Dupa ce Ucraina a fost acuzata frecvent ca ar fi oprit din gazele rusesti care ii tranziteaza teritoriul, acum si Romania este luata in colimator de presa ruseasca. Publicatia rusa Vedomosti publica joi un articol in care citeaza sub acoperirea anonimatului “doi oficiali din cadrul unor companii vest-europene din domeniul gazelor” care sugereaza ca tari din Europa de Est, confruntate cu un ger napraznic, “retin” din gazul rusesc destinat Occidentului. Aceste suspiciuni pleaca de la faptul ca datele pe care le au Gazprom si clientii sai nu se potrivesc, scrie Vedomosti. Astfel, Gazprom sustine ca nu si-a redus volumele de gaz livrate catre Europa, insa, potrivit datelor oficiale ale companiei italiene Snam, Italia primeste, de doua zile, mai putin gaz. Publicatia rusa noteaza in articolul intitulat “Scurgeri de gaz in Europa” ca tarile est-europene, lovite in ultimele zile de temperaturi deosebit de scazute, sunt Ucraina, Polonia, Serbia, Romania, Bulgaria, Lituania si Cehia. Ucraina a anuntat ca a crescut consumul de gaz, dar a precizat ca volumele livrate in plus sunt din depozitele de inmagazinare proprii. Polonia a spus ca nivelul importurilor de gaz este corespunzator cererii, in timp ce Ministerul Economiei din Romania a spus ca nu are probleme cu aprovizionarea de gaze, dar, scrie Vedomosti, nu a precizat daca si-a crescut livrarile de gaz. Romgaz a precizat, totusi, la 29 ianuarie, ca livreaza gaze clientilor sai la nivelul contractelor incheiate cu acestia si, desi nu are competente in echilibrarea pietei de gaze naturale din Romania, compania a demarat importurile de gaze naturale, de sambata, 28 ianuarie 2012. “Scaderea temperaturii aerului in unele zone din Romania a determinat cresterea accentuata a consumului de gaze naturale. Romgaz asigura productia maxima de gaze naturale din campurile de gaze exploatate, gaze comercializate in principal catre E.ON Romania si GDF Suez Romania”, se arata intr-un comunicat al companiei. La randul sau, Distrigaz Sud Retele a anuntat la 31 ianuarie ca in urma conditiilor meteo din ultimele zile, caracterizate prin temperaturi deosebit de scazute pe intreg teritoriul Romaniei, s-a inregistrat un consum zilnic pentru clientii GDF SUEZ Energy Romania de 22 milioane m3, fata de un nivel de 17 milioane m3, care este atins in mod normal in aceasta perioada a anului, ceea ce reprezinta o crestere a consumului de circa 30%. “Pentru a asigura continuitatea aprovizionarii cu gaze naturale a tuturor clientilor sai, GDF SUEZ Energy Romania a respectat si chiar a depasit obligatiile de inmagazinare a gazelor naturale pentru ciclul 2011-2012 si a triplat cantitatile zilnice de gaze naturale preluate din import”, se spunea in comunicat.

Secretarul de stat american Hillary Clinton va efectua o vizită în Bulgaria la data de 5 februarie, informează Ministerul afacerilor Externe de la Sofia.
La Sofia, Clinton se va întâlni cu preşedintele Rosen Plevneliev şi cu premierul Boiko Borisov. Potrivit comunicatului oficial, principalele subiecte care vor fi discutate în cadrul vizitei oficialităţii americane vor fi relaţiile bilaterale, situaţiile din Orientul Mijlociu şi din Europa de sud-est şi contribuţia Bulgariei în Afganistan.
Cotidianul Trud susţine însă că adevăratul motiv al vizitei al lui Clinton la Sofia este interdicţia impusă recent de autorităţile bulgare asupra exploatării gazelor de şist. Sub presiunea opiniei publice, parlamentul bulgar a adoptat recent o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist pentru o perioadă de timp nelimitată, iar guvernul a revizuit propria sa decizie din luna iunie 2011, prin care acorda companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării. Cele două decizii au fost deja criticate de ambasadorul american James Warlick care şi-a exprimat dezamăgirea faţă de alungarea unui investitor important, precum Chevron.
La mijlocul lunii inauarie deputaţii bulgari au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei efectuate prin fracturare hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Decizia parlamentului de la Sofia precizează explicit că operaţiunile de prospectare şi extragere a gazelor de şist pe teritoriul ţării şi în zona bulgară a Mării Negre sunt interzise. Amenda pentru societăţile care vor încălca această prevedere se ridică la până la 50 milioane de euro.
Prin această decizie, Bulgaria a devenit a două ţară din Europa, după Franţa, în care extragerea gazelor de şist nu este permisă.

Gigantul energetic rus Gazprom a decis sa ieftineasca pretul la gaze pentru cinci importatori europeni – GDF Suez, Wingas, EconGas, Slovensky Plynarensky Priemysel si Sinergie Italiane, relateaza RIA Novosti, care citeaza un comunicat transmis marti de vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev. Decizia a fost luata dupa mai multe luni de negocieri. Un oficial al EconGas (Austria) a confirmat acordul, dar nu a dorit sa faca publice noile preturi. Din cauza problemele economice si financiare, cererea pentru gaze naturale a scazut in Europa in 2011, fapt ce a dus la scaderea incasarilor Gazprom. Ajustarea preturilor s-a facut ”tinand cont de dezvoltarea pietei gazelor in Europa si de situatia economica si din sectorul energetic in mai multe tari europene”, se arata in comunicatul vicepresedintelui Gazprom. Mai multe companii europene, printre care Edison (Italia), RWE, E.ON si PGNiG (Polonia) au sesizat Curtea de Arbitraj de la Stockholm, denuntand preturile mari la gaze practicate de Gazprom. In cazul Edison, Gazprom a evitat un proces si a ajuns la o intelegere prin care a acordat companiei italiene reduceri in valoare de 200 de milioane de euro. Gazprom si divizia Gazpromexport au fost implicate in negocieri de lunga durata referitoare la preturi cu companii din Europa, unde Rusia asigura un sfert din necesarul de gaze. “La sfarsitul lui 2011 si inceputul lui 2012, Gazpromexport a incheiat acorduri cu unii cumparatori europeni mari pentru anumite ajustari ale preturilor gazelor”, a declarat directorul diviziei de exporturi, Alexandr Medvedev. El a adaugat ca aceste ajustari au fost facute “pentru a tine cont de evolutia pietei europene a gazelor si de situatia economica a unor tari din Europa”. Saptamana trecuta, o sursa apropiata Gazprom a declarat ca pretul mediu al gazelor rusesti in Europa a fost anul trecut de circa 390 de dolari pentru o mie de metri cubi, comparativ cu 308 dolari in 2010. Gazprom a livrat anul trecut peste 150 de miliarde de metri cubi de gaze in Uniunea Europeana. Grupul rus negociaza pretul gazelor si cu Ucraina, iar o noua runda de discutii ar putea avea loc in cursul zilei de marti.

Un nou razboi al gazelor sta sa inceapa intre autoritatile de la Kiev si Moscova. Ucraina a anunat miercuri prin vocea unui înalt oficial guvernamental ca va reduce unilateral importurile de gaze ruse cu 50% în 2012. Ucraina va consuma circa 27 de miliarde de metri cubi de gaz anul acesta, a declarat Iuri Boiko, ministrul ucrainean al Energiei. “Vom reduce achiziţiile de gaz (din Rusia- n.r.) la jumătate”, a adăugat el, citat de agenţia Interfax. Întrebat cum va putea Ucraina să cumpere mai puţin gaz rus decât a contractat, Boiko a răspuns:”Vom cumpăra atât gaz cât are nevoie economia noastră. Dacă partenerii noştri (ruşi – n.r.) vor avea probleme, ar trebui să le rezolve în mod civilizat”. “Există chestiuni asupra cărora am convenit deja (cu Rusia – n.r.) şi sunt chestiuni care nu au fost rezolvate încă”, a adăugat el. Ucraina importă circa 60% din gazul natural de care are nevoie din Rusia. În luna august, preşedintele Gazprom Aleksei Miller, a spus că Ucraina trebuie să plătească pentru cele 33 de miliarde de metri cubi de gaz contractate în 2012, chiar dacă Kievul nu va folosi combustibilul.

South Stream, instrument de santaj

Replica Moscovei nu a intarziat sa apara in cursul zilei de miercuri. Liderul de la Kremlin Dmitri Medvedev speră că “un nou suflu va fi dat” gazoductului South Stream odată cu autorizaţia de construire în apele turce şi a subliniat că acest factor trebuie luat în calcul în negocierile cu Ucraina pe tema gazului, relatează RIA Novosti. “Trebuie să se ţină cont de acest factor în luarea deciziilor importante, inclusiv în relaţiile cu Ucraina. Partenerii noştri trebuie să înţeleagă faptul că Gazprom dispune de diverse mijloace pentru furnizarea de gaz Europei”, a explicat el la o întâlnire cu directorul Gazprom, Aleksei Miller. Potrivit preşedintelui, posibilitatea de livrare a gazului ocolind Ucraina ar putea influenţa considerabil preţul gazoductelor de transport care trec prin teritoriul ucrainean.  De 18 luni, Kievul încearcă să obţină scăderea preţului gazului de la Rusia. Moscova acceptă, dar cu condiţia de a controla gazoductele ucrainene. Părţile nu exclud ca negocierile să ducă la formarea unui consorţiu pentru gestionarea gazoductelor, dar formatul nu a fost încă definit. Potrivit lui Medvedev, autorizaţia de construire a tronsonului submarin al South Stream în apele turce poate da un nou suflu proiectului. Miller a spus că “autorizaţia turcă a înlăturat toate întrebătrile legate de lansarea construirii conductei”.

Republica Moldova va procura gaz de la Gazprom în primul trimestru al anului 2012 în condiţiile vechiul acord. Delegaţia Chişinăului, aflată la începutul acestei săptămâni la Moscova, nu a ajuns la o înţelegere privind semnarea noului contract.
Consilierul preşedintelui Moldovagaz, Andrei Aculov, a declarat că rezultatele negocierilor vor fi făcute publice în zilele următoare. Actualul contract, care urma să expire la 31 decembrie 2011, a fost prelungit pe încă trei luni, timp în care Chişinăul va încerca să obţină semnarea unui contract pe termen lung cu privire la furnizarea gazelor, construit pe o nouă formulă de calcul a costului la gaze. Aceasta ar permite reducerea preţului de import al gazului.
Negocierile cu concernul rus au fost reluate săptămâna aceasta, după o pauză de peste o lună. Discuţiile privind noul contract au fost suspendate după ce, la mijlocul lunii octombrie, Republica Moldova a semnat cel de-al treilea Pachet Energetic al Uniunii Europene, care presupune divizarea companiilor de furnizare şi distribuţie în entităţi diferite.
Administraţia Gazprom a aşteptat să vadă care va fi poziţia oficială a Chişinăului privind modelul de implementare a Pachetului energetic III. Oficialităţile moldovene au declarat că nu vor renunţa la implementarea acestui pachet, dar sunt dispuse să utilizeze un model, care nu ar defavoriza drepturile patrimoniale şi interesele concernului rus, care deţine pachetul de control la Moldovagaz.
Contractul în vigoare a fost semnat în decembrie 2006 şi prevedea majorarea treptată a preţului de import. În consecinţă, preţul de achiziţie a crescut de la o medie de 76,1 dolari SUA pentru o mie de metri cubi în 2005 până la circa 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz în trimestrul patru 2011. Doar în acest an, preţul de achiziţie a gazului a crescut cu aproape 35 la sută, iar tariful pentru consumatorii casnici s-a mărit cu 26%.
O consecinţă negativă a acestui fapt este reducerea consumului. Importul de gaze a scăzut de la 1418,6 milioane metri cubi în anul 2005 până la 1187,8 milioane metri cubi în 2010, afirmă Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

Bulgaria este pe cale de a începe construcţia la o interconexiune de gaze naturale cu România în câteva săptămâni, potrivit ministrului bulgar al economiei, energiei şi turismului, Traiceo Traikov.
Construirea interconectării de gaz bulgaro-elene va începe în al treilea trimestru din 2012, a declarat Traikov duminică pentru agenţia de presă BTA. Bulgaria îşi mută legătura la reţeaua de gaze naturale la cea a vecinilor săi după războiul gazelor din ianuarie 2009 între Rusia şi Ucraina, care a tăiat livrările de gaz rusesc spre Bulgaria timp de trei săptămâni lăsându-o fără gaze naturale în mijlocul iernii, aminteşte şi Novinite. Criza gazelor din 2009 a expus dependenţa Bulgariei de aproape 100% de gazele naturale ruseşti.
Ministrul bulgar al energiei a mai explicat că se aşteaptă să semneze un memorandum cu Ministerul turc al Energiei şi Resurselor Naturale, care va cimenta angajamentul politic al Turciei în proiect pentru interconectarea de gaz bulgaro-turcă, scrie Moldpres Comisia Europeană a aprobat deja 9 milioane de euro în cofinanţare pentru interconectarea de gaz Bulgaria-România şi 45 de milioane de euro pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Grecia, plus o altă sumă de 2,5 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate şi formularul de cerere pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Serbia, a reamintit Traikov.

Prim-ministrul Vlad Filat a avut luni o convorbire telefonică cu prim-ministrul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Cei doi premieri au făcut o scurtă trecere în revistă a relaţiilor bilaterale, menţionând caracterul lor ascendent în ultimii ani. De asemenea, a fost menţionat faptul că toate înţelegerile la care s-a ajuns anterior, în cadrul întrevederilor dintre cei doi premieri, se implementează în modul corespunzător, ceea ce este încă o dovadă a eficienţei contactelor la acest nivel.
În context, a fost abordat şi subiectul livrării de gaze naturale Republicii Moldova. Contractul actual expiră la data de 31 decembrie 2011. Vlad Filat şi Vladimir Putin au menţionat necesitatea continuării negocierilor în vederea semnării unui nou Acord şi s-au arătat convinşi că acesta va fi în beneficiul ambelor părţi.
Cei doi premieri s-au felicitat reciproc cu ocazia sărbătorilor de iarnă, urând popoarelor celor două ţări prosperitate şi noi realizări în noul an. De asemenea, Vlad Filat şi Vladimir Putin au convenit asupra dezvoltării în continuare a dialogului şi a relaţiilor bilaterale în beneficiul cetăţenilor ambelor state.

După ce, săptămâna trecută la Istanbul, preşedintele companiei azere de gaze anunţa construirea unui gazoduct care să transporte o cantitate de gaz azer din zăcământul Shah Deniz din Marea Caspică în Turcia, Bulgaria a anunţat luni un acord pentru importul unei părţi din cantitatea de 16 miliarde de metri cubi de gaze. Din această cantitate, Turcia îşi păstrează aproximativ şase miliarde de metri cubi. Bulgaria va importa anual între 1-3 miliarde metri cubi de gaze azere, după doi ani, când va fi dat în folosinţă un nou gazoduct până la frontiera cu Turcia. Decizia a fost anunţată în urma unei întâlniri a ministrului bulgar al economiei şi energeticii, Traicio Traikov, cu omologul său turc, Taner Yildiz. Gazele azere au fost asigurate prin semnarea unui acord azero-turc care prevede exporturi în fosta Republică sovietică de 16 miliarde de metri cubi pe an. Şase miliarde sunt destinate Turciei, iar restul Bulgariei, Greciei şi ţărilor din Europa Centrală. Această cantitate va putea să crească, a declarat ministrul bulgar, transmite RRA. Realizarea importului de gaze azere prin Turcia a figurat printre temele discutate în timpul vizitei oficiale la Baku, cu o săptămână în urmă, a preşedintelui Gheorghi Pârvanov. Bulgaria va putea primi din Turcia şi gaze de la terminalele sale pentru gaze lichefiate. În acest mod, Sofia va slăbi dependenţa de importul de gaze ruseşti. Traicio Traikov a declarat că în 2020 niciun producător nu va controla mai mult de 50% din piaţa bulgară. Aceasta înseamnă de fapt că livrările realizate de concernul Gazprom vor fi reduse la jumătate. Acum Bulgaria importă numai gaze ruseşti. 10% din consumul intern este acoperit de către compania Melrose din platforma continentală a Mării Negre, în apropierea oraşului Varna. Bulgaria şi Turcia nu au renunţat la proiectul Nabucco. Noua conductă, cu o capacitate mult mai mică, va intra însă în funcţiune mai repede.

Kievul pune Moscovei noi conditii in legatura cu costul si tranzitul gazelor rusesti pe teritoriu ucrainean, fapt ce ar putea degenera intr-o noua criza periculoasa pentru UE. Ucraina a anuntat noi conditii pentru livrarile de gaz rusesc potrivit carora Kievul este dispus sa reduca pretul pentru tranzitul acestuia pana la cel de cost, in schimbul unei reduceri oferite de Gazprom pentru consumatorii de gaz din sectoarele bugetar si social ale Ucrainei. Practic, este vorba despre un schimb reciproc de concesii in valoare de 1,5 miliarde de dolari. Cu toate acestea, Gazprom continua sa afirme ca nu este dispus la o revizuire radicala a acordurilor semnate cu Ucraina in domeniul gazului. De altfel, chiar daca acestea vor fi incheiate intr-un format propus de Kiev, Rusia nu va renunta oricum la constructia unui gazoduct care sa ocoleasca Ucraina, noteaza cotidianul Kommersant. Partile rusa si ucraineana ”au convenit in mod principial”, sambata, asupra revizuirii contractelor privind livrarile de gaz, a anuntat luni premierul Ucrainei, Nikolai Azarov, in fata deputatilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Azarov a dat asigurari ca Rusia a acceptat propunerea Ucrainei privind infiintarea, pe baza sistemului sau de transport al gazului, a unui consortiu trilateral impreuna cu Uniunea Europeana (UE), fapt care ”va majora, fara indoiala, siguranta livrarilor de gaz in Europa” si ”va exclude pierderea caracterului concurential pentru asemenea domenii ale economiei ucrainene precum metalurgia si industria chimica”. Potrivit mass-media ucrainene, premierul Azarov ar mai fi declarat ca Moscova i-a promis Kievului ca va reduce pretul la gaz, insa doar pentru sectoarele bugetar si social, in schimbul obligativitatii partii ucrainene de a reduce pretul pentru tranzitul de gaz spre Europa ”pana la cel de cost”.

Costuri de tranzit vs. reduceri de pret

In prezent, tranzitul de gaz rusesc prin Ucraina costa 2,8-2,9 dolari pentru mia de metri cubi pe o distanta de 100 de km. Dupa cum a calculat expertul rus Valeri Nesterov, tinand cont de faptul ca in prezent cheltuielile totale pentru tranzitul de gaz prin Ucraina se ridica la 2,7 milarde de dolari, din care 1,6 miliarde sunt cheltuieli pentru statiile de pompare a gazului din interiorul Ucrainei, iar distanta de tranzit pe teritoriul republicii este de 1.200 de km, atunci tariful pentru livrarea la pretul de cost se va situa undeva la nivelul de 1,7 dolari pe mia de metri cubi, pe o distanta de 100 de km.
Daca o asemenea intelegere a fost intr-adevar inregistrata intre Moscova si Kiev, atunci acest lucru presupune practic o revenire la nivelul de plata a tranzitului de gaz care a inceput sa functioneze pentru Gazprom din ianuarie 2009, cand au fost semnate acordurile in domeniul gazului de catre premierii Iulia Timosenko si Vladimir Putin, acorduri din cauza carora Timosenko se afla in prezent in arest. Potrivit analistului rus Vitali Kriukov, in situatia in care Gazprom isi va recastiga tariful de 1,7 dolari pentru tranzitul de gaz pe o distanta de 100 de km, acest lucru ii va permite monopolului rus sa economiseasca la livrarea de gaz spre Europa circa 1,5 miliarde de dolari pe an. in principiu, aceasta economie este comparabila cu reducerile pe care le-ar putea solicita Ucraina, este de parere analistul. Cu toate acestea, surse de informatie din cadrul Gazprom au declarat pentru Kommersant ca ”la momentul actual nu exista intelegeri ferme privind modificarea prevederilor contractului”, dand de inteles ca Nikolai Azarov face declaratii premature. Reprezentantii Gazprom recunosc doar ”o apropiere a pozitiilor” si subliniaza ca ”mai este inca mult de lucru”. Negocierile vor continua saptamana aceasta, au promis reprezentantii monopolului rus. Un pret pentru livrarile de gaz rusesc in Ucraina ar urma sa fie convenit pana la 18 octombrie, au precizat pentru Kommersant persoane apropiate negocierilor. insa, chiar daca noile acorduri vor avea formatul propus de Kiev, Rusia nu va renunta la proiectele sale privind transportul de gaz pe cai care sa ocoleasca Ucraina, este convins expertul rus Vitali Kriukov. Principala conditie pusa de Ucraina pe marginea infiintarii consortiului pentru transportul de gaz este aceea ca tara sa pastreze controlul asupra gazoductelor. Rusia, insa, a declarat de mai multe ori ca nu este interesata de o asemenea varianta, pentru ca riscurile sunt prea mari. Aceasta inseamna ca proiectul de gazoduct South Stream, care va pleca din Rusia spre Europa trecand prin Marea Neagra si ocolind Ucraina, va fi continuat, iar probabilitatea constructiei unui a treia ramuri a gazoductului Nord Stream (prin Marea Baltica) se mentine. Insa, tocmai impotriva unor asemenea proiecte se pronunta Ucraina.

Transgaz SA din Medias a depus o cerere de finantare in valoare de patru milioane euro pentru a construi viitoarea conducta de interconectare a retelelor de gaze dintre Romania si Republica Moldova, gazoductul Iasi-Ungheni. Oficialii companiei spun ca, in cadrul proiectului, Transgaz va avea rolul de asociat. Directorul general adjunct al transportatorului national de gaze naturale Transgaz, Ioan Rusu, spunea in luna ianuarie ca studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost deja finalizat. De asemenea, pentru interconectarea cu sistemul de transport vecin este necesara si constructia depozitului subteran de gaze naturale de la Margineni, care va permite asigurarea alimentarii cu gaze naturale a unor localitati din zona de granita cu Romania, dar si alimentarea provizorie cu gaze naturale a Republicii Moldova in situatii de criza. Transportatorul national de gaze Transgaz este detinut de statul roman, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri avand 73,5% din capitalul social, Fondul Proprietatea aproximativ 15%, iar restul de 11,5% reprezinta actiunile libere (free-float), care se tranzactioneaza la BVB. Acesta ar fi al treilea proiect de interconectare cu statele vecine, dupa cele din Ungaria si Bulgaria.