Bulgaria nu va fi implicată în nicio dispută teritorială cu România pe tema rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, dă asigurări ministrul bulgar al Economiei, Energiei şi Turismului, Delian Dobrev.
În opinia lui Dobrev, cele două ţări nu vor ajunge la dispute teritoriale, dat fiind că amândouă au rezerve de gaze naturale în propriile zone economice din Marea Neagră, informează presa de la sud de Dunăre. Dobrev se referă la disensiunile dintre Bulgaria şi România privind un perimetru de 17 kilometri pătraţi situat în Marea Neagră, la frontiera dintre cele două state.
România a sugerat deja că disputa poate fi soluţionată de o instanţă de arbitraj. Bulgaria insistă însă pe negocieri bilaterale, transmite Mediafax. Dobrev a reamintit că Guvernul bulgar a reformulat recent textul care instituia un moratoriu privind extracţia gazelor de şist. “Acum, nu mai există obstacole în privinţa exploatării gazelor naturale convenţionale. Sperăm că sunt suficiente rezerve de gaz în Marea Neragră. Nu intenţionăm să intrăm în conflict cu România pe tema acestor gaze. România a descoperit 40 de miliarde de metri cubi de gaze în zona sa din Marea Neagră. Vom începe exploatarea zăcămintelor chiar acum. Zona care aparţine Bulgariei este mai mare decât cea a României”, a spus el.

Relaţia confortabilă a Republicii Moldova cu Rusia ar putea permite Chişinăului să medieze relaţia României cu Federaţia Rusă în privinţa importurilor de gaze naturale, a declarat, joi, la Bucureşti, vice-premierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
“Din 2011, preţul gazelor importate din Rusia este la media europeană pentru Republica Moldova. Pe trimestrul unu, preţul gazelor ruseşti a fost de peste 390 dolari pe mia de metri cubi. Este un preţ simpatic în raport cu preţul la care importă România. Dar noi nu avem cu ce dilua acest tarif, astfel că tariful la consumatorii finali la noi este mai mare decât în România. Noi ne simţim confortabil în relaţia cu Rusia şi ne oferim să fim mediatori”, a afirmat vice-premierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
România importă gaze naturale din Rusia la preţul de aproximativ 500 dolari pe mia de metri cubi. De asemenea, acesta a precizat că Republica Moldova derulează o serie de proiecte energetice comune cu Gazprom, la care ar putea lua parte şi România. “Avem proiecte comune cu Gazprom care ne permit să avem o relaţie bună şi să ajutăm şi România. Nu suntem prea mici, ci suntem flexibili şi inteligenţi”, a adăugat Valeriu Lazăr.
Ministrul Economiei din România, Lucian Bode, şi Ministrul Economiei din Republica Moldova, Valeriu Lazăr, au semnat, joi, Protocolul celei de-a şasea sesiuni mixte interguvernamentale România – Republica Moldova. Evenimentul s-a desfăşurat în contextul unui dialog politic dinamic între cele două state, respectiv Sedinta comuna a celor doua guverne (Iasi, 3 martie a.c.) si preconizata vizita a preşedintelui Republicii Moldova la Bucuresti, in prima parte a lunii mai.
In cadrul lucrarilor Comisiei mixte, au fost analizate aspecte ale problematicii colaborarii bilaterale, cu accente pe dezvoltarea infrastructurii în domeniul transporturilor si in cel energetic, principalele proiecte energetice referindu-se la Gazoductul Iaşi-Ungheni, interconectarea sistemelor de energie electrică din Republica Moldova cu reţeaua europeană ENTSO-E şi montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău etc.

Mareşalul Hussein Tantawi, preşedintele Consiliului militar care conduce Egiptul după îndepărtarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere în februarie 2011, a chemat la vigilenţă forţele armate ale ţării pentru a apăra ţara în caz de necesitate.
“Nu avem de gând să atacăm ţările vecine, ne apărăm doar frontierele. Dacă cineva va îndrăzni să se apropie de graniţa Egiptului îi vom rupe picioarele. Acesta este motivul pentru care forţele noastre armate trebuie să rămână într-o stare de alertă maximă”, a afirmat Tantawi, într-un discurs susţinut luni la televiziunea publică de la Cairo. În discursul său, el a subliniat încă o dată că “armata egipteană nu va interveni în politică”. “Noi nu suntem politicieni şi nu vom permite nimănui să politizeze forţele armate. Suntem proprietatea poporului egiptean, el crede în noi şi stă în spatele nostru”, a mai spus mareşalul Hussein Tantawi.
Declaraţia preşedintelui Consiliului militar suprem din Egipt intervine după ce ministrul de externe israelian Avigdor Lieberman a afirmat că la ora actuală Egiptul reprezintă o ameninţare chiar mai mare pentru Israel decât Iranul. Într-o scrisoare adresată premierului Benjamin Netanyahu, Lieberman sugera creşterea prezenţei israeliene în zona de frontieră a Peninsulei Sinai şi trimiterea a trei sau patru divizii israeliene în această zonă.
În ultimul an, cu acceptul Israelului, Egiptul şi-a sporit de câteva ori contingentul militar din Peninsula Sinai. Ca parte a luptei împotriva terorismului, autorităţile de la Cairo au comasat aici două batalioane de militari. Ministrul israelian de externe consideră că partea egipteană ar putea încălca termenii tratatului de pace şi ar putea trimite trupe suplimentare în Sinai, fără a mai cere acceptul statului evreu.

Egiptul taie gazele Israelului

Egiptul intenţionează să folosească pentru uz propriu gazele naturale pe care le exporta în Israel, a declarat luni ministrul egiptean al energiei electrice Hassan Younes. “Gazele pe care le exportam în Israel ne revine în primul rând nouă şi va fi redirecţionat spre termocentralele egiptene”, a indicat ministrul egiptean într-o conferinţă de presă la Cairo.
Egiptul a decis anularea exporturilor de gaze naturale în Israel, invocând nerespectarea de către acesta a unor clauze contractuale, a declarat duminică directorul companiei egiptene de stat Egas. Contractul cu Israelul semnat în timpul regimului lui Hosni Mubarak, obligat să demisioneze în februarie 2011, face obiectul unor critici vehemente în Egipt, unde se apreciază că preţul combustibilului este subevaluat.
Egiptul furnizează 43% din cantitatea de gaze naturale consumată în Israel, unde 40% din curentul electric obţinut are la bază această sursă de energie. Gazoductul care aprovizionează Israelul şi Iordania cu gaze naturale este atacat zilnic, de la declanşarea mişcării anti-Mubarak în Egipt, la începutul anului trecut, în pofida măsurilor de securitate sporite instituite în zonă. La rândul său, guvernul israelian, prin vocea premierului Benjamin Netanyahu, a minimalizat decizia Egiptului dând asigurări că este vorba de un “diferend comercial” fără consecinţe privind relaţiile bilaterale.

Premierul bulgar Boiko Borisov a subliniat joi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, importanţa pe care o au conductele de interconectare a reţelelor de gaze naturale pentru securitatea energetică.
“Sper că vom fi capabili să obţinem diversificarea mult dorită în regiune cu sprijinul Comisiei Europene”, a afirmat premierul bulgar în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Vlad Filat.  “Vom demara proiectul în mai şi va începe construirea unei reţele de interconectare cu România. Tehnic, reţeaua de conducte de gaze care este construită între Moldova şi România ne va lega într-un sistem şi, firesc, avem multe aşteptări”, a declarat premierul bulgar.
“Vladimir Filat este un prieten foarte bun al preşedintelui azer Ilham Aliev, aşa că lucrăm foarte activ cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte reţeaua de interconectare a conductelor de gaze Turcia-Bulgaria”, a adăugat premierul bulgar, care va efectua la sfârşitul lunii o vizită oficială în Azerbaidjan.

Sprijin pentru aderarea la UE

Prim-ministrul moldovean Vlad Filat a avut joi, la Sofia, o întrevedere cu Ţeţka Ţaceva, Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria. Cei doi oficiali au discutat despre relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Bulgaria, stabilite pe parcursul a 20 de ani de colaborare.
“Republica Moldova este interesată în mod special de schimbul de informaţii privind mecanismul de adoptare a legilor care permit apropierea ţării de UE, acesta fiind şi obiectivul nostru principal. Orice contribuţie venită din partea ţărilor membre este importantă pentru noi”, a spus Vlad Filat.
Premierul a mai specificat că eficientizarea comunicării interetnice şi respectarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, inclusiv ale bulgarilor, este o preocupare permanentă şi un indice de bază pentru conducerea ţării atât în plan intern, cât şi din perspectiva integrării R Moldova în UE.
Prim-ministrul s-a referit şi la agenda pe care a avut-o la Sofia şi discuţiile purtate cu Preşedintele bulgar, dar şi cu omologul său, Boiko Borisov. Vlad Filat a spus că în cadrul vizitei pe care Premierul bulgar o va efectua în Moldova, în luna octombrie a acestui an, va avea loc şi o şedinţă comună a celor două guverne.
Ţeţka Ţaceva a menţionat relaţiile dintre Moldova şi Bulgaria sunt bune şi există posibilităţi de a fi dezvoltate în continuare. Ea a spus că ţara sa este dispusă să împartă cu R. Moldova experienţa privind integrarea europeană. “Noi ne dorim ca Republica Moldova să nu comită aceleaşi greşeli, de aceea suntem gata să împărtăşim cu dumneavoastră experienţa acumulată de noi”, a spus Ţeţka Ţaceva.

Autorităţile de la Chişinău intenţionează să declare proiectul de racordare a reţelelor de gaze naturale Ungheni-Iaşi, ca fiind un proiect de interes naţional, a declarat premierul Republicii Moldova Vlad Filat.
‘Sper că aceeaşi decizie o vor lua şi colegii de la Bucureşti. Asta presupune o cu totul altă abordare în implementarea acestui proiect. Asta înseamnă o implicare plenară a autorităţilor statului în construcţia acestui gazoduct la nivel de monitorizare, finanţare ş.a.m.d.’, a declarat Filat, intr-un interviu pentru Europa Libera
El a declarat că cel puţin din partea Republicii Moldova nu există probleme de finanţare a acestui proiect, iar în curând urmează să fie lansată oferta tender pentru cei care vor executa lucrările la acest proiect.
Chisinaul intentioneaza finalizarea in anul 2012 si a constructiei gazoductului Ungheni –Iasi. Un scenariu pesimist prevede intrarea in santier in anul curent a acestui gazoduct. ”Proiectul este la o faza destul de matura de pregatire, iar in Bugetul de Stat pentru anul curent sunt prevazute resurse financiare, ce au fost alocate de Comisia Europeana”, declara vicepremierul Valeriu Lazar, ministrul Economiei, citat de postul Radio Chisinau. El a mai spus ca au fost finalizate studiile de fezabilitate si cel de mediu, iar in prezent se finalizeaza si structurarea finantarii acestui proiect.

Proiect complex

”Este un proiect complex si complicat din punct de vedere tehnic deoarece va functiona in ambele sensuri”, a spus Valeriu Lazar. Oficialul a specificat ca gazoductul va avea nu atat o importanta comerciala, cat strategica. ”Nu ne rezolva toate problemele, dar ne aduce in faza reala a politicii energetice paneuropene, care prevede ca toate tarile trebuie sa aiba minim doua surse de alimentare cu gaze”, a spus Valeriu Lazar. Valoarea totala a proiectului Ungheni-Iasi este estimata la 19 mil. de euro. O parte din costul acestuia va fi acoperit din grantul de 7 mil. de euro acordat de Comisia Europeana, in cadrul Programului operational comun Romania – Ucraina – R.Moldova. Din grantul acordat de UE, 3 mil. euro vor fi acordati Republicii Moldova, insa tara noastra mai are nevoie de alte 6 mil. euro. pentru constructia acestui gazoduct pe teritoriul sau. in total, gazoductul Ungheni-Iasi se va intinde pe teritoriul republicii noastre pe o lungime de doar 9 kilometri. Proiectul mai prevede ca vor fi construite si statii de masurare si de compresoare.

Grupul rus Gazprom ar putea renunţa la planurile de construcţie a unui gazoduct care să deservească zăcământul uriaş Shtokman din Marea Barents, probabil pentru a face disponibile şi clienţilor non-europeni resursele extrase acolo.
Astfel, Gazprom s-ar putea concentra pe producerea de gaze naturale lichefiate (GNL), care pot fi transportate mai uşor, a declarat directorul general adjunct al gigantului rus, Alexander Medvedev. Acesta este totodată şeful diviziei de exporturi a Gazprom. Comentariul lui Medvedev va antrena probabil temerile Europei privind cât de mult se poate baza pe Rusia ca furnizor major de gaze pe termen lung, în contextul cererii tot mai ridicate din Asia.
Companiile europene s-au plâns în această iarnă că Gazprom, care asigură un sfert din consumul Europei, nu a răspuns afirmativ solicitărilor pentru creşterea cantităţilor livrate în perioada de vreme foarte rece din prima parte a acestui an. Grupul rus a arătat atunci că nu poate acoperi toată cererea suplimentară.

Extindere în sectorul GNL

Premierul Vladimir Putin, care va fi învestit în mai în cel de-al treilea mandat de preşedinte, a declarat în luna martie că Rusia ar trebui să se îndepărteze de dependenţa financiară de livrările de gaze naturale către Europa prin conducte, transmite Mediafax. Putin consideră că Gazprom ar trebui să se extindă în sectorul gazelor naturale lichefiate super-răcite, care pot fi livrate pe mare atât în Europa, cât şi către Orientul Mijlociu şi Asia, fără constrângeri legate de infrastructură.
Zăcământul Shtokman, al zecelea din lume, are rezerve estimate la 3.900 miliarde metri cubi de gaze, echivalente cu consumul mondial timp de un an. Teoretic, gazele extrase de acolo ar trebui transportate către Europa din 2016 prin gazoductul Nord Stream, aflat în fază de proiect, şi din 2017 sub formă de gaz natural lichefiat, modalitate mai costisitoare.
În prezent, singura instalaţie GNL operaţională din Rusia funcţionează la exploatarea Sakhalin-2 deţinută în parteneriat de Gazprom şi Shell şi produce 10 milioane tone de gaze super-răcite pe an. Rusia vrea să extindă până în 2020 capacitatea GNL la 60 milioane tone pe an, în principal pentru a exporta către pieţe asiatice precum China şi Japonia, unde cererea este în creştere puternică.

Bulgaria şi Turcia vor accelera interconectarea sistemelor de transport de gaze ale celor două ţări, după ce o declaraţie în acest sens a fost semnată marţi seară la Ankara în prezenţa premierilor celor două ţări, Recep Tayyip Erdogan şi Boiko Borisov.
În cadrul unei conferinţe de presă comune, premierul bulgar i-a mulţumit omologului său turc pentru angajamentul personal în vederea construirii conductei de interconectare. Se aşteaptă ca luicrările la gazoductul care va avea o capacitate de între 1 şi 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an să înceapă până la sfârşitul anului în curs.
Conducta va ajuta Bulgaria în cazul unor probleme cu livrările de gaze din Rusia via Ucraina de care depinde aproape în întregime. Interconexiunea între Turcia şi Bulgaria ar putea fi folosită şi pentru transportul de gaze din Azerbaidjan, scrie presa regională. Bulgaria a semnat în urma cu doi ani un acord cu această ţară pentru livrarea unui miliard de metri cubi de gaze azere pe an, principala problemă fiind lipsa de conducte. În acelaşi timp, directorul companiei Bulgargaz a declarat marţi că în luna mai va începe construirea interconexiunii de gaze între Bulgaria şi România. Conducta trebuie să devină practicabilă în anul 2013. La anul va începe şi interconectarea sistemelor de gaze ale Bulgariei şi Greciei.

Şedinţă comună

Boiko Borisov este însoţit la Ankara de cinci miniştri din cabinetul său. Miniştrii bulgari şi turci s-au reunit într-o şedinţă comună în cadrul căreia au fost semnate 16 documente bilaterale pentru colaborarea în domeniile transporturilor, energiei, mediului, reacţiilor în situaţii de criză, culturii şi altele. Printre acordurile semante a fost şi cel pentru înfiinţarea unui consiliu de colaborare la nivel înalt.
În capitala turcă, Borisov a fost primit şi de preşedintele ţării, Abdullah Gul. Potrivit biroului de presă al guvernului bulgar, cei doi au constatat că musulmanii bulgari niciodată până acum nu au trăit într-un mediu mai tolerant. Premierul bulgar a adus aminte faptul că guvernul şi partidul GERB au condamnat anumite manifestări violente a partidului naţionalist Ataka, demonstrând în acest fel că pacea interetnică este o prioritate absolută.

Autoritatile de la Kiev vor sa cumpere trei milioane de metri cubi de gaz pe zi de la compania germana RWE, pentru a-si reduce dependenta de livrarile ruse, anunta saptamanalul ucrainean Zerkalo. Naftogaz Ucraina intentioneaza sa semneze un contract pe termen scurt cu compania germana RWE, pentru a livra gaz cumparat in Europa, prin conductele slovace, catre Ucraina. Semnarea (acordului – n.r.) va avea loc, probabil, in viitorul apropiat, afirma Zerkalo. Reprezentantii Ucrainei ar fi purtat discutii si cu Turcia si Bulgaria, pentru livrarea de gaz natural lichefiat din depozitele turce, via sistemul de transport bulgar. Rusia si Ucraina sunt implicate intr-un nou difierend privind pretul gazului rus. Kievul insista ca este prea mare, in timp ce Moscova cere controlul asupra sistemului de tranzit ucrainean, in cadrul unui acord pentru scaderea pretului. Saptamana trecuta, premierul ucrainean Mikola Azarov a a anuntat ca Moscova a trimis Kievului o noua propunere, care stipuleaza o reducere cu 10% a pretului gazului. Ucraina analizeaza oferta. Kievul a importat 1,8 miliarde de metri cubi de gaz rus in ianuarie 2012, iar in februarie a crescut volumul la 3,1 miliarde de metri cubi, din cauza temperaturilor foarte scazute. in medie, pretul cu care Ucraina cumpara gazul rus este de 416 dolari pentru 1.000 de metri cubi.

Romania are perspectiva independentei energetice totale, a declarat presedintele Traian Basescu dupa ce a vizitat nava de foraj marin Deepwater Champion, a companiei ExxonMobil, din Marea Neagra. Basescu a spus ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploztarea zacamantului din marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. „In anul 2011, Romania a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 11,4 miliarde productie interna si import de completare circa trei miliarde. Faceti socoteala, cati ani ne-ar ajunge depozitul deja gasit, ca sa nu mai importam gaze. Este clar ca Romania are perspectiva independentei energetice totale, iar daca si celelalte zacaminte ce urmeaza a fi prospectate vor indica cantitati asemanatoare, Romania poate fi una dintre sursele de gaze nu numai pentru ea insasi dar si pentru multe alte tari din Europa”, a declarat Traian Basescu. in 22 februarie, OMV Petrom si ExxonMobil Exploration and Production Romania au anuntat o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei.

Operatiunile de foraj derulate de cele doua companii in Marea Neagra au inceput la sfarsitul anului 2011 si sunt pe cale sa fie finalizate, anunta OMV Petrom. Zacamantul a fost descoperit in urma forarii putului Domino-1 de catre ExxonMobil, prima operatiune la mare adancime in largul tarmului romanesc, cu o adancile de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat in Blocul Neptun, la 170 de kilometri de tarm, in ape cu o adancime de aproximativ 930 de metri, se spune in comunicat. ExxonMobil si OMV Petrom intentioneaza sa continue lucrarile in acest an, rezutatele achizitiei de date seismice urmand sa determine urmatoarele etape, noteaza companiile. Petrom a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decat in 2010. Celalalt mare producator de gaze din Romania, compania de stat Romgaz, produce cantitati apropiate de cele extrase de Petrom. Piata romaneasca a gazelor naturale a crescut anul trecut cu 3%, la 14,2 miliarde metri cubi, potrivit datelor prezentate miercuri de OMV Petrom. Consumul intern este acoperit atat din productia Romgaz si Petrom, cat si prin importuri din Rusia, de la grupul Gazprom.

Romania, care in prezent isi asigura doua treimi din consumul intern de gaze, ar putea deveni 100% indepedenta si nu va mai fi nevoita sa importe gaze rusesc, platind unul dintre cele mai ridicate preturi din UE. OMV Petrom si ExxonMobil Exploration and Production Romania au anuntat miercuri o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. Actiunile OMV sunt in urcare puternica pe bursa de la Viena, cu aproximativ 4,5%. Operatiunile de foraj derulate de cele doua companii in Marea Neagra au inceput la sfarsitul anului 2011 si sunt pe cale sa fie finalizate, se arata intr-un comunicat transmis miercuri de OMV Petrom. Zacamantul a fost descoperit in urma forarii putului Domino-1 de catre ExxonMobil, prima operatiune la mare adancime in largul tarmului romanesc, cu o adancile de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat in Blocul Neptun, la 170 de kilometri de tarm, in ape cu o adancime de aproximativ 930 de metri, se spune in comunicat. Romania producea spre sfarsitul anilor ’70 si in anii ’80 peste 30 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu varfuri la mai mult de 35 de miliarde, insa productia a scazut gradual dupa 1989.

Investii masive de miliarde de dolari

OMV Petrom SA, subsidiara a grupului OMV, confirma o potentiala descoperire semnificativa in largul tarmului Romaniei. „Este prea devreme in procesul de evaluare si explorare pentru a determina daca blocul Neptun se va dovedi in final exploatabil comercial sau nu. Totusi, daca viitoarele lucrari vor confirma fezabilitatea tehnica si comerciala a productiei de gaze naturale la mare adancime in blocul Neptun, viitoarele investitii in fazele de explorare si dezvoltare ar putea ajunge la cateva miliarde de dolari, iar prima extragere ar putea avea loc cel mai devreme spre sfarsitul deceniului”, se precizeaza in comunicatul OMV. ExxonMobil si OMV Petrom intentioneaza sa continue lucrarile in acest an, rezutatele achizitiei de date seismice urmand sa determine urmatoarele etape, noteaza companiile. Piata romaneasca a gazelor naturale a crescut anul trecut cu 3%, la 14,2 miliarde metri cubi, potrivit datelor prezentate miercuri de OMV Petrom. Petrom a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decat in 2010. Celalalt mare producator de gaze din Romania, compania de stat Romgaz, produce cantitati apropiate de cele extrase de Petrom. Consumul intern este acoperit atat din productia Romgaz si Petrom, cat si prin importuri din Rusia, de la grupul Gazprom. Productia de gaze a OMV a stagnat anul trecut la aproximativ 8,3 miliarde metri cubi, reiese din datele prezentate miercuri de grupul austriac. Presedintele Agentiei Nationale pntru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, a declarat in octombrie ca rezervele sigure de gaze naturale ale Romaniei sunt estimate sa acopere consumul pentru urmatorii 15 ani, dar ar putea creste dupa ce companiile care detin concesiuni de explorare vor incepe lucrarile in Marea Neagra. Rezervele sigure de gaze naturale se ridica la 109 miliarde metri cubi, iar rezervele potentiale sunt de 660 miliarde metri cubi. Romania produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale, potrivit sefului ANRM. Printre companiile care detin perimetre concesionate in Marea Neagra se numara OMV Petrom, ExxonMobil (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Marea Britanie) si MOL (Ungaria).