deputati in urma alegerilor legislative de sambata, un al doilea tur fiind necesar pentru a-i alege pe ceilalti 22, potrivit rezultatelor preliminare anuntate duminica de Comisia Electorala Centrala.Cel de-al doilea tur va avea loc la 24 martie, a precizat comisia, adaugand ca rata de participare sambata a fost de 44,5 la suta. In total, 148 de candidati au fost in cursa pentru cele 35 de mandate din Parlamentul ales pentru cinci ani, in aceasta republica separatista cu 240.000 de locuitori. Parlamentul aflat la sfarsit de mandat este dominat de partidul de guvernamant Abhazia Unita, care a participat la scrutin alaturi de alte trei partide. Abhazia si Osetia de Sud sunt doua regiuni separatiste proruse din Georgia, a caror independenta a fost recunoscuta de Moscova dupa razboiul ruso-georgian din august 2008. Pe langa Rusia, Venezuela si insula Nauru din Oceanul Pacific au mai recunoscut independenta Abhaziei. Comunitatea internationala le considera regiuni aflate in componenta Georgiei. Abhazia s-a separat de Georgia in timpul conflictului din 1992-1993, care s-a soldat cu mii de morti.

Georgia si Statele Unite au semnat vineri la Washington un acord de parteneriat strategic, care consolideaza cooperarea dintre cele doua tari, in special in domeniul apararii. Acordul a fost semnat in fata presei de secretarul de stat american, Condoleezza Rice, si de ministrul georgian de Externe, Grigol Vasadze. “Statele Unite sustin suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei si le vor sustine mereu”, a declarat Rice. “Aceasta Carta subliniaza principiile si indica o cale de urmat pentru a se inregistra progrese in relatiile si cooperarea din domeniul apararii, comertului, securitatii energetice, consolidarii insitutiilor democratice, contactelor dintre cele doua popoare si schimburilor culturale”, a adaugat ea.

Autoritatile de la Tbisili sunt de parere ca este “imposibila” o restabilire a relatiilor diplomatice cu Rusia atat timp cat Moscova continua sa recunoasca independenta regiunilor separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud, potrivit portalului The Georgian Times. “Daca Rusia vrea sa aiba trei ambasade pe teritoriul georgian, atunci restabilirea relatiilor diplomatice este imposibila”, a declarat Nino Kalandadze, adjunctul ministrului georgian de Externe. Rusia propune restabilirea relatiilor diplomatice cu Georgia, întrerupte dupa conflictul militar din august 2008. Salutand gestul presedintelui georgian, Mihail Saakasvili, care a propus marti eliminarea vizelor pentru rusi, Ministerul rus de Externe a comunicat: “Rusia propune restabilirea relatiilor diplomatice cu Georgia”.Rusia si Georgia au fost implicate într-un conflict militar în august 2008, pentru controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud. În urma acestui conflict, relatiile diplomatice au fost întrerupte, iar Rusia a recunoscut independenta teritoriilor separatiste georgiene Osetia de Sud si Abhazia. Totusi, presedintele georgian a declarat, sambata, la lansarea unui nou model de lansator de racheta produs in Georgia, ca legaturile diplomatice dintre cele doua tari nu poate fi restabilita decat in urma recunoasterea de catre Rusia a suveranitatii Georgiei asupra tutror teritoriilor aflate in litigiu si ocupate in prezent de forte militare ale Moscovei.

Presedintele regiunii separatiste abhaze, Aleksandr Ankvab, a fost vizat miercuri dimineata de un atentat la viata sa. In urma acestui atac, acesta nu a suferit nicio rana, insa unul dintre bodyguarzii sai a fost ucis, a anuntat seful Garzii prezidentiale, citat de agentia Interfax. “Presedintele Abhaziei Ankvab nu a fost ranit in atac. El se afla la locul sau de munca din Suhumi”, capitala abhaza, a afirmat seful serviciului de securitate prezidentiala, Anri Bobua. “Un bodyguard al presedintelui a fost ucis si un altul se afla in stare foarte grava”, a adaugat el. “Conform primelor informatii, dupa explozia unui dispozitiv la marginea drumului pe care circula convoiul presedintelui Abhaziei, masinile au fost vizate de tirurile unui lansator de grenade si unei mitraliere”, a precizat o sursa din cadrul politiei pentru Interfax. Abhazia si Osetia de Sud sunt doua regiuni separatiste ale Georgiei, a caror independenta a fost recunoscuta de Moscova in urma razboiului ruso-georgian din august 2008. Numai cateva state din America Latina si insule din Pacific au mai recunoscut independenta lor. Comunitatea internationala considera cele doua regiuni ca facand parte din Georgia. Ankvab a fost ales in august 2011 la presedintia Abhaziei, dupa decesul predecesorului sau, Serghei Bagaps. Acest fost premier si vicepresedinte a fost vizat de mai multe tentative de asasinat incepand din 2005. El a fost ranit la mana si la picior de focuri de arma trase asupra casei sale in septembrie 2010.

Opozitia din Georgia se regrupeaza in scopul preluarii puterii de la actualul presedinte georgian, Mihail Saakasvili. Denumita ”Visul georgian – o Georgie democratica”, miscarea este condusa de miliardarul Bidzina Ivanisvili. Fondatorii coalitiei au declarat ca intentioneaza sa schimbe puterea din Georgia in cadrul alegerilor parlamentare din octombrie si sa continue cursul spre integrarea in Uniunea Europeana (UE) si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), potrivit Kommersant. Fondatorii noii coalitii sunt partidul omonim al lui Ivanisvili, ”Visul georgian”, Partidul Republican al lui David Usupasvili, ”Democratii liberi” ai lui Irakli Alasania si ”Forumul National” al lui Kaha sartava. Partidul Poporului si Partidul Conservator au primit invitatia de a se ralia coalitiei, insa acestea nu vor avea statutul de fondator, precizeaza cotidianul rus. ”Se formeaza o noua forta politica, in stare sa castige alegerile si sa realizeze astfel visul georgian. Pe fondul acestui obiectiv important, chiar nu mai conteaza cine si ce statut va avea”, a declarat pentru Kommersant presedintele Partidului Poporului, Koba Davitasvili.

Dialog cu separatistii abhazi si osetini

Potrivit lui Bidzina Ivanisvili, noua coalitie planuieste sa puna capat regimului Mihail Saakasvili si ”traditiei mesianismului”, si sa purceada la construirea unei Georgii noi. „Vom crea un sistem politic echilibrat, vom aprofunda integrarea in UE si NATO, vom incepe procesul de unificare a tarii pe calea dialogului cu abhazii si osetinii, iar cu ajutorul comunitatii internationale vom ajunge la rezultate concrete in dialogul cu Rusia”, a promis liderul noii formatiuni de opozitie. Prezentarea noii coalitii a durat doar 25 de minute. In incheiere, Ivanisvili a precizat ca formarea structurilor regionale se va incheia in aprilie, dupa care coalitia „va incepe sa actioneze pentru a uni poporul georgian si a castiga dintr-un singur elan alegerile”. Reprezentantii partidului aflat la putere in Georgia sunt de parere ca noua coalitie are anumite resurse pentru a putea depasi bariera de trecere de 5 la suta in viitoarele alegeri parlamentare, dar ca acest lucru este insuficient pentru a inregistra o victorie asupra Miscarii Nationale Unite. „Desigur, nu poate fi ignorat ratingul personal al lui Bedzina Ivanisvili”, a declarat pentru Kommersnt unul dintre liderii Miscarii Nationale, deputatul David Darciasvili. Chiar daca acesta prevede ”dezbateri aprinse in timpul campaniei electorale”, el subliniaza ca noua coalitie este una pestrita, formata din politicieni total diferiti ca ideologie si care, in mod sigur, nu va putea sa castige alegerile. Aceasta opinie este impartasita de opozitia parlamentara din Georgia, pe care Ivanisvili o acuza de intelegere cu puterea. „Avem o atitudine sceptica fata de asemenea coalitii eclectice. Imediat dupa primele alegeri, aceasta coalitie isi va inceta existenta”, este convins presedintele partidului parlamentar de opozitie ”Noua Dreapta”, David Gamkrelidze.

Valeri Ghelbahiani, fost deputat georgian al opozitiei, a fost arestat luni in cadrul unei anchete pentru tentativa de lovitura de stat din 2008 in timp ce acesta incerca sa se intoarca in Georgia dupa patru ani de exil, a precizat Ministerul de Interne de la Tbilisi. Acesta a fost filmat de catre agenti ai serviciilor speciale in timp ce discuta un plan pentru a provoca diferite tensiuni, dupa alegerile prezidentiale din 5 ianuarie 2008, castigate de Mihail Saakasvili. El a reusit sa fuga din tara dupa ce au fost declansate proceduri de urmarire asupra lui. Ghelbahiani era un apropiat al candidatului opozitiei la alegerile prezidentiale din 2008, Badri Patarkatisvili, un om de afaceri bogat care a murit din cauza unei crize cardiace la o luna dupa acel scrutin. Conform liderului partidului de opozitie crestin-democrat, Ghiorghi Targamadze, urmaririle impotriva fostului deputat sunt politice si fara fundament juridic. “Este o urmare a persecutiei asupra lui Valeri Ghelbahiani inceputa in urma cu patru ani si orchestrata de Miscarea Nationala (partidul de la putere) si Mihail Saakasvili”, a declarat acesta.

Navele militare ale statelor UE, in lupta cu pirateria somaleza

Industria mondială de transport maritim a fost escrocată anul trecut de circa 6,9 miliarde de dolari de către piraţii somalezi, care au cerut plăţi mai mari de răscumpărare pentru cetăţenii străini pe care i-au răpit, se arata intr-un raport, comandat de fundaţia One Earth Future, publicat de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform raportului, presiunea economică totală plasată asupra economiei mondiale în 2011 a fost cu 5 miliarde de dolari mai mică decât în 2010. Potrivit sursei citate, circa 80% “din toate costurile sunt suportate de industria de transport maritim, în timp ce guvernele plătesc 20% din cheltuielile asociate cu contracararea atacurilor de piraterie.”
Cu toate acestea, navele cheltuiesc încă 2,7 miliarde de dolari pe combustibil, pentru a-şi accelera călătoria prin Oceanul Indian şi Golful Aden, locurile principale unde operează piraţii, deoarece nicio navă nu a fost capturată dacă călătorea cu peste 18 noduri, a relatat agenţia non-profit cu sediul în Colorado. Încă 1,3 miliarde de dolari au fost cheltuite pe operaţiuni militare împotriva piraţilor, 1,1 miliarde de dolari au fost cheltuit pe securitate şi gărzi înarmate, 635 milioane de dolari pe asigurare, între 486 milioane de dolari şi 680 milioane de dolari pe schimbarea rutei navelor spre zone mai sigure, şi 195 milioane de dolari pe mai multă forţă de muncă, scria raportul.

Securitate crescuta

Aproximativ jumătate din toate navele care navighează prin apele pline de piraţi au acum paznici înarmaţi, numărul lor crescând cu circa 25 la sută faţă de anul trecut. Aproximativ 20 la sută din comerţul mondial trece prin Golful Aden, între Yemen şi Somalia, pentru a ajunge la Canalul de Suez, care leagă Oceanul Indian şi Marea Mediterană.
În 2011, piraţii au cerut răscumpărări mai mari decât în trecut, dar au capturat mai puţine nave. Acest lucru se datorează securităţii îmbunătăţite prin prezenţa unor poliţişti la bord şi prin creşterea supravegherii navale, îngreunând deturnarea navelor de către piraţi. Astfel, în timp ce răscumpărările au reprezentat mai puţin de 2 la sută din totalul pierderilor financiare, sau aproximativ 160 de milioane de dolari, aproape 99 la sută din toate pierderile au fost legate de costurile recurente, cum ar fi protecţia navelor. În schimb, doar 38 de milioane de dolari au fost cheltuite pe închisoare, urmărire penală şi construirea infrastructurii regionale pentru a combate pirateria.
“Costul uman al pirateriei nu poate fi definit în termeni economici,” a relatat Anna Bowden, autoarea raportului, într-o declaraţie. “Noi am constatat cu mare îngrijorare că au existat în 2011 un număr semnificativ de decese legate de piraterie, de luări de ostatici şi de navigatori care fac obiectul unor atacuri armate traumatice.” One Earth a spus că atacurile de anul trecut din largul coastelor Somaliei, au dus la capturarea a 1118 persoane, 24 dintre ele fiind ucise. Au fost plătite 31 de răscumpărări, iar valoarea medie a crescut la 5 milioane de euro, o creştere de 25 la sută faţă de anul precedent.

Piraterie cu repetitie

Conform datelor prezentate, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre organizatia “Ecoterra”, un ONG cu sediu la Nairobi specializata in urmarirea navigatiei, pescuitului si pirateriei, in prezent sunt retinute aproximativ 40 de nave pe coastele somaleze, cu peste 700 de ostatici la bord. Aceste cifre releva o agravare clara a situatiei, in pofida desfasurarii dispozitivului naval european. Datele detinute de comandamentul militar occidental reduce numarul ambarcatiunilor sechestrate la 28, cu 654 de ostatici la bord, fara sa ia in calcul insa micile ambarcatiuni de pescuit locale. Principala misiune a Atalanta este de a escorta navele comerciale, care transporta ajutoare umanitare in cadrul Programului Alimentar Mondial sustinut de ONU, si ambarcatiunile care participa la misiunea Uniunii Africane in Somalia (AMISOM).
Conform datelor „Ecoterra”, printre cele mai vizate de gruparile de pirati somalezi se numara navele sub pavilion bulgar, romanesc, ucrainean si georgian, alaturi de vase sub pavilion panamez, liberian, cipriot, state recunoscute pentru flotele comerciale mari, situatie favorizata de taxele mici aplicate si cerintele tehnice scazute solicitate armatorilor.
De cand piratii somalezi si-au intensificat, incepand din 2005 activitatile, nu s-a mai atins o cifra atat de mare de nave si de membri de echipaj sechestrati in aceeasi perioada – potrivit estimarilor realizate de Ecoterra si de operatiunea Atalanta. Sumele foarte mari platite pentru eliberarea navelor si rascumpararea ostaticilor, sute de milioane de dolari in ultimii cinci ani – conform datelor partiale culese de ONU – au facut ca piratii somalezi sa se doteze cu mijloace materiale, sa-si creeze retele de informatii in porturile de plecare si o organizatie bine structurata. In ultimele luni, potrivit unor surse somaleze si ale organizatiilor de asistenta maritima, rascumpararile pentru eliberarea navelor au atins noi recorduri, unele dintre ele ajungand chiar la 9 milioane de dolari.